Morfologia dinţilor

din segmentul
lateral
 1. Coroanele prezintă 4 feţe laterale
şi o faţă ocluzală sau triturantă.

A)
2. Feţele V şi O ale premolarilor au
formă pentagonală, cele proximale
au formă patrulateră, iar cele
Particularităţi ocluzale au aspect dreptunghiular.

morfologice 3. Feţele laterale ale molarilor au

aspect patrulater, iar cele ocluzale

coronare
au forma unui dreptunghi.
4. Feţele ocluzale prezintă mai mulţi
lobi dentari.
 1. Sunt în marea majoritate
pluriradiculari, în interiorul fiecărei
rădăcini fiind 1-2 canale radiculare.
2. Rădăcinile sunt aplatizate M-D,
excepţie făcând rădăcinile P ale

B) 3.
molarilor superiori, care sunt
aplatizate în sens V-P.
Apexurile premolarilor şi molarilor

Particularităţi 4.
adesea coafează sinusul maxilar.
Premolarii şi molarii inferiori sunt
implantaţi în osul mandibular cu

morfologice structură compactă, care este întărit

de LOI şi LOE. Apexurile lor sunt situate
în imediata apropiere a găurii

radiculare
mentoniere (în cazul PM) şi a canalului
mandibular (în cazul PM2 şi a M).
 • Masticaţie
• Menţinerea dimensiunii
verticale de ocluzie
• Ghidajul de grup
(inconstant)
Funcţiile • Fizionomie, oferind
suport pentru părţile
premolarilor moi
• Fonaţie (cu rol mai redus
decât frontalii).
Morfologia PM 1 superior
Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul
F.D.I. american Palmer aritmetic

Primul 1.4 5 4⌋ 4+
premolar
superior
drept

Primul 2.4 12 ⌊4 +4
premolar
superior
stâng
Evoluţia cronologică a PM 1 superior

Momentul debutului calcificării 1½ - 1¾ ani

Încheierea formării coroanei 5-6 ani
Momentul erupţiei 10-11 ani
Încheierea formării rădăcinii 12-13 ani
Dimensiunile medii ale premolarilor
1 superiori

Lungime coronară 8.5 mm

Lungime radiculară 14 mm
Diametru coronar M-D 7 mm
V-P 9 mm
Diametru la colet M-D 5 mm
V-P 8 mm
• Premolarii unu superiori au aspect similar
caninilor atunci când sunt priviţi dinspre
vestibular.
• Prezintă pe faţa ocluzală doi cuspizi bine
definiţi, orientaţi vestibular şi palatinal,
corespunzător celor doi lobi de creştere.
• Frecvent, cuspidul vestibular este cu 1 mm
mai lung decât cel palatinal.
 Faţa vestibulară
Marginea - Forma literei “V” cu
ocluzală deschiderea spre colet
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă
mezială decât marginea distală
Marginea - Uşor convergentă cu marginea
distală mezială spre colet
Marginea - Concavă spre ocluzal
de colet
 Faţa vestibulară
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este
situată în treimea cervicală, spre
mezial
Formaţiuni - 2 depresiuni verticale de dezvoltare o
împart în trei lobuli inegali (central >
distal > mezial) puţin pronunţaţi
- Depresiunile pornesc de la marginea
ocluzală şi se termină pierdut la
jumătatea înălţimii feţei vestibulare
- Creasta vestibulară de smalţ porneşte
din vârful cuspidului vestibular şi se
termină spre colet; este mai ştearsă
decât în cazul caninului.
 Faţa palatinală
Marginea - Forma literei “V” cu deschiderea spre colet
ocluzală şi vârf rotunjit
- Braţul mezial al “V”-ului este mai scurt
decât cel distal
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
mezială distală
Marginea - Frecvent prezintă o concavitate în ½ de colet
distală - Uşor convergentă cu marginea mezială spre
colet
Marginea - Concavă spre ocluzal
de colet
Relief - Convex în dublu sens, cu convexitatea
maximă in centrul feței
Formaţiuni - NU prezintă de obicei
- Inconstant poate prezenta o creastă
palatinală
 Faţa mezială
Marginea - Convexă, cu un maxim de
vestibulară convexitate în 1/3 de colet

Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate

palatinală în 1/3 medie
- Mai scurtă decât marginea
vestibulară
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre
ocluzală ocluzal
- Versantul vestibular este mai lung
decât versantul palatinal
Marginea - Uşor convexă spre ocluzal
de colet
Relief - Convex în zona punctului de contact
mezial, situat la intersecţia 1/3
ocluzale cu 1/3 medie
- Concav în 1/3 cervicală în zona
depresiunii de dezvoltare
 Faţa mezială
Formaţiuni - Prezintă o concavitate
(depresiune de dezvoltare) şi un
şanţ de dezvoltare
- Depresiunea de dezvoltare este
situată sub punctul de contact
mezial
- Şanţul de dezvoltare porneşte
din şanţul intercuspidian situat
pe faţa ocluzală, intersectează
creasta marginală mezială de
smalţ a feţei ocluzale şi se
termină pierdut în 1/3 ocluzală a
feţei meziale
 Faţa distală
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în
vestibulară 1/3 de colet
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în
palatinală 1/3 medie
- Mai scurtă decât marginea vestibulară
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal
ocluzală - Versantul vestibular este mai lung decât
versantul palatinal
Marginea de - Convexă spre ocluzal (mai puţin convexă
colet decât cea a feţei meziale)
- La unele morfotipuri poate fi chiar
rectilinie
Relief - Convex în zona punctului de contact distal
(în 1/3 medie)
Formaţiuni - O depresiune de dezvoltare mai puţin
evidentă decât cea de pe faţa mezială
 Faţa ocluzală
Marginea - Corespunde crestei sagitale de
vestibulară smalţ a cuspidului vestibular
- Are două zone cu relief negativ,
corespunzătoare depresiunilor ce
separă cei trei lobuli de creştere ai
feţei vestibulare

Marginea - Corespunde crestei sagitale de

palatinală smalţ a cuspidului palatinal
- Cele două versante se întâlnesc în
semicerc
Marginea - Corespunde crestei meziale
mezială marginale de smalţ
- Este întreruptă de şanţul de
dezvoltare al feţei meziale

Marginea - Corespunde crestei distale

distală marginale de smalţ
- Impreună cu marginea mezială este
divergentă spre vestibular
 Faţa ocluzală
Formaţiuni - 2 cuspizi (vestibular şi palatinal) separaţi de un şanţ
intercuspidian.
- 2 fosete principale (mezială şi distală)
- 2 creste marginale de smalţ (mezială şi distală)
- Şanţuri secundare
- Creste accesorii de smalţ
Fiecare cuspid prezintă câte trei creste de smalţ:
1. O creastă sagitală orientată mezio-distal
2. O creastă axială perpendiculară pe creasta sagitală
- Porneşte din vârful cuspidului şi coboară pe faţa ocluzală
spre şanţul intercuspidian
3. O creastă vestibulară (palatinală):
- Cea vestibulară porneşte din vârful cuspidului vestibular şi
se termină pierdut spre colet
- Cea palatinală porneşte din vârful cuspidului palatinal şi
este mai greu decelabilă decât creasta vestibulară.
Şanţul intercuspidian:
- Drept, orientat mezio-distal, mai apropiat de cuspidul
palatinal datorită inegalităţii cuspizilor.
 Faţa ocluzală
Formaţiuni Fosetele:
- Formă triunghiulară, cu vârful spre şanţul intercuspidian şi
baza spre creasta marginală de smalţ
- Se află la extremităţile şanţului intercuspidian, cea mezială
este mai mare decât cea distală.
Crestele marginale de smalţ:
- Converg spre palatinal
- Cea mezială este străbătută de şanţul de dezvoltare mezial.
Şanţurile secundare (de descărcare):
- Se află de o parte şi de alta a crestelor axiale
- Intersectează creasta sagitală a cuspidului vestibular şi se
continuă cu depresiunile feţei vestibulare
- Nu trec dincolo de creasta sagitală aflată pe cuspidul
palatinal
 Morfologia radiculară
Număr - Două rădăcini (69%)
- vestibulară mai lungă şi voluminoasă
- palatinală mai scurtă
- Rădăcină unică (9%)
- Rădăcină triplă (19%) – una palatinală şi 2
vestibulare
- Rădăcină bifidă (3%) – se separă la jumătatea
lungimii rădăcinilor sau în 1/3 apicală
Secţiune - Ovalară, aplatizată accentuat în sens mezio-distal
transversală la
nivelul coletului
Feţele rădăcinii - Mezială > Distală > Vestibulară > Palatinală
- Feţele mezială şi distală prezintă câte o depresiune
de dezvoltare în continuarea celor de pe feţele
coronare omonime
- Depresiunea radiculară mezială este mai profundă
 Canalul radicular
Număr - Unu (9%)
- Două complet separate până la apex (72%)
- Două care se reunesc la apex (13%)
- Trei (6%)
Camera pulpară
Aspect - Prezintă două coarne pulpare situate vestibular şi
palatinal, corespunzător cuspizilor
 Morfologia PM 2 superior

  Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul

F.D.I. american Palmer: aritmetic
Premolarul 1.5 4 5⌋ 5+
secund
superior drept
Premolarul 2.5 13 ⌊5 +5
secund
superior stâng
Evoluţia cronologică a PM 2 superior

Momentul debutului calcificării 2 – 2¼ ani

Încheierea formării coroanei 6 - 7 ani
Momentul erupţiei 10-12 ani
Încheierea formării rădăcinii 12-14 ani
Dimensiunile medii ale premolarilor 2
superiori

Lungime coronară 8.5 mm

Lungime radiculară 14 mm
Diametru M-D 7 mm
coronar V-P 9 mm
Diametru la M-D 5 mm
colet V-P 8 mm
 Faţa vestibulară
Marginea - Forma literei “V” cu deschiderea spre colet
ocluzală - Versantul mezial este mai scurt decât cel distal
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală
mezială
Marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
distală
Marginea - Concavă spre ocluzal
de colet
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este situată în treimea
cervicală, spre mezial
Formaţiuni - 2 depresiuni verticale de dezvoltare o împart în trei
lobuli inegali (central > distal > mezial) puţin pronunţaţi
- Depresiunile pornesc de la marginea ocluzală şi se
termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei vestibulare
- Creasta vestibulară de smalţ, puţin proeminentă,
porneşte din vârful cuspidului vestibular şi se termină
spre colet.
 Faţa palatinală
Marginea - Forma literei “V” cu deschiderea spre
ocluzală colet, braţe egale şi vârf rotunjit
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
mezială distală
Marginea - Frecvent prezintă o concavitate în ½ de
distală colet
- Uşor convergentă cu marginea mezială
spre colet
Marginea - Concavă spre ocluzal
de colet
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă situată în centrul
feţei
Formaţiuni - NU prezintă
 Faţa mezială
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în
vestibulară 1/3 de colet
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în
palatinală 1/3 medie
- Mai scurtă decât marginea vestibulară
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal
ocluzală
Marginea - Uşor convexă spre ocluzal
de colet
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă este situată în 1/3
ocluzală, spre vestibular
Formaţiuni - NU prezintă
 Faţa distală
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 de
vestibulară colet
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3
palatinală medie
- Mai scurtă decât marginea vestibulară
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal
ocluzală
Marginea - Aproape rectilinie, discret convexă spre ocluzal
de colet
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă este situată în 1/3
ocluzală, spre vestibular
Formaţiuni - NU prezintă
 Faţa ocluzală
Marginea - Corespunde crestei sagitale de smalţ a
vestibulară cuspidului vestibular
- Mai rotunjită decât la premolarul unu superior

Marginea - Corespunde crestei sagitale de smalţ a

palatinală cuspidului palatinal
- Este mai scurtă şi mai rotunjită decât marginea
vestibulară
Marginea - Corespunde crestei meziale marginale de smalţ
mezială - Este mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
distală

Marginea - Corespunde crestei distale marginale de smalţ

distală - Impreună cu marginea mezială este uşor
divergentă spre vestibular
Formaţiuni - 2 cuspizi egali (vestibular şi palatinal) separaţi de un şanţ
intercuspidian.
- 2 fosete principale (mezială şi distală)
- 2 creste marginale de smalţ (mezială şi distală)
- Şanţuri de dezvoltare
 Şanţul intercuspidian:
- Drept, orientat mezio-distal
- Situat la mijlocul feţei datorită egalităţii dimensionale a
cuspizilor.
Fosetele:
- Formă triunghiulară, cu vârful spre şanţul intercuspidian şi baza
spre creasta marginală de smalţ
- Se află la extremităţile şanţului intercuspidian
- Cea mezială este mai mare decât cea distală.
Crestele marginale de smalţ converg uşor spre palatinal.
Şanţurile de dezvoltare:
- Apar inconstant din şanţul intercuspidian
- Sunt puţin profunde
- Se termină pe versantele ocluzale ale cuspizilor
 Morfologia radiculară

Număr - Rădăcină unică (75%)

- 2 rădăcini (23%)
- 3 rădăcini (2%) – una orientată palatinal şi
două vestibular
Secţiune - Ovalară, mai aplatizată în sens mezio-distal
transversală la decât rădăcina premolarului unu
nivelul coletului
Feţele rădăcinii - Mezială > Distală > Vestibulară > Palatinală
- Feţele mezială şi distală pot prezenta câte o
depresiune de dezvoltare
 Canalul radicular
Număr - Unu (73%)
- Două complet separate
până la apex (24%)
- Două care se reunesc la
apex (1%)
- Trei (2%)
Camera pulpară
Aspect - Prezintă două coarne
pulpare situate vestibular şi
palatinal, corespunzător
cuspizilor