ca UNNERSTATEA DE VEST Facultatea de Stiinte Socio-Umane si Educatie Fizica gi Sport Specializarea “Psihologie clinica si psihoterapii - Referat - Viata lui Sigmund Freud Masterand:Cardos Loredana Ramona ‘Anult Satu Mare 03 noiembrie 2022Sigmund Freud (06.05.1856 ~ 23.09.1939) a fost un neurolog austriac, fondator al psihanalizei, Freud poate fi pe drept cuvant numit cel mai important legislator intelectual al epocii sale, Psihanaliza este deopotriva o teorie despre psinicul uman, o terapie a suferinfelor sale gi un mod de interpretare a culturi i societ&ti. In ciuda eriticilor repetate, a incercarilor de respingere si a amendamentelor aduse ideilor tui Freud, Inraurirea lor a rmas extrem de putemic& multa vreme dupa moartea lui gi In domenii situate la mare distant de psihologie, Dacéi, asa cum afirma cdndva sociologul american Philip Rieff, ,omul psihologic* a inlocuit notiuni anterioare precum omul politic, religios sau economic ca imagine de sine dominanta a individului de secol al XX-lea, faptul se datoreaza in buna masura prestigiului viziunii lui Freud gi caracterului aparent inepuizabil al mosteniri sale intelectuale. Familia sa s-a mutat la Viena cand el avea patru ani, unde si-a petrecut cea mai mare parte din viata. Desi facea parte dintr-o familie de evrei, Freud s-a considerat ateu. Se spune ca dinte cei sapte copii ai familiei Freud, Sigmund a fost favoritul mamei sale. Doar lui i s-a permis sa aiba 0 veioza la care sa poate citi noaptea, si este singurul care a avut propria camera in copilarie. Freud a fost un elev de exceptie. Ca adult vorbea 8 limbi si a terminat scoala de medicina inainte de 30 de ani. Dupa absolvire a decis sa practice neurologia. Desi era interesat in primul rand de cercetare, situatia financiara nu i-a permis sa-si atinga scopurile. S-a casatorit si avut sase copii. In 1900 a publicat cartea care a curentului psihanalitic. “Interpretarea viselor” a semnalat inceputul teoriei complexe a gandirii psihanalitice. Un an mai tarziu a publicat “Psihopatologia vietii cotidiene”, in care afirma ca nu exista accidente. Termenul de “somn Freudian”, referitor la blocarea inconstienta a limbajului a fost discutat in aceasta carte. In 1902 a fost numit profesor la Universitatea din Viena, numele sau incepand sa fie cunoscut pe plan mondial. Acontinuat sa-si dezvolte ipotezele si in 1905 a socat lumea cu teoria dezvoltarii psihosexuale, afirmand ca sexualitatea este cel mai puternic dintre impulsuri, chiar si copiti experimentand atractie si dorinta sexuala. Printre cele mai cunoscute concepte se numara complexul lui Oedip (atractia baietilor fata de mama, competitia cu tatal); conceptele de id, ego si superego ca structuri ale personalitatii; mecanismele de aparare, ca negarea, sublimarea, formarea reactiei, proiectia, deplasarea. In 1906 s-a format Societatea de Psihanaliza, din care au facut parte si alti mari psihologi, ca Alfred Adler si Carl Jung. In 1909, Freud era cunoscut in toata lumea. Diagnosticat cu cancer in 1923, datorita consumului de tutun, Freud a suferit peste 30 de interventii chirurgicale in urmatorii 16 ani, Ca revolta fata de teoria sa, partidul nazist din Germania i-a ars cartile in 1933, iar cand au invadat Austria in 1938 pasaportul sau a fost anulat, find nevoit sa fuga in Anglia impreuna cu familia sa. Stressul emotional, fizic, financiar, datorat cancerului si amenintarii naziste i-a cauzat moartea un an mai tarziu.Teoriile sale sunt considerate valabile si astazi, fiind studiate in cursurile de psihologie sau filosofie. Unii considera ca aceste teorii sunt inca acceptate pentru ca nu s-a putut demonstra contrariul, in timp ce altii il considera un geniu. Indifferent de opinie, numele si teoria lui Freud nu vor disparea inca mult timp din cartile de specialitate. Teoriile lui Sigmund Freud Sigmund Freud a inceput cercetarile indomeniul psihanalizei in anii 1880 la finalul unui secol in care atat Europa, cat si America au cunoscut reforma azilelor pentru persoanele cu deficiente psihice si si-au manifestat interesul pentru starile psihologice anormale, in special pentru afecttunile psihice. Freud s-a indreptat catre studiul psihanalizei dupa ce a citit articole referit Ja metoda lui Breuer de a trata isteria prinhipnoza si dupa ce si-a terminat studiile la Sorbona in 1885. Contributia esentiala a lui Sigmund Freud consta in punerea in evidenta a existentei si actiunii inconstientului in viata psihica si in explicarea pe aceasta baza a personalitatii umane. In plus, a dezvoltat o noua teorie (teoria psihanalitica), precum si o metodologie terapeutica aferenta, care - in forma initiala sau modificata - urmareste ameliorarea functionarii psihice, uneori cu aplicatii in patologiile mentale. Constient, inconstient, subconstient Contributia esentiala a lui Sigmund Freud consta in punerea in evidenta a existentei si actiunii inconstientului in viata psihica si in explicarea pe aceasta baza a personalitatii umane. Freud este primul care intercoreleaza si aduna toate referirile si datele concrete care vorbeau despre existenta si a unei alte componente a psihicului in afara de constiinta, componenta ce a fost denumita inconstient. Inconstientul este declarat factor determinant al intregii dinamici psihologice a individului, cauzalitate a manifestarilor sale psihice: "Orice act comportamental isi are radacina in inconstient. Inconstientul reprezinta partea invizibila a aisbergului, care formeaza cel mai larg si, intr-un anume fel,cel mai puternic sector al vietii noastre. Preconstientul(subconstientul) este mai apropiat de inconstient, dar poate fi stimulat prinmijloacele gandirii si deveni constient. Constientul este treapata superioara , intalnita la omul evaluat sub aspect psihic. Sub raport functional, inconstientul contine pulsiuni ce se comporta ca" fiintele vii", pe cand constiinta este doar spectatoare, ea observa si permite sau nu satisfacerea pulsiunilor inconstientului. Constiinta nu are rol in socializarea individului sau in adapatarea lui actuala la solicitarile mediului de viata, ci doar de a suprima, de a refula, adica de a trimite inapoi in inconstient acele pulsiuni care incearca sa " scoata capul la vedere". Cat priveste preconstientul, el este o” statie de tranzit", unde tendintele inconstientului si ale constiintei vin si poposesetemporar inainte de a trece in structurile opuse fiecareia dintre ele. Inconstientul este sediul instinctelor sexuale inscrise in chiar structura biologica, somatica 2 organismului. Ele sunt cele care " fierb", care "clocotesc’, ele sunt cele a caror singura "ratiune" de a exista este "descarcarea" si consumarea lor adecvata, reducerea tensiunii, producerea placerii.Cum insa aceasta "descarcare" nu se face oricand si oricumn, ci in comformitate cu anumite reguli si norme de convietuire, de comportare sociala, adica atunci cand a fost descoperit sau produs obiectul capabil a le consuma corespunzator, satisfacerea lor este barata, amanata sau chiar repudiate de constiinta. In virtutea acestui fapt, Freud considera ca inconstientul functioneaza dupa "principiul placerii”, caruia ii acorda statutul de principiul fundamental al vietii, in timp ce constiinta actioneaza dupa “principiul reatitatii", principiu care presupune gandirea, adica stabilirea unui plan de actiune, rezolvares unor situatii problematice. Atita vreme cit intre aceste instante exista un echilibru, viata psihica a individului este normala, se desfasoara firesc. Cand intervin insa dezechilibre, schimbari de forte, distorisiuni , apar noi modele interactionale, care de obicei sunt de ordin patologic. De pilda, atunci cand instinctele sexuale nu sunt satisfacute neconditionat, ele sunt refulate, sunt trimise din nou in inconstient.Freud considera insa ca aceste instincte, o data refulate nu dispar , nu se potolesc, nu raman inactive, ci actioneaza si cu mai multa forta asupra individului, cer cu si mal intensa tarie sa fie satisfacute. Cu cat conflictul dintre libido( forta, puterea instinctelor sexulae) si constiinta este mai mare, cu atat instinctele refulate cauta cai proprii de a se satisface, chiar impotiva" vointei " constiintei, Astfel, ele se satisfac sub forma unor acte comportamentale curioase, numite de Freud acte ratate(lapsusuri inexplicabile, uitari totale de nume proprii, de cuvinte straine, erori de citit), sub forma visului si, in cazuri mai grave, sub forma unor stari morbide, nevrotice. Asadar dupa opinia lui Freud, actele ratate, visele si nevrozele au 0 cazualitate de ordin sexual care se manifesta nu direct, ci indirect, prin intermediul unor simptome care sunt substitutii ale inconstientului, a "ceva" ce este prezent, dar ramane inca inaccesibil cunoasterii si intelegerii rationale.eului pot fi: Negarea trairilor interloare, pentru cd recunoasterea acestora ar duce la anxietate; Refularea: pastrarea, in subconstient, a tuturor gandurilor si dorintelor reprimate sau interzise de supra-eu; Identificarea: eul preia, in mod inconstient, anumte trasaturi de la alte persoane; Sublimarea: transormarea unor impulsuri in activit’ti acceptate in societate — de exemplu, transformarea impulsurilor agresive in practicarea unui sport; Proiectia: atribuirea propriilor sentimente, ganduri sau dorinte pe care nu le cunoastem sau care nu ne plac, unor obiecte sau persoane din exteriorul nostru; Rationalizarea: momentul in care {ncercdm s8 gasim o explicatie acceptabild din punct de vedere moral a unor comportamente sau sentimente considerate inacceptabile sau a cBror cauza nu este cunoscuta.Totusi, este important de mentionat cd aceste mecanisme de aparare sunt folosite zilnic, ceea ce nu inseamné cd suferim, neaparat, de vreo afectiune psihicd. Ins’ acestea devin o problema cind sunt utilizate constat si influenteaz’ negative gandurile si comportamentul unei persoane. Desi teorille lui Freud au fost criticate si privite cu scepticism de c&tre anumiti specialisti, psihanaliza continua sé joace un rol-cheie in dezvoltarea psihologiei, influentand abordarea moderna in tratarea afectiunilor psihice. Formatia stiintifica a lui Freud a rmas de o importanta capitala in munca sa — cel putin in propria lui imagine despre ea. in scrieri precum Proiect de psihologie scris in 1895, publicat in 1950, Freud isi afirma intentia de a gsi o bazé fiziologicd si materialist pentru teoriile sale despre psihicul uman. in acest text, el penduleaz’ intre un model neurofiziologic mecanicist al psihicului si unul mai organicist, filogenetic, dovedindu-se indatorat in mod complex stiingel vremii sale.Biografii pentru referat Scentia .ro ; Opere, vol. 1 - Eseuri de psihanalizé aplicata Opere, vol. 2 — Nevroza la copil: Micul Hans si Omul cu lupi Opere, vol. 3 - Psihologia inconstientului Opere, vol. 4 — Studi despre societate $i religie Opere, vol. 5 — inhibifie, simptom, angoasSOpere, vol. 6 - Studi despre sexualitate Opere. vol. 7 - Nevroza, psihoza, perversiune Opere, vol. 8 - Comicul $i umorut Opere, vol. 9 — interpretarea viselor Opere, vol. 10 - Introducere in psihanaliza Opere, vol. 11 - Tehnica psinanalizei Opere, vol. 12 — Studi despre isterie Opere, vol, 13 - Compendiu de psinanalizé Opere, vol. 14 — Psihopatologia vietil cotidiene Opere, vol. 15 ~ Vis si telepatie Opere, vol. 16 - Viata mea si psinanaliza Opere, vol. 17 - Proiect de psihologie