CAPITOLUL 20 ‘SUPRAVEGHEREA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE § 1. CONSIDERATH GENERALE 4, Utilitatea supravegherii constructiilor hidrotehnice Fconomicitatea si sigoranfa sint cele dowd clemente fundamentale de care se fine seama la proiectarea, executia si exploataren barajelor si a constructiilor hi- Grotehnice in general. In faza de proiectare se fac numeroase ipoteze simplificatoare §i se accept © serie de wproximatii pentra x se putea efectua calculele, iar in execufie intervin numeroase modificdrt si fenomene noi ale cdror efecte nu mai Pot f determinate prin metodcle de calcul. Observapiile si masuratorile din pe- rioada de constructie si din timpul exploatarii sint singurele capabile si redea © imagine a situatiei reale. Constatind cum sint efectiv solicitate materialele gi di- feritele pirli componente ale consiructiei se poate verifica corectitadinea proiectirii Precum $i siguranta lucrarii respective. Cit de importanta este siguranta barajelor spre exemplu, o dovedese urmérile catastrolale ale cedarii unui baraj in exploatare— Pagube materiale foarte mari si uneori victime omenesti, ireparabile Supravegherea barajelor urméreste deci doud obiective — comportarea in ansamblu a lucrarilor si gradul lor de siguranta in diferite condijii de solicitar ~, sunoasterea fenomenelor care se petrec in corpul lor si in terenul de fun= datie, in vederea veriticarii ipetezelor de calcul si a urmaririi proprietatilor materiale- or de constructie in scopul fie al unor interventii corespunzitcare, fe al tolositii datelor pentru proiectarea altor Iucriri similare. In functie de scopul urmarit, de importants constractiei si de experienta acu- mulata fi domeniul respectiv, masuritorile de control au @ extindere mai mare sau mai mica Pentru a avea date asupra sigurantei unui beraj sint necesare misurdtori asupra solicitarilor exterioare si interioare, asupra deplasérilor absolute gi relative, asupra rolaliei sectiunilor orizontale si verticale, asupra deschiderii rosturilor, asupra mix timii subpresiunilor si presiuailor interstitiale etc. Observayiile gi masurdtorile cu caracter de studiu privese temperatura si umi- ditatea betonului din corpul barajului, cleformatiile specifice, eforturile din. baraj si din terenul de fundajie, starea de fisuratie etc 2. Evalugia si stadiul actual al actiunii de supraveghere Primele masurdtori sistematice sau facut in perioada 1920—1930 asupra bas rajelor elvetiene, Montsalvens, Pfaffensprang, Rempen etc. [1]. Ele crate destinate su. \pravegherii in exploatare, urmérind inregistrarea deformatiilor si deplasirilor ba- rajelor si a terenului de fundatie, Cam in aceeasi perioadi a apirut preocuparcaSUPRAVEGHEREA CONSTRUCTULOR HIDROTEHNICE 759 de ase urmari si fenomenele care se petrec in interiorul masei_ de beton. Cele dintii masurdtori s-au flicut asupra temperaturilor interiuare, dat fiind e& problema con- struirii unor termometre care si fie inglobate in beton si sd transmitila distant nregistrarca (leletermetre) a fost rezolvata relativ usor [1]. ‘Mai tirziu, in urma experienfei objinute prin construirea gi utilizarea teleter- metrelor, s-a trecut la construirea unor aparate care si masoare atit temperaturile cit si deformatiile specifice care se dezvolta in corpul barajelor. Astiel, in anul 1926 s-au efectuat primele masurdtori de deformajii in corpul barajului experimental Stevenson Creek (8.U.A.) [2]. Yn perioada urmatoare tehnica mAsuriitorilor la baraje a progresat lent dar continun, Paralel cu aparatele 51 dispocitivele de masurd s-a dezvoltat si metodologia de prelucrare si interpretare a rezultatelor objinute cu ajutoral méisuratorilor. ‘Ta prezent exist numeroase tipuri de aparate de masura pentru masuratori la distanjit precum i aparate pentru masurdtori directe. Aproape toate barajele construite in ultimele decenii sint echipate cu aparatura necesard pentru determinarile privind siguranja in exploatare si fenomenele din interiorul masei de beton. in Rom4nia m3suratori sistematice au inceput in perioada 1958— 1960, odata cu constructia marilor baraje realizate in cadrul planului de electrificare. In prezent se dispune de © bogata experienta in acest domeniu, atit pentru. masuratorile directe cit gi penira prelucrarea lor, Pe Jingd inzestrarea cu aparaturé de masuri si con- trol a noilor fucrari, continua si inregistrarile gi prelucrdrile sistematice ale miasura- torilor efectuate. § 2, SCOPUL MASURATORILOR 3. Solicitéri si factori exteriori Dintre solicitdrile exterioare si factorii externi care actioneaz asupra barajelor, cele care prezinti mai mult interes sint: — nivelul apei in lec; temperatura aerului; — temperatura apei din lac la diverse adincimi; — radiatia solara. Pozifia s1 variatia nivelului in lac intereseazd in cazul oricdrui tip de baraj. Jn functie de nivel se determina solicitarea din presiunea hidrostatic’, hotiritoare pentru interpretarea stini de deformatie si a deplasiilor barajului. La barajele de beton, corelarea ceplasirilor cu varialia nivelului amonte permite separarea influenfei variatiilor de temperaturS asupra depiasirilor inregistrate. Temperaturile acrului si ale apei din lac se urméresc in toate amplasamentele de baraje de beton, dat fiind ci cunogsterea lor permite interpretarea stiri termice care se inregistreazai in corpul barajului, Functic de temperaturile mediilor exterioare, procesul de degajare al caldurii de prizi poate fi mai mult sau mai putin energic. in timp, dupa stabilizarea cimpului de temperaturd, solicitarile termice ale struc- turilor — in special ale celor subgiri — sint direct legate de evolutia temperaturilor exterioare.760 CONSTRUCTIC HIDROTEHNICE hui Radiatia solar interescazi in special acolo unde exist o insolare a paramen aval. Temperaturite ridicate de la fala ploturilor influenfeazd repartitia cimpuril de temperatura, Pentru ilustrare, in figura 20-1 se prezinta evolufia procesuiui termic din plotul 5 al barajului Secul — Regifa. zotermele trasate in sectiunea ori zontala situata la 32 m sub coronament stat bazate pe inregistririte facute cu teleter- metrele betonate la aceasta cota (3) Temperaturile de betonare au fost de 18 iar maximele inregistrate la citeva zile au atins 25 in contrafart si 37°C in ciuperea. Saltul de tem- peraturii relativ mic, 12... 16°C, se expliei prin dimensiunile reduse ale clementelor -barajului, care au permis 0 degajare rapidd a cXldurii de hidratare, Dupa betonarea 13.06.1962 T AER =16,6* 52, $9.12.1962 T_AER =0° = 12.06.1963 TAER =17,7° Fig. 20-1. Evolutia izotermelor intro sectiune orizontalé prin plotul 5 al barajului SecuSUPRAVES! Ey CONSTRUCHILOR HHDROTEHNICE 761 Jamelelor conirafortwlai, betonul situar in regiunea fefelor lateral sa récit mai repede, in timp ce cdtze mijlocul contrafortului s-a creat un nucleu de temperaturi ridicate. Eacentricitatea acestuia se datoreste expunerii diferite Ia soare a clo dow’ feje lateraie. Dupa betonasea ciupercii, aceasta a devenit sursé de cAldurdi pentcu betonul Gin contrafort, Degajerea cildurii din ciupercd s-a faeut atit prin fejele ei Heere cit 51 prin fajx de contact cu contrafortal. In decembrie 1962 temperatura in sec- fiune a incepyt sa varieze sub influenta temperaturi: aerului. jntre teletermetrele situate la 10 em de fafa contrafortului si cele de la 75 em apar diferente de ampli- tudini de 2... 3°C. Diterenta intre temperaturile la cele doud fefe, datorita radiagiet solare, se menjine, La extremitatea ciupercii, in contact cu apa din lac si cu ciuperca contrafortului vecin, influenta variatiilor de temperatura din aer este mult mai redusi. 4, Deplasiri absolute In practica masurdtorilor pe daraje au cdpitat denumirea de deplasari absolute toate deplasarile barajulei, verticale si orizontale, in raport cu un punct considerat fix. Punctul fix este ales in teren la o distanja suficient de mare de baraj, astfel incit si nu resimta influenie interactlunii acestuia cu terenul de fundatie sau impin- gerea exercitald de lac asupra versampilor. De obicei distanfa este de 1... 2 km, dar wneori ia valori mult mai mari, ca in cazal barajului japonez Sukuma, la care reperul fix se gaseste la 10 km in aval, Deplasicile absolute se misoari la toate tipurile de baraje, ele evidenyiind lastirile fundatie’ si corpului barajului, deplastrile amonte-aval si cele in lungul axului longitudinal. Determinarea ceplasarilor absolute se face de obieei prin me- tode topogecdezice — tasarile prin nivelment de precizie. deplasarile orizontale prin aliniament. In cazul punctelor inaccesibile de pe paramente si versanti deter- minarile se fac prin microtriangulagie, atit pentru tasGri cit si pentru deplasari orizoatale. Pentru exemplificare iat concluziite desprinse din misurdtorile de deplasari absohite Facute la barajul Irvoru! Muntelui {4]: din cole 8 masurator! complete de nivelment de precizie a rezultat cd tasirile furdatie! crese cu indltimea ploturilor, fiind maxime pentre zona din albie. Pe cei doi versanfi, tasirile fundatici sub ploturi egale sint identice, cu toate cd roca de pe versantul sting este mai slabi, Tasdrile maxime ale ploturilor centrale sint de 13... 14mm, ajungind in zona galeriei de injectii kx 6. 7 mm. Ele sint de 5... 6 ori mai mici decit cele prevazute prin ealcul. Misurdtorile de aliniament indica In primi doi ani deplasari spre avel ale tuturor ploturilor sub aejiunea presiunii hidrostatice, in timp ce ploturiie extreme prezint’ mici deplasiri cltre amonte sub influenta greutafii proprii, Deplasirile relative intre ploturi nu depisese 1 mm Misurarea deplasirilor absolute furnizeazd cea mui corectd imagine asupra comportarii barajului (precizia atinge 0.2... 0,4 mm). Exist inst dezavantajul ct efectuarea masuritorii dureaza citeva zile, jar determinarea coordonatelor reperilor si deci a deplasirilor comport caleule laborioase. fn ultimul timp masurarea de~7682 CONSTRUCTU HIDROFERNICE plasarilor absolute prin metode topogeodezice este dublati (rareori tnlocuit) prin determinarea acestora in raport cu puncte fixe situate in adincimea masivului de Tundatie, ia distanle ce depasese zona de interacjiune cu barajul. 5, Deplasari relative In categoria deplasirilor relative intr deplasirile unui punct al barajului fay de un altul, considerat reper. La barajele de beton se inregistreaza: Deplasarea in plan orizontal a unor puncte din zona superioara a unui plot fata de un punct situat pe aceeasi verticald in zona de fundatie a plotului. Daca inregistrarile se fac pentru o succesiune de puncte ale verticalei, se obtine imaginea deformatei axului sectiunii in care se face misurdtoarea, Spre exemplu, in figura 20-2, prin sepatarea componentelor amonte-aval a deplasicilor orizontale ale punctelor 1 ... 4 faj& de punctul din fundatie 5, s-a construit pozitia luat dupa deformatic de consola maestrd a unui baraj arcuit Daca se separa componentele dirijate in sens longitudinal se poate obtine si deformafia axului in accasta direcjic. Masuratorile se fac cu pendule, bazate pe principiul firului cu plumb Rotatiile unor planuri (scetiuni) orizontale sau verticale din corpul barajului, Determinarea unghiului de rotafie al secjiunii orizontale urmirite permite stabilirea deformatiei axului vertical al plotului in care se face masurtoarea. Facind inregis- trari pentru o serie de sectiuni orizontale, dispuse succesiv pe vertical, se poate construi deformata axului. Masurdtorile de rotatii se compara gi se verificd reciproc cu cele furnizate de pendule. Rotatiile sectiunilor verticale permit Ja rindul lor stabilirea deformatei in sens orizontal, Aceasta categorie de misurdtori este rapida Construirea deformatei sectiunii pe baza inregistrarilor de deplaséri relative.SUPRAVEGHEREA CONSFRUCTI LOR 1683 utindu-se eu clinometre — si usoara, ex construite pe principiul nivelelor cu buld, de ser. — Deplasiirile unor puncte ale terenului de fundajie in raport cu suprafata de fundayie, Se urmiirese puncte situate a diverse adincimi sub talpa barajului, pe direeyii normale pe stratificayie sau in lungul ei, pentru a pane in evidena zona de interactiune fundagic — baraj gi modu de lucru al diverselor orizonturi din profilul geologic, Atunei cind punctul se gaseste la adincime suficienta si deci nu este afectat de sarcinile transmise de baraj acelasi_aparat permite stabilirea deplasirilor absolute ale zonei fundayiel. Aparatul de masurd poarté mumele de telerocmetru, jele de paimint si anrocamente se urmarese si se masoard le umpluturii Ia diverse cote sub coronament. Inregistrarea se face fala de puncte situate pe coronament a caror cotA absolut se determina apot prin nivelment de precizie. Uneori punctele de origine se plaseazi si pe paramentul aval, construind pe baza lor deformata intregului corp at barajului — Alunecirile taluzurilor a ciror masurare se face cu ajutorul unor reperi instalati la suprafata umpluturii, determinind deplasarile acestora fata de puacte de pe coronament sau de pe versanii situati in apropierea umerilor barajului. Precizia masurdtorilor pentru tasdri si aluneciri este mai redusi, de ordinul centimetrilor, Gar si marimile masueate au valori mult mai mari decit Ja barajele de beton. 6, Deschiderea rosturilor Miscarile rosturilor se urmdrese atit la barajele de greutate si evidate, cit si la cele cu contraforfi, arcuite si de alte tipuri de beton. Cauza migcdrilor este de obicei variatia de temperatura, in care caz rostul respird, manifestind tendinte de deschidere sau de inchidere. Deformatiile diferentiate ale terenului de fundayie pot provoca si ele deplasari intre fetele rostului, in directie vertical’ sau rotatii Cind migcdrile resturilor nu concord’ cu variajia factorilor exterior! se intervine pentru descoperirea anomaliflor in comportareabarajului, La barajele cu contrafor{i la care rosturile de contracie permanente sint dirijate paralel cu paramentul aval, msurarea deplasdrilor acestora confirma sau nu com portarea normala si starea de eforturi presupusa in contrafort, Spre exemplificare, in figura 20-3 sint prezentate rezultatcle masuritorilor efeetwate la un punct de mE- sura din plotel 5 al barajului Strinitori — Firiza [5], Variatiile deschiderii rostului, Ax, au caracter sezonier gi valori de circa 1,4 mam. in zone cu varialii mai mari de temperatura ele ating 2 mm gi igi pastreaza carac~ teral sezonier. Deschiderea mare a rostului confirma absen{a unor eforturi tangen- fiale in acesta. Acceayi confirmare o acuc si deplasirile longitudinale Ay, care au valori de pind ta Imm, Evolugia deschiderii rosturilor prezinti o deosebita importanjdi pentru barajele arcuite. Starea de deschidere mai mult sau mai pujin accentuata influenteaza ca- racterul de monolit al structurii, Evolutia deschiderii rosturilor da indicatiile necesare pentru stabilirea perioadelor de injectare si in special ale celor de reinjectare. Jata spre exemplu variaia deschiderii rostului dintre plotarile 6 si 7 ale barajulai Nego- van, masurata la 46,50 m deasupra fundatiei (fig. 20-4, @), respectiv 30 m (fig. 20-4, 6) [7]oe] J LLY wililylw iwi vale] 1965 re fetele rostului per plotului 5 al barajului Sirimtori ob rena Pie oT i - ait Tae Pe wR we yr DOT, va *s0 196 7 Steg b. Oo | asoce on Ia a3 T ava on ey a = Tapa ART rina Type rami ee ere aT WB LW FB 88 PuEaa Variafia ja timp a deschiderii rostului dintre ploturiic 6 si 7 ale barajului Nezovanu: 4a 46,50 m deavepra Fundatiel; § ~ te 30,00 m dessupra fundaR HIDROTEHNI SUPRAVEGIERLA CONSTRUCTIL 708 Deschiderile misurate imediat dup betonarea rosturilor duble sint in general mici, sub | mm, dat fiind cA in perioada betonirii temperaturile medii din ploturi erau foarte apropiate de temperatura medie multianuala a aerului, Injectarea s-a realizat in primavara anului 1961. Variajia deschiderilor dup accasti data este mult mai redusi. Valoarca maxima a fost atinsd in jarna foarte rece din 1962 1963, ajungind a rosturile marginale, la jae gol, 1a 0,85... 120 mm. St constatat in consecinta ca este utili o reinjectare in primavara lui 1963. Dupa reinjectare. in regiunea inferioari unde contraotia era stabilizati, deschiderea rosturitor nw mai cvoluat. 7. Temperaturi interioare Evolujia temperaturilor interioare este interesantii pentru toate Cpurile de baraje de beton. Fste cunoscut faptul e4 in functie de tipul si dozajul cimentului, in beton se dezvolté fenomene exotermice, temperatura ridicindu-se ew 15 ... 40°C peste temperatura de turnaze. Racirea corpului barajului incepe de la temperatura Inaxima si Gureazd pind la atingerea temperaterit medi muitianvale a regiunii respective. Acest proces se prelungeste ani de zile, Corespunzater acestor variait ale tcmperaturii intezioare, deformapile betonulvi sint mai intii dilatari si apoi contracjii. Eferturile care iau nagtere depigese uneori rezistenta Ia tensiune a be- tonului sica urmare apar fisuri. Masuritorile de temperatura din corpul barajulut urmérese: Variatia temperaturii in ump atit in faza de inedlzire eit si pe toaté durata procesului de degajare a cildurii interioare; “influenta temperaturii din kimelele superioare asupra temperaturii din la- melele :nferioare; — precizarea datei cind temperatura atinge media multianualé in vedere stabiliri’ cimpurilor gata de injectare, in cazul barajelor arcuites schimbérile temperaturii belonului in functie de variatiile de temperatura ale acraivi, in avel si ale apei din lac, in amonte, jn figura 20-5 sint trasate izotermele pe baza méasurdtorilor de temperatura cute in diferite etape Ia jumitatea inaltimii plotului 6 al barejulai Negovane {6} 23:1 1960 9 6.1K. 1960) 29.X1. 1960 june prin plotul 6 5, Tzoteeane trasate pe baza mésurdtorilor de temperaturd intro ‘al barajului Negovanu.766 CONSTRUCTIL HIDROTEHNICE Din aspectul acestora se constaté c& rostul Margit prevazutintre ploturi are un efect favorabil asupra degajiirii de cildura, identic cu cel asigurat de paramente, Dupa umplerea cu beton a rostului, acesta devine o sursi de cildura, intirziind intr-o oarecare mésura racirea betonului din ploturile vecine. Dupa 6 perioada de circa 10 luni de ta turnare, izotermele devin paralele cu paramentele, indicind un mod de degajare al caldurii ca in cazul unui perete. La ciceva luni mai tirziu sa atins temperatura la care s-a facut injectarea rosturilor 8, Deformatii specifice Condifiile deosebite de exccutic si multitudinea factorilor care influenteaz’ starea de deformatie si efort fac ca’ inregistrarea deformatiilor specifice si tie foarte utili pentru precizarea comportarii unui baraj. Deformatiile masurate in corpul constructiilor constituie baza pentru calcviul eforturilor interioare. Starca de efort este fnsd influengatd in egal masurdi de variafiile de (emperaturé ca side presiunea apei, cea ce conduce Ja cificultéti in preluerarca rezultatelor m: suritorilor. Sz inceared de obicei montarea aparaturii de masura in anumite fore mati, pentru a putea separa deformatiile specifice datorite sarcinilor exterioare de cele provocate de alfi factori ca temperatura, umiditatea, curgerea lent ete. 9. Eforturi in beton si in fundatie Dupa cum s-a vazut, determinarea eforturilor pe baza deformatiilor specifice inregistrate este foarte anevoioasd. Pe de alta parte dificultatea determinarii lor cu ajutorul unor aparate destinate mésurar eforturilor consté in primul rind in faptul cd aparatul betonat proveacd o deranjare a cimpului de eforturi, lucru care conduce la alterarea valorilor reale. Pind in prezent aceste aparate se monteazd cel mai freevent in suprafaja de fundatie, unde servesc Ja masurarea presiunilor pe teren. Printr-o repartizare judicioasa a aparatelor in planul fundatiilor se pot obrine indicajii asupra modulut cum incarcrile sint transmise Ia teren, atit in periouda de exceutie cit si in exploatare, Spre exemplu, in fipura 20-6. sint prezentate_com- parativ diagrama de calcul si cen inregistrati pe teren referitoare la variatia efor- turilor in fundatie pe masura betondrii barajului Vidrarw [7]. La piciorul amonte se constati o concordant foarte bund intre eforturile masurate si cele calculate, in timp ce fa piciorul aval apar unele diferente. Reducerea efortului real la pi ciorul aval se datoreste adaptarilor conturului de fundalie si modului de betonare in accastii zon: 10, Subpresiuni Pentru dimensionarea barajelor de greutaie, ca yi a color evidate sau cu contra- for{i, cunoasterea valorii subpresiunilor joacd un rol important. Inregistrazea lor in timpul exploatarii, facuta pria masurdori executate minutios, poate da indicatiisupa GHEREA CONSTRUCTTILOR HIDROTEHNICE 161 | 4 to ana a8 a Fig, 20-6, Variajia efocturiior in fundayia barajalui Vidraru pe misura betondrit_barajului: dala picioul amontes bln sions svi; 1-—evorturi calculate; 2—efostars masons protioase asupra mécimii sf distributiei lor efeetive, Atit timp cit diagrama in- registratd se paseste in limita diagramel teoretice, siguranja barajului este asigurata. jn acelasi timp, precisarea aspectului diagramei de subpresiuni permite evitarca fi proiectate. surate in suprafegele de fundatie urmitoarele: supradimensioniirilor la barajele care urmeaz& In figura 20-7 sint prezentate subpresiunile ale ploturilor 6, 5 si 3 ale barajului Secu [3], Din diagrame se remare: — la ploturile 5 si 6, in lungul intregit suprafefe de fundatie, subpresiunite sint egale cu mérimea coloanei de api existente in aval, peste care se suprapun subpresiunile datorite coloanei de apd din amonte, care descrese repede de la 0 valoare de citiva metri in amonte la zero in avals PLOT 6 puors Subpresiuni indsurate pe talpa de fundatie a barajului Secul la diverse nivelari Tae768 CONSTRUCTILMDROTEHNICE — variatiile nivelului de ordinul a 5... 6m, influenteaz’i in mic masurd valoarea subpresiunilor; — mirimes totald redusa, ca gi influenga scdzurd a variatici nivelului amonte, se datorese atit evidirii barajului cit si voalului de injec{ii executat la picioral amontes — ia plotul 3, situat mai spre versant, subpresiunile sint cova mai mari in zona amonte, ajungind ta zero in aval, 11, Starea de fisuratie in corpul barajelor masive, eforturile interivare provocate de fenomenele ter mice, datorite ealdurii interne cit gi variatiilor de tesperaturd ale medislui exterior, pot aver ca urmure fisurarea. Fisurile au efecte periciloase in exploatare, micyo- tind capacitatea de rezistenta, reducind impermechilitatea betonuiui si constituind cdi de distcugere prin gelivitate. Fisurile superficiale apar ia perioada de degajare a caldurii de hidratare, be 6... 8 zile de Ia turnare, fiind © consecmja a distributiei neuniforme de temperatura. Fisurile de adincime apar in perioada de ricire a betonului, ca urmare a legdtu- rilor care impiedicd contraciia liberd a corpului barajului. Prezenta acestor fisuri trebuic depistat’ si evolutia lor urmizita in timp. Le fisuri importante se derermina extinderea lor, cumpletindu-se observatiile prin foraje. 12. Presiunea intersti in cavul barajelor de pamint sau anrocamente, 1a care etansarea se face cu ccran sau nucleu de argila, in exploatare se urmireste presiunea interstitialé din aceste elemente impermeabile, Inregistrdrile indie’ eficienta etansarii si in special medul in care evelueazi procesul de consolidare al ecranului sau nucleului la prima umplere. Misurdtorile de presiuni interstitiale, fcute in perioadele de variatie a nivelului amonte si in special in cele de goliri mai rapide, indica decalajul in timp al desciircirii presiunilor interioare din zonele etanse si marimea gradientilor care apar. 13. Infiltra La barajele de heton, prin masurarea debitelor de infiltratie se supravegheaza = ctanseitatea rosturilor: — permeabilitatea betonului — gradul de infiltrare a apei prin zona fundatiilor. Apele infiltrate se evacueaz’, cu ajutoral sistemului de drenaj de Ja paramental amonte si al forajelor de drenaj executate in fundatie, pe traseul galetiilor de control in aval de voulul de etangure. Debitul colectat se dirijeazi cuitre dispozi- tivele de mdsurd — recipienti sau deversori tramgkiulari,SUPRAVEGHEREA CONSTRUCTHLOR HIDROTEUNICE 109 Este util a se face periodic analiza chimicd a apei infiltrate prin corpul unui baraj pentru a stabili gradul de decalceizare al betonului, Cind procentul de calce spalata se reduce cu mai mult de o treime, degradarea betonului poate periclita buna funcfionare a barajului ‘La barajul Jzvoru! Muntelui spre exemplu, misuritorile efectuate dup’ dare: in exploatare au artat cd debitele colectate de sistemul de drenaj al paramentului amonte sint foarte reduse —- 2 Imin — adic maximum 1% din debitul total infil- trat. Acest lucru confirma buna calitate a betonului si 2 etanyarilor de rost. Din cei 190 l/min infiltrati in zona fundatiilor — debit captat de forajele de drenaj — 1a versantul drept se inregistreaza 3,4%, la versantul sting 34%, iar in zona central 62,6% [4]. Procentele inregistrate reflecta foarte bine calitatea si gradul de tectoni- zare al rocii de fundatie. La barajele de pamint de indlfimi mari si mijlocii se organizeazdi supravegherea stematica a infiltratillor, avind ca scop — stabilirea variagiei suprafelei de depresiune a apelor infiltrate; - stabilirea debitului de infiltratic, Pozitia suprafejei de depresiune functie de nivelul amonte, eventual gi de aval, da indicajii asupra eficiengei elementelor de etanyare gi in special asupra gr dului de stabilitate al barajului. Debitul de apa infiltrat se masoara intr-o zona accesibili din baraj in care este condus cup’ colectare. Tinerea sub observagic a infiltratiilor este de maze importan{i deoarece, de multe ori, dap& darea in exploa- tare a unei lucrasi, s-au observat cresteri ale debitului de infiltratie, coca ce denoté cA in corpul barajulsi sau in fundatie exist zone permeabile — neetanye. 14. Umiditatea betonului Varialia amiditatii betonului fi creeaz% acestuia o stare de umflare sau de con tractie, Variagiile de temperaturd accentueaza fenomenul si cind rezisten{a ta ten- siune a betonului este depasita pot lua nagtere fisuri, Pentru a cunoaste contribujia fenomenelor de umflare si contractie, provocate de variagia de umiditate, la defor- matiile inregistrate in beton, se urmareste in timp variatia umiditatii, Variagiile hruste de umiditate pot indica uneori aparijia unor zone preferenjiale de infiltratic. § 3. METODOLOGIA $1 APARATURA DE MASURA 15. Clasificare Fonetie de pozitia pe cure © ocupa aparatele in timpal masuritorilor, se deo- sebese misuratori executate din exteriorul Jucrdrii sau din interioruf ei, Pe baza acestui criteriu si funetie de fenomencle urmarite, se pot diferentia aparatele $i dispozitivele de masurd si control. In cazul clementelor masurabile din exteriorul lucrdrti: fuctorii exteriori se urmidrese cu mire gi limnigrafe, care servese la deter- minarea nivelurilor apei, si termometre simple sau ou transmitere la distant’ (tele~ termetre), care perm't determinarea temperaturii mediilor exterioares770 CONSTRUCTIL IMNDROTEHNICE ~ deplasarile absolute se masoar’ cu teodolite si nivele de precizie, insotite de repere yi borne in punctele urmarite sau de stati — deplasarile reciproce ale unor puncte ale aceleiasi verticale, axa deformata a barajutui, deplasarile rocii de fundatic se determing cu instalatii pendulare; o asemenea instalajie poate fi cu pendul simplu, cu pendul invers cu plutitor, saz eu pendul diferential; masuratoares electiva se face cu coordimetrul sau coordis- copul; — misc&rile rosturilor se urmirese cu cleme dilatometrice, boljuri deforme- trice si micrometre de rost, iar in punctele inaccesibile ale rosturilor, cu teledilalo- metre; — inclindirile si rotatiile planurilor (sectiunilor) verticale sau orizontale se mésoara cu clinometre gi fleximetre; — starea de fisurajie se determin cu indicatoarele de fisuri, cu emititori receptori de ultrasunete pentru microfisuri si cu microcomparatoare pentru urma- tirea_deschiderii fisuzilor. Jn cazul elementelor miisurabile dia interiorul lucrarii: — temperaturile intetioare sc masoard cu ajutorul teletermeteelor rezistive sau electroacustice; aparatele sint plantate in punctele sau sectiunile urmirite, iar masuriitoarea se face de la distanjai (coronament, paramentul aval sau galeriile Ge vizitare) prin intermedi unor cabluri electrice; — deformatiile specifice se misozri cu extensometre electroacustice (cu coarda Vibranta) sau rezistive (cu rezistenjii electric); — starea de eforturi interioare sau in fundatie se determina cu telepresmetre, bazate tot pe transmiterea Ja distanta a unor marimi electrice; in cazul presiunilot seduse care apar in barajele din materiale locale se utilizeaza doze de presiune electroacustice sau rezistive: ~ presiunile interstifiale si subpresiunile se masoard cu dispozitive piezometrice, celule electrice sau cu celule hidrometrice: — umiditatea betonului se misoara cu telehumetre si umidimetre; ele se asociazd cu teletermette, pentru corectarea citirilor. 16. Dispozitive pentru determinarea factorilor exteriori Tnregistrarea marimii factorilor exterioti nu presupune un aparataj special in cazul supravegherii construcpiilor hidrotehnice. Se utilizeazi instrumentele proprii hidrometriei si meteorologiei. Nivelul apei din lac si debitele afluente si defluente sint controlate printr-un sistem de limnigrafe. Se dispun tclelimnigrafe in zona amonte a remuului lacului, in zona prizei si la baraj. Camera limnigrafelor se prevede de obicei intr-o nis a galeriei de la ultimul nivel din baraj. In plus, pe paramentul amonte se mai dispun mire simple si repere de nivel, care pot fi urmarite cu usuring’ Temperatura aerului se m cu termometrele utilizate in meteorologie. Temperatura apei la diferite adincimi se masoara fie cu teletermetre mobile, legate de un cablu gradat, fie cu teletermetre montate pe paramentul amonte al barajului Radiajia solard sc mAsoard cu heliografe, aparate utilizate frecvent in meteo- rologic. os 538SUPRAVEGHEREA CONSTRUCTULOR MDROTEBNICE mm 17, Masuratori geodezice Masurdtorile de microtriangulatie permit supravegherea deplastrilor produse pe cele trei directii din spatiu a unor repere montate pe baraj sau in terenul in- conjuritor. Prin viziri repetate se masoara de la minimum. dou statii schimbarea pozitiei reperelor de pe paramentul aval al barajului si de pe versanfi. Statiile din care_se duc vizele sint astfel dispuse incit intre acestea se formeaza triunghiuri, urmarindu-se ca unghiurile de vizi si fie cit mai mari, Cu cit numérul stagiilor este mai mare cu atit se mareste gi precizia mAsuratorilor, ereindu-se noi posi- Dilitati de control. Podijia bornelor din refeaua de microtriangulajic se determina cu ajutorul teodolitului si a firelor de invar. Se masoard in primul rind un aliniament situat in alara zonei de influenja a barajului, care devine baza refelei de microtriangula- fie. Pornind de la aceasti baz se determina porifia bornelor din rejea, si de Ja borne pozijia reperelor montate pe parament si pe versanfi Jn figura 20-8 se prezint& schema triangulatiei de 1a barajul Strimtori-Firiza [5]. Patrulateru! realizat ceprinde virfurile /—J¥ materializate prin pilastri de beton, Wye Sere aRNe as , Spoe ARN 2 STRIMIOR| Barada Ss spre eRNt Fig. 20-8, Refeaua de masuritori geodezice de Ja barajul Strimtori.DROTEHNICE ™m consraucrit punctele IT si IV find bornele de vizi pentru urm: erelor de pe bara). Terenul este astfel amenajat inci sé permit misurarea direct a eclor dow’ baze de pe versanti, /--H si HI—JV. Poritia punctelor patrulaterului este controlabila si prin douk repere de orientare indepaetate Pentru a avea o imagine cit mai complet asupra deformatiilor, este bine si existe 3...4 repere pe un plot, primul rind fiind situat sub coronament, In plotucile in care siat montate pendule numarul de repere se poate spori pentru a putea compara masuratorile geodezice cu cele ate, Ca uparate se Tolosese teodolite de precizie (de obicei Wild 3), tavestrate cu instalatic de centrare automata precum gi cu mirele necesare. Precizia’ misuratorilor este 0,25 mm la o distanya de vizi de 100 m. Nivelmentul de precizie urmareste determinarea cotelor unor puncte semni fi tive, in care se instaleazd repere de nivelment. Masurarea const in vizarea cu aju: torul unei nivele de precizie (Wild Ng sau Zeiss) a mire de invar care se agaza pe reper. Traseul pe care se efectueazd nivelmentul trebuie astfel ales it accesul si fie cit mat usor gi pe cit posibil sa foloseasea puncte din releaua de microtriangulatic. Se planteaza repere atit in punctele aceesibile ale coronamentului si versanilor, cit si in interiorul barajului, in galerii, atunci cind acestea exist. Se urmarese |... 2 Tepere pe fecare plot. Repereie de la care porneste trascul webuie s4 fie situate la distanje cit mai mari de baraj gi fundate pe teren sanaites, pentew a constitui punctele fixe ale retelei. Astiel la barajul Steimtori (fig. 20-8) reperele de plecare sint R.N. 3, am- plasat pe rocd, si BRN T si BRN 2, materializate prin borne de beton fundate pe roca. Reperele urméarite sint plantate cite dows in figcure plot, unul pe coro- nament si unul pe paramentul aval Ja nivelul terenului. Sint cuprinse in traseal de nivelment si reperele plantate in pilastrii sistermului de microtrizngufatie $i pe coro~ namentul barajului aval Berdw. Precizia unci masurdtori exccutate cu nivela de preeizie este de 0,01 mm la 8 m departare, iar la o distant de nivelment de 1 km, observata dus si intors, se poate atinge o precizie medie de altitudine de — 0.4mm. Misuritorile de alinian ¢ orizontale amonte-aval ale uner puncte de pe coronamentul barajului. Misur&toarea se face prin vi- zarca unor repere situale pe coronament din niste puncte fixe, situate in afara barajului, pe versanti. Se verificd dacd punctele coronamezatului se mai giisesc in aliniamentul statillor fixe. De obicei punctele fixe sint constituite din borne de beton fundate pe rock. Reperele de aliniament sint de doud categorii: fixe, in care caz deplusarea se determina prin masurarea de unghiuri, si mobile, in care caz de- plasarea se determin’ direct fn cazul exemplului din figura 20-8 reperele de urmirire a deplasarilor ori vontale sint montate cite unul in figcare plot, pe aliniamentul J—J//. Masuriitorile de aliniament se fae usor si rezultatele se obtin repede. Deplastrile reperelor de microtriangulagie, nivelment si aliniament se calcu- leaza din diferenja dintre o citits oarecare si prima citire efectuatd imediat dupa instalarea lor, eitire care da pozitia initial a reperelor ent urmérese de obicei deplasiiriPRAVEGHERES CONSTRUCTULOR HIDROTERNICE, 1 Misurditorile geodezice impun plantarea de borne si repere. Bornele sint stilpii de marcare construiti din beton armat sau piatrd ciopliti de forma paralelipipedica, iar reperele sint semnele de marcare din metal, lemn (cele mobile) saw din sticlé care se pot fixa pe borne, pe coronament, pe paramente sau chiar pe aparate. hornele cit si reperele sint de diferite forme si dimensiuni, in functie de pozitia si rolul lor in planul general de masurdtori. Un rol important il jose’ bornarea stafiilor fixe, Pentru amplasarea lor se urmareste ca: — stajia fxd si fle povati pe rock sintoasi, nesupusi deformatiilor gi la minimum 50 m depirtare de piciorul aval al barajului — reperele de pe baraj sf apard sub unghiuri cit mai mari; locul si fie accesibil legiirii de punctele topografice ale regiunii. La fiecare static fxd se prevede ridicarea unci borne din beton armut sau Piatra de 50x 50 cm sectiune si cu inaifimea de 1,20m, Fundarea se face pe roca si in orice caz sub adincimea de inghet. Bornele servese fie ca reazeme pentru agezarea (eodolitelor, fie ca puncte de vizare pentru celelalte stafii, in care caz se agazii pe borne repere de vizare. in acest scop la mijlocul bornei se betoneazd © piesa de bronz prevazuta cu un dispozitiv pentru centrarea teodolitului sau miret (fig. 20-9). Pentru a-i fixa pozitia vertical, [a montarea dispovitivului de centrare s¢ utilizeazd © nivel mobild, Diferite tipuri de repere pentru vizere sint precentate in figura 20-10, a. Re perele fixe de pe parament sint confectionate din metal sau sticl’ yi betonate in punctele stabilite, Vederea axonometricd a unui astfel de reper este preventala in figura 20-10, 8, Pentru o mai bund depistare ele se incercuiese de obieei cu un inel concentric, cu diametrul interior de 25 em vopsit in rogu. Reperele de Fig, 20-9, Dispovitiv de centrare a teodolitului sau a mirei: Ja— pena po bora: b—cu taodolstul contrat; <— cl mira esntrata "Tarp de brome; 2-—loeay de centrare, 3 —eazae de pretacie; fea Mdolity $— picioral teodelittuis 6 mist; 7 —pleiorul mize74 CONSTRUCTIL HIDROTEHNICE 0. | 6. Fig. 20-10. Repere de triangulafie si nivelment: @— mobile; b— de parament; ¢—de nivelment, plantate ge suprafeje orizontale; d—de nivelment, plantate pe suprafee Sertcale nivelment, confectionate din metal sint de asemenea betonate. Constructiv ele diferd dupa cum sint plantate pe suprafefe orizontale (fig. 20-10, ¢), sau pe su- prafeje verticale (fig. 20-10, d). 18, Misur&tori cu pendule © instalayie de pendul este alciituitA pe principiul firului cu plumb. Ea se compune dintr-un fir de ofel, dispozitive pentru suspendarea si fixarea intermediara a firului, o greutate si un aparat de cilire (fig. 20-11). Punctul de suspendare se alege la un nivel cit mai ridicat in profilul barajului, de obicei a coronament, iar masurarea deplasiiilor se face la un nivel cit mai coborit, in zona de fundatie sau chiar sub talpa barajului, Se pot supraveghea in acest fel deplasdirile maxime ale plotului respectiv. Pendulul prezentat in figura 20-11 este dus in roca de bazii, permijind si su- pravegherea migcArilor fundafiei. Firul de ofel J este suspendat in 2 si are pe parcurs dispozitivele pentru. fixare intermediard 3, pentru a putea indica depla- sarile suferite de baraj la diverse niveluri. La partea inferioard se afl greutatea 5 si dispozitivul de citire 4. Pentru masurarca deplasirilor in plan a firului pendulului in punctul de ma- sur se pot utiliza mai multe metode. = Prin metoda optica se determin’ pozitia momentana a firului, prin citire Ja lunetd pe rigla gradata (fig. 20-11, 4). In procedeul american citirea se face prin intermediul unui microscop, care poate & deplasat cu ajutorul unui surub pe cele doua glisiere gradate milimetric. Precizia de citire este de 0,025 mm. Co- ordiscopul Huggenberger [8] este un instrument optic care poate fi azezat la diverse xr imtermediare de fxare. Aparatul cuprinde de niveluri, corespunzatoare pune! asemenea un microscop, care se fixea7a pe © placa suport care fi permite rotirea cu 90°. In acest fel pentru fiecare punct de masurk este necesar un singur punet de asczare. Marja de miisuré este de 100 mm iar precizia de 0,05 mm. Aparatul permite si masurarea deplasarilor pe vertical. In procedeul italian (aparatul Galilew) imagines. firului de ofel este transmis prin doud prisme la ocularal de observayie.VEGHEREA CONSTRUCTULOR HIDROTEHNICE ns Fig. 20-11. Schema de dispunere = pendululu 2: 6 —dispovitiy de citre: J — fra pendulul ‘henre jnermetinras. s—=dieposiw de eile: ghd gracatly 7 — Tonal dew 2 secyinne tra Se suspenders — La metoda reperelor fixe instalafia este asemandtoare cu cea prezentati in figure 20-11, b. Diferenta consta in faptul ci tijele pe care se miged insteumen- tele de citire nu sint incastrate in beton, ci in timpul citirii se fixeazd in socluri metalice betonate. Citirea se face chiar pe tie. — La metoda avisuratorilor oblice dispozitivul de citire este format din doud riglete gradate ale cBror extremitati sint tiate la 45° (fig. 20-12) [9]. Pentru fixarea pozilict pendulului se culiseazi fiecare riglet, care se deplaseazd inaintea unui vernier fix, astfel ca partea oblica a rigletei s& ajung& in contact cu firul, Citirea se face cu ajutorul vernierului pe ambele riglete. — Coordimetrul Huggenberger permite ca deplasarea firului pendulului si fie indicatii automat, printr-un dispozitiv me lic, precizia misuratorii fiind in- dependent de observator [8]. Aledtuirea pendulului echipat cu coordimetru este prezentatd in figura 20-13, ¢. Coordimetrul propriu-zis (fig. 20-13, a) se com- pune din doua pirghii /, unite printr-o bara de invar 2, prinse prin lagare rotative 3 si terminate la celalalt capat printr-un vernier 4,cu o precizie de citire de 0,05 mm. Deplasarile pirghiilor se citese pe scalele 5, Greutatea 6, de citeva grame, prinsi prin scripetele 7, imprima pirghiilor o presiune constanti, incit acestea urmeazi automat migcdrile firutui pendulului 8, Instrumentul este montat intr-o cutie metalicéSUPRAVE A CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE ™ ctangi, previizutd cu ferestre de citire. Principiul de masurd este ardtat in figura 20-13, & La montare, pirghiile arititoare se afli in positia de zero ay $i a8, in care formeazi cu bara ¢ unghiuri de 45°. Daca b 2 firul se depiaseaz in N, coordimetrul indic& mari- + \ mea deplasirii s = ON, Componentele x gi y ale acestei deplasari sint date de [8]: Hay + x Ww) 140 @ Ca ordin de mirime componenta x depaseste + ‘cu mult valoarea componente y. Domeniul de mi- suri este de 20 mm pe directia x si 20 mm_ pe directia_y Alte tipuri_ de pendule directe sint pendulul Juillard, a care citirea se face cu mésurdtori oblice si pendulul simplu Metra-Frié, la care principiut de méisurare gi schema de funcyionare sint asemindtoare cu cea a pendulului Huggenderger [9]. In afara pendulelor directe in ultimul timp se folosese tot mai mult pendule inverse cu plutitor. Ele permit supravegherea eventualelot deplasiri re- lative ale terenului de fundatie in raport cu corpul barajului Schema unui _pendul invers cu plutitor refese din figura 20-14. Tntr-un pug forat din galeria de picior a barajului se intreduce o tubatie metalicd, legata etany la partea superioaré de un cilindru metalic, in intericrul cilindrului si tubafiei se menyine apa. Ficul de ojel al pendulului este fixat la partea inferioard de o contragreutate, iar La partes superi- Fig, 20-14, Pendul invers cw platito fru) pendaluluis 2 —plutitor: ara este legat de un plutitor afat in cilindrul metalic, contaerestate: 4— whatie me Plutitorul are la partea superioar& un dispozitiv de 7 paaif‘s" mest de" masirate: prindere a unei rigle gradate, la care se citesc obser- *~"EESeates “MT marae dee vatiile la masa de citire, Aparalele de miisura ~ a: mandtoare cu cele folosite la pendulele directe — sint fixate de pereyii puyului si se mised odatii cu plotul, Se masoara deci deplasarile plotului fa{ de firul care mine fix. Adincimea forajelor merge la 20... 30 m sub fundajie. Pozifia lor trebuie sf fie obligatoriu verticald, altfel firul pendulului atinge merginea tubatiei. 19, Misurarea deformatiilor ro Supravegherea deformajiilor rocii de fundatie se face cu ajutorul unor aparate de tipul telerocmetrelor. Telerocmetrul este un dispozitiv care transmite la punctul Ge misura deplasarea rocii de la adincime prin intermediul unor tije speciale.778 d yt 2 ib "if 010-018 Fig, 20-15. Teleroc- metru! iowa metaicl; 2— seits3" apotares (ab fat platict 3 3 mora ce Cimeat; ?— eap de ton tar caps de msn Ha: 9 — dallectometra; jo — otentometna: Li mredhiaed de protectie, in afara de migcarea rosturilor, masurdtorile cu deformetrul un fisurilor. Cind este observata 0 fisurd, de o parte side alta a acesteia CONSTRUCT HIDROTEUNICE In figura 20-19 se di schema vnui astfel de aparat. ‘Tijele sint aledtuite din ojel special cu tronsoane de 3,30 m. Cuplarea lor se face cu slifturt iar protectia se asiguraé cu un (ub de material plastic imbinat cu mufe. La exterior, intre tubul de plastic si peretele forajului se injecteazé mortar de ment. Se realizeazi blocarea zonei de ancorare, care prin nervurile prevazute se miged solidar cu roca, restul tijei de- plasindu-se liber in tubul de protectie. La capiitul superior al telerocmetrului se prinde capul de montaj prin care patrunde tija legata de cupul de masura. Cu ajutorul deflectometrului se fac masuratorile care indica deformatia fundatiei. Pentru transmiterea si inregistrarea deformagiilor la un centru de miasura se prevede un potentiometru Gerber, legat de capul de masurg. Aparatajul este protejat de o cimasa de pro- tectic, prevazutd cu ferestre de citire. Funefic de tipul de telerocmetru poate existe o singuri tij& de masurd sau mai multe, in care caz se poate deter- mina deformatia la adincimi intermediare in cadrul aceluiasi foraj. Orientarea forajelor trebuie facut’ funcjie de geologix terenului si de directiile semnificative in supravepherea ansam- blului baraj-fundatie, In ultima vreme existd tendinta de realizare a unor foraje de mare adincime, astfel ca uncorarea la rocd a tijei sii se fact in zona neafectatd de presenta barajului. Se determina in acest fel deplasarile absolute ale plotului in raport cu tija rémas& fix’, eliminind sau dublind in acest fel masuratorile geodezice. 20. MigcSrile rosturilor Supravegherea deplasérilor relative ale unui rost se face in mod curent prin masurdtori deformetrice care se pot executa cu suruburi micrometrice (fig. 20-16, a), microcomparatoare sau deformetre Huggenberger (fig. 20-16, 5), sau cu bara de invar cu micrometru (fig. 20-16, c) atunci cind este necesara sporirea bazei de masu In toate cazurile se masoard distanta intre doud scoabe sau bolfuri deformetrice betonate de o parte si de alta a ros- tului, Raportind citirile fay de citirea inifiald se evidenjiazd migcarea rostului. bolturi pentru deformetru si se fac misuratosi Deformetrul Huggenberger [8] se compune din dou’ bare de invar cu profil U pentru rigiditate, legate intre cle prin dou’ lame elastice, astfel incit si fie per-SUPRAVEGHEREA CONSTRUCTULOR HIDROTEHNICE 1” mis doar deplasarea longitudinald (fig. 20-17). Capetele de prindere se fixeazi pe bol{urile Geformetrice inregistrind modificarea A? a bazei de misurd. Citirea se face la comparator care este fixat de una din bare si are palpatorul legat de opri« torul montat pe bara a doua. Domeniul de masurare este de 5 mm, lar precizia misuratorilor este de 1/1000 mm. Clemele dilatometrice tip Cach [9} permit masurarea pe trei direc{ii a deplasdci- lor dintre doud ploturi vecine rostului. Ele sint alcdtuite din doua scoabe betonate de o parte si de alta a rostului, care au cap semipatratic; cele doud jumatati ale cubului sint pozitionate cu fefele diagonale paralele la 2em distanya (fig. 20-18). Misurarea se efectueaz cu ajutoru! unui subler cu vernier, cu precizia de 0,1 mm, Sint indicate in cazul barajelor de gceutate unde, pe lingd inchiderile si deschiderile de rosturi, pot apdrea ji tasdri neuniforme ale rocit de fundajie. Cind se urméreste migcarea rostului in interiorul corpului barajului si nu nu- mai la paramentul aval, se utilizeaz teledilatometrul Huggenberger [8]. in prin- cipiu, el se compune din doud cadre metalice, unul prins la camera terminal de Ja care pleacd cablul de masur, celalalt legat la o calota filetata care se ingurubeazd in mansonul betonat in rost, in plotul campion. Doua placuye articulate la cele doug cadre dau posibilitatea de deplasare numsi in sens longitudinal (fig. 20-19) 7" womm | Fig, 20-16, Masurarea deschi- deri rostunior de dilatapie 17, Deformetru Huggenberger: 1 bard se invars 2 — lama elastieas 3—ea9 de prinderes Fe eicrossmpatator; 3 oper cu sursb microm deformetnuy eee Flscoabes T — gurus alcromettie: 3 Corr Ueteemtsies 3 mien Fe teper &—bard de invaFig, 20-18, Cleme dilatomesrice Cach: om wee "Same eo ea paraicy S "Nerniee o. 6g ERR “5 i —= ae. 1 A| a = Ee =. ey 3 ote 1 csomposaugp 8 Ae B~ ‘ometru Huggenberger: betonare; 1 cad Soldat cu eapats’ hotonats fo plies Po rola tobi. 10 barra bob sap ‘betonaty TF cow permancats i eiiurt le eabls vie! Ocapess Be mie de owteciey hos magonSUPRAVEGHEREA CONSTRUCHILOR IIDROTEHNICE, 731 Intre cadrele mobile se infigoard o bobind pe rolele de porjelan previizute in acest scop. Variajia caracteristivilor electrice ale bobinei, cauzati de migcarea ros- Lulu, este inregisteata in punctul de masurd la care conduce cablul electric. Fune- tic de etalonare se determina deplasarea produ La betonare (fig. 20-19, c) se fixeazi mai inti mansonul in care se infileteazd aparatul eu gjutorul caloiei, Se face Jegitura le cablul de masur& gi se poate be- tona upoi lamela vecind. In acest fel fiecare din cudrele mobile este solidar cu unul din plotuci, Pozitia de montare este de obicel Is 15 em sub restul de hucru. Aparatul are domeniul de masura de + S mm... 0,8 mm, iar precizia este de 0,01 mm. 21, Masurarea inclinarilor Rotafille saw inclinarile unor suprafefe din corpul barajului se misoar® cu ajutorul clinometreloz. Este indicat ca punctele de misurare ale inclinarilor sa fie uniplasate in galerie sau in pujuri, in interiorul barajului, pentru ca rezultatele si nu fie influemlate de deformajiile locale, provocate de variatiile de temperatura sau de intemperii. Clinometrele pot fi cu oglind’ sau cu niveld cu bul’ de xer, Clinometrele cu oglind& sint folosite in practica americana [9], O Iuneti cu sursi luminous fixata de peretele galeriei de vizitare este dirijath spre oglinda de mercur a unui recipient, Raza este reileclatd pe un cadran gradat fixat de asemenea in galerie. Unghiul de inclinare al suprafejei se citeste pe cadran, nivelet orizontal eferin{a fiind constituit de oglinda de mere Dintre clinometrele cu niveld cu buld de ser, cel mai rispindit este clinometrul Huggenherger (fig. 20-20), Nivela este prins& solidar pe © Lijfi suport articulata faya de bara de bazd prevavut’ cu scaun de asezare, Tija este menginuta in pozitia initial de un resort care compenseaz& jocul si mersul in gol. Regiarea orizontali- Fig, 20-20. Clinometra Huggenberger schema sparstulais b—osed de ipnere; 1 —niveld: 2 the suports 3— aeteulates 4 — bard fegy Steaua de. asizage, rer, 7 yarub micromettic; |#—Indiestor; 9 tambur de eit,782 CONSTRUCT HIDROTERNICE aii planului tijei, initial paralel cu planul barci de baz&, se face cu ajutorul unui surub micrometric, prevazut cu indicator gi tambur de citire, Cind bula se plaseaz: intze repere se citeste la surubul micrometric rotirea planulai de bazi. Distanja dintre doua diviziuni corespunde unei inclinari de 1". Domeniul de masura este 3 in figura 20-20, 6 este prezentat discul de ayevare al clinometrului, Pe dise sint prevazute bucse pentru ayezarea clinometrului in doud pozitii perpendiculare. Baza de agezare este relativ mic& (73 mm), astfel ci sistemul se foloseste in cazul cind rota(iile sint mari sau cind nu se pune accentul pe determinarea deformatiilor locale. Pentru determinarea deformatiilor locale se folosesc clinometre cu baze de ayezare mai mari, construite din bare metalice, cu distanja intre punctele de sprijin de 100 em. Metoda de masurare este simpla gi independenta de momentul masuratorii, de temperatura si de locul unde se face. in schimb se cere o atentic foarte mare $i 0 precizie a citirilor. 22. Masurarea tasarilor Se urmaresc tasirile care se produc in corpul barajelor de supravegheate pentru a avea evidenja stabilitatii umpluturii, Penteu masurarea tasirii umpluturilor s-au imaginat diverse dispozitive. Cel mai utilizat dintre ele este sistemul U.S.B.R. [10]. Instalatia se compune dintr-o succesiune de tuburi verticale, dispuse alternativ, uncle cu diametrul de 4 em si altele cu diametrul de 5 em (fig. 20-21). Tronsoanele cu diametrul de 4 cm au © lungime de 90 cm, iar cele cu diametrul de 5 cm, de 1,20m. La punerea in opera tuburile cu diamecrul mai mic sint introduse pe 30 cm la fiecare capit in interio- rul tuburilor mai mari. La jumitatea tronsonului fiecare tub de 4 cm este soli- darizat de un profil metalic, care, ‘tind instalat in umpluturd, il obligd si urma- reaseii migcdrile masei de pimint de la nivelul respectiv. Exist in acest fel un punct legat de masa de pimint la fiecare 1,50 m pe vertical Pozitia pe verticala a tronsoanclor tubatiei se determina cu ajutorul unei sonde speciale (fig. 20-21, 6), suspendaté de o panglicd de ofel gradati care se coboark in interiorul tubului. Sonda are un clichet care se agafa la fiecare tronson de proc- minenja formati de partea inferioard a tubului de 4 em respectiv. Agatarea se verificd tragind usor de panglica de suspendare yi constatind ci sonda nu poate fi ridicatd. Citirea se face pe panglica gradati cu o precizie de 3 mm. Un alt sistem folosit destul de frecvent este cel al tuburilor concentrice, pre zentat in figura 20-22, La diverse cote se pozeazi in umpluturd cite o plac de beton armat, solidar& cu un tub care ajunge la coronament sau pe taluz, in punctul de masuri. Tuburile au diametre din ce in ce mai mari spre zona superioard si sint concentrice. In cutia de masurd se poate determina cota fiecdruia dintre tuburi i se objine in acest fel imaginea tasirilor la diverse cote. mint sau de piatra,Se ronson infer eset — placa de ibintalicy 4c rat aluvioaar, Deplasarile prin alunecare ale taluzurilor barajelor de p&mint sau de piatra se misoard cu sisteme identice cu cele pentru aliniament si nivelment. Sistemul de ornare si de plantare a reperelor este adeevat tipului de baraj — pamint sau piatra 23, Masurarea temperaturilor interioare Temperaturile din interiorul corpului unui baraj se m3soard cu diverse aparate, cele mai curent intrebuinjate find termometrele cu rezisten{ electricd — aga-nu- mitele tcletermetre. Aparatele rezistive se bazeazi pe variajia rezistentei_ohmice a unui conductor electric, in funcfie de temperatura sau de efortul la care este supus. Firul supus Ja variayia de temperatura (sau de efort) se alungeste sau se sourteaz,784 CONSTRUCTIE BIDROTEHNICE Fig. 20-23, Teletermetry rezistiv 13 srolat; 2 bohind J— hems; 4— code; $— mangon evteriors 6 — wuspluturs ceea ce duce la 0 modificare a seotiunii si deci a rezistentei ohmice, dependenta liniar de deformatiile firului, Bazat pe acest principiu s-au construit aparate pentru mésurarea tempevaturii, deformatiei si efortului in constructiile ce beton. Aceste apayate au avantajul unei constructii robuste, Dezavantajul lor const in faptul Tungimi de cablu mai mari de 50 m iafluenjeazd mésurdtoarea si cil ia timp. rezis tenfa conduetorilor se modified [8}. Veletermetrul rezistiv Huggenberger [8] este prezentat in figura 20-23, El este alcdtuit dintr-o bobind de sirma, infagurata peste un dorm izolat. Bobina este protejatd de un manson exterior, sar in spajiul dintre bobind si manson se intro- duce o masi de umplere, Cablul trece printr-un cap izolat in interior unde se leag de bobina. Rezistenls infayardrnii este de errca 23 ohm, Domemul de rrisu- rare este cuprins intre — 20°C si > 100°C, cu sensibilitate de Q.1°C. Masurarea rezistenfei se face cu teleohmetrul, Pentru miisurarea temperaturii din facul de acumulare tefetermetrul Hug berger se plaseazi intr-un manson de protectic, inchis la extremitagi eu o mas& etanya. Cablul este de asemenea etangat. La noi in jard a fost realizat un teletermetru rezistiv cu o constructie asemdna. toare cu cea prezentata. Domeniul de masura este de — 30°C... | 70°C, ew o pre- cizie corespunzitoare. Teletermetrele romanesti au fost utilizate la barajele Fvarul Miuntelui, Negovanu, Secul, Telive, Vidraru, unde au dat rezultate comparabile eu cele date de teletermetrele Huggenberger. Jn afar de termometrele construite pe prineipiul rezistentei clectrice s-au con- struit termometre bazate pe principiul coardelor vibrante, Utilizarea lor in practicit este mult mai redusa, 24, Misurarea deformatiilor specifice Pentru masurarea deformagiilor specifice se utilizeaz’i extensometrele, bazate, dupa tipul de construcie, pe dowd principa: - variatia frecventei unei coarde vibrante supusd la Censivni variabile — ex- tensometrele electroacustice; — variatia rezistentei electrice a unor pastile de cdrbune sau fire de otel supuse unei tensivni variabile — extensometrele rezistive numite teleformetre, Aparateie electroacustice mésoara deformatiile din corpul barajului prin inre~ gistrarea variatici numarului de oscilayii a unui fir de sirma intins intre douaSUPRAVEGHERTA CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE, 785 cleme 1 (fig. 20-24), Coarda de msuri 2 este ficutit sii oscileze de electromag. netul 3, Numéral de oscilagii n depinde de efortul de tractiune o la care este supus firul, Entre numdrul de oscilagii x, efortul o si lungimea firului / exist rekaia Ml colatia devine: in care ¢ este constanté. Tinind seama ci g = Fe si ci & KAL, “ cs in care K este © constanta data @ aparatului. 7 6 care oscil in aparatul de receptic 5 se alld o courda identi 7 sub actiunea unui electromagnet 7, afiat in acelast circuit cu electromagnetul 3, Cu ajutorul du: tonului 8 prin Ievierul //, coarda 6 se alungeyte sau se scurtea7i astfel ineit si dea acelayi numar de vibratii cu coarda din extensometru, Pentru regiarea acordirii celor deud coarde se ulilizeaz& procedeul acustic ~ bazat pe frecventa sunetului emis, mai putin intrebuinjat in. prezent — saw pro- cedeul optic electronic. Cu ajutorul unor amplificatori oscilatiile coardel se trans- formé in oscilatii electrice care se transmit unui tub catodie /2, Cind cele doud coarde oscileazd simultan, fra s4 fie acordate, pe ecran apare o Tinie de forma clipticd. inchisa 15. In urma reglajului cu betonul se aduce freevents coarde: din aparat Ja aceea a coardei din extensomeiru, La evalarea freeventelor pe ecran apare. tae be Fig. 2 sul nei masuratori cu coardi vie brant: Toolens; 2—eneréay 5 —clecteomssgnety ¢—oreutt elects 5 Tella ‘apecatalul, @——voardd eicloas 7 =" electromagnet 2; Guten de regis 2 sap mobil; 10 — articulate,” fl lever tecotaies fi ecrani fears gradaty [indicate Tminounay N= intresupstor786, CONSTRUCTIT HIDROTEHNICE, Fig, 20-25. Extensometru electroacustic tip Coyne: — soardt;2-—clemi;7—tubde expr mouies 4 —cdmass etanst; $—manjon; 6 —clectrommanel; A ccblay 4 Manse © linie luminoasi unica. Numarul de diviziuni cul constanta de etalonare, d4 alungirea cdiutata, Cele mai cunoscute gi utilizate extensomerte electroacustice sint extensometrele Coyne, Maihak si Bombcinski (9), Extensometrul Coyne (ig. 20-25) are clemele de prindere ale capetelor coardei si cei doi electromagneyi montafi intr-un tub de cupru moale, prevézut cu renuri, pentru a avea elasticitate in directie axiald la alungiri sau scurtari. La exterior apa ratul are o cimagé etangé, compusd din doud corpuri imbinate cu manson, Flan- sele capetclor tubului sint prevazute cu gauri, pentru a se putea prinde usor de armatura de ancorare in beton, Baza de masurd este de 20 cm iar precizia variaz’ intre 0,25 $i 0,075 mm [8]. La noi in Jara /RME-ul a realizat primele extensometre electroacustice, Partile componente si precizia sint asemandtoare cu celelalte tipuri existente [11] Extensometrele rezistive cu pastile de carbune, utilizate in trecut in S.U.A. si Elveyia, au dezavantajul c& isi modifica rezistenta electric din cauza,variatie! umiditajii si a deformatiilor plastice. Ca urmare s-au imaginat teleformetrele cu fir de ofel cu trei bobine — Carlson — sau cu doua bobine — Huggenberger ‘Teleformetrul Huggenberger [8] are dispozitivul de masurd compus din doud fire de sirma R, si Ry fixate pe suportii 7,10 respectiv &, 9 cu o intindere preli- minara determinata (fig. 20-26). Suportii izolafisint fixapi pe barele J respectiv 2, terminate fiecare cu o flansa de prindere. Benzile de ojel 3 si 4, care leaga barele, permit acestora numai deplasiri longitudinale. Tensiunea initial existent in fire face ca la orice deplasare longitudinala intre barele / si 2, solidare cu masa de beton, si se producd o sporire a tensiunii intr-una si o detensionare a celeilalte, Proportional cu lungirea si scurtarea celor dowd i pe cadranul 24, amplificat “8 OH Fig. 20-26. Schema teleformetrului Huggenberger: J bark superioarhy 2— bark inferioatd 2, 4—lame o Drinvere, 78,9, 10— sugary iolati ITSUPRAVEGHEREA CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE 787 fire s¢ modificd si rezistenta lor ohmicd. Misurdtoarea se face fa distanja cu ajutorul telechmetrului, Distanta dintre flansele de capat corespunde Jungimii de misurare 1. Intreg disporitival de masura este montat intr-un tub de alama ondulaté J/ legat ctany de flansd. Ondulajiile tubului ugureazd deformatiile axiale. Mangonul de bumbac fn care este imbricat tubul impiedica aderenfa cu betonul. Interiorul este umplut eu ulei pentru a evita ruginirea firelor. Domeniul de masurare al deformatiilor este de - 0,3 mm, cu o sensibilitate de 3x 10% Teleformetrel permite si mésurarca temperaturilor cu o precizie de 03°C. 25, Masurarea eforturilor Masurarea direct a eforturilor este utili, jinind seama c& din deformatii trecerea la eforturi comport prelucréri si calcule dificile. Dificuitatea construirit unor aparate care si facd posibila determinarea eforturiler consta in primul rind in faptul ci aparatele betonate cauzcazd o deranjare a cimpului de eforturi si ca urmare apar erori la valorile citite. Pind in prezent s-au realizat aparate de misura pentru eforturile din suprafaja de funda(ie sidin interiorul umpluturii barajelor de pamint. Telepresmetrul Carlson — Huggenberger este un aparat rezistiv care permite determinarca eforturilor de compresiune in punctul in care este montat (fig. 20-27). Cn ajutorul stratului de mereur 3 cele doud discuri metalice / si 2 transmit presiunea care se exercit asupra lor pe membrana 4 care se bolteste. Membrana acjioneaz’. prin sdgeata ei asupra unui sistem de masura, de obicei un teleformetru, de tipul celui descris Ia punctul precedent. Mangonul cifindric in care se afla teleformetral este protejat de o rojea de bumbac, pentre a evita aderenta betonului. La fel ise metalic superior: 2— dite metal ‘SSueribrand) 5 teleformetro; G-—eilindru de proteiies 7 —788 CONSTRUCTiC HIDROTEHNICE este protejat gi discul de_masuré meniul de masurare al ap: merge pind la 50... 75 kg/em’ precizia este de 0,3...0,5 keiem? [8] Fiind un aparat rezistiv, prin con- structia sa telepresmetrul permite si masurares temperaturilor. Domeniul si precizia sint egale cu cele ale tele: termetrelor, Fig. 20.28. Doz Maihak: _In cazul barajelor de pamint s Fm erinda; 2 —onandg vinrict, 3 electromagnet: Utllizeaza de obicei dozele electro 4 —Corp ttle; 7 angen elastic. acustice. Doza Maihak [91], prezentat in figura 20-28, este realizata pe prineipiul corzii vibrante. Presiunea se transmite unei grinzi de forma x intre ale crei_nervuri este prinsi coarda. Sub aceasti actiune grinda se incovoaic si tensioneazd coarda, modificindu-i freeventa de vibrajie produsi de_ electromagnet. Etalonarea se face astfel incit citirea la receptor indica direct kg/cm Cu _ajutorul dozelor sau celulelor Maihak se poate determina si presiunea interstitial din rambleel foase cu permeabilitate redusa 26, Masurarea umidit3tii betonului Aparatele care permit determinarea conjinutului de api din beton sint umidimetrele si telenumetrelz. In practica supravegherii consteuciiilor sint curent Utifizate telehumetrele, Telehumetrul Brassey (Bg, 20-29) se compune dinte-un tub cilindric in in- teriorul caruia se gaseste 0 masd eleetroliticd si doi electrozi. Peretii tubului permit schimbul de api intre beton si masa electrolitied. Electrozii sint cuplagi Ja un cablu electric care conduce Ja punctul de masurd. Aparatul se introduc in beton in stare Dupa schimbul de apa cu betonul se atinge echilibrul, rezistenta electro- Jitului corespunzStoare acestei stiri find inregistrata si convertita in procente de umiditate satura Fig. 20-29, Telehumetra ~ tub cilindvies 2— electric; 3 eleetrod de plas; 4 —eletcod de mins; ‘So Srolaje; 6-—esp classy FsboSUPRAVIGHEREA CONSTRUCTHLOR HIDROTEUNICE 1 27. Transmiterea si citirea la aparatele de telemasura La toate aparatele de telomasura rezistive msuratoarea se face la distanya cu ajutorul teleohmetrului. Acesta este o puate Wheatstone care permite masurarea cu precizie a revistenfei firelor sau bobinelor mootate in diferitele aparate, In cutia teleohmetrului este montatii ca sursd de curent o baterie de buzunar de 3 V. Prin comutare, teleohmetrul permite masurarea rezistenfei electrice a cablului de le turd. Eliminarca influenfei acestefa asupra mésuratorit este important in_ea cablurilor cu lungimi mai mari de 50m. Stabilirea prin calcul a acestei influente este foarte dificil, deoarece cablul este supus de-a lungul Iu kt temperatari Giferite Cablul de legatura dintre aparatele de telemasura si stajia de masurare trebuie si asigure 0 buna functionare pe cel puin 15...20 ani. Proteciia se face prin manta de caucive care rezista bine in betonul masiv. Fiecare aparat isi are o porjiune proprie de cablu de circa 1,0 m, Legatura intre aceasta si cablul propriu-zis tre~ buie si evite patrunderea umidit’igii in interiorul aparatului, Conductorii mareati cu aceeasi culoare se leaga si se sudeazi, dup’ care li se reface izolayia, Dupa Snfasurarca cu band de cauciue portiunea de legaturd se vuleanizeazit la circa 150°C cu un aparat special Traseul cablurilor cillze stafia de masurd se alege astlel incit si deranjeze cit mai pufin lucrarile de betonare, s& necesite o lungime minima si si permita un control permanent in executie. tafiile de masurare se amplaseaza astfel incit prin pozitia lor fay de cimpurile de masurare si se realizeze (ruse cit mai ugore gi Jungimi de cablu cit mai mici in acelasi timp trebuie asiguratA usurinta accesului gi comoditatea operatorului care exccuti masuritoarea. Cuplarea tuturor aparatelor intr-o stafie unicd de masurd, desi asipur conditii bune de temperatura si umiditate pentru pastrarea contactélor si executarea misuratorilor, duce la cresterea considerabild a lungimii cablurilor, deci a costuiui si a posibilitétilor de distrugere pe parcurs. Din acest motiv in majoritatea cazurilor stafiile se amenajeazd in apropierea cimpurilor de misurd. La stafiile la care se leaga 1 ... 8 aparate se [olosesc fige terminale, la cele Ja care sosesc 20 de cabluri se previd cutii terminale, Figele si cutiile se plaseazd. de obicei in nige speciale. 28. M&surarea subpresiunilor si a presiunii apei din pori Pentru masurare se folosese tuburi piezometrice care pot fi conectate direct Ja forajele executate in zona fundatici sau la dispozitivele hidrometrice. in cazul dispozitivului prezentat in figura 20-30, a, pe roca de fundatie nivelata gi curdtata se asuzi recipientul colector in punctul care intereseaza. Colec- torulemisferic este legat cu un tub piezometric case duce la stajia de masurare. ‘Apa infiltrat’ patrunde in colector si se ridic3 in twbul pieometrie, Masurarea presiunii se face cu un hidromanomettu legat Ix 0 reduc(ic a tubului piezometric. Cind nivelul apei din tub se giiseste sub cota statiei, misurarca sc face cu o: sonda fluier [10]