BIOCHIMIE

CURS 7
HEMODINAMICA

HEMODINAMICA

Dinamica sangelui.

Apa influenteaza comportamentul dinamic al sangelui. Sangele este un lichid neomogen.

Hemodinamica.

Ecuatiile de continuitate. ecuatia de curgere (este laminara). Sangele nu e un lichid ideal, el e

heterogen. Ecuatia de continuitate spune ca la schimbarea sectiunilor unui tub fata de tubul urmator
Trecerea de la vene la venule, de la venule la capilare de ordinul 1- apoi in ordinul 2= Produsul dintre
aria sectiunii si viteza lichidului prin sectiune ramane constant prin orice sectiune.

Legea Bernoulli. In cazul circuitelor venoase, sensul este dus de la tubuli cu diametrul mai mic in cele
cu diametrul mai mare. Invers acesteia fac sistemele arteriale. Legea defineste o mentinere
constanta a unei sume din mai multi termeni, pgh+1/2pv²=constant presiunea statica din interiorul
unui tub se face la contactul dintre lichidul in curgere si peretele vasului, aparatul de
masura(manometru) se pozitioneaza perpendicular pe peretele vasului la baza vasului lichidului care
curge. Viteza se calculeaza pe axul tubului. !!!Intotdeauna suma dintre presiunea statica si cea
dinamica intr-un tub cu diametrul constant este constanta!!!

Diametrele 2,5 cm(aorta), 1cm artere, >1 mm arteriole, <1 mm capilare

Vascozitatea organizarea in interiorul unei curgerile si distributia vectorilor viteza incepand de la

valoarea maxima pe ax, prin simetrie.

a) Curgerea laminara o distributie coloristica a moleculelor unifrome in interiorul tubului.

b) Curgerea turblenta o distributie coloristica, o acumulare a elementelor spre ax, iar la peretii
vasului se face o frecare usoara doar ptr ca raman acolo plachetele. Globulele rosii si albe au
acelasi diametrul. O globula alba la o mie rosii- discrepanta de densitate a elementelor din
sange si formeaza turbulente, distribuita haotic. Plachetele fiind marginalizate la peretii
vasului.
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
Fluidele(lichid si gaz):

-fluide ideale (apa si aerul)= nu au vascozitate

-fluide newtoniene= gradientul de viteza este proportional cu presiunea aplicata pentru a pune
lichidul in miscare, iar coeficientul de vascozitate ramane constant indiferent de viteza de
curgere

-fluide nenewtoniene (sangele)= vascozitatea depinde de viteza de curgere, temperatura,

hematocrit

Sangele e un lichid nenewtonian pseudoplacmatic.

Legea Poiseuille-Hagen= uneste diferenta de presiune delta p, in aceasi tub. Variatie de presiune
statica (masurata la nivelul peretilor tubului, e variabila) este proportionala cu debitul cu distanta
dintre cele doua puncte intre care a fost masurata diferenta de presiune si cu vascozitatea
lichidului. Delta p variaza drastic cu raza.

Legea lui Poiseuille la fel ca si legea lui Ohm, este expresie a dispersarii energiei. Au loc scaderi de
presiune dintr-un lichid in curgere datorata vascozitatii, odata cu deplasarea fluidului.

ELEMENTELE DE HEMODINAMICA

Vezi cursul ala pag 13-20!!!

In mom in care vasul mare se ramifica intr-un vas mic ingust brusc, vitezele moleculelor care intra in
vasul mic sunt preluati de la acele straturi care erau pe zona centrala-axiala. Scapam cumva de cele
de pe margini, ele fiind impinse spre cele axiale, vor face ciocniri elastice care vor redistribui intreaga
energie cinetica a particulelor. Vitezele de circulatie in vasele mici sunt mai mari decat invasele mari.
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA

o sectiune dintr-un vas de sange

Ecuatie Laplace

-introduce termenul de tensiune in peretii vasului de sange, e dependenta de presiunea arteriala,

proportionala cu ea si cu raza vasului sangvin. Peretii vaselor se pot dilata sau contracta.

Sangele

=lichid nenewtonian pseudoplastic si neomogen

-deosebirea de apa: a)e regimul pulsatoriu in care e pompat lichidul in vase, simtit la nivel de
presiune oscilanta, la nivelul aortei, dar pe parcurs in restul de sistem circulatori, pulsatiile nu se mai
simt ( exemplu: la capatul de comunicare dintre artere si arteriole, sangele are o curgere laminara
app constanta).

b)peretii vaselor de sange sunt elastici (cele trei tunic ale vasului de sange;
existenta unor muschi netezi senzori de presiune cu proteine terminale in tunica
externa a vasului de sange), dilatatie. Energia elastica nu se pierde(se poate pierde la
arteroscheloza cand tesutul extern devine rigid).

c)cu cat vasul de sange are raza mai mica cu atat suporta presiune arteriala
mai mare, cu cat raza mai mica a capilarelor este mai mica cu atat suporta presiune
arteriala mai mare. E debitul in situtie de tub elastic la aceeasi raza este muult mai
mare decat debitul prin tubul rigid.

Ne Reynolds= e proportional cu rigiditatea (reologie) <2000 curgere laminara; 2000-2500 curgere

preturbulenta (la nivel venos poate duce mari disfunctii)
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA

Dependenta vascozitatii relative a sangelui de raza vasului (de la capilare), pornim de la 0 pe raza
razei-la 2,8 incepe sa urce valoare vascozitatii si urca linear, apoi exista o curba care duce de la 2,8 la
3. Apoi aceasta curba ajuns in arteriole sau venule, vascozitatea creste mai lent. Dupa care la nivelul
patului vascular se intra in venule sau vene si aorta. !Creste diametrul! In tabelele normale variatia se
face de la 2,8 pana la maxima de 4. Cresterea de temperatura intr-un lichid neomogen duce la
patologie. Totusi variatiile sunt radicale intr-un timp atat de scurt, fara macar sa fie afectate de
factori externi. Ei au factori de elasticitate foarte buni, tocmai de aceea in ciuda vascozitatii nu se rup.

Diagrama crescendo, elementul comun este

nivelul patului vascular, valorile de sectiune.

curba albastra-presiunea arteriala (sangele imediat ce iese din ventricul va intra in aorta cu o valoare
de 120mmHg, apoi in vena cava are o valoare minima avand 0,siceva). Razele vaselor de sange
descresc de la aorta pana la capilare, iar presiunea continua sa descreasca.

curba verde- sectiunea relativa a lungimilor, aorta e cea mai scurta, arterele cresc, arteriolele cresc,
cele mai multe tuburi sunt in capilare apoi descreste de la venule- vene- vena cava.

Curba rosu- viteza medie viteza cea mai mare se afla in aorta30-40m/s viteza, la vena cava avem 14-
16-20. Vitezele mai sunt determinate si de volemie. Viteza minima 0,05cm/s. In unele capilare
terminale de gradul12, sangele poate stagna.(ingheata picioare, asu vf degetelor de la maini, mai
frecvent in timpul iernii).
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA

Vascozitatea sangelui. Vascozitatea relative pe OY. Pe OX e hematocrit= se exprima in procente si e

procentul de substanta solida in volumul sangelui trecut prin vasele de sange raportat la volumul de
sange (cat la suta din elementele figurate si subs nutriente se afla in sange). Coeficientul exponential devine
foarte mare la graficul verde- e ptr tot restul vasului vascular, e ptr fenomene specifice care nu se
repeta in grafice. Graficul albastru-ptr capilaritate-nu creste f mult, intre 2-4. Crestere 1012 la
hematocrit mare, ingrosat(poate infunda carotida, duce la infarct). Cam de la jumatatea graficului ele
nu mai tin de normalitate.

Presiunea osmotica.

π=28 torr

E orientata dintre tesutul in care e inserat vasul, inspre tesutul vasului. Dinafara insprenauntru. π=28

Formula presiunii osmotice  πv=qrt =28

La capatul venos sangele intra prin membrana si va fi dus spre pulmon.

La capatul arterial presiunea sangelui e de 32 mmHg. Deci e mai mare presiunea sangelui in interior
decat in exterior (32>28mmHg), deci ele vor putea iesi fara consum de energie-se exercita o
presiune, decalajul de presiune face sa iasa din flux. Aceasta epurare a sangelui.
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
La capatul arterial- sn ultrafiltrare. La capatul venos-osmoza-echilibrare a concentratiei particulelor
solvitului ca si aglomerare de particule de categorii diferite prin infuzia de apa.

Presiunea osmotica, calitativ, nu depinde de ce tip de particule inafara vasului, ci de numarul lor. In
locul in care sunt mai multe particule, acolo presiunea osmotica e mai mare. Apa e cea care trece
prin membrana in ideea de a mari cantitatea de solvent, intrarea apei nu schimba numarul de
particule, dar schimba concentratiei.(cate particule la suta de ml de apa).

(vezi in imaginea de mai sus) b)glomerulul renal cu capsula bowman. Peretii care formeaza ghemul numit
glomerul renal e alcatuit din proteine, numai proteinele foarte mici pot fi triate, ei sunt descompusi si
sunt recuparati aminoacizii. Pot trece si particulele incarcate, cele cu sarcine, cristaloizii. Glomerulul
curata sangele de uree, urati si electroliti. Daca rinichiul e eficient si curatarea nu e eficienta, atunci
creste cantitatea lichidului din corp si creste presiunea arteriala.

dializator

Dializa. Rinichii sunt defiecienti, filtrarea nu se produce din cauza glomerulului, sau sangele vine prea
incarcat cu prea multe elemente care trb curatate si rinichiul va functiona la randametul maxim, dar
nu il poate depasi.

Sangele trb scos la nivel arterial din corp trecut prin aparat, curatat si reintrodus inapoi in corp.
Challenge-ul e pastrarea sangelui la aceesi temperatura cu cea la care a iesit. Pompa peristaltica trb
sa introduca in sistemul venos inapoi in sange in faza, ca si cum a circulat prin corp. ( Adica trb induse
treptat, sa fie sincron cu sangele care circula in corp.)
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA
BIOCHIMIE
CURS 7
HEMODINAMICA