FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI

ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE, BUCUREȘTI

PROIECT
Contractul de comerţ internațional

LICENȚĂ-DREPT

DISCIPLINA-DREPTUL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL

CADRU DIDACTIC: conf. univ .dr. Roxana- Daniela Paun

STUDENT:

IONIȚĂ COSMIN-MUGUREL

GRUPA 405

ANUL IV, IFR

SEMESTRUL II

AN UNIVERSITAR 2021-2022

1
 CUPRINS

Contractul de comerţ internațional

.NOȚIUNI..................................................................................................................................................3

2. PRINCIPALELE TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE CONTRACTELOR DE

COMERŢ INTERNAŢIONAL....................................................................................................4

3.DEFINIŢIA CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL...................................5

4. CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE COMERȚ INTERNAȚIONAL.......................5

5.CLAUZELE CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL..................................8

6. LEGEA APLICABILĂ CONTRACTULUI DE COMERȚ INTERNAȚIONAL..............9

7.REFERINȚE BIBLIOGRAFICE...........................................................................................12

2
1.NOȚIUNI

Contractele de comerţ internaţional reprezintă o formă a contractelor comerciale, deosebindu-se

de contractele civile, prin natura lor comercială şi de contractele comerciale, prin caracterul lor
specific de internaţionalitate.

Spre deosebire de contractele comerciale interne, contractele de comerţ internaţional sunt acte de
comerţ „care generează obligaţii comerciale şi juridice din ţări diferite”. Jean - Michel Jacquet şi
Philippe Delebecque observă că acest contract reprezintă principalul instrument juridic în
procesul schimburilor comerciale internaţionale.Sunt contracte comerciale internaţionale, acele
contracte prin mijlocirea cărora se realizează, de regulă, între parteneri (întreprinderi de comerţ
exterior sau unităţi autorizate să realizeze direct operaţiuni de comerţ exterior şi comercianţii
persoane fizice sau societăţi comerciale) din ţări diferite, schimburile economice între naţiuni.

Raporturile juridice de comerţ internaţional cuprind atât relaţiile comerciale propriu-zise, cât şi
cooperarea economică şi tehnicoştiinţifică internaţională.În consecinţă, contractul de comerţ
internaţional este instrumentul juridic prin care se realizează operaţiunile implicate de aceste
relaţii comerciale.

S-a constatat că un singur criteriu juridic nu este suficient pentru "a da contractului un caracter
internaţional". Astfel, se au în vedere şi alte elemente, cum sunt: localizarea geografică a
operaţiilor materiale, a bunurilor, a persoanelor; obiectul contractului- transmis în altă ţară- sau
oferta şi acceptarea contractului în state diferite ori livrarea mărfii efectuată în alt stat decât cel în
care s-a făcut oferta sau a avut loc acceptarea.

La criteriile juridice, trebuie adăugate criterii economice pentru definirea contractului de comerţ
internaţional. Între acestea amintim: a. mişcarea de valori peste frontiere; b. incidenţa operaţiei
comerciale efectuată asupra relaţiilor economice cu străinătatea; c. repercusiunile asupra
rezervelor de devize ale ţării.

În temeiul unor criterii economice a fost admisă, de pildă, valabilitatea clauzei compromisorii
dacă operaţia comercială respectivă are caracter internaţional.

3
2.PRINCIPALELE TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE CONTRACTELOR DE
COMERŢ INTERNAŢIONAL

Contractele de comerţ internaţional, având drept scop obţinerea de profit (beneficiu), sunt
contracte cu titlu oneros. Realizarea profitului constituie trăsătura esenţială a comerţului, iar
contractele de comerţ internaţional sunt menite sa faciliteze şi să garanteze atingerea acestui
obiectiv. Chiar şi în cazul unor operaţiuni, care la prima vedere au caracter gratuit (distribuirea
gratuită de eşantioane, vânzarea în regim de solduri, licenţe de brevete neremunerate) au, în
ultimă instanţă, consecinţe oneroase.

Contractele de comerţ internaţional, generând drepturi şi obligaţii reciproce între părţi, sunt
contracte sinalagmatice. Reciprocitatea drepturilor şi obligaţiilor în asemenea contracte
(vânzarea internaţională de mărfuri, contractul de transport internaţional, contractul de
antrepriză, contractul de mandat) este evidentă.

Dacă în dreptul civil, contractele de mandat, depozit sau împrumut sunt, în mod obişnuit
unilaterale şi numai în unele cazuri au caracter sinalagmatic imperfect, în comerţul internaţional,
ele au caracter sinalagmatic perfect, ca urmare a faptului că "în domeniul comerţului orice
serviciu se plăteşte".

Contractele de comerţ internaţional sunt contracte consensuale realizate, de regulă, în formă

scrisă, care dă certitudinea părţilor cu privire la executarea obligaţiilor asumate.

De asemenea, contractele de comerţ internaţional sunt contracte comutative, deoarece prestaţiile

la care se obligă părţile sunt, de regula, certe, determinate sau determinabile, ceea ce nu exclude
existenţa unor elemente aleatorii în cazul unor contracte, cum sunt cele de asigurare şi
reasigurare internaţională.

4
3.DEFINIŢIA CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL

Asemenea celorlalte contracte, contractul de comerţ internaţional este un acord de voinţă între
două sau mai multe părţi, care - spre deosebire de alte contracte - sunt participanţi la comerţul
internaţional.

Contractul de comerţ internaţional se încheie în scopul de a crea, modifica, transmite sau stinge
anumite obligaţii care, spre deosebire de obligaţiile din celelalte contracte, acestea sunt de
comerţ internaţional. Încheierea unui contract de comerţ internaţional vizează, de regulă, o
prestaţie în măsură a da curs voinţei părţilor de a obţine un profit (beneficiu). Naşterea,
modificarea, transmiterea sau stingerea unor obligaţii sunt consecinţa unor acte şi fapte de
comerţ internaţional, pe care părţile le stipulează în contract urmărind realizarea lor în forme,
modalităţi şi în condiţiile convenite de comun acord.

4.CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE COMERȚ INTERNAȚIONAL

Contractele comerciale internaționale pot fi clasificate după criterii specifice acestor acte juridice
sau după criterii nespecifice

Criterii nespecifice:
a) În raport cu efectele pe care le generează, avem: 
 Constitutive de drepturi
 Translative
 Declarative 
Constitutive de drepturi. Au caracter constitutiv contract care se creează pe seama părților sau a
unui terț anumite drepturi subiective, pînă atunci inexistente în patrimoniul lor. Ex: contractul de
mandat comercial internațional. 
Translative de drepturi. Au ca efect transmiterea unor drepturi reale ale unui titular la
altul. Ex. contractul de cumpărare. 
Declarativ. Se întâlnesc mai rar în comerțul internațional. Ex: contractul de tranzacție prin care
se constată ceva.

5
b) În funcţie de modul de executare:
 Cu executare imediată;
 Cu executare succesivă;
 Cu executare continuă.

Cu executare imediată. Acestea au ca obiect una sau mai multe prestaţii, care se aduc la
îndeplinire imediat. Asemenea tipuri de contracte se întîlnesc mai rar în dreptul comerţului
internaţional.
Cu executare succesivă – sunt foarte frecvent întîlnite în comerţul internaţional. De
specificul acestor contracte este faptul că obligaţiile părţilor comportă o executare în timp,
printr-o serie de prestaţii de acelaşi fel, repetare la intervale de timp regulate sau neregulate.
Cu executare continuă – au drept specific faptul că obligaţiile izvorîte din asemenea
contracte pot fi aduse la îndeplinire numai printr-o activitate neîntrepruptă, desfăşurată de
debitor pe întreaga durată a contractului. Exemplu: contractul internaţional de furnizare a
energiei electrice sau de gaze naturale.

c) După corelaţia existentă între ele:

 Contracte principale;
 Contracte accesorii.
Sunt principale cele care au valoare juridică principală, cele accesorii urmîndu-le pe cele
principale.

d) După obiectul obligaţiilor pe care le generează:

 Contracte ce dau naştere la obligaţia de a da, din care fac parte contractele translative de
drepturi reale, precum şi toate contractele care comportă o contraprestaţie pecuniară;
 Contracte ce dau naştere la obligaţia de a face, de unde fac parte contractele de executări
de lucrări (antepriza) sau contractele de prestări servicii (transportul de mărfuri internaţional,
comision, etc).
 Contracte ce dau naştere la obligaţia de a nu face.

6
Criterii specifice:
a) În raport de subiectele de drept care participă la realizarea contractului:
 Contracte perfectate între subiecte de drept aparţinînd unor ordini juridice naţionale
diferite;
 Contracte perfectate între subiecte de drept aparţinînd ordinii juridice internaţionale şi
subiecte aparţinînd ordinii juridice naţionale din ţări diferite.

b) În funcţie de obiect, distingem 5 grupe de contract:

 Contracte translative de drepturi;
 Contracte pentru prestări servicii;
 Contracte de executare de lucrări;
 Contracte de cooperare economică internaţională;
 Contractele de acord valutar.

c) În funcţie de complexitatea contractelor, se disting 2 grupe de contracte:

 Contracte unitare, fiind acele contracte care, potrivit naturii lor, comportă un singur
acord de voinţă între părţi. Exemplu: contractul de vînzare-cumpărare internaţională.
 Contracte complexe prin care se are în vedere o pluralitate de contracte distincte
reciproc, intercondiţionate, care alcătuiesc împreună un ansamblu contractual închegat şi
coerent. Exemplu: contractul de leasing.

d) În baza duratei pentru care se încheie, pot fi clasificate în trei grupe:

 Contracte de scurtă durată, adică acele care se încheie pentru operaţiuni ocazionale şi
care de regulă se execută dintr-o dată sau a căror executare nu poate depăşi durata de 1
an. De asemenea, acestea se întîlnesc foarte rar în relaţiile de comerţ internaţional.
 Contracte de durată medie, acele care se încheie pe o durată de pînă la 5 ani, şi sunt
mai frecvent întîlnite.
 Contractele de lungă durată. De aici fac parte contractele ce se încheie cu o durată ce
depăşeşte 5 ani, şi se încheie în sfera livrării de gaze naturale, energie electrică, etc. Ele
asigură o anumită stabilite, mai ales pentru partea care achiziţionează materia primă.

7
5.CLAUZELE CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL

Obiectul contractului trebuie precizat în detaliu. Durata contractului, trabuie stabilită cu exctitate
de către parți. Pe durata negocierii, parțile vor convenii asupra termenilor și locului de executare
a obligațiilor lor, garanțiile de calitate, felul și procedura de recepție, modalitățile de decontare,
condițiile de plată și de credit, etc.

În contract parțile trebuie să prevadă clauze privitoare la rezolvarea eventualelor reclamații de

calitate sau de cantitate. Clauzele asiguratorii sunt destinate să contracareze fluctuațiile de prețuri
și instabilitatea valutară.

Clauze speciale sunt:

- clauze de menținere a valorii contractului. Aceste clauze au menirea să asigure echilibrul

prestațiilor celor 2 parteneri. Ele pot figura in contracte interne,dar in special in contractele de
comert international. Din aceasta categorie fac parte: clauzele de recalculare a pretului, clauza
valutara care are ,mai multe forme: clauza monovalutara, clauza plurivalutara, clauza DST,
clauza ECU. Clauza aur, clauza de obtiune asupra monedei liberatorii. - clauze de adaptare a
contractului sunt prezentate in contractele pe termen lung sau in contractele care se incheie
pentru unele bunuri sau servicii unde oferta este mai mica decat cererea sI prin urmare exista un
pret fluctuant. Aceste cauze sunt: clauza ofertei concurente; clauza clientului mai favorizat;
clauza hardship care cuprinde trei componente: la inceput se arata cauzele justificate ale
revizuirii contractului, precum:m variatii foarte importante in conditiile economice sau
modificarea conjuncturii economice; se identifica efectele care autorizeaza o cerere de ajustare;
sunt specificate remediile convenite prin introducerea in contract a unor corective rezonabile. Si
clauza de renegociere a pretului;

- alte clauze contractuante:

- clauza de continuitate are in vedere mentinerea raporturilor traditionale intre parteneri. Ea se

prezinta sub 2 forme: clauza primului refuz; clauza primului sI ultimului refuz;

- clauza de forta majora;

8
- clauza de exclusivitate confera beneficiarului siguranta raporturilor juridice pe o anumita piata;

- clauza de confidentialitate este prevazuta in contractele internationale sI are ca scop pastrarea

secretului asupra acelei operatiuni convenite;

- clauze privind modalitatea de plata. Modalitatea de plata se stabileste in functie de vointa

partilor sI da acordul de plati incheiat intre statele din care fac parte firmele respective;

- clauzele privind raspunderea partilor. Aceste clauze se refera la raspunderea patrimoniala a

partilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor asumate prin
contract.

Raspunderea se concretizeaza sub forma de penalitati si se percepe pentru: nelivrarea marfurilor

sau livrarea acestora cu defectiuni si intarzieri; nerealizarea parametrilor tehnico-economici
garantati; netransmiterea in termenul convenit a specificatiilor tehnice pentru introducerea in
fabricatie a produselor prevazute in contract; netransmiterea scrisorilor de garantie bancara la
timpul stabilit de parti;

- clauze privind solutionarea litigiilor

6. LEGEA APLICABILĂ CONTRACTULUI DE COMERȚ INTERNAȚIONAL

Nu exista contract fara lege. Fundamentarea normei lex voluntatis - ea implica o egală cunoaștere
a sistemelor naționale de drept civil și comercial, ca expresie a egalitatii suverane a statelor. Nu
exista sistem de drept care sa aplice in mod obligatoriu si nici sistem de drept sa nu se poata
aplica niciodata. Desfasurarea normala a relatiilor comerciale internationale reclama
uniformizarea normelor conflictuale intr-o masura cat mai mare.

Norma lex voluntatis raspunde cel mai bine necesitatilor comertului international. Ea permite
partilor contractante sa aleaga ca lex contractus dreptul material al acelei tari care corespunde
ce3l mai bine specificului operatiunii in discutie.

9
Semnificatia vointei partilor - Lex voluntatis este o norma de drept sI o norma conflictuala sI are
mentinerea de a determina legatura unui contract cu un sistem de drept. Domeniul de aplicare al
normei lex voluntatis este limitat de frauda de lege sI de ordinea publica de drept international
privat. Frauda de lege presupune 2 elemente, unul obiectiv si unul subiectiv. Elementul obiectiv
consta in crearea artificiala a unei legaturi contractului de comert international cu legea unei
anumite tari. Elementul subiectiv consta in intentia partilor de a eluda normala aplicare a normei
conflictuale lex voluntatis, prin evitatea sistemului juridic sub care sa contractat. O alta limitare a
normei lex voluntati o constituie ordinea publica de drept international privat. Aplicarea normei
lex voluntatis este limitata și de normele de drept material uniform adoptate de legiuitorul
roman. 

Limitări în alegerea legii aplicabile - legislatia romana nu conditioneaza alegerea de catre parți a
legii contractului, de existenta vreunei legaturi obiective a contractului cu un stat. Contractul este
supus legii alese prin consens de parti, fara a conditiona in vreun fel alegerea partilor. Solutia
legala mentionata - legatura unui contract cu un anume sistem de drept nu este intotdeauna
vizibila dar partile pot pune in evidenta o legatura interna prin alegerea sistemului de drept
respectiv.

Relatia lex voluntatis - libertate contractuala. Principiul libertatii contractuale isi gaseste aplicatia
in domeniul contractelor interne dar sI al celor internationale. Lex voluntatis are o natura juridica
deosebita: principiul libertatii contractuale este un principiu de drept civil intern.

Excluderea retrimiterii - alegerea legii care carmuieste contractul semnifica numai norma de
drept material nu si normele conflictuale ale sistemului de drept respectiv.

Momentul alegerii - legea contractului se alege de catre parti la incheierea contractului. Ea poate
fi aleasa in fata instantei judecatoresti pana la intrarea in fond a dezbaterilor.

Modificarea alegerii - legea aleasa nu ami poate fi modificata decat cu unele rezerve.

Completarea alegerii - daca partile au ales o lege care nu reglementeaza o anumita problema
aflata in litigiu, legea desemnata initial va fi mentinuta pentru ansamblul contractului, dar va fi
complectata cu noua lege desemnata de parti.

10
Domeniul de aplicare a legii contractului - lex contractus reglementeaza conditiile de validitate
sI efectele contractului, executatea obligatiilor sI raspunderea pentru neexecutarea ori pentru
executarea lor necorespunzatoare. Caracterul unitar, economic sI juridic al contractului imune
necesitaqtea ca raportul dintre parti sa fie cârmuit de una din legi.

Lex contractus se aplică interpretării naturii juridice a contractului și a clauzelor acestuia;

executării obligațiilor din contract; consecințelor neexecutarii totale sau partiale a obligațiilor și
evaluarii prejudiciului pe care le-a creat.

11
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

file:///C:/Users/ROG/Downloads/toaz.info-clasificarea-contractelor-de-comer-
internaional-pr_3f18262e244fcc391aa6330d34035376.pdf

https://biblioteca.regielive.ro/referate/tranzactii-internationale/contractul-de-
comert-international-170003.html#structura_fisiere

https://www.academia.edu/36732401/Referat_drept_comert_international

https://www.referatele.com/referate/economie/online9/DREPT-
COMERCIAL---ACTIVITATEA-DE-COMERT-INTERNATIONAL-
referatele-com.php

12