DESCARCATORI_HIDRAULICL 855 10. Condifii de exploatare a descircitorilor Daca aparitia viiturii giseste nivelul apei din lac sub creasta deversorului, 0 parte din volumul ei se inmagazineazi in volumul disponibil din lac. Efectul de ate- huare a viiturii creste, jar evacuarea apelor se face in conditii mai favorabile decit cele considerate Ja proiectare. O ameliorare a exploatirii se poate objine deci cu ajutorul prognozei afluxului, realizind in mod deliberat 0 golire preventiva a unei Plrti din lac atunci cind se prevede aparijia unei viituri. Un alt aspect deosebit poate interveni in cursul exploatirii. Cind la proiectare nu se dispune de un volum de date hidrologice suficient de reprezentative, hidro- graful de calcul adoptat poate fi inferior celui real cu aceeasi asigurare. In asemenea cazuri se recurge la o serie de masuri suplimentare care ajung pind la sporirea capa~ citatii de evacuare a descircatorilor. Dupa darea in functiune este indicat deci si se reanalizeze periodic noile date hidrologice acumulate si S4 se Teevalueze pe aceastd baz gradul de securitate al evacuatorilor. © masura preventiva este prevederea, atunci cind este posibil, a unor descarcaitori de siguranta. § 3. EFECTUL LACURILOR DE ACUMULARE ASUPRA UNDELOR DE VIITURA 11. Generalitati Un lac de acumulare artificial, creat prin constructia unui baraj, influenteaza, prin posibilitaile sale de inmagazinare si prin capacitatea de evacuare a descirci- torilor sai, regimul de curgere al viiturilor. La cererea beneficiarilor, unele lacuri sint astfel dimensionate incit debitul maxim cu 0 asigurare data, care intra in lac, este redus intr-o misurd impusd. Acest efect de atenuare a apelor mari fereste de inundatii regiunile situate in aval (cazul barajelor Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru- Arges, Secul-Birzava, Teliue-Cerna etc.) si deci inlitura pericolul provocarit de pagube, a cAror valoare reprezintZ uneori mai mult decit costul barajului insusi ‘Desi in general nivelul apei din lac se giiseste sub nivelul deversorilor de supra~ fata, si deci o parte din volumul de apa al viiturii se poate inmagazina in lac, este recomandabil a nu se conta pe acest aport. Calculul atenuarii se face deci consi- derind ca la inceputul viiturii nivelul apei din lac se giseste Ja cota crestei deverso~ rilor si ca urmare numai volumul situat deasupra acestei cote contribuie Ia reducerea debitelor defluente din lac. Pentru siguran{a deplind, se consider de asemenea ci descircitorii de adincime (orificii, conducte, galerii etc.) nu functioneazai, din cauza blocdrii lor cu corpuri in suspensie sau a defectiunilor Ja vane. in cazul deversorilor prevazuti cu stavile problema se complic&, necesitind o progno7d exactd a apelor mari si o functionare desivirsiti a instalatillor hidro- mecanice. {in oricare din situati, peste nivelul maxim exceptional se las un spatiu de gard’ pind la coronament, pentru ca valurile provocate de vint si fie rejinute in lac.856 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE 412. Ecuagia atenuarii Problema care se pune consti in a determina care este aspectul undei defluente -(), cind sint cunoscute dimensiunile deversorului, variatia volumului din lac in functie de inaltime si hidrograful debitelor afluente Q(¢). In conformitate cu figura 9-8, a, fenomenul poate fi exprimat prin ecuatia: (Q-gar—=Sah, as) care arati ci diferenta intre volumele afluente si defluente, intr-un interval de timp dt, provoacd o suprainaltare dh a nivelului din lac. Se observa c& dacii se admite c& suprafata lacului S este constant’ deasupra -crestei deversorului, in punctul de intersectie dintre cele dou unde (fig. 9-8,6)0 = q si deci: (16) Or, cum h este legat printr-o functie directa (cheia deversorului) de q, inseamna -c& la intersectie: oh da a dr an si cd debitul defluent atinge aici valoarea maxima. Ecuatia diferentiala (15) este dificil de integrat riguros pentru un caz practic, din cauza functiilor Q(¢) si S(h), greu de exprimat analitic. O rezolvare comoda se Poate da prin intermediul epurei din figura 9-9, care reprezinta integrarea prin dife- renfe finite a ecuatiei (15). 9-8 Atenuarea viiturii fn tacul de acumulare: ‘2—aolalil: b—debite afleate i defeatDESCARCKTORI_ HIDRAULICI 857 43. Epura atenuarii Pentru integrarea grafic, in epuri se traseazi [3]: — cheia deversorului g(h), care reprezinta debitele defluente la diverse inaltimi ale lamei deversate; — curba volumelor din lac V(ji), situate deasupra crestei deversorului; —curbele V — AV/2 si V + AV/2, care rezulta calculind volumele AV deversante la diverse inaltimi de lame h, intr-un interval de timp ales At ‘gi agezindu-le cu mijlocul pe curba V(j). Din hidrograful viiturii Q(¢) (fig. 9-8, b) se pot deduce succesiv volumele a fluente in intervalele At. Epura se intocmeste asezind, din originea O spre dreapta, primul volum afluent si ridicind din capatul sau o linie de rapel care se opreste pe curba V + AV/2. La acest nivel se asaz, incepind de la curba V — AV/2 spre dreapta, volumul afiuent urmator. Din capatul sau se ridic& o linie de rapel care se opreste pe curba V + AV/2 ‘si asa mai departe. Treptele obtinute reprezintd tocmai suprainalfarile nivelului din lac, care s-au produs la intervale At. Raportindu-le la cheia deversorului se objine cu usuringd curba defluent& q(t) (fig. 9-8, 5). Se poate arita cu usurin{d ci treptele obtinute au tinut seama de faptul c& volu- mele deversate in intervalele At nu provoacd supraindltari ale nivelului. Se admite ¢& volumul mediu evacuat intr-un interval Ar este egal cu produsul dintre debitul mediu evacuat si timpul Ar: At, Get FQ. +9) t= as) Fig. 9-9. Epura de calcul a atenuatrii,358 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE Fig. 9-10. Atenuari produse de lacuk Vidrarfpentra diverse Iungimi 6 ale jeversorului, unde q, este debitul deversat la inceputul intervalului Ar si g, este debitul deversat la sfirsitul intervalului Ar. In epurd, la un anumit timp, segmentul AB reprezint chiar pe g,At/2, iar seg- mentul EF reprezint& pe q,At/2. Segmentul AD reprezinta volumul de api afluent in acelasi interval de timp. Or, aga cum s-a procedat, s-a eliminat tocmai efectub volumului deversat (AB + EF) si s-a tinut seama de efectul volumului acumulat AD — (AB + EF) asupra inaltarii nivelului. De remareat ca in momentul in care yolumele afluente au valori mai mici decit volumele deversante AV, din capetele lor se coboari linii de rapel pind la curba V+ AV/2, asa cum este schifat in epurd. Pe aceasta cale se obfine ramura. descendenta a curbei defluente. Epura poate rezolva si probleme mai complicate, in care evacuarea apelor mari se face atit prin deversare cit gi prin descarcatori de adincime. In acest caz cheia descarcarii se modifica in mod corespunzator. In figura 9-10 este reprezentatd unda de viiturdi cu asigurarea de 0,1°% pe riub Arges in statiunea Tunel, ca gi undele atenuate de lacul de acumulare, pentru diverse Jungimi ale deversorului de suprafata (la lungimi mai mici s-au admis lame dever- sante mai groase). Pentru lungimea de 27 m lama deversanta are 2,90 m. Se remarca in toate cazurile reducerea debitului maxim intr-o proportie mai mare de 50°. § 4. DEVERSOARE FRONTALE 14, Generalitati Desciircarea apelor mari, a gheturilor si a plutitorilor, precum si reglarea nive- lului apei din lacurile create de barajele de retinere sau de derivatie, se fac de cele mai multe ori prin intermediul deversoarelor frontale. Ele constau dintr-una sau mai multe deschideri dreptunghiulare, separate prin pile, cu creasta situat sub corona- mentul barajului. Pozitia crestei in elevatie se alege astfel incit deasupra lamei dever- sante si mai rimina un spajiu de garda ca si gabaritul necesar pentru tablicrul po- dului sustinut de pile.ESCARCATORI_ HIDRAULICL 859 La unele baraje cimpurile deversoare sint libere, astfel incit orice debite suplie mentare deflueaza in sectorul aval. La alte baraje aceste cimpuri sint inchise, partial sau total, cu stavile de diverse tipuri. Manevrarea lor se face in conformitate cv planurile de exploatare. 45. Deversoare vechi si moderne Primele deversoare frontale s-au amenajat pe crestele unor baraje de zidirie sau de beton, de inaltime redusa. Pentru asigurarea unei bune capacitiiti de descar- care, crestele s-au profilat prin racordari circulare (fig. 9-11, a), eliptice (fig. 9-11, 6), sau circulare-locale (fig. 9-11, ¢). Toate aceste forme, care nu coincid cu forma lamei deversante, creeaz spatii turbionare in interiorul cérora apar depresiuni. Ca urmare, coeficientii de debit realizati sint destul de ridicagi (m = 0,50 ...0,55). La marile baraje fluviale sau de refinere, unde se evacueazi debite mari, pe Jing rotunjirea crestei dup’ forme din ce in ce mai perfectionate, s-a transformat {nsusi corpul lor pentru a conduce apele deversante si a le racorda cu cele din seo- torul aval. Se remarc& astfel nasul din amonte la barajele din Cononingo si Wilson, profilele care urmiresc intradosul lamei deversante la barajele Dneproghes i Norris sau masivitatea de la partea inferioari a barajelor Rybinsk si Svir (fig. 9-12). Primele trei deversoare din figura 9-12 sint prevazute cu pile foarte evazate de pe care se manevreazi stavilele si care sustin cli de citculatie, iar ultimele trei posedii, in continuarea pilelor, ziduri de conducere pind in sectorul aval. in figura 9-13 sint prezentate sectiuni prin cimpurile deversante ale unor baraje executate in fara noastra. Astfe —in figura 9-13, @ se prezint& deversorul barajului zvorul Muntelwi,care prin cele patru cimpuri de 11,50 m deschidere poate evacua un debit maxim de 2400 m®/s3 — in figura 9-13, b se prezinta deversorul barajului Strimtori, care prin cele trei cimpuri de 6,67 m deschidere poate evacua un debit maxim de 300 m/s; — in figura 9-13, ¢ se prezinta barajul deversor de la Porgile de Fier, con- stituit din 14 cimpuri de cite 25 m deschidere, despartite prin pile de 7 m grosime; pe linga descarcarea unui debit de circa 15000 m/s, acest deversor trebuie si asigure si evacuarea gheturilor, operatie care necesita deschideri cit mai ma Fig. 9-11. Profile deversante simple, cu racordare: —cieculark; b—eliptics; e—cireulark local,DESCARCKTORI_HIDRAULICE 861 16. Profile practice Desprinderea lamelor deversante de corpul deversoarelor propriu-zise creeazi spatii cu virtejuri, in care actioneaz depresiuni de mirime variabili, Acestea dau Toc la fenomene neplicute de cavitatie si de nestabilitate a curgerii. In scopul evi- ii lor a apirut in timp ideea de a realiza profilul deversoarelor identic cu con- turul interior ale lamelor libere deversante, sau, cu alte cuvinte, de a umple cu beton interspatiul cuprins intre deversoare si lamele care cad. Asemenea profile de coincident poarté denumirea de profile practice {6}. Evident ci un profil prac- calculat pentru o anumiti lama deversanti, nu mai are calitatea de profil de coincident pentru alte lame, de grosimi mai mari saw mai mici. inca de multi vreme Bazin a artat, prin cercetari de laborator asupra dever- cu muchie ascutit&, c& proportiile relative ale lamelor deversante rémin pentru diverse grosimi Ja ercasta (fig. 9-14). Studiind repartitia vitezelor in sectiuni succesive ale lamelor, a dedus ci vitezele masurate in treimea inferioara sint de aceeasi mirime cu vitezele medii din sectiunile respective. Traiectoria unei particule care se deplaseazi dup’ firul de curent care repre- zinta tzeimea inferioard este definitia de ecuatiile: x= 0s (9) L gt? (20) Js en ee TT IIIT Fig, 9-14. Lama de apd peste un deversor cu muchie ascutita: —dimensiuni relative; 6 —disgrams.presianilr.862 (CONSTRUCTII HIDROTEHNICE Vitezele de migcare sint de asemenea cunoscute: —viteza orizontala (pe metru liniar de deversor) tm V2gh ; (22) —viteza verticald Vez; (23) = viteza rezultanté rahe Cunoscind debitul g, grosimea lamei Ia 0 cota z va fi: (24y dud, 5) Asezind grosimea d normal pe traiectoria dedusi (21), cu o treime spre interior gi cu doua treimi spre exterior, rezulti forma lamei deversante. Creager [3] si mai recent Ofiterov {7] au verificat experimental cele aritate mai sus si au calculat dimensiunile relative ale lamelor deversante pentru cele dowd cazuri indicate in figurile 9-15 si 9-16. Deoarece coordonatele date corespund unei [TTT "| ml te mW | T | | 3 IN PN il a APN ro ta | I it beet 207 Ty 20) ~ 7 Poe me é Tee 33 | 83 Ia | “oe Ye} 4 ig t 8 ais Kase | 7] #2 [238 ass sot] i | gaze a ool] #3 8 2 | 38 |e 4 | 4s || eae 8 EB Es b | 8 | 8 eae Le eT | 33 (g8s8 3088 so w oe Fig, 945, Conueal doesn cu pare Fig, 916. Contr derramicsprament SS Cone eatDESCARCKTORI_HIDRAULICI 363 A ey sf V v y Fig. 9-17. Racordul crestei deversante cu paramentul aval cu depisires profiului; 6—cu nas amonte; e—cu reragere la 45° Jame deversante de 1m grosime, pentru lame de alte grosimi cifrele se vor multi- plica cu valorile respective. In unele cazuri, racordarea profilului determinat conform coordonatelor di figura 9-15 cu sectiunea unui baraj triunghiular conduce Ia o depasire a formei teoretice, ca in figura 9-17, a. Pentru a evita acest lucru este necesar sii se deplaseze profilul deversant citre amonte, pin cind acesta devine tangent Ia paramentul aval al barajului. In aceasta situatie apare consola sau nasul din figura 9-17, b. Cind seojiunea barajului este mai groasi Ia partea superioard decit este necesar pentru inserierea profilului deversant, este rationald aplicarea deversorului cu Parament amonte inclinat, ca in figura 9-17, ¢ (coordonatele sale rezulta din figura 9-36), Cercetiiri mai recente efectuate de W.E'S. [8] au condus la recomandarea unor profile deversante (fig. 9-18) definite prin relajii de tipul: Ki, (26) care x si = — coordonatele crestei profilului deversant; h —_— grosimea lamei, corespunzitoare debitului de calcul; K sin — parametri care depind de panta paramentului amonte, 17. Forma pilelor intermediare Jn cazurile in care lungimea frontului necesar pentru deversare rezultd prea mare, este rational ca deversorul s& fie impartit in mai multe cimpuri, separate prin pile. Marimea deschiderilor dintre ele se determina tinind seama de natura si frec- Yen{a plutitorilor si ghefurilor care trebuie evacuate, precum si de optimul tehnic ‘economic in ceea ce priveste tablierul podului si stavilele, daca acestea exist’. Di- mensiunile si formele pilelor se aleg astfel incit ele s’-si poati indeplini functiile in conditiile cele mai bune de rezistenta si si asigure o capacitate mare de des- cdrcare.864 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE 1810 1.939 0.810 » 7 4979f,078 Fig. 9-18, Profile deversante tip W.ES. pentru: 12 parament amonte vertical; 8, ¢—parament amonte inclinat; d—praguti de fond in scopul realizarii unor contractii cit mai reduse, partea amonte a pilelor se rotunjeste dupa un contur circular, eliptic sau in ogiv. Acelasi efect favorabil este dat de avansul pilelor in amonte de creasta deversorului, cu un interval egal cu 1 ...2 ori grosimea lor (fig. 9-19). Pentru grosime se recomanda ca aceasta si seprecinte cirea 0 treime din inaltimea lamei deversante. Forma pirjii aval a pilelor este mai putin important. Reducind grosimer Ielor catre aval se obtine o etalare a lamei pe intreg paramentul aval al barajului, imbunatitindu-se prin aceasta conditiile de disipare a energici. Reducerea grosimii trebuie s& se facd gradat, in caz contrar apa neurmarind conturul pilei. Daci din considerente hidraulice, cum ar fi aerarea lamei deversante, se fragmenteaz lama pe cimpuri, partea aval a pilelor poate fi de forma dreptunghiulard (fig. 9-19). In figura 9-20 se prezintd cimpul deversor de la barajul cu contraforti Secul. La depasirea retentici, descircarea apelor mari se face prin deversare libera. Cind Jama de api are valori mari, deversorul se ineaci si eliminarea debitului se face ca printr-un orificiu. Forma pilei intermediare, care imparte cele dou’ cimputi, asi- gurd scurgerea lind, fara virtejuri sau desprinderi, atit la deversarea libera cit si la functionarea sub presiune.DESCARCATORI HIDRAULICL 365 B= Fig. 9-19. Forme si povitii ale pilelor pe deversor. Seetiune x-x Seciiune y~ ae oy 230 5.70 20 Fig. 9-20, Deversorul barajului Secu.366 (CONSTRUCTII HIDROTEHNICE 18. Deversoare frontale la barajele arcuite Desi de grosimi mai reduse, barajele arcuite se preteazd 1a amenajarea dever- soarelor pe coronamentul lor. In cazul barajelor de greutate in arc exist posibilitatea ca, dupa deversare, lama de api sa se scurgi in continuare pe paramentui aval, ca in schita din figura 9-21, a. La barajele in arc mai zvelte, dup’ parcurgerea capului deversor, lama de api este lasati si cada liber, in aval de baraj (fig. 9-21, 6). Forma deversorului si a pilelor trebuie astfel aleasd incit curgerea sa fie stabila si fara pulsatii. In scopul evitarii vibratiilor, periculoase pentru constructie, este indicat ca lama de apa si fie fragmentati prin pile de forma dreptunghiulara in aval, In figura 9-22 sint prezentate sectiunile caracteristice prin deversoarele unora dintre barajele in are construite in fara noastra. Deversorul barajului Negovanue (fig. 9-22, a) este constituit din cinci deschideri de 5,80 m, separate prin pile de 1 m Fig. 9-21, Deversoare ta barajele arcuite a—Castelo do Bode; §—Couetie; | burs 2-= stl; 3—avanplas 4 tambuling: 3 — pias 6 —gritae Ta Te lve de und; @—enoh de vane? Balen de 8D 8.00 4 6.00. os 566 Fig, 922. Capul deversant al barajlor:DESCARCATORI HIDRAULICI 867 grosime. Deschiderea central are creasta situata cu 40 cm mai jos decit celelalte, pentru a evacua concentrat debitele mici. Deversorul barajului Teliuc (fig. 9-22, B) este previizut in mod suplimentar cu patru orificii de descarcare, cu rolul de a de- cala virful apelor defluente. La barajul Vidraru (fig. 9-22, ¢) deversorul este de ace- lasi tip cu cel de la Negovanu, el atenuind ins debitele maxime intr-o proportie mai mare de 50%. Lamele de apa deversante, cizind de la indltimi apreciabile (in cazul barajului Vidraru de ta circa 140 m), exercité o actiune important asupra patului riului situat in bataia lor. Practica arat cX in cazul terenurilor stincoase — rezistente, degradarea lor, prin eroziuni sau dislocdri, evolueazi foarte lent. Dupi o perioada lunga de funcfionare fenomenul se stabilizeaz si nu afecteazA stabilitatea bara- jului. 19. Calculul idrat Caleulul debitului unui deversor cu profil practic (curbiliniu) se face cu fore mula general Q = mbh V2gh (m?/s) en in care: m 2 1 — coeficientul de debit; } — coeficientul de scurgere; b — lungimea totalé a deversorului: hi — inaljimea tamei deversante deasupra crestei, masurat situati in amonte la o distant de 4 fh. Daci viteza de sosire a apei spre deversor p> 0,75 ... 1,00 m/s, sau Yo> 0,361 7 m/s, in formula (27) se inlocuieste hou H=h+%, finindusse astfel seama de 1-0 secfiurie 139 nea me energia cinetica a curentului Pentru deversoarele practice din figurile 9-15 29 $i 9-16 coeficientii de debit sint m = 0,49, respec- tiv m = 0,48. In cazul in care grosimea lamei de- 10 versante (fi) devine mai mare decit grosimea lamei pentru care a fost calculat deversorul (h,), incep si apari depresiuni, care mirese coeficientul de a6 debit. Dupa uncle experiente, debitul poate creste acest. mod cu un procent de pind la 10%, fri a se produce vibratii periculoase. Lao 32 Ptr seidere a lamei deversante sub valoarea de cal- a coeficientul de debit se inrdutaeste. In figura 955 -23 se araté variatia coeficientilor de debit i cu raportul fh, pentru profilele de tip A si Bye Gabi’ u‘teportal fe 08 4 OF O50CONSTRUCTH HIDROTEHNICE In cazul deversoarelor cu deschideri relativ mici, sau cu pile intermediare nu- meroase, este necesar a se tine seama de influenta contractiei laterale asupra capa- itatii de curgere. Astfel, formula (27) se transforma in: Q = mbh\2gh = mebh \2gh, (28) in care b, = eb — lungimea contractata a deversorului; 5 — lungimea geometricd, care in cazul existenfei mai multor cimpuri repre- zinta suma_deschiderilor; & — coeficientul de contractie laterala. Pentru evaluarea coeficientului de contractie se poate folosi formula: h =1—0,1ng4, 29) e=1—o1n4 29) iar lungimea contractata rezulta: b, = eb =b— 01 (30) in formulele (29) si (30), 2 reprezinté numarul contractiilor laterale (n = 2 pentru un deversor cu 0 singura deschidere; n = 4 pentru un deversor cu douk deschideri etc). Factorul & poartd denumirea de coeficient de forma gi este functic de modul in cate se profileazi pilele in amonte. Citeva valori uzuale ale lui & sint indicate in figura 9-19. In situatiile in care nivelul apei din aval depaseste cota crestei deversorului, curgerea este inecati si capacitatea de evacuare se micsoreazi. Diversi autori au studiat fenomenul experimental si au dedus asa-numitii coeficienti de inecare. Aceste cifre apar ca factori in formulele (27) sau (28). Valorile lor, ca si ale coeficientilor caracteristici pentru alte tipuri de deversoare, se gisesc in manualele de speciali- tate [6]. § 5. DEVERSOARE SIFON 20. Modul de functionare Sifonul este un deversor frontal dreptunghiular acoperit cu_o capot etanse din beton armat sau metal. Curgerea in sifon se face sub presiune. in principiu, orice sifon se compune din (fig. 9-24): creast deversant; capoti etanse; zona de intrare; orificii de dezamorsare; aruncitoarea si o zon de debusare. Cind nivelul amonte se ridici, datoritd debitelor in exces, orificiile de deza- ‘morsare nu mai sint in contact cu aerul atmosferie, iar apa incepe si deverseze nor- mal. Acrul prins intre paramentul deversorului si capot este antrenat, formindu-se vid partial, deoarece spatiul de aer este inchis prin lama de api dirijati de nasul aruncator spre intradosul capotei. Apa se ridicd in camera sifonului si cind intreg spatiul este umplut cu apa sifonul este .amorsat™ si functioneaz in plina sarcina, ca 0 conducta sub presiune. Cind nivelul amonte scade datoritd evacuarii sub cota deversorului, aerul patrunde prin orificiile de dezamorsare in partea superioara a camerei, coloana se rupe si se produce ,dezamorsarea™. in acest mod evacuareaDESCARCATORI_ HIDRAULICIL Fin. 924, Aleituirea unui des | ores deverants 2 capotss 3—aré tar“"Tath 4 ontely” de eran: SL ns erucitor! § “ier debitelor excedentare este asigurata prin functionarea discontinua a sifonului, iar nivelul se mentine in jurul nivelului crestei deversante. In alte alcatuiri constructive (fig. 9-27, a) inchiderea spatiului de aer pentru amorsare se face prin curbarea spre amonte a zonei mijlocii a sifonului. 21. Domenii de aplicare Descarcatorii de tip sifon sint utilizati la baraje atunci cind frontul deversant este limitat, datorita capacititii lor de evacuare mai mari, comparativ cu aceea a deversoarelor simple. Solufia cu descdrcitor sifon poate fi convenabila si pentru barajele de pimint, oferind avantajul unei constructii de evacuare compacte, cu performante hidraulice ridicate. Asigurind mentinerea evasiconstanta a nivelului in absenta oric&ror parti mobile, sifoanele sint utilizate relativ frecvent ca descir- citori de preaplin la camerele de incdrcare ale uzinelor hidroelectrice. Debitele specifice uzuale sint de ordinul a 5...10 m'/s.m, existind ins sifoane realizate cu debite specifice de 20...30 m'/s. m. CAderea sub care lucreazi sifonul este ins& limitatd de depresiunea maxima admisibild, pentru a evita aparitia cavi- tafiei. Se recomanda ca limita curenta o cidere de ordinul a 9 m. La cdderi mai mari trebuie luate precautii speciale Fat de un deversor obisnuit, sifonul are avantajul unei eficiente hidraulice mai ridicate, intrucit debitul specific evacuat este in functie de cddere si nu de indilfimea Jamei deversante, care se mentine la numai citiva decimetri urile adoptirii unei asemenea solutii constau in posibilitatea dezamorsirii periodice datorita vortexurilor, in pericolul de inghet pe timp de iarna, sau de infun- dare cu flotanti. In plus, amorsarea si dezamorsarea pot provoca vibrafii puternice, diunitoare constructiilor mai zvelte. Un alt dezavantaj este acela ci sifonul odat amorsat, debitul creste brusc Ja valoarea maxima si variaza foarte putin pina Ia dezamorsare. Socurile de debit sint diunitoare constructiei si in special albiei aval, unde se produc eroziuni insemnate.81 (CONSTRUCTI HIDROTEHNICE Sectiune x-x ett. Fig, 9-25, Esalonarea pe verticald a bateriei de sifoane: Teil sifoulus? 2 corp baru In acelasi timp descircarea nu poate urmari cresterea gi descresterea continua a debitului viiturii sau a undei de umplere la camerele de incarcare. Deficienta se poate inkitura parfial, prin realizarea unei baterii de sifoane care sa se amorseze la diferite cote (fig. 9-25). Uneori se poate asocia sifonul cu un deversor liber, care si preia debitele mici i si asigure amorsarea descircdtorului principal Ja debite mari. 22. Exemplificari In figura 9-26 este prezentat sifonul de la Herdstrdu, primul realizat in tara noastri. Sifonul face parte dintr-un descarcator complex de fund si de suprafata, capabil si evacueze un debit de 40 m/s la 0 cidere de circa 4,0 m [9]. in amenajarea Bistrifa aval functioneaza patru sifoane, ca descarcitori laterali pe derivafii, de tipul celui prezentat in figura 9-27, a. Se realizeazi evacuarea a 50 m'/s sub 0 sarcin& de 6,8 m prin patru compartimente de 1,50 m la fiecare sifon. Se remarca curbarea spre amonte a zonei aval de capul deversor, pentru asigurarea amorsirii, In figura 9-27, b apare una dintre cele patru baterii ale sifonului de descAr- care de la barajul Sadu /1. Dimensiunile unei baterii sint de 4,50 x 1,70 m, debitul ‘specific evacuat este de 12 m%/s.m, sifonul evacuind un debit total de 205 m/s sub © cidere de 9,20 m. Copertina este de beton armat, avind inglobate conductele de dezamorsare. La baraje mai inalte, cind diferenta de nivel amonte-aval depageste sarcina maxim admisibili, sifonul se prevede in limita a 8...10 m, dupa care apa descar- cata se scurge pe paramentul aval ca in cazul deversarii libere. Pentru amorsare se utilizeazi fie nasul aruncitor (fig. 9-28, a), fie un cot la 90° pe traseul sifonului, ind grosimea barajului este suficient de mare si poate ingloba sifonul in interior (ig. 9-28, b). Sifonul prezentat in figura 9-28, a, realizat la barajul O'Shaughnessy (S.U.A), reprezinti unul din recordurile in domeniu, find capabil de un debit de circa 600 m*/s prin 18 baterii, dispuse esalonat in elevatie.DESCARCATORI_HIDRAULICI sn 26. Descarcitorul Herdstriu: li, 4—ferma suport pentew batardoul amonte: 5— pilot; 6—stivilar: 1Tpetee ae balan Fig. 9-27. Sifoane de descareare: ‘ata camerse de inchrare de la UH. Baste “1— pasaela; 5— conduct de evacvare; b— "nerves nassn CONSTRUCTH HIDROTEHNICE Fig. 9-28. Sifoane de descircare la baraje inalte: ‘@—cu mas aruaciter; ba cof pe tase. 23. Recomandari constructive Pornind de la cele trei dispozitii caracteristice din figura 9-29, se pot face o serie de recomandari constructive cu caracter general [10]: — Scotiunea sifonului este bine si fie dreptunghiulard, pentru a impiedica for- marea unui curent rotafional, dar cu vute in locul colfurilor pentru a nu apare vortexuri. — De-a lungul sifonului sectiunea poate fi variabil’, divergent. spre aval pentru sifoane de c&dere micd (sub 6,0 m), sau convergentii la cele de cddere mare (peste 8...9 m). Unghiul optim de divergent este de 8°30' (fig. 9-29, a), pentru a micsora reducerea de cidere datoriti energiei cinetice din aval. La sarcini mari, ‘ngustarea asiguri umplerea sectiunii de iesire si eviti dezamorsarea din avai (fig. 9-29, b). Uneori, in zona de debusare divergent se prevad tubatii de aerare, pentru a preveni aparitia cavitatiei. — indilyimea lamei de ap din amonte care produce amorsarea este de 1/3...1/5 din indltimea gitului sifonului. Daca jocul de nivel corespunziitor este prea mare, se poate asocia sifonul propriu-zis cu un sifon de proportii reduse, al cdrui rol este preluarea variayiilor mici de debit si amorsarea mat rapid a sifonului principal (fig. 9-29, c). — Sectiunea de intrare este de 2...3 ori mai mare decit cea a gitului, iar trecerea se face gradat pentru a permite accelerarea apei la amorsare si reducerea pierderilor de sarcin’. — Creasta deversanti si copertina in zona crestei se fac citeulare, cu 0 raza R de curburdi ce respect raportul siderente constructive (modelarea tolei, decofrarea copertinei de beton armat ete). Razele prea mari intirzie amorsarea [11]. — Zona de intrare coboara sub nivelul normal din amonte cu 0,50...1,00 m, tit cit si impiedice ingheful sau pitrunderea aerului. Pentru a impiedica accesul plutitorilor se prevede un gritar rar. 2,5. Dimensiunile minime sint limitate de con-DESCARCATORI HIDRAULICL 873 sr mary sem: se suits sa eee Pit 9 profil deversant obisout ‘Sfonaiut; “#"aruneatort 3 Ieprer 9 fon aoiliars 10 — — Pentru dezamorsarea complet si rapid se utilizeazi tubatiile de aerare, numite si orificii Gregorti. Aria tubatiilor trebuie si fie de cel putin z din aria gitului sifonului [10}. in cazul inecdrii sifonului intr-un bazin disipator poate apare pericotul pi- trunderii in sifon a aerului emulsionat din bazinul disipatorului. La proiectarea con- structiva. a unui sifon trebuie evitate sectiunile prea subtiri, pentru a inlitura intra~ rea in vibratie sau neetanseititile. Calculele statice se fac in doua ipoteze, a pre- siunii maxime interioare, la functionarea in arcing si a depresiunilor maxime, care apar la amorsare si dezamorsare. La sifoanele de beton armat construcfia se verificd Ja nefisurare. Conturul interior este bine si fie toreretat spre a fi aparat in cazul aparitiei cavitatiei. — La Jucrarile importante functionarea corecta a sifonului, la proportiile alese, trebuie verificata prin incerciri pe modele, care indica in acelasi timp si capacitatea reali de descrcare.a4 (CONSTRUCTH HIDROTEHNICE 24. Calculul hidraulic in cazul unui sifon schematizat (fig. 9-30, a), considerind fenomenul static, rezultd ci pe fefele sectiunii B—B se exercit urmatoarele presiuni absolute. Pr =Po~ this GBD P2=Po— the, (32) unde: J, — diferenja de cota dintre centrul de greutate al sectiunii superioare a sifo- nului si nivelul amonte; hg — diferenta de cotd dintre acelasi punct gi nivelul aval; Po — presiunea atmosferic’. ‘Curgerea in sifon se produce datorit4 diferentei de presiune Ap: Ap ‘ht, — hy) = 1H. (33) Viteza in sectiunea B—B este deci PP: /2gH. (4) Calculul hidraulic propriu-zis consti in aplicarea ecuatici Iui Bernoulli de-a Jungul unui fir de curent, intre sectiunile de intrare gi iesire si determinarea vitezelor si presiunilor in fiecare punct. Coeficientul de debit » rezulta punind relatiile sub forma: "i H= => (35) Es3 65) respectiv: 1 aH we 9 5 2H = nV 28H. (G5) Scene Fig. 9-30. Notatii pentru calculul hidraulic al sifonul ‘2—schema de priacipiu; 8—curgerea In jurul crstel deversante.DESCARCATORI_ HIDRAULICE 375, Raportind viteza la sectiunea de la git de indltime (¢) rezultd debitul specific sub forma: q= w)2gH. 36) Valorile coeficientului de debit 1 (numit uneori si randament) variaza in mod R curent intre 0,65 si 0,85. Ele sint intabulate [10] in functie de rapoartele 4 si 4, ' unde d este indiltimea sectiunii de iesire si R, raza crestei deversante. TABELUL 9.5 | 4 | . zo | a0 es | | | 075 0.606 oor | os | 0586 osc | |__ 1.00 0.731 ons |__ on 0.693 0681 | tas 0.793, 0787 orn 0.746 0.705 1.50 0.838 0829 osit 0.781 0734 175__| 086s | 0.858 0.840. 0.807 0.752 2.00 oss | 08s 0.859 021 0769 | 22s | 0900 | oss ost 0832 0779) F250 | os | 0902 0.880 0842 0785 l | i | Depresiunea din sectiunea crestei se obtine cu relatia: tet hy =e ty, — Mg 3" tite Gn in care: Yom — Viteza medie din sectiunea crestei; 1 — indlyimea sectiunii la creasta; EA, — suma pierderilor de sarcind de-a lungul sifonului, calculati ca in camil conductelor sub presiune obisnuite: Ah, — iniiltimea lamei de ap necesari amorsirii sifonului. Depresiunea maxima admisibild este functie de altitudinea amplasamentului, de temperatura si in general de presiunea atmosfericd minima la care poate Iucra sifonul. Practic valoarea lui i, nu trebuie si depageasca circa 8 m, valoare la care se poate produce ruperea coloanei si dezamorsarea. Presiunea minima absoluta la reasté nu trebuie si fie mai mici de 2,5...2,8 m col. HO, pentru a se evita feno- menele de cavitatie [12]. Un calcul complimentar se poate face asimilind curgerea in jurul crestei cu un virtej potential si calculind debitul prin integrarea vitezei punctuale pe secjiunea de816 (CONSTRUCTII HIDROTEHNICE Ja creast&. La curgerea in virtej vitezele elementelor de curent variaza invers propor- fional cu cresterea distanjei de la centrul de rotatie: YR = ct 8) Viteza va fi maximd la interiorul curentului, deci la creasta gitului (fig. 9-30, 5): v:Ry = V-Res sau G6) Debitul elementar dg al unui fir de curent de grosime dR, rezulti eRe dg = “me aR, (40) =0,R, \ Re _y Rink, (40) yee Re Re unde R, este raza intradosului copertinei in zona gitului. Daca viteza maxima este dictata de depresiunea admisi este: i fy, formula final Sa R ah, Re In ap ‘Uneori se poate lua cu aproximatie in relatia (41) h, = 0,7P9/7 (Po fiind presiunea atmosfericd). Daci debitul specific astfel calculat rezulti mai mic decit cel din relatia (36) se modificd dimensiunile preliminare alese pind la realizarea egalitafi. ‘Acest procedeu de calcul da rezultate destul de aproximative, putind apare erori Ja aprecierea debitului specific de pind la 40°% fat’ de rezultatele masuratori- lor din natura. Inceredrile pe modele sint deci obligatorii la toate lucrarile ‘mai importante. § 6. DEVERSOARE CANAL 25. Domenii de aplicare Deversoarele canal sint descirciitori situafi in afara barajului, la_racor- dul acestuia cu versanfii sau pe unul din maluri. Deversarea se face intr-un canal rapid care conduce debitele in albie (fig. 9-31, 9-32, 9-34). Astfel de des- cércatori sint frecvent utilizati la barajele de pamint sau anrocamente, unde deversarea apelor mari peste corpul barajului nu este posibild. In figura 9-31 este prezentat deversorul canal preconizat intr-o prima etapi la barajul Lepu, pe siul Jad, Evacuarea apelor mari se face prin canalul rapid, amplasat pe versantul rept al vaii, capabil si conducd un debit de 290 m’js. Daca in zona amplasamentului exist albii naturale sau sei, situate la cote apro- piate de nivelul retenjiei, amenajarea acestora ca deversoare canal devine foarteDESCARCATORI HIDRAULICE 1 — bars} de anrocameate: 6— anal rapid; 7 —wambuling; iste wlliry “galerie Wosatas Togere Se gle ‘is cera hierocleeteit, 8778 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE economia, datorita volumului redus de Iucriri (fig. 9-32). Cind deversirile sint rare se poate pastra chiar albia neamenajatd, marcind doar sectiunea deversanta. In mod curent se realizeazi inst excavatia de profilare a canalului, spre a evita innd- molirea albici in aval, datorita transportului aluvionar prea intens. Fig. 9-32. Descircitorii barajului Tionesta: J — bara de anrocamente; 2— excavaie de profiare: 3— prag It; 4—tronson elit; ‘ira “capeuyeta: 6 tambulia en smontes| pan alii de iD galerie de pole: 10 —diiptor drum de acces. fou aval 12DESCARCATORI_HIDRAULICT 879 Fig, 9-33. Deversor canal de siguranga: —berais 2—contural Isclui; 3—evscustor principal; 4— vale priacpal ‘ST se sacundads 6 lg Ge tntidere, Legat de prezenta albiilor sau seilor la cote apropiate de cele ale coronamentului, in ultima vreme se preconizeaz amenajarea acestora ca descarcatori de siguranta sau ,fuzibili. Albia sau depresiunea naturali se utilizeazi drept rapid de descarcare, iar in zona intrarii se prevede pragul deversant Ia cota nivelului maxim din lac, cores- punzator evacuarii debitului de calcul. in alte situatii, in sectiunea de intrare se con- struieste un dig de inchidere, cu coronamentul la cota nivelului de evacuare. Cind acest nivel este depisit, apa deverseazi peste pragul deversant sau peste digul de inchidere pe care il spal si o parte din debit este evacuat pe canalul rapid (fig. 9-33). Descireatorii de siguranti se utilizeazi in dou’ conceptii [3]: fie numai ca sigu- rani in exploatare, mai ales cind evacuatorul principal este echipat cu stavile care se pot bloca sau cind sint incertitudini asupra debitelor maxime; fie cind de la bun inceput evacuatorul principal se prevede pentru 60...80% din debitul maxim, urmind ca, la depisirea acestuia, 4 intre in functiune ,,fuzibilul. Se realizeazi in acest fel economii la investiti, justficate de altfel de atingerea foarte rar a debitelor maxime de caleul si verificare. Amplasarea unui deversor canal este uneori indicat si pentru barajele de beton, acolo unde configuratia terenului este favorabila si conditiile geologice o permit, iar deversarea peste baraj nu este posibili. Spre exemplu, in figura 9-34 este prezentat deversorul canal al barajului Tarnifa de pe Somes. Descircarea peste barajul arcuit in albie, nu este posibild datoriti centralei amplasate la piciorul aval. Evacuarea apelor mari (circa 500 m/s) se face prin canalul rapid, a cari intrare sprijini: pe umérul drept al barajului.‘880 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE Fig. 9.34. Descarcitor de suprafata la barajul Tarnita: zonf deversantS: 2— canal rapid; 3—trambulind; 4— pila; S— clapetd; 6—baraj: 7 — descdredtorintemer lar: 6 eentrala Bigroclecticd; 9—albie sepuariza 26. Dispozit general, Amplasarea unui deversor canal pe teren este legat de considerente tepogra- fice, hidraulice si economice. Zona de intrare trebuie s& asigure un acces normal si usor al apei spre deversare si o incdrcare uniforma pe metru liniar. Totodati exca- fille de profilare trebuie si fie minime gi fir’ consolidari speciale ale taluzurilor La alegerea traseului canalului se cautd si sef expleateze depresiunile terenului sau porfiunile cu pante uniforme. In acelasi timp se fine seama c& scurgerea se face de cele mai multe ori in regim supercritic (» > 30 m/s), dind nastere unor forte dinamice mari. Schimbiirile de direc- ie genereaza in aceste condifii zone stationare, virtejuri, suprainaltiri importante, Se cautii ca portiunile curbe impuse de teren si fie plasate in rortiurea imediat aval de intrare, unde vitezele sint inc mici. Dac in zona de acc elerare a curgerii se impun totusi viraje, radierul canalului capité o denivelare in sectiune transversal, ca in figura 9-35, Determinarea proportiilor canalului curb se face prin incercari pe mo- dele, singurele care pot furniza elementele necesare proiectirii [12]. Cind selevacueazi debite foarte mari traseul se mentine obligatoriu rectiliniu. Uneori se fragmenteaza canalul de evacuare in Litime, prin intermediul unor pereti interiori care evita aparitia zonelor stationare sau a virtejurilor, datorit’ cirora se382 CONSTRUCTIL HIDROTEHNICE ;, Plon | yy st qi mo, 3 4 na z, “Se a “a | _s P| pe 5S ‘ 2 Dy oXN Ls Sectiune. x-x Sectiune y-y Fig. 9-36, Desedredtorul barajului Derbendi-Khan: 1 —2ideulee; 2 — sid de J —pilds 4—perete intermediar; $—pod: 6 —arunedtoare;. 7 detector; aript de inehiderey 9 tunel de acters 10" pag devertnty Ti © dra eoecoure. micsoreaz capacitatea de evacuare [11]. Ca ilustrare, in figura 9-36 este prezentat deversorul canal care evacueazi apele mari de la barajul Derbendi-Khan (Irak). Cei aproape 11 300 m%s sint condusi in aval, pe o diferent de nivel de 80 m, de cele trei compartimente in forma de V. Jn general, orice deversor canal este alcdtuit din: zona de acces; pragul dever- sorului; rapidul de descircare si racordul cu riul (v. fig. 9-31). 7. Zona de acces si pragul deversor Zona de acces consti dintr-o excavatie realizata in fafa pragului de intrare, de cele mai multe ori neprotejata, care patrunde in lac cu o forma evazata, pentru a colecta si dirija apa ciitre prag. Pragul poate fi realizat sub forma unui prag lat, care marcheazi intrarea (fig. 9-37, 6), sau ca profil deversant clasic (fig. 9-37, a). In plan, pragul este drept, cu orientarea normal pe axul canalului, sau curbiliniu. Traseul drept se alege pentru praguri late. Conturul curb mareste frontul de intrare, vitezele scad si se evitd antrenarea plutitorilor sia ghefii. Se asigura si un racord cu excavatia de profilare din amonte (v. fig. 9-31). Lungimea pragului se stabileste printr-un calcul tehnico-economic. Pentru 0 cot impusd a nivelului normal de retentie inaljimea barajului creste pe masurdDESCARCATORI_HIDRAULICI 383, Fig, 9-37. Profile longitudinale prin deversorul canal: x profi deverant; J-—cgemt 2 — dren; 3 —ph sts ‘rag le 7 prag se beton; pia F—staila; fiers vers; 3 tubagie de Wrens pat ae "uimptura ce frontul de intrare este mai redus. Uneori intrarea este echipata cu stavile (fig. 9-37) si in acest caz nivelul retentiei se poate ridica de la cota crestei la cota pirtii supe- rioare a stavilei, flird a suprainalta barajul. Investitia in stavile este justificata cind un metru suplimentar de retentie asiguri volume mari de api, mai ales in cazul barajelor de pamint sau anrocamente, la care acest spor ar necesita volume supli- mentare mari. Utilizarea stavilelor prezinta ins& inconveniente in exploatare, legate de manevrarea partilor mobile si deci adoptarea lor trebuie acuta cu dis- cernamint, 28. Canalul rapid Conducerea debitelor in albie se realizeazd prin excavarea unui canal artificial care urmareste panta terenului. Pentru ca scurgerea pe canal sa fie cit mai uniform, tronsonul de intrare (cind nu este prevazut cu stavile) se executii sub forma unei pilnii,84 (CONSTRUCTH HIDROTEHNICE care se ingusteaza treptat. Zona de convergent are lungimi de 15...25 m si pante mai reduse. Rapidul propriu-zis are pante mai mari, de ordinul a 5...12%, viteza de curgere depasind viteza critica. Sectiunea transversal poate fi trapezoidal sau dreptunghiu- lard gi este de obi & in lungul canalului. laterali se executd sub forma de ziduri de sprijin masive. Cind canalul este pozat la roci, taluzul sapaturii se protejeazd cu beton de 30...50 cm grosime. Fundul canalului se cAptuseste cu un radier din placi de beton de (4 x 4.12 x 12) m, cu grosimea minima de 0,30...1,00 m. Plicile se armeaza constructiv cu plase din bare cu diametrul mai mare de 10 mm si cu procente de armare de 0,3...0,5%, Ele se execut cu rosturi transversale si longitudinale, pentru a evita fisurarea din contractie, variatii de temperatura sau tasdri diferentiate Rosturile transversale pot fi cu cep (fig. 9-38, a) sau cu ranforsa si pinten (fig. 9-38, b). Rosturile longitudinale fiind mai pufin solicitate se realizeaza printr-o imbinare in jumatate (fig. 9-38, 0), Daca, in urma tasirilor diferentiate la rosturi, apar in canal suprafete expuse presiunii stagnante a apei, se poate produce smulgerea unei dale si apoi, succesiv, a tuturor dalelor situate in aval de ea. De aceea, pintenii dalelor se plaseaza in amonte, dupa cum se indica in figura 9-38, . Sub radier se dezvolta forte de sub- presiune insemnate, provocate de infiltratia din canal sau din lacul de acumulare, Efectul de ridicare a plicilor este sporit si de depresiunile care apar pe canal, datorita vitezelor mari de curgere. De aceea, se tecomanda prevederea unei refele de drenaj sub radier. La executia lucrarilor trebuie acordati o atentie deosebita finisirii supra- fetelor udate deoarece, la viteze mari de curgere, in dreptul asperitatilor pot apare fenomene de cavitatie [11]. Daca panta este abrupta, iar terenul nestincos, trebuie sii se verifice prin calcul stabilitatea la alunecare a intregii constructii sau a unei parfi a ei, impreund cu tere- nul, pe suprafete de alunecare cilindrice. In calcul trebuie considerata si inmuierea terenului datorita infiltratici. a repo 2 S78 Nu DA Fig. 9.38. Rosturi intre dale: 4 —rost transversal ca cep; &—rost transversal cu platen: e— roet longitudinal; d—dlapozii ret ¢ — die bonita corestty 7 "cuib deenants > 3 Satie CiminoDESCARCATORI_HIDRAULICI 88s, Fig, 9-39, Descircitor cu trepte multiple: 41—batin intermedia; 2—prag; 3—zid de gard; 4— camera de lnitve; 5 — sta In cazul rocilor foarte dure se poate elimina protectia de beton, dar se mareste sectiunea transversal a canalului corespunzator maririi rugozititii, Solutiase adopt in urma unei comparatii tehnico-economice. Daca panta versantului pe care este plasat canalul este foarte mare, vitezele de curgere depasesc valorile maxime admisibile si este necesara disiparea unei cantittj mari de energie, Pentru 0 solutionare economica este indicat utilizarea unei cas- cade cu trepte multiple (fig. 9-39). Fiecare treapta reprezinta un bazin disipator pentru cota parte din cidere care ii revine. In felul acesta vitezele ramin aproape constante in lungul dispozitivului de descircare (2...3 m/s) [12]. Lungimea treptelor este de cel putin dou’ ori mai mare decit inalfimea de cAdere pe o treaptd. Cind geologia versantului este nefavorabila inscrierii canalului rapid, sau cind ar fi necesare volume prea mari de excavatii pentru pozarea lui, se poate adopta 0 solutie cu galerie pentru descircarea in aval. O dispozitie curenta este aceea a des- c&reitorului adoptat in final pentru barajul Vidra-Lorru (fig. 9-40). Curgerea pe tunel s¢ face cu nivel liber, dar la alte lucrdri s-au admis si curgeri sub pre- siune, In acest caz sint necesare verificari privind transportul plutitorilor si al gheturilor.886 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE Fig. 9-40. Deversor tunel la barajul Vidra: 4J-—portat de intrare: 2—drum de coronament: 1—hura); 4—gnlrie de evacuare: $trambuling. 29. Racordul cu riul Debusarea debitului evacuat in albie se realizeazd fie printr-un disipator de energie, care ineacd saltul hidraulic (fig. 9-41), fie de pe o trambulind aruncitoare (V. fig. 9-31, 9-32, 9-34), ‘Trambulina aruncdtoare este solutia cea mai economic, insi adoptarea ei se face numai cind zona de impact nu pericliteaz construcfiile aval si cind patul albiei este stincos. In zona de racord canalul se evazeazi in plan, pentru a ctala lama si a micsora debitul specific (fig. 9-41). Este bine ca atit trambulina cit si pragul disi- Patorului s& fie previzute cu deflectori, pentru a impristia vina de apa descarcata. Fig. 9-41. Disipator la debu- sarea in riu: rag terminDESCARCATORI_HIDRAULICI 30. Caleulul idraulic Lungimea pragului de intrare deversant se stabileste in functie de debitul eva- cuat, cu formulele de Ia deversorii frontal. Efectul contractiei se apreciaza si in func- fie de forma excavatiei de acces realizata. Pe tronsonul de racord, variajia sectiunii transversale se determina printr-un calcul de migcare gradual variat, impunind de obicei conditia inalfimii constante a apei pe canal [13]. inaltimea medie de curgere intr-un canal rapid se determina prin aplicarea simultand a legii continuitajii si a conservarii energiei. Cind in canal pot apare zone stajionare sau de virtejuri, ca urmare a schimbirilor de directie sau ‘a accidentelor de curgere, in aplicarea legii continuitdtii trebuie considerata numai aria efectiva de curgere [11]. Determinarea acestei inaltimi dictea74 in final cota peretilor laterali ai canalului. Se mentioneaza c& datoritd vitezelor foarte mari apare efectul aeririi curentului, care produce suprainalyZri insemnate ale apei. Aerarea in- cepe din straturile superioare, cu turbulenta marita si se propagi apoi in toatd masa curentului, Evaluarea ei prin incerc&ri pe modele nu este posibili. Unii autori [13] recomanda calculul indiltimii de curgere in conditii de aerare prin aplicarea formulelor clasice ale curgerii pe canale, modificind corespunzator coeficientul 2, al pierderilor de sarcina longitudinale: hee = [! fe 3(=) (2) dye — coeficientul pierderilor de sarcina longitudinale in conditii de aerare; Quer — Aebitul de aer antrenat; Qapa — debitul de apa evacuat. Se apreciaza ci in care: 43) eer _ F oar 0,075 |F, in care (44) thm unde: v — viteza de curgere; Jig — adincimea medie a curentului neaerat. ‘Aerarea se ia in considerare numai cind F, > F,, = 45. Normele americane [11] indicd o metoda de calcul mai exact, bazata pe obser- ‘afi efectuate la constructii executate. Pentru calcule preliminare se indicd determi- narea adincimii de curgere pe canal h si a grosimii stratului in care se giseste numai88 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE 3.0} 24h 18 12 09 Fig. 9-42. Diagram pentru determi- area adincimii de curgere pe canal he sia grosimii 8 pe un canal rapid, 06 03 024 on an| - im aa L [[z@ w 020 10 «B00 faza lichida 8 cu ajutorul diagramei prezentate in figura 9-42, in functie de lungime side caderea canalului, Pierderea de sarcind pind intr-o sectiune i se determing cu relatia: Ah, = HE, (45) She unde H este ciderea corespunziitoare. Pe baza aplicirii legit lui Bernoulli se determina viteza de curgere si apoi inal fimea apei in canal. Se recomanda ca, in cazul cind in canal exist& pile sau pereti de dirijare, sa se considere un plus de indltime egal cu 25% din indiltimea de curgere in condifii neaerate. Garda faa de nivelul calculat se alege intre 0,60 511,50 m, functie de proportile si importanta descarcatorului. § 7. DEVERSOARE LATERALE 31, Domer de aplicare Deversoarele laterale sint descaredtori la care creasta deversanti este plasatii in lungul versantului, paralel cu partea superioard a canalului de descircare. Debitul deverseaza spre peretele opus, se intoarce cu 90° si apoi se scurge spre canalul sau galeria de evacuare (fig. 9-43). Se disting trei elemente caracteristice: pragul dever- sant, canalul colector si canalul sau galeria de evacuare. Desciircarea apelor mari prin deversoare laterale se adopt, in general, Ia barajele de pamint sau de anrocamente situate in vai cu versanfi abrupfi, care uredDESCARCATORI_HIDRAULICI Fig, 9-43. Alcituirea unui deversor lateral: 2—coronamentul batauli; 3—parament aval; 4 —creastd deversanta ean apis 7 deft: = bn spoons 9 peas fama 10— dig ne mult peste cota coronamentului. Cind deversarea frontal nu este posibild, iar realizarca unui deversor canal rezulté neeconomicd, se execut deversoare laterale si pentru alte tipuri de baraje. Din cauza miscdii turbulente, a impactutui si vibrajiilor din canalul colector, nu se admite insi execufia deversonrelor laterale decit pe rock sindtoasa. Deyi are o eficien{a hidraulicd redusa si costul solutiei este destul de ridicat, este indicat si se analizeze adoptarea unui deversor lateral cind: — se urmareste o lama deversanti redust gi deci un front mare de dever- sare; —se urmireste dirijarea curgerii citre o galerie (lig. 9-47) in figura 9-44 este prezentat deversorul lateral preconizat ca prima variant de descrcare a apelor mari la barajul Vidra-Lotru. Se remarca lungimea mare — 35 m — pe care creasta deversant se duce paralel cu versantul, spre amonte, pentru a putea colecta cei 170 m®/s. Versantii fiind foarte abrupti, deversorul s-a asezat la racordul umirului sting al barajului. Apa deversat este condusii spre aval de un canal rapid, terminat cu o trambulina aruncatoare. tent in vecinditate992 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE In baza acestor ipoteze rezulta: WL yyys-2 + Av). (46) ® Daca se expri «a7 a; a8) _ ay yo 4z, (49) si se efectueaza operatiunile, rezulti: foe BE) 108 fy oY) we pany 4 ta) vo Sea (hs Zt Bet an(es Fay). 60 Notind cu indicele (1) viteza si debitul din sectiunea de intrare si cu indicele (2) aceleasi clemente din sectiunea de iesire, Se poate exprima cAderea de nivel din canal pe porfiunea Ax cu una din formulele: Or tre [oe aa 2.9, © Q+Q at Oe nim # 42s 3 6) (I') *[ wn In acest mod se poate determina suprafafa liberi a apei din canal pentru niste proporfii admise, Iuind suecesiv lungimi finite Ax de la un punct fn care adincimea de curgere este controlata. Valoarea lui Ay rezult din incercari, avind cunoscute Ax, Q; si Q» precum si indltimea de curgere intr-una din secjiuni. Alegerea punc- tului de plecare in calculul suprafetei libere este esential’, sniru @ asigura curgerea in lungul colectorului, panta fundului are valori mari, depaisind panta critic, Dacd nu exist o sectiune de control la racordul cu canalul de evacuare, regimul va fi rapid, cu indltimi de curgere sub cea critica (fig. 9-45, a). Punct de plecare va fi sectiunea amonte. Viteza in colector va fi ins mare, iar dife- renfa de nivel intre apa din lac si cea din canal produce de asemenea viteze mari ale lamei deversante. Amestecul celor doi curenti se face turbulent, generind valuri, virtejuri si vibrafii, iar curgerea din canal este deviat spre malul opus. ‘Aceste fenomene au fost evidentiate si de incercarile hidraulice efectuate pentru varianta de deversor lateral preconizati la barajul Negovanu. in figura 9-46 se prezinta citeva rezultate ale incercarilor efectuate [14], care evidentiaz’ ruloul de curgere care consuma o parte din sectiunea colectorului. La deversorul lateral de Ja barajul de anrocamente Gozna capacitatea de eva- cuare a colectorului a fost marita prin prevederea unei deschideri echipata cu sta-DESCARCATORI_HIDRAULICE 393, Fig, 9-46, Structura curgerii in canatul colector: vile, prin care apa are acces frontal in secjiunea din amonte. La ridicari partiale, jetul produs asigura antrenarea ruloului in sensul curgerii si evit4 inecarea dever- sorului. ‘Aceste fenomene fac ca in proiectare s& se urméreasci’ menfinerea unui regim lent in colector, cu inaljimi de curgere mari. Se evité in acest fel turbulenta exce- siva in canalul si galeria de evacuare, care ar accentua aerarea curentului sau vibra fille. Regimul lent se poate realiza in zona colectorului fie printr-un prag in seetiunea aval (fig. 9-45, a), fie printr-o ingustare la racordul cu canalul de evacuare (fig. 9-47). Tn aceasta sectiune de control se va realiza inaltimea critica de curgere /,,. Determi- nind pierderea de sarcina datorita micsorarii de sectiune ingeneral Ai, 0244), se giseste prin ecuatia Bernoulli inaltimea de curgere in avalul colectorului 31 apoi se poate determina cu relatia (51) nivelul suprafetei libere a apei. Cota fundului colectorului se determina din conditia ca la debitul maxim deversorul sé rimind neinecat. Se asigur’ in acest fel o difuzare bund a apei deversate, iar curgerea va fi lind, fr fenomene neplacute. ‘Caleulul hidraulic al canalului sau galeriei de evacuare se efectueazi conform principiilor aritate anterior. 33, Elemente constructive Pragul deversant, trasat sub forma unui profil practic, se execnt% din beton masiv, fundat pe roca. Calculul de rezistent se face ca la barajele de greutate dever- sante. La lungimi mari, frontul poate fi fragmentat prin pile intermediare. Uneori pragul este echipat cu stavile, reducind suprainaltarile din lac la trecerea viiturilor (fig. 9-47). ‘Canalul colector are sectiunea transversal trapezoidal’, pistrind litimea la fund constant. Mirirea capacitatii de transport, corespunzitoare variatiei debitului colectat, se face prin panta fundului, In conditii speciale se poate prevedea si variatia Tatimii la baz. Proportiile sectiunii sint dictate de conditiile de deversare si de racor- dul cu versantul. Cind raportul dintre latime si adincime este mare (fig. 9-48, a), inalfimea de curgere este redusi si difuzarea apei deversate se face dificil. Optinul hhidraulic se realizeaz& cind acest raport este minim, ltimea la baz rezultind din conditiile de executie (gabaritul utilajelor) (fig. 9-48, 6).s Pm Sectiune a-A 2, 30 Fig. 9-47. Descareatorii barajului Boulder: Scag mln: bce pl a eee al al Set lca |b "s_centralt Redvoclcteds 3 pee ered 4 devenor ler sah tropic 9—"9Es 10 DSR event ea vector: 13—dop de beton: 14-—Hnia tren natural 2 aasdou,emonte: 3 — turn ‘orally 7" devenor isterat matDESCARCATORI_ HIDRAULICI 395 Fig, 9-48, Variante de dispunere a canalului colector: een Tijine te back mare; 5—ew ligne Ia bass reds; <—cu excavate minima; d—cu excwvatie mare, inscrierea in versant se poate face fie cu excavatii minime, dar cu un volum de beton mare in pragul deversant (fig. 9-48, c), fie cu excavatii mari si reducerea corespunziitoare a volumului de beton (fig. 9-48, d). Solufia economic este accea pentru care suma costurilor pentru excavatii si betoane este minima. Este ins’ nece- sara verificarea stabilitdtii versantului, care ar putea fi compromis& prin executa~ rea unei trangee prea adinci la baza lui. Pentru a asigura un regim lent de curgere in canalul colector trebuie giisita combinatia de prag sau strimtorare aval si pant longitudinal, care si dea indl- timea maximi de curgere, fard si inece deversorul de intrare. Spre exemplu, incer- carile facute pentru deversorul barajului Boulder au indicat ca optima prevederea unui prag in sectiunea de racord cu galeria gi in acelasi timp 0 ingustare care si com- penseze zona ocupati de lama deversanti (v. fig. 9-47). Pentru o solutie rajionala trebuie studiate mai multe variante de Litime la baz, pant si sectiune de control din care sa se aleagi solutia economica. Canalul rapid, care evacueazi debitul spre albie, se realizeazi cu aceleasi dispozitii constructive ca la deversoarele canal. Cind inscrierea canalului de evacuare nu se poate face in conditii economice, evacuarea apei din canalul colector se face printr-o galerie. Deseori, executarea galeriei este indicat cind se poate utiliza parfial fosta galerie de deviere. Dupd terminarea executici barajului, zona amonte se beto- nneazi sau se inchide cu dopuri de beton si se amenajeaz zona de debusare, corespun- ziitor noilor debite ce se evacueaz. Astfel de galerii s-au amenajat pentru cele doud deversoare laterale ale barajului Boulder, capabile de un debit de 2 x 5650 m/s.896 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE In functie de dimensiunile sale si de debitul evacuat, galeria poate functiona cu nivel liber sau sub presiune. Functionarea sub presiune pentru intreaga gama de debite evacuate este mai indicat, deoarece, in acest caz, evacuarea plutitorilor este asiguratd, iar in curent nu apar vibratii si cavitati § 8 DEVERSOARE PILNIE 34. Generalitati Deversoarele pilnie sint descarciitori situati in afara corpului barajului, 1a care apa trece peste o creast deversanta circular, cade printr-un put vertical sau incli nat si apoi se scurge printr-o galerie (conduct) orizontala sau cu pant redusi (fig. 9-49, 9-50, 9-52, 9-53). Ele se adopt de obicci in situatiile in care nu este posit Bild deversarea peste constructia de retentic, indeosebi la barajele de pAmint $1 de anrocamente, In figura 9-49 este prezentat deversorul pilnie realizat la barajul Paltinul. Desi Barajul este de beton, de tip arcuit, deversarea frontal in albie nu a fost posibil datorita prezenjei centralei hidroelectrice imediat in aval. Profitind de existenta terasei de Ia malul sting, pilnia deversanta s-a amplasat in aceast zona sub forma unei constructii aeriene de circa 30 m inaltime. Se realizeaza astfel un acces favorabil Ja deversare, dupa care apa urmeazé traseul: put vertical, galerie si disipator aval. Pentru economicitatea solutiei s-a utilizat fosta galerie de deviere din timpul execu. fiei ca evacuator permanent, prin marirea diametrului de la 5,50 la 5,90 m si beto- narea unui dop in zona de racord a cotului. Prin descircitor se asigura evacuarea unui debit de 730 m?/s sub 0 cidere de 95 m, ceea ce il situeaz printre cei mai mari din lume, Un alt deversor pilnie executat in Romania, la un baraj de piimint, este cel de Ia Vida—Dobresti (fig. 9-50). Desi la 0 cidere mica si un debit evacuat de 100 m°/s, solutia este interesanta prin combinarea constructiilor de evacuare. Pe versantul drept s-a prevazut conducta de beton pentru devierea apelor la exccutie, care in final s-a transformat in galeria deversorului pilnie, realizat ca 0 constructie turn, Conductele de golire s-au pozat ca tubatii metalice in radierul conductei. in general, evacuarea prin deversori piinie devine avantajoasa cind: in ampla- sament valea este ingusta, cu versangi abrupti, ccca ce face ca pucarea altui tip de descdrcitor si fie dificili si scumpa; galeria sau conducta de deviere poate fi ame~ najatd ca deversor pilnie; lama de apa la deversare trebuie si fie redusit si s& retin viituri insemnate, ceea ce este posibil la functionarea inecat’ a pilniei. Existenta unor neajunsuri in exploatare impune insi o analiza atenta la alegerea acestei solutii, deoarece: la debite mai mici decit cel de calcul apare vid partial sub Jama deversant, dind nastere la fenomene vibratorii; Iungimea flotantilor ce pot fi evacuati este redusi, impusd de dimensiunile cotului put — galerie; capacitatea de evacuare este limitata; dupa inecarea pilniei debitul creste insensibil cu sarcina (fig. 9-55), dar acest dezavantaj se poate remedia prin asocierea cu un descarcator de siguranfa, de tipul celor descrise mai inainte. Elementele componente ale unui deversor pilnie sint pilni torul de racord, putul si galeria sau conducta (fig. 9-51), propriu-zisa, sec-ams Tee Wo oy XuDESCARCATORI_HIDRAULICI 399. 35. Dispozitii constructive Pilnia este circulard, cu raza de 5—10—15 m, functie de debitul care trebuie evacuat. Ea se poate realiza ca 0 constructie aeriana, sub forma unui turn (fig. 9-49 si 9-50) sau ingropata in teren, mai ales cind in amplasament exist o terasi sau un bot de deal favorabile (fig. 9-52). Seetiunea transversal a buzei pilniei poate fi sub forma de profil practic (fig. 9-51, a, 9-53, b, d, ¢,f) $i se numeste pilnie cu creasté normald, sau de prag lat si se numeste pilnie cu creasta lara (fig. 9-51, b, 9-53, a,c). In conceptii mai vechi, elementele constructive si hidraulice erau cele din figura 9-51. in urm: pe modele si in special prin observatii in naturd [10], trasarea ambelor Jn prezent pe acecasi baz, a forme: lamei deversante, Realizarea pilniei cu creast Jat se objine prin majorarea razei si trasarea corespunzitoare a profilului. La aceeasi capacitate de debit, pilnia cu creasté uormal are un diametru cu circa 25% mai mic decit aceta al pilniei cu creasta lata. In schimb, pilnia cu creasta lata are inaltimea mai mica cu 30...40%, dat find ca intrarea in curent circular se face la cote mai ridicate. Pilnia cu creasta normala se adopt cind constructia este aeriand, sub forma de turn, iar cea cu creasti latd cind pilnia este situata pe teren. in acest mod, la prima apar economii de beton datorit& diametrului redus, Ia cealalta economii de exca- 18.31 g Fig. 9-52. Deversorul pilnie al barajului Owyhee: Inclard; 2—pnie; 3—pot: 4 —fosta galerie de devieres 5 — galerie de evacuate; 6— portal de debor "ae; Poescavate de proflare: 8 perete de beton.900 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE Fig. 9-53. Tipuri de pilnii deversante: co ple rane be ev de ge; «cme contr vera du i pt reese Sula eames on avid near; 7tate Ge setae 8 chmerd een. vafii prin scurtarea zonei de racord. Pragul lat apare ca solutie indicata si in cazul cind la creasti se prevd stavile de tip seement sau sector, pentru ci permite plasa- rea unor pile mai lungi si a mecanismelor de manevr (fig. 9-53, ¢). Se evita si blo- carea pilniei cu plutitori si in special cu gheata. La creastd normald se prevad sta- vile inelare care coboara in nigele practicate in pragul deversor (fig. 9-52, 9-53,,). Prin faptul ca pozitia pilniei este excentricd fata de vale, pe unul din versanti, viteza de acces prezintii o component tangential care face ca debitul specific sa Gifere pe circumferint, iar in pus s apard o migcare elicoidald. Fenomenul se dimi- nueaza daci la pilnie se prevad pile sau nervuri, in diferite dispozitit (fig. 9-53). In situatii speciale se prevad ziduri de ghidaj, ziduri de legaturd cu versantii (fig. 9-54) si excavafii de profilare a versantilor, pentru a asigura accesul uniform. Forma exca- Vatiei se poate lua dupa Ahutin [15] sau dupa recomandarile Universitagii AberdeenDESCARCATORI HIDRAULICL 901902 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE [16], dar mai corect este ca determinarea conturului si se fac prin incercdri de labo- rator. Din punct de vedere constructiv pilniile ingropate se executi din beton masiv, iar cele aeriene ca turnuri de beton armat. Armarea se face la impingerea exterioara a.apei la lac plin, dar se ia in considerare si presiunea vintului la lac gol si solicitarile din cutremur, la amplasamentele in zone seismice. Pentru a nu perturba curgerea, fefele interioare se finiseaza cu ingrijire si daca se poate, se evita rosturile de con- structie. Zona de racord realizeazi trecerea de la diametrul sectiunii inferioare al pitniei la diametrul curent al putului. Ea se poate trasa dup forma curentului circular care se formeazi dupa convergenta lamei inelare. Cind putul are diametrul redus si aceast zon de racord devine prea lungi se introduce un racord tronconic. Sec- tiunea final a zonei de racord devine sectiune de control a curgerii, inaval deaceasta curentul deslipindu-se de cdmaguiald. Pentru a evita zonele depresionare care produc fenomene tranzitorii se prevede aerarea curgerii La pilnia de la Paltinul aerarea se face prin tubatii circulare pozate in cimi- suiala putului (v. fig. 9-49, c). In partea aeriana tubatiile sint inglobate in nervurile pilniei. Intrarea debitului de aer, circa 10% din debitul lichid, se face printr-o niga circular. La pilnia din figura 9-54, 6 aerarea se face printr-un put izolat, paralel cu axul, avind priza de aer deasupra cotei maxime a apei. La cdideri mici depresiunile sint reduse si se poate renunta la aerare. Putul are sectiunea circulard si diametrul constant pentru a ugura execufia. ‘Traseul lui poate fi vertical sau inclinat. Executia puyului vertical este mai comoda, ins, la cdderi mari, la racordul cu galeria apare o turbulent sporit. Din aceasta cauzi se prefer uneori inclinarea putului imediat dupa zona de racord, asociata cu un sistem de aerare [11] (fig. 9-54). Constructiv, putul se captugeste cu beton gi se tor- ‘ereteazii, pentru a proteja excavatia si a reduce pierderile de sarcini longitudinale. Cotul putului are un unghi de 90° sau mai redus, functie de traseul lui si al gale- riei. Raza trebuie si fie cit mai mare pentru a evita contractia curentului si blocarea cu plutitori. Din incercdirile faicute, a rezultat c raza optima este de ordinul a doua- trei diametre [16]. Galeria de evacuare se realizeaz in cele mai multe cazuri prin amenajarea fostei galerii de deviere. Tronsonul amonte se inchide cu un dop de beton sub pro- tectia batardoului amonte (fig. 9-49, 9-50, 9-52). in anumite situatii, ca cea din fi- gura 9-54, se constrniese $i galerii proprii ale deseirestorului, Regimul de curgere poate fi cu nivel liber sau sub presiune. Dimensiunile galeriei, necesare descircarii, trebuie corelate cu cele rezultate din calculele de deviere La unele baraje de pamint sau de anrocamente, cind debitele evacuate sint mici, ‘turnul pilniei se continua cu o conducta de golire care trece prin sau pe sub corpul barajului (v. fig. 9-50). In aceste situafii se iau misuri speciale impotriva eventualelor infiltratii in lungul conductei. 36. Comportarea in exploatare Dezavantajele enumerate privind descircarea prin deversori pilnie pot fi partial inliturate, dacd se fine seama de observatiile asupra lucririlor in exploatare. La ‘evacuarea unor debite mai mici decit cel de calcul apar uneori fenomene de instabi-DESCARCATORI_HIDRAULICI 903 litate a curgeri, insotite de vibrati si de zgomote. Intensitatea acestora este mai mare 1a pilniile care la debite reduse admit depresiuni pe profilul deversant. La inecarea pilniei se observa aparitia unui vortex, care prin antrenare de aer micgoreaz cu pind la 20% debitul evacuat. Sistemele antivortex — pile, nervuri, pereti desparti- tori (fig. 9-53) — imbundttese curgerea prin fragmentarea vortexului principal. Evacuarea plutitorilor si a gheturilor nu a provocat dificultati la vreuna din pilniile in functiune. In schimb, socurile acestora provoaca degradari ale cimaguelii in zona cotului. Asemenea fenomene sint provocate si de gelivitate, dar in special de calitatea necorespunziitoare a betonului in zonele cu viteze mari, Datoritii vitezelor mari, pe traseul putului se produce o puternic& emulsionare acurentului. inglobarea aerului reduce sectiunea de curgere si méreste viteza. Punctul de unire a lamelor si de punere sub presiune a putului se ridica si deci, in sectiunea strangulata, vitezele descrese prin reducerea inaljimii de cddere liber. Se poate ca intregul sistem si nu mai poati duce debitul previzut si apare pericolul deversirii peste baraj. Debitul de aer inglobat prin emulsionare se separ uneori in portiunea de galerie din vecinatatea cotului. Surplusul de presiune creat de inecarea pilniei antreneaz punga de aer format spre aval, sau Ia galerii lungi spre amonte, prin rAbufnisi periodice din put, cu antrenare de stropi pind la indltimi apreciabile. Dup’ evacuarea acrului sectiunea efectiva de curgere creste gi inecarea pufului se reduce pind cind acrul degajat incepe din nou si se acumuleze. Fenomenul se repetii periodic generind ‘© migcare oscilatorie a nivelului din put. La evacuatorul barajului Owyhee (S.U.A.) (v. fig. 9-52) evacuarea pungii de aer se face spre amonte, cu o periodicitate de 5 min, jerba de stropi ajungind pind la 20...30 m. Prevederea unui sistem de aerare ta nivelul tavanului galeriei duce la dificul- titi tehnice (put izolat, conducte inglobate in cAmasuiala pufului sau galeriei) far a ofr garangia une eiciente, Cind galeria funcjioneazd cu nivel ber fenomenele de degajare a aerului inglobat dispar. in schimb, zona depresionara care se formeazi la contactul cu curgerea la sectiune plind din put favorizeaz aparitia saltului hidrau- lic in galerie, Pentru a conta pe aerarea curentului prin sectiunea libera a galeriei, gradul de umplere trebuie sa fie cit mai scdzut. Se subliniazi ca si la sistemele con cepute a functiona sub presiune va exista intotdeauna un debit pentru care se reali- zeazi un curent cu nivel liber. Curgerea liber pe galerie este cea mai avantajoasi hidrautic gi din punctul de vedere al sigurantei in exploatare. Desi se presupunc © Targire a excavatiei si un volum mai mare de beton, cantitatea de armatura se reduce corespunzittor. 37. Caleulul hidraulic Debitul maxim care poate trece prin evacuator depinde de capacitatea de tran- sport a celor trei elemente componente ale sale: pilnia, putul si galeria. Ca urmare, pe cheia debitelor se disting trei zone caracteristice (fig. 9-55). In zona (ab) este deter- minat& conditia de deversare in pilnie. Cind debitul ereste, lama circular’ devine mai groasa si converge intr-un curent vertical plin, Curgerea este determinata de904 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE i... 5 Qay =m 2MRVEG HY 8 | Pa aRatVIGFOIR ‘ | ens pat J, | | Fig. 9-55. Cheia unui deversor_pilnie: eversare liberd; B—corsere prin oifelu; C—sistem sub presume. natura curentului contractat sau de forma si dimensiunile zonei de tranzitie, daca acestea nu coincid cu forma curentului. fn zona (cd) este deci caracteristic’ curgerea similar cu aceea printr-un orificiu, Ultima zona, (ef), marcheaza intrarea sub pre~ siune a galeriei. Panta cheii devine si mai abrupta, iar debitul creste insensibil cu ridi- area nivelului in lac. Stabilirea formei deversante a pilniei se face plecind de la principiul ci aceasta trebuie si urmareasca profilul fefei interioare a lamei deversante ce ia nastere, 1a debitul de calcul, in cazul unui deversor circular cu muchie ascutitd, de aceeasi razi cu raza adoptati. Coordonatele de trasare in funcjie de rapoartele P/R si AYR sint date in tabelele 9-6, 9-7 si 9-8 [17]. P, Hi R sint date in figura 9-56. Inal- timea H, de referinta este misurati de la muchia profilului teoretic. Relatia dintre rapoartele H,/R si H/R se determina din diagrama 9-56, 6. 10 108 108 102 100 9-56. Elemente pentru trasarea profilului pilniei ‘b—disgrama pentra. determinaren snilinid de reteiotd MsTABELUL 0-6 vik) 030 | 0 | 040 | 050 | 0m | om | 100 i) as xm | Y/M, pentru profilal peste cola crestei | 0000 | 40000 | oao00 | o.000 | 0.0000 | 0.0000 | acco | 0.0000 | cccon 0.0133 | 0.0128 | 0.0122 | oo116 | 0.0112 | o.010 | 0009s | 00088 | o.xorT 0280 | ooze | ons | dosis | Sons | ooo | corse | Gorse | Bots | 00380 | 0.0327 | o0308 | 010289 | o.o270 | oora | oo198 | corse | o0126 + 0.0935 | 0.0403 | 0.0377 | 0.0351 | 0.0324 | 0.0268 | 0,0220 0.0176 oo117 | 0.0506 ooa71 | 0.0436 0.0292 | 00260 | o.0168 | ooos2 0.0570 | 0.0531 | 0.0489 | 0.0220 | 0147 | 0.0053 0.0627 | oses | 0.0537 | oo201 | oo | ooo | | 90677 | 0.0630 | o0578 9.0172 | 0.0070 | | oo722 | oso | o'o613 0.0135 | coos | 00762 | oo70s | 0.0642 | 0.0089 | 012 | 00826 | o.07sk | 0.0683 | 0.14 | 0.0872 | 00792 | 0.0705 | | O16 | 0.0505 | o.0si2 00710 O18 010927 | 0.0820 | o.070s 020 | 0.0938 | O.0819 | 0.0688 7 0.25 00926 | 0.0773 | 0.0596 | 0.0380 | z 0.30 0.0850 | 0.0668 | 0.0446 | 0.0174 035 | 00730 | o.0340 | 0.0280 i 0.40 0,0620 | 0.0365 | 0.0060 ' | | 0,45 0.0450 | 0.0170 | 0,50 0.0250, | ‘ rim | Xi, pentru profil sub cota crestei —0,00 0.487 | 0,334 0,262 | 0.158 0.116 0.070 —0.02 0326 0369 3 | O17 0.145 0.096 —0'05 0563 | | 01400 0.165 ois —0.06 0396 | 0438 0182 0129, —o.08 | oe oast | 0197 0.140 =o.10 0.657 0478 0210 2150 | 01s | os O53 0238 0.170 | 0.790 0575 0.260 ose —0,25 | 0.847 0,613 0,280 0,196 —030 0.300 oss 0396 0.206 0140 1,000 0.706 0322 0220, 1.087 0733 0342 0232 | Laer | 0.793 0359 0240 1312 os 0384 0235 rao | 809 0.402 0360 1353 0933 | 0: oat 0366 11633 0963 | 0.760 | 0582 | 0.423 =1'60 m2 o9ss | 0.780 | 0553. | 0430 =1'80 1821 10s | 0.797 | 0363 | 0433 =2100 1591 102s | oo | 0572 —250 2027 11059 | os | 0388 | —300 2119 1086 | 0.883 —3:50 2171 “102 j —4'00 2201 | | = 450 2220 | | —S.00 2.227 | | | —550 2229 | —6'00 2232 HR Ce a 1 | hearo eo | |908. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE fn figura 9-57, a se prezinta forma lamelor deversante, intrados si extrados, trasate dupa acest principiu in cazul P/R = 0,20. Variatia intradosului lamei, pentru raz constant si diferite sarcini pe deversor, rezulté din figura 9-57, b. Lama cade mai aproape pe misuri ce sarcina creste (invers ca la deversorul plan), iar la H,|R © 0,30 intradosul se afl in pozitia cea mai aproapiata de ax. Raza pilniei se determin din formula debituli deversant: Q= mnR 2e Hh", (52) unde: R= raza pilniei; Hy — iniltimea lamei deversante, inclusiv inaltimea cinetic’, My g — acceleratia gravitat m — coeficientul de debit al deversorului. Cind pe deversor se prevad pile, raza se mareste corespunzittor: 1 Q —2__ +15), 52) x aren +”) oy n — numérul pilelor; 5 — grosimea unci pile; & — coeficientul de contractic (¢ = 0,9 pentru forme hidrodinamice). BS ast loco peo | 08 Os co Lh afr a2 05 OF U5 Fig. 9-57, Curgerea la creastapilnici: (2 posta lame deversante Funcfe de raportul Hy/R; 6 —modiScareaintadosull tn functe de srcina Ia creas ~10. +tDESCARCATORI_ HIDRAULICI 909 Valorile lui m diferd de cele de la deversoarele cu creast dreapti datorita ine- carii si presiunii de impact de la unirea lamelor. El se poate determina din diagrama din figura 9-58, a, functie de raportul H/R. Diagrama se poate utiliza numai pentru profile deversante trasate conform principiului enuntat. La determinarea valorilor m s-a finut seama de inecarea partial’ a deversorului pentru rapoarte Ho/R > 0,45. Pentru trasarea cheii deversorului, valorile lui m pentru cideri efective H,, diferite de cea proiectatd Hy, se determini din diagrama prezentati in aceeagi figura. Valabi- litatea acesteia este Timitat’ la rapoarte H,/R < 0,40 [11]. Daca profilul este trasat pentru c&ideri la care H,/R > 0,30, 1a debite mai mic este de asteptat aparitia de zone depresionare (fig. 9-57). Cind se caut a se evita acest fenomen se poate majora raza determinata cu formula (52') conform relatici grafice din figura 9-58, e. Trasarea profilului se face pentru aceast noua ra: considerind un raport H,/R’ = 0,30 [10]. Dupa unirea lamelor deversante curgerea se face sub forma unui curent cireu- lar. Formula debitului va fi (fig. 9-59) o= ve V2 x 09H, 63) unde: rr, — raza curentului ‘H, — cAderea in punctul considerat. S-a admis ca pierderea de sarcina totala (contractie, frecari si pierderi de vitez datorita schimbarii de directie) reprezint 0,1 #7, (10]. Raza curentului se poate deduce in consecinta: ,-—12 Vn ¥2909m Daca zona de racord se traseaza cu raze conform relatiei (54), debitul este eva- cuat Ja sectiune plind fara a apare presiuni pe peretii pufului. Cind profilul racor- G4) a re 10) a) oo a6, e 18 | 16 14} a wy) Corry aS a Oe a2 is ze Fig. 9-58. Coeficienji de calcul: (a —varajia coofcientulut de debit; b—inftuenja sacnll fective supra coeseleatulul de debit; entra eaten zonelor"Sepesona10 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE dului este mai larg decit cel teoretic, in sectiunea AA de tangenfii a celor doua profile (ig. 9-59) se va produce controlul curgerii. Lungimea putului sub sectiunea 44 nu va afecta debitul evacuat, dac& se realizeazi aerarea corespunzatoare. La cAderi mai mari decit cea previzuta, curgerea deasupra acestei sectiuni se va face sub presiune si cu sectiune partial plind sub ea. Debitul va fi determinat de aceasta sectiune de control: OQ = aR \2g-09H,. (55) Relafia (55) serveste la trasarea ramurii (cd) a cheii evacuatorului. Putul si galeria au o asie mai mare decit cea teoreticd, dati de relatia (54), sub secfiunea de control 44. Dac se menfine presiunea atmosferica in sistemul put-galerie, curgerea se face cu nivel liber. La cresterea debitului, portalul aval se pune sub presiune. Debitul evacuat este dictat in continuare de relatia (55) pina cind zona pe care se produce curgerea sub presiune se muta regresiv pind in sectiunea de control. Apoi capacitatea de evacuare va fi determinata de conditia de conduct sub presiune a ansamblului put-galeri Hy = Thy (56) unde: Hy —Yciderea totali intre nivelul amonte si cel aval; Zh, —suma pierderilor de sarcina. ind diametrut galeriei se alege mai redus din consideratii economice, curgerea se face sub presiune la debitul nominal. Se prevad in acest caz sisteme de aerare corespunzitoare. De multe ori eficiena lor este ins ind. , aparind fenomene de sifonare si eliminare a pungilor de aer. O indicatie practic’ pre- vede adoptarea unui diametru de galerie care si asigure curgerea cu grad de umplere 75% (in arie) fn sectiunea aval, la debitul ma- xim de calcul. La alegerea proportiilor co- turilor orizontale si verticale sint necesare studi pe modele care sii verifice dimensiunile ansam- blului sisi evite aparitia de curgeri la sectiune pling, pro- duse de valuri sau oscilatii Etapele in dimensionare sint [10]: —alegerea, prin incerc&ri, a diametrului pilniei pe baza relatiei (52); — trasarea profilului pilniei, dupa tabele, corespunzitor ra- portului H,/R ales si a zonei deDESCARCATORI HIDRAULICI on racord cu ajutorul relafiei (54); se adopt 0 curb care realizeazi racordarea lind a celor dowd profile; — determinarea, prin incercdri, a diametrului galeriei care asigura la debitul de calcul curgerea cu nivel liber si grad de umplere de 75%; incercdrile constau in calcularea, pentru un diametru propus, a pierderilor de sarcina pe lungimea de curgere si determinarea prin ecuatia lui Bernoulli a cotei corespunzatoare a pragului aval; viteza se considera cea corespunzitoare gradului de umplere de 75%, iar aria si perimetrul udat la fel; se adopt in final diametrul de galerie cdruia ii ¢orespunde un prag aval adecvat conditiilor de teren; —trasarea in final a cheii evacuatorului, utilizind relatiile (52), (55), (56). § 9. EVACUATORI DE FUND SI INTERMEDIARI 38. Generalitati Golirile de fund si evacuatorii intermediari alcdtuiesc impreund descarciitorii de adincime ai unui baraj sau amenajari hidrotehnice. Golirile de fund indeplinesc urmitoarele funet — asigur’ sciiderea nivelului in lacul de acumulare pentru a face posibili vizi- tarea si intretinerea barajului si a prizei de api; — permit spilarea depunerilor aluvionare din fata barajului; desi _eficacitatea spalarilor prin goliri de fund este limitat, in cazul depunerilor fine, activind procesul cu hidromonitoare sau prin sifonare, se poate conta pe utilizarea lor; — contribuie uneori la evacuarea debitelor de viituri, fiind Iuate ca atare in caleule; — ‘servesc eventual, in timpul executiei barajului, la trecerea in aval a debitului afluent; — asiguri golirea rapid a lacului in caz de avarii sau in situafii speciale. Golirile pot fi amplasate in corpul barajelor, sub forma de conducte de golire (fig. 9-60, 9-61, 9-62), sau in versanfi, sub forma de galerii de golire (fig. 9-67, 9-68, 9-71), Golirile intermediare sint plasate in baraj (fig. 9-65) si servesc la reglarea nive- lului in lac si la evacuarea apelor mari. Trecerea debitului se face sub presiune si deci capacitatea de descarcare este mult mai mare decit in cazul deversirii libere peste baraj. Fati de conductele de golire au avantajul ci lucreaz sub o presiune mai redusi si deci constructia vanelor este mai simpla, iar functionarea mai sigura. Odata cu perfectionarea stavilelor si a vanelor, utilizarea golirilor intermediare a devenit freevent4 pentru evacuarea apelor mari. 39. Conducte de golire situate in corpul barajului Golirile de fund sint conducte circulare care traverseazi corpul barajului de la paramentul amonte la cel aval. Conducta este realizat sub forma unei tubatii meta- lice autoportante, inglobata in beton. La conductele mai vechi si pentru presiunim2. (CONSTRUCTH HIDROTEHNICE mici se utiliza fonta. in ultima vreme tub: se confectioneazd din ofel sudat [12]. Presiunea apei este preluati prin eforturile care apar in tola metalicd fri a se conta pe efectul conlucriirii cu masivul de beton. Ipoteza este justificat’ deoarece Ja turnare pot apare segregiri, zone cu dozaj mai redus, porfiuni de conduct rugi- nite sau vopsite, care compromit aderenta. In figura 9-60 este prezentata una din cele patru tubafii de golire de la barajul Zzvorul Muntelui-Bicaz. Pentru a evita con- centririle de eforturi din zona golului, in jurul conductei autoportante s-a previzut © armare constructiva cu plasa inelard. La Bicaz, ca si la alte lucrari similare, s-a preferat pozarea mai multor conducte de diametru mai redus decit una sau doa de diametru mai mare. Se evitd in acest fel slabirea anumitor sectiuni si complica- {iile constructive cu costuri exagerate ale unor vane foarte mari. Intrarea in golire este situat deasupra talvegului, peste cota volumului mort. Cota axului se alege Iuind in considerare viitoarele depuneri aluvionare din fata barajului. Pentru a evita blocarea vanelor si infundarea golirii cu plutitori de adincime sau impuritati mari, in amonte se prevede un grtar rar cu lumina de 12...20 em. Lumina este mai mic atunci cind diametrul golirii este redus, cind se dispun vane de constructie special, sau cind viteza de acces este mare. La diametre mari, inchise cu vane plane, lumina creste. Gritarul se poate realiza sub forma unei cutii de beton cu bare metalice pe latu- rile amonte (fig. 9-60), din beton armat in intregime, sau ca trunchiuri de Fig. 9-60. Golire de fund Ia barajul Izvorul Muntetui-Bicaz: eritar sar; 2—trompi de acces; 3—vane plane ochelae: 4—casa de vane: 5—tubatii de aerisire; 6 —con~ “dicta do bole 7 disgator, # atsDESCARCATORI HIDRAULICL 913 Fig. 9.61. Golire de fund intr-un plot_nedeves (e—dlsposiie genera; beast de vanes T—gratar rarz_2—ttompa de in Peteauetes Svan plans (2149 mj 6-—sand ohsion (d— 140'm): con (fig. 9-61) sau semisfere (fig. 9-62) din bare metalice. Viteza de acces in sectiunea grdtarului este cuprinsd intre 0,7 si 1,5 m/s. Valorile maxime se admit atunci cind exist acces la gritar pentru curdtire. {nchiderea golirilor se face cu vane de presiune. Teoretic, pozitia vanelor nu are importan{a in cazul barajelor de beton, dar se respect un principiu constructiv: — cind condueta este pozata intr-un’ plot deversant, casa vanelor se dispune {n interiorul barajului, find legat de exterior cu galerii de acces (fig. 9-60); — cind plotul este nedeversant (fig. 9-61), sau cind grosimile sint reduse, ca in cazul barajelor arcuite (fig. 9-62), casa vanelor se dispune in aval. La barajele arcuite zvelte, chiar inglobarea tubatiei de golire poate provoca concentrari si redistribuiri de eforturi. Studiul acestora preocupa in momentul de fata pe multi constructori. Cind diametrul golirii este mare se prefer amplasarca ci in versant, sub forma de galerie (fig. 9-68). Cind conducta trece prin baraj, golul se armeazi construetiv, iar tola se prinde de beton cu ancoraje. Pe fiecare golire se prevad dou vane, amindoua capabile si se inchida in timpul functionarii [11]. In amonte se afld vana de garda sau vana batardou, de 0 constructie mai simpla si cu condifii de etangeitate mai putin severe. Ea nu are decit doud pozitii, fnchis sau deschis si funcfioneazd numai in cazuri speciale. Rolul ei este si asigure siguranfa golirii sia instalatiilor aval sis permit controlul si intrefinerea lor. Vana avaleste vana de manevra. Aceasta trebuie si aib&. posibilitatea de reglare a debitului evacuat, functionind siin pozitil intermediare. Deoarece trebuie si asigure si o etansei tate perfect, constructia ei este mai complicata La unele instalafii cele doud vane se aleg de acelasi tip — vane ochelar la Bicaz (fig. 9-60), vane plane la Zervreila (fig. 9-62, a) — dar mai rational este diferen- tierea lor dupa functiile pe care le indeplinesc. La barajul de greutate din figura 9-61 vana batardou este plana, iar cea de manevra de tip Johnson; la golirea de la Barthe (fig. 9-62, c) vana batardou este de asemenea plang, dar cea aval este un segment de mare etanseitate.DESCARCATORI HIDRAULICI ons La baraje mai putin inalte vana de garda poate fi inlocuita cu un batardou care se poate lansa de la coronament in nisele special prevazute la intrare. Dispozitia cu batardou amonte si vand segment pentru manevra a devenit freeventa in ultima vreme la o serie de lucrari executate in strainatate [18]. In aval de vana de manevrd se prevede instalatia de aerare a conductei, pentru a evita aparigia cavitafiei la pozitiile intermediare. Spre exemplu, la Bicaz, conductele de aerisire strabat intreg barajul si debuseaza in pilele de la coronament. De multe ori se prevede un by-pass la vana batardou, pentru a usura manevrarea acesteia prin egalarea presiunilor pe cele dou fefe. Dimensiunile casei vanelor se determini functie de gabaritele vanelor in situatia de reparafii. Acestea sint impuse de furnizorul echipamentului mecanic. Pentru a evita fenomene de vibrafii este bine ca vanele si fie inglobate in beton de montaj (fig. 9-62). In orice caz, confuzorul care reduce diametrul in dreptul vanelor, pentru a ieftini costul acestora, se inglobeazi in beton. La barajele cu contraforti golirea se poate dispune in corpul contrafortului, ca la barajul Firiza, sau intre contraforti, ca la barajul Secul (fig. 9-63). Pentru a evita in acest din urma caz vibrafiile in timpul functionarii, conducta s-a imbrdcat intr-o cimasa groasi de beton armat. Casa vanelor, situat& sub trambulina dever- sorului, asigurd ancorarea vanei si a capului aval. In general conductele de golire au o intrare lind, profilata, un traseu rectiliniu, fee finisate, fara schimbéri bruste de diametru si 0 iesire racordata. Aceste pre- vederi asigurd evitarea cavitafiei. Debusarea in aval trebuie facut in acord cu cerinfele de disipare a energiei vinei de apa evacuate. Sectiyne x-x Fig. 9-63. Golirea de fund de la barajul Secul feitar rar; 2—conducth de golre; 3— mat de ton: 4 — casa vanclor: $— bloc de undare; 6 —descdr- ‘tor de Supratajay 7 placd devcrantay 8 tramibullns916. RUC HIDROTEHNICE 40, Combaterea cavitatiei Atunei cind intr-un punct al unei mase lichide in miscare se produce 0 sed dere a presiunii pind la valoarea presiunii de vaporizare, apare in jurul acestui punct © punga umplut cu vapori de apa gi cu aerul dizolvat in lichid. Actiunea care insofeste aparitia cavitafiei este de natura chimica si mecanica [19]. In spagiul depresionar apare oxigen in stare nascind& care produce un efect de coroziune asupra peretilor. In acelasi timp parji din punga de gaze se desprind si sint antrenate in zona cu presiune mai mare, unde sint patrunse de lichid, dind najtere unor forje de impuls. Apar presiuni locale mult mai mari decit cele medii gi se produce o lo viturd, care repetatd des si la imtervale scurte, provoaca distrugerea prin oboseal Loviturile repetate provoacd unde de presiune si vibrafii care extind zona de ero- iune si pot chiar afecta intreaga construcjie. Cind suprafaja inifial neteda a ma- terialului este roasd si devine rugoasd se mareste ritmml distrugeri Studiind conducta de golire a unui baraj inalt (fig. 9-64) rezulta mai multe posibilitati de aparitie a cavitatiei. La intrarea in conduct firul de curent care trece de-a Iungul paramentului amonte isi schimba directia cu 90°. Dac& forma intrarii nu este bine profilata, aceasta schimbare brusca de directie provoacd pier deri mari de presiune in punctul respectiv, aparind un spatiu depresionar si deci cavitatie (fig. 9-64, b). Forma rationald pe care trebuie sd 0 aibi intrarea in conduc- 1& este aceea pentru care conturul solid urmareste exact forma vinei de apa care iese dintr-un orificiu cu pereti subtiri [19]. L. Liskovec a ardtat, dupa numeroase expe- rien{e, ci periru forma intrarii se poate adopta o strofoida (fig. 9-64, ¢) cu ecuatia: « 0,683 — x) | Jn portiunea aval a conductelor se introduce de multe ori un cot care dt vinei de api directia paramentului aval (fig. 9-64, a). Dacd nu se iau masuri speciale, zona cotului ramine deasupra liniei piezometrice si apar depresiuni. Pericolul de : Fig. 9-63, Profilarea intrivii in golice: ice ipreel pacmn. ae in erie sell tes tome Sard ‘ental 7 gic piesometias Spent Unie pezometrce ia ‘aaa inguin, cure desuaees 4 taba So heres S—pungi 8 caving © contr teoricy 7 suimpiots; 4 —rebordDESCARCATORI HIDRAULICL 07 cavitatie este cu atit mai mare cu cit iesirea din conducta se face Ia o cot mai joasa. Drept remediu se recomanda contractarea sectiunii de la iesire, ridicind astfel linia piezometricd de-a lungul intregii conducte. Contractia optimii este de circa 15% , zona de contractare asigurin si timp si o latire a vinei sub forma de lips’ turtita. Orice neregularitate in perefii unei goliri de fund, in care apa circuli cu mare viteza, este de naturé a provoca aparitia cavitatiei. Finisarea blindajelor trebuie Si fie facut cu grijé. La blindaje din tolé sudatd neregularitaile si asperitatile sudurii trebuie netezite. Tipul si alcdtuirea vanelor pentru goliri trebuie sa tind totdeauna seama de ne- cesitatea de inldturare a cavitatiei. Vanele plane obisnuite, utilizate ca vane de garda, provoacii fenomene de cavitatie la cZderi mai mari de 25...30 m [11]. Vanele ochelar reduc acest pericol prin micsorarea pierderilor locale de sarcina. In plus ele permit ca portiunea cuprinsi intre intrare gi vane s rimind circular, asigurind mai usor © intrare hidrodinamica. O misura de precaujie luata in multe situatii este punerea in contact cu presiunea atmosferica imediat in aval de vane. Diametrul conductelor de aerisire trebuie Iuat de circa 1/10...1/13 din diametrul golirii [18]. Un rol important are amplasarea tubu- rilor de aerisire, asupra cireia dau indicatii numai experientele de laborator. M1. Descarcitori intermedi Acesti desciredtori au sectiunea de intrare situatd mult deasupra talvegului, servind in exploatare la evacuarea debitelor maxime. Lucrind de obicei sub 0 sar- cin de mai multi zeci de metri, capacitatea lor de evacuare este superioara aceleia a descrcatorilor de suprafata. In ultima vreme sint preferati ca solujiide desciircare Ja multe dintre acumulirile unde exist debite de viitura importante. in figura 9-65 sint prezentate trei dispozitii caracteristice pentru golirile intermediare. La barajul Olympus (S.U.A.), construit pe Colorado (fig. 9-65, a), 0 parte din debitul de viiturd se evacueaza prin cele patru goliri intermediare. Lucrind sub o sarcin’ redusi, vana de manevri este plana, fiind manevrat de la coronament. Drept vana de garda s-a previzut un batardou care poate culisa in nisele pilelor. Conductele metalice sint plasate in ploturile nedeversante si debuseaz in bazinul disipator al evacuatorului de suprafata. La barajul Kariba, pe Zambezi, evacuarea apelor mari se face exclusiv prin sase deschideri dispuse la circa 30 m sub coronament (fig. 9-65, 6). Retentia se asigurd. cu vane plane de 9 x 9,50 m, manevrate de asemenea de la coronament, in amonte fiind prevazute nigele pentru batardou. Debitul evacuat printr-o deschidere variazi intre 1400 si 1 600 m/s, in functie de nivelul din lac. Prin disparitia casei vanelor si adoptarea unor vane de constructie simpli, aceste solutii sint mai ieftine si mai sigure decit golirile de fund. Aria deschiderilor creste si ea, deci si valoarea debitului trecut in aval.CONSTRUCTIE HIDROTERNICE 3500.5 Fig. 9-65. Descarcatori intermediari ta barajele: amps — Kaiba: 6 — Targa: J—arar att eo plans 1.0 < 180 ms aes soi aad Seema 2 13 int ie mata; rode utr: 5 idee Ge rote 10-" eral breccias 17 —~aramestoure in figura 9-65,¢ este prezentat unul din cele doud evacuatoare intermediare de ta barajul Tarniza. Impreund cu deversorul eanal de 1a coronament (fig. 9-34), cle asigurd trecerea in aval a debitului de viiturd. Kesirea se face deasupra centrale’ de la piciorul barajului, de unde apa este aruncat in aval de trambulind. Pentru Inchidere s-a previzut intr-o prima etapa un batardou plan in amonte (ce poate fi manevrat de la coronament) gi 0 vand segment in aval £2. Conducte de golire la barajele din materiale locale La barajele inalte de pimint sau anrocamente, golirea se face prin galerii ce ocolesc ampriza barajului, spate in versant. Cind barajele au indlfimi reduse, ver- ‘angi sint lini si roca este slabi ori inexistent’, excavarea galeriilor devine imposi- Bild. Golirea de fund ac exccuti in acest eaz sub forma nei condueto de beton armat, ‘sau precomprimat ce strbate corpul barajului la nivelul albiei (fig. 9-66). Trecerea unei conducte de golire prin corpul unui baraj sau pe sub talpa Tui necesitii mult prudent si mésuri constructive adecvate. Eventualele fisurri sau deschideri de rosturi provoaca infltratii ce pot duce la spilarea barajulii in zona golirii si Ja avarierea lui, Pentru reparafii sau revizii exterioare umplutura trebuie desfiicutd si deci barajul scos din functiune. Suprafata de contact dintre conductii gi ‘umplutura reprezinti o cale posibila pentru infiltrail. Acestea se combat prin rebor- dri speciale de beton care miresc drumul apei si prin vopsirea la exterior cu bitum U2}, Tinind seama de aceste considerente se impune pozarea conductelor pe stratul de baz’, acolo unde tasirile vor fi minime, ca gi excavatiile necesare.DESCARCATORI_HIDRAULICI 19 4. 2.00 R00. Fig. 9-66. Goliri de fund situate in corpul barajelor de pamint: cu turn amonte; b—cu put de access c—eu turn de maneyr. si galerie purtitoare: 1 ‘eat batardour vand de manevil; 3 conducts de’ pole: 6 dsipator} a sham de —iatagme 10 pul de aces; JI tate de serare? 12 "galerie poratome) 13 ‘de bets 4 aduchane pasteld de accent Pentru prevenirea fisurdirii sau ruperii provocate de tasiirile diferentiate, con- lucta se separa in tronsoane de 10...12 m prin rosturi de tasare si contractie. Dispozi- lle constructive sint identice cu cele de la conductele de beton armat. Cind sint posibile tastiri foarte mari, conducta de golire se plascazi intr-o conduct purti- toare (fig. 9-66, c). Se asigura in acest fel revizia permanent si se poate interveni in caz de avarie fara a compromite barajul. Desi solutia este scumpa, ea devine accep- tabila dacd conducta purtatoare a servit in timpul executiei la devierea apelor. So- lufii economice se pot realiza si dacd se combina golirea de fund cu descarcatorii de suprafati, ca la barajul Vida (v. fig. 9-50). Intrarea in conduct se poate face 1a nivelul talvegului sau la cote mai ridicate, cind se asigura un volum de rezerva pentru depuneri. Cind conducta a servit initial la devierea apelor, sectiunea de intrare definitivi se plaseaz la o cota superioard sub forma unei ramificafii (fig. 9-66, b). in amonte de golire se niveleaz sau se exca-920 CONSTRUCTI HIDROTEHNICE Neazil un canal de acces, care poate fi cdiptusit sau blocat cu bolovani pentru a pre- veni spalarile [12] Sectiunea transversal a conductei de golire poate fi circular, ovoidala sau greptunghiulard. Se preferd sectiuni ovoidale sau semiovoidale, care prelau bine impingerile verticale si laterale ale umpluturii (fig. 9-66, 6), sau sectiuni dreptunghiu- dare care aduc simplificari constructive (fig. 9-66, a). Armarea se face Ig satiate feansmise de umplutur& si de presiunea interioard, pe tronsoanele unde ea se minis fest’, Inchiderea conductei se face cu ajutorul vanei de manevra dar gi aici, ca la toate politi Se prevede o a doua inchidere, de sigurant. Datorita presiuailor reduse, Yana de gardii este inlocuita de batardouri plasate in amonte. Pozitia vanel dea. nevri poate fi in amonte sau pe traseul golirii Cind vana este in pozitie amonte, gratarul, batardoul si vana se pot grupa intr-o Constructic unicé — turnul de manevra (fig. 9-66, a). Pe intreg trascul condveta ects ‘izitabild si se poate intrefine i repara. Accesul Ia turn se asigura de pe coronament, pe pararela de acces. La baraje mai inalte solutia devine ins& complicata si constructia formu Foarte grea. Soliitirile din presiunea apei din lac si mai ales cele din gheatt jmimPingerea si tendinfa de smulgere a turnului la ridicarea nivelului din lac © cit importante si necesita sectiuni groase si armari puternice [10], {Find wana se gaseste in pozitie intermediara, tronsonul amonte este supus pre- terioare a apei si trebuie calculat in consecin{a. Presiunea apei din lac echili. Preazi presiunea interioard numai pind cind conducta capita suficienta acopeute, Din zona sub presiune pot apare infiltratii si deci pericol de spilare. Este bine ca ieeastd zona sa fie limitata Ia maximum 1/3 din Iungimea conductei [10}, Accesul 4a casa vanelor se poate face din galeria de drenaj si vizitare — dacd exicts cnn prin Pusuri plasate in amonte de coronament (fig. 9-66, 8). Solutile cu pujuri umede sint neindicate datoriti pericolului de infiltrate. Pujul se construieste a » ctes {urd de beton armat, tinind seama cd perefii sint supusi impingerilor laterale diferen. fiate, provocate de tasirile umpluturi La golirile echipate cu turnuri de manevrit se prevede uneori o a dova intrare, Bee, foti superioar’. Vana si batardoul sint in acest caz de construelie mat simpli. Deschiderea inferioari se utilizeazi numai in cazul golirii complete a laculuic int Fhe eee Genivel, sau debit de servitute in aval, se utilizeazi accesul superior {12] (ig. 9-66, c) a iesirea din golire se executii de obicei un bazin disipator, spre a evita eroziu- nile Ja piciorul aval. In unele caznri se prevede numai un canal cSptusit care con- duce debitul spre albia riului. Regimul de functionare al galeriilor de golire este identic cu acela al conductelor de golire. Galeriile se adopta in cazul barajelor de pamint sau anrocamente. cind na Sie basal teverea conductel prin corpul barajului. Solutia cu galerii se foloseste fit barajele de beton, in special la cele arcuite, pentru a evita practicarea goluriior in baraj. In majoritatea cazurilor se amenajeazA ca golire fosta galerie de deviere din timpul execufiei (fig. 9-67, 9-69, 9-71). In anumite Situatii, desi golirea se prevede