ANALIZA DE CAZ L.Psiholog: CARDOS LOREDANA, in calitate de psiholog cu drept de libera practica, atestata profesional in specialitatea psihologie clinica, cu treapta de competenta psiholog practicant in supervizare, membra a Colegiului Psihologilor din Romania , inregistrata in Registiil unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania. IL. Persoanele evaluate: 1. XYZ, ONP.......(tatal), adresa... 2. XYO, fiul date personale. III. Obiectivul evaluarii psihologice: Sa se stabileasca relatiile dintre minor si tatal copilului., TV. Metodologia evaluarii psihologice: Interviu clinic nestructurat/structurat, anamneza/interviu anamnestic, observatia clinica, metoda narativa, teste aperceptive. ‘Tata a semnat contractul de prestari servicii psihologice pentru realizarea evaluarii psihologice a minorului KYO (data), 7 ani: Ain convenit impreuna cu tata privind data, ora si locul de desfasurare a sedintelor de evaluate psihologica din cadrul prezentei evaluari. Subiectii s-au prezentat la ora stabilita, intrr-o stare de sanatate buna. Pentru inceput a fost realizat un interviu anamnestic privind istoricul familiei inainte de divort precum si relatia dintre parinti si minor dezvoltate dupa divortul acestora, A fost administrat uti ctiestionar clinic pentru copii cu date furriizate de catre tatal copilului. Evaluarea minorului ptivind relatia cu tata s-a realizat cu ajuiorul metodelor si tehnicilor specifice psihologiei clinice, utile. obiectivului formulat in speta actuala.‘La sedinta'de evaluare minoral s-a prezentat int © tinuta ingrijita, flind comunicatiy, lipsit de inhit sociale. stare genérala foarte buna avand sau stati de anxiétate in relatii ‘La sedinta de evaluare copil-tata, copilul’a prezentat comportamente verbale si tion verbale specifice unei situatii de exprimare libera a emotiilor pozitive, a avut © implicare foarte buna in activitatile comune desfasurate in cadrul sedintelor. Comportamentele verbale si non verbale specific. actiyitatilor de joaca, au fost valorizate pozitiv de tata. Totodata s-a evaluat aspectul privind modelul parental de telationare a tatalui cu copilul, disponibilitatea relationala,. aspect privind incurajarea vocatici si a activitatilor extrascolare ale copilului precuim si alte aspecte privind relatia de coparentalitate. ‘Copilul refuza sa faca “Desenu! familiei” sau “Desenul casutei” Din acel moment incepe sa devina , anxios , plange si incepe sa isi framante mainile. Nu esie pregatit sa aleaga intre mama si tata. li iubeste pe amandoi. Este vadit siresat daca se pun intrebari despre unul dintre parinti. Se teme sa nu spuna ceva gresit in defavoarea unuia dintre parinti.Copilul isi exprima adecvat emotiile indiferent daca sunt. pozitive sau negative:(atasament securizant). Are incredere in faptul ca Ja imaniféstarea emotionala tata va raspunde.cosecvent, PRELIIMENARE: Copilul prezinta o componenta emotionala bine dezvoltata, intelege emotiile proprii si pe cele ale celorlalti, poate sa identifice si sa dea exemple de cmotii ‘pozitive si negative. Copilil poate sa. exprime. verbal trairi emotionale precam bucuria, tristetea , teama sau furia in mod adecvat contextual. Prezinta abilitatea de a actiona tinand cont de aceste emotii, astfél poate negecia schimburi interpesonale adecvate, este empatic, recunoaste cand ceilalti au diferite eniotii. Reglarea emotionala- Toleranita la frustrare la media copiilor de aceeasi varsta, reuseste sa amané obtinerea imediata de recompense, perseverent in activitati dificile.Este suparat cand parintii nu comunica cum si-ar doti el ,cand este interogat de acestia in legatura cu activitati sau aspecte ale relatiei cu celalalt parinte. Limbajul- dezvoltat dé minor contine un set arbitrar de simboluri utilizate pentru gandire si autoreglare si pentru 0 comunicare adecvata . Ritm de Jncru bun, nu are probleme de concentrare, gandire analitica , orientare spatiala ‘buna, a descris cu amanunte locurile pe, cate le-a vizitat impreuna cu tatal. sau. Se implica activ in activitatile individuale cat si de grup, este motivat in. sarcini provocatoare. Capacitatea privind autonomia comportamentala, — este buna cu abilitatea de a realiza activitati de autoingrijife a media copiilor de aceeasi varsta cu el. Prezinta o stima de sine buna,, este vesel, exprima sentimente de apreciere, dorinta de apropicre rélationala fata de alte persoane. In momentel evaluarii minorul a prezentat aspecte legate de reactivitate émotionala pozitiva, a zambit, ras, am stabilit foarte usor o relationare. interpersonala, a fost cooperant. Copilul povesteste ca ii place la tara cu concubinul:mamei si cu copilul acestuia deoarece. joaca biliard la bar in fiecare zi..Numarul de telefon la care poate fi gasit minorul este nunanul fix de'la bar, fapt care mu pare fi agreat de tatal care doreste 0 altfel de educatie:si anturaj copilutui. Factorii psihologic pe arii de functionare privind aria emotional-afectiva, aria cognitiva, aria comportamentala si sociala mu prezinta medificari de intarziere in dezvoltare. (QE-98) Factorii psihologici evaluati nu prezinta modificari de intensitate clinica sau care sa confirme unéle modificari simptomatice clinice sau subclinice care ar fi reziltat din asistarea la violenta familiala sau alta forma de abuz asupra minorului. OPINIT DE SPECIALITATE. OBIECTIVUL: Sa se stabileasca relatiile dintre minor cu tatal acestuia‘Minorul isi exprima deschis afectivitatea fata de tata. Doreste sa mentina legatura cu ambii parinti, sa‘nu i se puna intrebari legate de celalalt parinte. ‘Dimensiuea centrala a atasamentului la aceasta varsta “mentinerea proximitatii fata de parinti” este legata de atitudinea parintilor, increderea in disponibilitatea si responsivitatea acestora si dorinta de explorare-sau mentinere a proximitatii fata de acestia, deoarece la aceasta varsta copilul inca nu are modelele inteme de lucry despre sine si lume formate. RELATIA MEINORULULCU TATA In timpul activitatii comune copil-tata, mentine coritactul vizual cu acesta, exprima emotii pozitive, bucurie, afectiune, empatie. Cautarea atentiei, tonalitatea vocii,, gestica si mimica sunt in congruenta cu mesajul verbal transmis.(bucutie, participare, implicare). Copiful se identifica cu tatal sau, cauta atentia acestuia, apropierea relationala, nevoia de aprobare si validare. Copilul este mandru si incantat de locurile in care a fost cu tatal sau: la Baia-Mare, Firiza, Cheile Turzii, Salina Turda, Ia jocuri in Mail, plimbari cu bicicleta , trotineta. De asemenea este mandru de vestimentatia sa sic cumparata de tata din. Belgia. Atasamentul dezvoltat de minor fata de tata este unul sigur, pozitiv, se simte apropiat de acesta, ocrotit, validat emotional, se simte in siguranta cu tatal sau si se implica in activitati- diverse. Relatia aféctiva stabilita este una pozitiva prezentand comportamente verbale si non-verbale specific situatiei in care copiiul are un istoric de selatie pozitiva cu tatal sau. RELATIA TATALUE CU MINORUL ‘Relatia tatalui cu copilul este caracterizata de consistenta relationala, de caldura, ‘de cooperare, de implicare privind. cresterea si asumarea privind rolul de parinte, esté cetitrat pe asigurarea uni educatii scolare bune ( efectuarea activitatii scolare la oras fa o scoala buna si nu Ja o scoala din Stana ), de a dezvolta copilulni atitudini de conformare Ja normele de comuiticare sociala, de a tine legatura cu cadreéle didactice de la scoala.Prezinta © disponibilitate buna privind eresterea si educarea minorului si o disponibilitate deschisa spre coparentalitate. Stilul de parenting al tatalui este “protector”: * Asigura copilului securitate, *Copilul constituie prioritatea parintelui * Ofera copilului un mediu calduros * Este sensibil la emotiile copilului “Este factor stabilizator al familici’ *Se sacrifica pentru copil *Ia in considerare doar —_aspectele pozitive ale —copilului ‘Recomandari privind particularitatile relatiei minor parinte si parinte minor pentru a preintamipina modificari de intensitate a factorilor psihologici pe arii de functionare: La varste titpurii copilul se dezvolta in contextul comunicarii emotionale cu ambii parinti, iar secutitatea resimtita in cadrul relatiei_ de atasament ii dezvolta copilului motivatia, dorinta de explorare a mediului si de invatare din acesta, iar in. cazul in care aceasta nu este satisfacuta, tendinta naturala de crestere si dezvoltare pare sa fie pertubata inca din copilaria mica. Este binecun oscut éa stilurile parentale influénteaza adaptabilitatea psiologica in general. Tn particular s-a stabilit ca practicile parentale influenteaza problemiele scolare, succesul academic, problemele comportamentale, competenta sociala; autocontrolul si sta de sine. Alaturi de dragosiea parenitala, un grad de coritrol parental este necesar daca se doreste dezvoltarea copilului ca individ competent din punct de: vedere social ‘si intelectual. Pentru o dezvoltare optima, copiilot trebuie sa li se asigure contextul in care sa invete imanifestaréa adecvata a emotiilor.Parintii joaca rol de “facilitatoti” ai experientelor sociale pentru a oferi ghidaj legat L de emotii si comportamente. Comportamenul parintilor este una din principala sursa de invatare comportamentala a copilului.RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SIEVALUARE CLINICA s-ud,Satu-Mare, CNP.nxss. ‘Nume si prenuine: H. A., Adresa: Satu-Mare, Str... ‘casatorita, ANAMNEZA, ‘Nume: ‘Data nasterii: ‘Locut nagterti; Structurd familia Conditii materiale: Status-profesional: Relafii Ia locul de munca: ‘Edueafie in familie: Grad de instruire: ANTECEDENTE PERSONALE. Interniiri cu alte probleme/intervenfii chirurgieale: ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:-EXAMEN CLINIC EXAMINARE SOMATICA GENERALA, ‘Mersul: normal Sensibilitatea: normal. Coordonare: isi coordoneszi corespunzitor migchrile corpului Reflexe: pastrate. EXAMEN PSIMIATRIC Tinuta vestimentard: ordonati gi ingrijita Facies: abitut, Privire: atent, menyine contactul vizwal Minie: moderata Orieatare spatio-temporal: orientat spatio-temporal FUNCTH PSIHICE: ‘Afectivitatea: ~ Neliniste, istabilitate ~ Anxietate ridicati Voinja gi activitatea: - Pistrarea interesului pentru activititile obignuite ~ Hiperbulie: se activeazd repede, sustinand cd are multi energie si doreste 5 aibi ocupatie ~ Detagare fayd de relatile sociale, preferdnd activittile solitare Atentia: ~ Hiperprosexie- manifestaté. prin hipervigilenti si hipermobilitate, cu sedideroa stabilitatii atentici ~ Dificulta{i in concenware - Distorsiunea atentionalé in sensul procesérii preferentiale si automate a informatfilor anxiogeneSeuizafii 5i percepfii: - _Interpretare in manierd catastrofic’ a seizatiilor corporale care insogése téspunisil anxios normal, ca indicatori ai unui dezastrs iminent + Flili expetiente perceptive patologice Gandirea: + -Giinduti automate negative ~ ‘Scheme cognitive disfunctionale - Erori in gitidire: abstractizare selectiv’, atribuire de semnificayii catasirofice, evalua eronate = Tnconginnt: fird idei de referints. ‘Nivel intelectual: inteligenfi deasupra nivelului mediu. 1Q~ 110 (Testul Raven) ‘Limbaj; toualitate afectiva normala ‘Memoria: bun Instinete: alimentatie= normale; sexuale= normale; de apdrare = exagerat Constiinga: are constiinya bolit RITM NICTEMERAL:. Somn/cosniarari/mod de trezire? insomail severe (doarmé 2-3 ore pe noapte) INTEGRITATE SOCIALA/ADAPTABILITATE: = Adapiabil ~ Putine relat sociale (discéotie in cole existente) - Pari prieteni apropiati medie no jagnosticului si Evaluarii * Psihodiaguosticul si Evaluarea Clinica are ca scop identificarea starilot psihologice ‘de sanatate si/san boala sia mecanismelor. psihologice de etiopatogeneza si/sau de sanogeneza cu relevanta pentru....( uz personill.)ISTORICUL CAZULUI Acuze principale Istorival personal si social # Istoricul si debutul'simptomatologiei elientei: In data de 12.07.2018 H. A'N.(20 ani), fiica d-nei H. A.sé deplasa cu prietenul ei si cu alti doi amici dinspre Arad spre Satu Mare. La iesirea din localitatea Dissig; judetul Bihiot, soferul a pierdut controlul volanului, iar masina a ajuns intr-un sant. HLA. in calitate de pasager a decedat. in scurt timp la spital. La o saptamana dupa accident decedeaza si soferil autoturismului. Ceilalti doi pasageri ist revin in unma tratamentélor siin momentul de fata luereaza si si-au relust activitatile adaptative. HT. A. era studenta si era unicul copil al familie? H., In caztil persoarie} evaluate, mai exact mama persnanei decedate. factorul declonsator este reprezentat de catre evenimentul traumatic, Imediat dupa accident apar simptome ca: durere morala si suferinta, sentimente de autoculpabilizare, sentiment de vid interior, iritabilitate, irascibilitate, devalorizare, nivel ereseut al distesilui, inhibitie emotionala legata de accident, neliniste ce predomina paleta afectiva, inapetenta, insomnie mixta,balucinatii plurisenzoriale.. 1.Deserieven succinta a componentelor psihologice EVALUAREA ST EXAMINAREA PSIHOLOGICA, * Nivel Subiectiv/Emotional (inclusiv Satisfactia/Calitatea viet ‘Componente evaluate “Teste administrate Distresul emotional Profilul distresului emotional (PDE) ‘Emotii negative disfunctionale: Scor 89, din scor brut 0-104. Clienta. are un nivel foarte ridicat de distres, emotii' negative disfunctionale si emotii négative.functionale din categoriile. “fica” sf “tristete/deprimare”. Prin Chestionaral de sereening si diagnostic psihiatrie (PDSQ), se comstata_preventa simptomelor ce indica : + Tulburare depresiva majora ‘Scor brut 19 (0-21, punet critie:9) ~ Tulburare de sties posttraumatic. Secor brut 13 (0-15, punct critic: 5) > Tulburare de panica Scor brut 5(0-8, punt critic 4) ~ Tulburare de atixietate genteralizats Scor brut 8 (0-10, punct critic 7) + Tulburares de somatizaro Scor brut 4 (0-5, punct critic 2) - Pobie sociala ‘Scor biut'8 (0-15, punt critic 4) ~ Agotafobie Scor brut 7 (0-11, punet eritic 4) - Talburarea psihotica ‘Scor brut 5 (0-6, punct etitic:1) NOTA: Toate simptomete talucinatorii,. vizuale Sau auditive se raporteaza strict la copilul ei, fara alte efemente perturbatorii. - Tulburare obsesiv compulsiva Scor brut 7 ( 0-7 punet eritic) Ex: Spala cainele de 5 ori pe zi,, .acesta necesitand ingijiti de specialitate in urma unei eczeme severe. Probe proiectiva TAT plansele 3GF,9GE,12 BG indica un episod depresiv accentuat cu tendinte activ-destructive.Calitatea generala a vietit Tnterviu clinic nestructarat Indicefele functionarii globale- Calitatea generala a vietii este perturbata dela GAFS: evenimentul traumatic ca urmare a sentimentelor de tristete, amxietate, alacuri de panica, izolare sotiala.GAFS-65 (dispozitie deptesiva si insomnie). Metoda observatici: in timpul evaluarii clienta ‘manifesta stati de tristete-care duc Ja plans spontan si fiecvent, disforic, atentie intréspectiva asociata ‘evenimentului traumatic trait * Nivel Cognitiv Componente evaluate ‘Teste administrate Credinte irationale/ationale ale persoanei | Scala de atitudini si convingeri (ABS IN) Procese de gandire. irationala specifice clientei: ~ toferamta, scazuta Ja frustrare, - gandire catastrofica autodepreciere Componenta cognitive a anxietatiica stare | Scala RMAS —STARE (Seala cognitiva) Nivelul anxietatii ca stare, din punct de vedere cognitiv este foarte mult peste tiedie. Scor 94(0-100). Infervin clinic nestructurat: dupa ‘eveniment dlienta poate vorbi si renctualiza aspecte referitoare la trauma, cu un distres afectiv evident. Este comunicativa, ‘cooperanta.Autoculpabilizare ‘Ruminare Chestionaral de coping cognifiv emotional CERO: Clienta isi atribuic intreaga responsabilitate, entra situatia traita, vina este atribuita siesi.(Ex: Daca nu, lasa sa plece nu se intampla nimic) Se gandeste incontinua la sentimentele si ‘gandutile pe-care te asociaza evenimentilut negativ. Se gandeste in mod recurent la cat da teribil a fost evenimentul trait si la faptul ca este cel mai groaznic. iucre care se putea iniampla. * Nivel Comportamental ‘Componente evaluate Standarde-nerealiste/hipercriticism Tahibitie Abuzidependenta de alcool Abuzldependenta de medicamente ‘Teste administrate Chestionarul ISQ-83 Clienta tebuie si atinga standarde interiorizate foarte ridicate = de comportament si performanta pentru a evita criticile celorlalti, scor 22( 0-30 , prag 17) Stala evalueaza gradul de inhibare a actiunilor, sentimentefor, comuniearii spontane, peritru a evita dezaprobarea celorlalti side pierdere a contofului asupra ropriilor impulsnri.Scor 12(0-30,prag 10), TEST: PDSQ ‘Nu sunt prezente simptome . Scor 0 Scor brut 6 (0-6, punct ciitic, 1)Tnterviu nestructurat- comportamente adaptative: persoana evita contactele sociale , se izoleaza de prieteni si familie dsir lucreaza si face des ore suplimentare, Considera ca nu mai are pentru ce sa teniasca dar nu are ideatie suicidara find 0 persoana foarte religioasa. * Nivel Psihofiziologic ‘Componente evaluate “Teste / probe administrate Scala emotional fiziologica Test: Scala EMAS- STARE Nivelul anxietatii din punct de vedere emotional fiziologic este foarte mult peste ‘medie, Scor brat 85(0-100). * Nivel de Personalitate si Mecanisme Defensive/Adaptare ‘Componente evaluate Déprivare emotionala (ED) Abandon (AB) ‘Neinctédere/abuz (MA) Tzolare sociala/instrainare Defectirusine (DS) “Teste / probe administrate Cliestionarul schemelor cognitive (SQ- $3) Clienta considsrea ca nu-i sunt satisfacute sigoranta. (Seor 24) si nu i se ofeta sustinerea emotionala, si protectia de care are nevoie (Scor 25). Uneori se simte ‘inselata, umilita, mintita si facuta sa sufere de catre altii. (Scor'19) ‘Clienta se simte izolata fata de ceilalti Scor brut 29 din 30, prag critic 8 Nu se considera fara valoare, nedorita si jnferioara in raport cu alti,‘Auto-sacrificiu ($8) ‘Vulnerabilitate la rau si boala (VE) Esec ‘Negativism/pasivitate (NP) Clienfa se Skeaza excesiv asupra satisfacerii prioritare.a nevoilor celorlalti in defavoarea propriilor sale nevoi. Scor 30 (0-30, prag 18) Scala evalueaza frica exagerata a persoanei in legatura cu catastrofe iminente ce se pot intampla oricand si nu pot fi prevenite. Scor 15 (0-30, prag 6) S-a evaluat gradu in care persoana considera ca nu este capabila sa fica ceva bine déoarece inevitabil va gresi. Scor 16 (0-30,prag 8) Se concentreaza pe aspettele negative alé vielii si are teidinta de a miniinaliza aspectele pozitive. ( scor 47 din 66) * Nivel de Relationare Interpersonala ‘Componente evaluate Scala evaluare sociala Scala peticol fizie Scala rutina zilnica ‘Scala ambiguitate ‘Teste! probe, sarcini administrate ‘Test EMAS- TRASATURA Scala evalueaza anxietatea datorata ameninitarii din simatiile de evaluare sociala sau din situatiile interpersonele. Scor 80 (0-100), foarte multpeste medi, Obtine scoruri mult peste medie si in situatile inofetisive, de rutina zilnica’san'in situatii noi ambigue. Interviu clinic nestructurat: Este o persoana alimista, dedicata célor din jur fara expectante din partes: celorlalti. Se simte instrainata fata de cei din jur.tn uma Psihodiagnosticului si Eyaluarii cliniez fortmulez urmatoarele conchuzii psihologice: Reactiile emotionale si comportamentale adaptative si dezadaptative rezulta din interactiunite situatiilor de viata cu vuilnerabititatea petsoanei. Pacienta prezinta un tablon depresiv cu atitudine, senzitiv-interpretativa, cu un comportament subordonst seceptivinii ptoprii asupra situatiilor de viet cu abordare. predominant depresiva, sentimente de deprimare, inutilitate, insatisfactie, revolta pentra situatin actuala, manifestari somatice ale anxietati, elén vital mult dinhinuat,tulburare de activitate. Datorita manifestarilor somatice ~ dispneé paroxistica, dureti abdoniinale , medieul dé familie o indruma si spre un consult cardiologic.(Fara modificari ischemice). Tabloul elinie este, complex: cu aparitia’ unor simptome caracteristice tulburarilor depresive majoré, manifestate ‘prin lentoare psihomotorie, pierderea interesului, pentru activitatile placuté anterior, enhedonia, sentiment intens de inutilitate si vid interior, energie scazuta, aprecicri negative asupra propriei valori caré nu coréspund realitati, Deficitul cogaitiv consta in incapacitatea de concentrare si de achizitionare a unor informatii noi, tulburare de atentie si memorie. ‘Funetionarea sociala reprezinta un.declin fata de niivelul anterior de functionare, cu distantare si izolare fata de cei din jur. ‘Ca personalitate premorbida sunt prezente elemente de tulburare de personalitate obsesiv compulsive, evitenta si dependenta cu decompensari afectiv comportamentale. ‘Cafacteristicile de personalitate ale pacientei impreuna cu gandirea disfunctionala de tip negativ constituie fctoti preddispozanti specifici pentru accentuarea patologiei de tip depresiv. Consider ca severitatea acestor simptome a fost, ameliorata ca urmare ‘tatamentului medicamentos psibiatric (Sertralina, Diazepam, Olanzapina), a sedintelor de psiboterapie la care a participat clienta. Aceasta a fost diagnosticata de eatre medic psihiatta cu diagnosticul de Episod depresiv sever cu simptome psihotice: ‘Tulburate ‘depresiva majora. Depresie de doliu. 10V.Revomandari: ~Continuarea sedintelor de psihoterapie ~ Evitarea izolarii sociale ~ Asigurarea unui climat familial de intelegere, sprijin, fara factori stresanti psihoactivi, ~ Respectarea tratamentului medicamentos. Psiholog clinician, uTEST MMSE. Linformatii despre client: ‘NUME SI PRENUME: XXXXXXX CNP: XXXXXX. ADRESA: KXXX TLObiectivul psthodiagnosticului si evaluarii: ‘Psthodiagnosticul si Evaloarea are. ca scop identificarea starilor psihologice de sanatate si boala, ‘sia mecanismelor psihologice de etiopatogeneza cu relevanta pentru. - CEMCMC Ii-Descrierea succinta a componentefor psihologice: MMSE, interviu clinic. IV.Coneluzii: Clienta in varsta de 68 ani , prezinta la momentul evaluarii_o disfunctie cognitiva severa, MMSE-7 puncte. Potivit actelor medicale, are un istoric de tulburare organica cu atrofie cerebrala cortico-subcorticala, microangiopatie cerebrala, posibif leziunt ischemice la nivel pontin, Evaluarea statusului cognitiv indica multiple deficite cognitive, afectarea capacitatitor mnezice {atat la nivelul memoriei de licru cat si fa nivelul memoriei.de lunga durata) ~simptome psihatice- tulburarl de perceptie de tip auditiv (ropote de cal in casa etc.), ‘cele vizuale sunt remise terapeutic -solilocvie, logoree -dezorlentata gute allopsitiie, cu episoade de dezorieritare temporo spatiala -functii cognitive si capacitatl operationale ale gandiri slab dezvottate, acalculie -gandire deficitara in stadiu concrat intuitiv, comprehensiune deficitara, comunicare dificita, fara contact vizual = hipoprosexieconcentrativa, hipomnezie de fixare evocare -amnezie anterograda si retrograda -agnozie, apraxie(de gatit, spalat etc.) -deterlorarea capacitatil de @ éfectua unele activitati motoril, perturbari in functia de executie (planificare, orgahizare, secventiere, abstractizare) tulburare de comportament, dromomanie -atitudine astila, agresivitaté verbala, dispoeita trista cu accese de plans ~ prag de toleranta scazut in situatii de stres-psihastenie;neliniste, interprétativitate, indispozitie -lentoare in gandire, atacuri de panica frecvente = frica de persoane -randament cotidian diminuat cu retragere st izolare sociala ~neliniste psihomotrica, iritabilitate, irascibilitate, impulsivitate -hiperestezie senzoriala (lumina si zgomot) -slaba capacitate de adaptare, schematism, lipsa simtulul realitatil -ocazional tulburari sfinceriene -insomnii mixte -acuzé somatice multiple: inapetenta, cefalee, fatigabilitate -capacitate de autoingrijire si autogospodarire limitate MMSE- 7 puncte GAFS:15 (deteriorare in comunicere si judecata, Incapabila sa functioneze in aproape toate de activitate) Rec: -Supravegheré si ingrijire permanenta din partea altei persoane ~dispensatizare psihiatricaMMSE~2 sakes IT 22 crainar CAEDOS JOLE DAU ‘Numete. varsta © Genul, a Versiunea standard Nurul de ani de scoata | 2 scoput examina TM Evaluarea starii de constienta Tagg G HS Sedetomeae Sarees Sgecomaiea? Instrctiunis Cuvintele tiptrte cu caractre ale (ingroste rebue si fe cite persoane examinate cu voce tare, in mod car ic grab Substituple teu par in paranteze. Administrara testulu trebuie s se efectueze Sntr-o amosferd de intimitae si in limba de bazi «xaminatului. In absenj alto elemente de interes ce trebuie notate (in spafial de RASPUNS), incercuiiOdackeSspunsul este incorect sau I dack "epansul este corec (in zona de SCOR). Incepet cu prezncara testa RASPUNS SCOR . (nce INREGISTRARE arial singr) Ascultati cu atentie. Va voi spune trei cuvinte, Dumneavoastri mi le veti spune dupa ce eu ma opresc. Suntefi pregatit(&)? lata-le... OU [pauzd], INCREZATOR [pauzdl], DUPA [pauzd]. Acum repetati aceste uvinte dupa mine. [Repetati de cel mult trei ori, dar acordati puncte doar pentru prima fncercare.] ou ee, INCREZATOR DuPA Acum finefi minte aceste cuvinte. in céteva minute am s& va cer s le spuneti din nou. ORIENTARE IN TIMP Ce zi este astizi? Care este... anul? anotimpul? luna anului? ziua saptamai data? ORIENTARE IN SPATIU* Unde suntem acum? Care este... regiunea geografica? (sau pozitionarea geografica)? judetul (sau localitatea)? localitatea (sau sectorul/cartierul)? cladirea (numele sau tipul)? etajul cladirit (numarul camerei sau adresa)? * Pot fi substituit i notate (in spatial de RASPUNS) cuvinte alternative ce desemnea2a lou, care sunt din ce in ce mai precise i potrvite pentru sthatia fn care se realize testares REAMINTIRE Care sunt cele trei cuvinte pe care v-am cerut sé le retineti? [Nu oferiti nicio sugestie.] ou INCREZATOR DUPA Daca se administreazi MMSE-2:SV, se copiazd scorul brut total al MMSE~ MNSE-2:BV 2:BV in spaiul previzut in coll din dreapta sus al paginii2 ise contin’ sear brut total administrarea testa, ; MSE Copyright © 1975, 1998, 2001 and MUSE-2 Copyright© 2010 by MiniMental, LLC. All rights reserved. Published 2001, 2010 by Psychological Assesament Resources, In. (PAR), Translation created and published under a license from Paychologieal Astessment Resource, ne. PAR}, 16264 N Florida Ave., Lutz, FL33549, United States of America, May not be reproduces in whale or in part in any form or by any means without srrtten permission of Psychological Assessment Resources, Inc. tester PaBURR in Romina de 05 ROMANIA /estentrat Alesb| Se eoonet, ne 294, Bucur, el (4) G21 230.45.99, 20.51.50, Fx: 021.242.6940, wanetestentalro (aoe | 0 0 oO °MNSE-2:BV scot brut total ATENTIE §1 CALCUL. [Serie numerwini 7) ti aD ‘Acum v-ag ruga s& scddeti 7 din 100, Apo! contifivatt s& scdett 7 din fiecare rezultat obfinut pana cand va spun eu s& va opriti. Cat fac 100 f8r8 7? (93] Dactt este nevole, spuneti: Continuati. [86] acti este nevoie, spurieti: Continuatt. —_[79} Dacd este nevoie, spuneti: Continuati. [72] Dacth este nevole, spuneti: Continuati. (65) ‘Acordati i punst pentru fecare réspuns corect. Uni rlspuins tite crisidetet corect dct este mal mi eu 7 dct ispunenl anterior, chiar dacd elspunsul anterior a fost covet DENUMIRE Ce este aceasta? [Ardtaft spre gurd:] Ce este acesta? [Arditafi spie.nas.] ot REPETITIE ‘Acum o sa vé:cer' si repetati cea ce va spun. Sunteti pregatit(a)? ESTE O ZI PLACUTA, RECE, DAR PREA BATE VANTUL., Acum spuneti si dumneavoastrs. [Asteptati pdnd ce persoona exominaté réspunde si notati rdspunsul fin spatiut alocat) cuvant cu cyvant, Repetofi doar o singurd dota] ESTE 0 ZI PLACUTA, RECE, DAR. PREA BATE VANTUL.. | Detagati altima pagind’a aceats formustar. Rupe pagina detayata in dowd, de-a lyngul lini azizontale perforate. Uilizali jumatatea de sus a paginit detagate care are desenate trei forme geometrice, ca foaie-stimul pentru satcina Intelegere. Utitizayi juinitatea de jos'a paginii ca foaie-stinul pentru sarcina Citire (,DESCHIDET! GURA"). De pe ‘verso, ufllizatijumiatatea de sis a paginil detagate, ca foaie-stimtl si foaie de rispuns, pentru sarcinia Desenare {pentigoanele care se intersecteazi) fijumiitatea de jos a pagintt (elba) ca foalede rispuns pentru sarcina Sctiere. INTELEGERE ‘Ascultati cu atentie fiindc& o s& va cer sé facet! céva~ [ardtati persoanei examinate fragmenty! de pagind (rupta) reprezentdnd foaia-stimul cu figuri, geometrice.} Priviti aceste jmagini $i aratati triunghiul, apoi patratul sfapoi cercul.. Rispunsul corect__|_Raspunsul observat A a © CITIRE [Aratot! persoanei examinate fragmentul de pagind reprezentiind foaia-stimul cucuvinte.] Va rog faceti ce va'indic& aceste cuvinte 8 faceti. DESCHIDETI-GURA SCRIERE ~ [Plasogt bucata alba de-hartie tn fata persoanei examinate si oferii-f un creton-sau un pix.) co 4 VS rog sa scrietl o propozitie, {Dacé persoana exominatd nu rdspunde, spunetf-t: Scrieti . unde locuiti,] Acordati 1 punct dack propozitia este comprehensibila si dac3.ea confine un verb si o.altd parte de vorbire, Ignorati gregelile de ortogratie si de punctuatie: DESENARE [Prezentati fovia-stiniul cu pentagoanele intersectate si.oferiti perscanei examinate un crefon yop ot Sau un pix.] V8.rog si reproduceti acest desen, Acordati 1 punct daca desenul.contine o figura ci: ! patrti laturl rezultata din intersectia celor dows: figuri cu cine! laturi. ‘MMSE-2:5¥ scor brut totalDESCHIDET! GURA