Pagini bizare Haitie intoemitl de SASA PANK 1970 EDITURA MINERVA ‘Toate drepturile rexervate Editurii’ Minerva BUCURESTIPILNIA $I STAMATE ‘Roman in patra pirfi I ‘Un apartament bine aerisit, compus din trei inedperi principale, avind terasd cu giamlic si sonerie. In fad, saloaul somptuos, al cirui perete din fund este ocupat de o bibliotecl de stejar masiv, totdeauna strins infésurat& in cearceafuri ude... O mas Fard picioare, a mijfoc, bazaté pe calcule si probabilitafi, suport un vas ce confine esenfi eterna a ,lucrului in sine", un cafel de usturoi, o statueti ce reprezinti un popa (ardelenesc) finind in min& o sintaxi gi... 20 de bani bacsis... Restul nu prezinté nici 0 i ortanfi. Trebuieste ins refinut ci aceastd cameri, vecinic pitrunsd de fntuneric, nu are nici ‘ugi, nici ferestre si nu comunici cu Iumea dinafaré decit prin ajutorul unui tub, prin care uncori iese fum si prin ‘care se poate vedea, in timpul nopfii, cele gapte emisfere ale lui Ptolomeu, iar in timpul zilei doi oameni cum co- board din maimuyl gi un gir finit de bame uscate, aléturi de Auio-Kosmosul infinit si inutil... A doua incépere, care formeaza un interior ture, este decorat’ cu mult fast si conjine tot ceea ce luxul oriental8 : ue are mai rar si mai fantastic... Nenumiirate coveare de Pref, sute de arme vechi, inci piitate de singe eroie, cdptu- sese colonadele sili, iar imengii ci pereti sint, conform obiceiulai oriental, sulemenifi in fiecare dimineata, alteori masurafi, intre timp, cu compasul pentru a mu scidea Ja intimplare. De aci, prin o trap facut in dusumea, se ajunge, din partea stingd, in o subt-pimintd ce formeazd sala de receptie, iar din partea dreapta, prin ajutorul unui c&rucior pus in miscare cu manivela, se patrunde intr-un canal sAcoros, al cdruia unul din capete nu se stie unde se termind, jar celdlalt, la partea opusd, intro incipere scunda, cu Pamint pe jos si in mijlocul cdreia se aff bitut un tarug, de care se afld legati intreaga familie Stamate.... 1 Acest om demn, unsuros gi de forma aproape ecliptic’, din cauza nervozitiit excesive la care a ajuns de pe urma ‘cupafiilor ce le avea in consiliul comunal, este silit si mestece, mai toata ziua, celuloid brut, pe care apoi il dai afari, fairimitit si insalivat, asupra unicului su copil, gras, blazat si in etate de patrn ani. numit Bufty... Mient bhiat, din prea multi pietate filiali, prefacindu-se insd ‘cd nu observi nimic, tirdste © mic& targd, pe uscat, in vreme ‘ce mama sa, sofia tunsd si legitima a lui Stamate, ia parte fa bucusia comund, compunind madrigale, semnate prin punere de deget. Aceste ocupafiuni indeajuns de obositoare fi fac, ou drept cuvint, si se amuzeze, si atunci, ajungind uneori PAGINE BIZARE 3 cu indrazneala pind la incongtient’, se uit’ tustrei cu be- noclul, printr-o sparturé a canalului, in Nirvana (care se afl situath in aceeasi circumscriptie cu dingii, incepind inga bécdnia din colt), si aruncd in ea cu cocoloase fiicute din miez de piine sau cu coceni de porumb, Alteori, patrend in sala de recepfie si dau drumul unor sobinete expres construite acolo, pind ce apa, revarsindu-se, lea ajunsin Greptul ochilor, cind en toti trag atunei, de buenrie, focuri de pistol ia aer. In ce priveste personal pe Stamate, o ocupatie care il preocupa in gradul cel mai inalt este ca si ia seara, prin biserici, instantanee de pe sfinfii mai in virstd, pe cari le vinde apoi cu pret redus eredulei sale sotii si mai ales copilului Bully, care are avere personalii, Acest nego} aepermis nu lar fi exercitat pentru nimic in lume Stamate daca nu ar fi dus lipsi aproape completa de mijloace, fiind silit chiar sd facd armata cind era abia in virstd de un an, aumai ca si poath ajuta, cit de curind, pe doi frifiori ne- voiagi ai sii, cu goldurile scoase prea mult fn afar, cauzi pentru care fuseseri dati afar din stujba. a intr-una din zile, lui Stamate, ocupat find cu obisnu- itele sale. cercetari filozotice. i se piru, o clipita, ca 4 pus mina si pe cealalté jumatate 4 ,lucrului in sine“, cind fu distras de 0 voce femeiasct, o voce de sirent, ce mergea drept la inima gi se auzea in depirtare, pier- zindu-se ca un ecou,10 vauz Alergind de urgent la tubul de comunieatic, Stamate, ibis ti inmimurice, vizw com, tn aecul cald 9h Imbilsimat al seri, 0 sireni cu gestuti $i voce seducitoare 3 fmtindea compul laseiv pe nisipal fiesbinte al many os fn hupta puternica cu sine, pentru a putea si nu cadé prada fnchirie atunci in grabiio corabie $i, pornind fn larg, isi astupa urechile cu ceard impreuna cu toti matrozii... Sirena deveni ins& tot mai provocitoare... Ea i ur- mari pe fntinsut apelor, cu cintiti si gesturi perverse, pink Planul de seductiune al seriosuiuj gi castului: filozof Putea fasifel considerat ca reusit. Abia avu el timpul ca se fie rigeze la tubul de comunicafc, ctnd zinele mérii fi de- Pusers. arafios, pilaia in preajma tocuinjei sale, apoi, tea 7Hlobii, in risete si ehiote nebune, disparari oe toate pe intinsu! apelor, Confuz, innebunit, dezagregat, Stamate abja putu si epard cu cdruciorul prin canal... Fark asi pieide toa Cn totul singele rece, azvitli el de citeva ori eu Pirin’ asupra Pilnici si, dupa ce se ospatd cu pagina fierturd de stevie, aati wees din diplomatic, cu faja in pimfal, raminind astfel In nesimtire timp de ope zilelibere, termesul necesar ce, dupa procedura civila, credea dinsul cd trebuia si treact Pentru a putea fi pus in posesiunea obiectulu Dupk aceasta trevere de timp, reluinducsi ‘ocupatiunite cotidiane $i pocitinnea verticalé, Stamate se simti ox tovul n PAGINI BIZARE pager weeny iclodatt et pind atunci dit fort aid reat - simgen aco rai wn, ai ingiduitor, fn Sisto ce v incerca la vederea acestei pilnii fl facea : Spurs totodata si sufere gi s4 pling ca ucopi “ ‘© seuturd cu um ottep fi dlupii ce fi unse sunk a ‘incipale cu tinctura de iod, o tua cu sine gi, i ee fe flor sidantele, 0 fixk alatusi gi paral se aba de co i, i, oara,. cei a pregin t vrpenti Stamate, pnia devent de atone! an site i esc co un tut com cat ot aft sae ¢ Shanes si cerinfele dragostei, si in- cereele suparioare ale stiintei, Uitindu-i eu tea sere i incepu sa- Fae nog, ev Fury leptin stg de fans sr ape poten da fra bor dragostei sale nefirmu- Tie incepe si tress. din oe im ce mai des prin interioral pi ss tana Vint fn ca de pe 0 trambuling construith ores # ‘eoborindu-se apoi in mini, cu o ine si noasi, pe o scar& mobili: de lema, la capitul ci ‘zuma rezultatul observirilor sale in afard. Ww Bae Ine Fericirile mari sint totdeauna de scurté saat « do din nop, Stamat, venind spre asi Fae obgpnited Gators seatimentals, constaté ou lie a ezamigie , din cauze inci nepiitruose, orificiul de iesire a © srtunse intr-atita, incit orice comunicatie prin el era2 : uaMuZ imposibila. Nedumerit si totusi binuitor, se puse la pind’, sia doua noapte, necrezindu-si ochilor, vizu cu groazé cum Bofty, urcat sus, giffind, fusese Msat sH intre si si treact, Pietrificat, Stamate abia avu puterea si se duct sii se lege singur de (rug; a doua zi lua inst o hotdrire suprema. Mai intii igi imbrdisd sotia devotata si, dupa ce-i didu {in grabii 0 vopsea, o cusu intr-un sac impermeabil, in scopul de a pastra mai departe, intacti, traditiunea cultural a familie). Dupi aceea, in mijlocul unei nopti reci si fntune+ coase, Iu% el pitnia gi pe Bufty ¢i, aruncindu-i iner-un tram- ‘ear, ce tocmai trecea la intimplare, fe feu vint cu dispret in Nirvana, Totusi, mai tirziu, sentimentul patera invinse, si Stamate, grafie caiculelor si combinatiilor sale chimice, reusi sii fucd cu timpul, prin puteres stiintei, ca Bufty s& ‘coupe acolo un post de subsef de birou. Cit despre eroul nostru, Stamate, pentru ultima oard e&tind prin tubut de comunicatie, mai privi odatk Kos- mosul cu ironie si indulgent’. Suindu-se apoi pentru totdeauna in céruciorul cu mani- veld, lua directia spre capul misterios al canalului gi, mig- ind manivela cu o straint crescind’, aleargi si astizi, nebun, micgorindu-si mere volumul, cu. scopul dea putea -odati pitrunde si dispiirea in infinitul mic. ISMAIL $I TURNAVITU Ismail este compus din ochi, favoriti si rocbie si se ‘gaseste astazi cu foarte mare greutate. Ynainte vreme crestea si in Gradina Botanica, iar mai tirziu, gratie progresului stiintei moderne, sa reu- git sa se fal unul pe cale chimicd, prin synthezi. Ismail ny umbli niciodati singur. Poate fi giisit insd pe la ora 5 1/2 dimineaya, riticind in zig-zag pe strada Arionoaiei, insotit fiind de un viezure de care se afld strins egat cu odgon de vapor gi pe care in timpul nopfii ft mi- ‘nine crud si viu, dupa ce mai inti ia rupt urechile si a stors pe el putind lamiic... Alji viezuri mai cultiva Ismatl in © pepinicrd situati in fundul unei gropi din Dobrogea, unde ii intretine pind ce au implinit virsta de 16 ani i au cApitat forme mai pline, cind, la ad&post de orice rispun- dere penali, fi necinsteste rind pe tind si far’ piede mus- trare de cuget. ‘Cea mai mare parte din an, Ismatl nu se tie unde lo- cuieste. Se crede c& std conservat intr-un borean situat fa podul locuinfei iubitului su tata, un batrin simpatic4 onamuz cu nasul tras la pres& si imprejmuit cu un mic gard denn iele. Acesta, din prea multi dragoste pirinteascl, se zice 4 fl fine astfel sechestrat pentru a1 feri de piscdtutile albinelor si de coruptia moravurilor noastre electorale Totusi, Ismail reugeste si scape de acolo cite trei luni pe an, in timpul iernii, cind cea mai mare plicere a lui este si se imbrace cu o rochie de gala, fcut din stofa de macat de pat cu flori mari cArimizii gi apoi si se agate de grinzi pe la diferite binale, in ziua cind se serbeazd tencuitul, ‘eu scopul unic de a fi oferit de proprictar ca recompensa si impazfit 1a lucritori... In acest mod spera el cd va con- tribui intr-o fnsemnati mAsurd Ia rezolvarea chestiu muncitoresti... Ismail primeste si audienfe, ins numai in visful deatutut de lings pepiniera cu viezuri. Sute de solici- tatori de posturi, ajutoare binesti si lemne sint mai intii introdusi sub unabat-jour enorm, unde sint obligati si clo- ceasci ficcare cite 4 oud. Sint apoi suifi in elte un vagonet de gunci de-al primarici si cdrafi cu o iujeali vertiginoasd pind sus ia Ismail, de citre un prieten al acestuia, care i servi si de salam, numit Turnavitu, persona} ciudat, care, in timpul ascensiunii, are uritul obicei de a cere solicitatorilor si i sc promita corespondengi auivruasa, contrar ameninté cu risturnarea. Turnavitu nu a fost mult vreme decit un simpli vere tilator pe la diferite cafenele murdare, grecesti, de pe strada Covaci si Gabroveni. Nemaiputind suporta mirosul ce era silit s& aspire acolo, Tumnavitu fcu mai mult vreme po- liticd si reusi astfel s& fie numit ventilator de stat, anume «ln bucditdria postului de pompieri ,Radu-Voda"“. ‘PAGINI BIZARE 18 La o serati, dansant& facu cunostingd Ini Ismail. Ex- puninds-i acestuia mizera situatie in eare a ajuas din cauza atitor invirtituri, Ismafl, inimd caritabilé, fl lui sub pro- teofinnea sa, I se promise si i se serveasck de indata cite 50 de bani pe i si tain, cu singura obligatiune pentru Tur- navitu de a-i servi de gambelan la viezuri; asemenca, si- jas inainte, in fiecare dimineaya, pe strada Arionoaiei si preflcindwse ci aul observi, si calee viezurele pe coadi spre ad cere apoi mii de scuze pentru neatenjie, jar pe Ismail sis] miguleasci pe rochie cu un pimituf muiat in ulei de rapifi, urindu-i prosperitate “si feri- cite. Tot spre a place bunului siu prieten si protector, Tur- savitu ia o dati pe an forma de bidon, iar dacdeste umplut cu gaz pind sus, intreprinde © cdlétorie indepirtata, de obicei la insulele Majorca si Minorca: mai toate aceste calitorii se compun din dus, din spinzurarea unei sopirle de clanja ugii Capitiniei portului si apoi reintoareerea in patrie... In una din aceste calatorii, Turnavitu, contractind un guturai nesuferit, molipsi la inapoiere, in aga hal, pe tofi viezurii, incit, din canza desetor lor stranuturi Ismail ‘nu fi mai putea avea la discretie oticum. Fu imediat con- cediat din serviciu. Fire afari din cale sensibild si neputind suporta o atare umilinf4, disperat, Turnavitu 71 puse atunci in apli- care funestnl plan al sinuciderii, dup& ce av tasi mai inti griji si isi scoati cei patra dinfi canini din gard...6 fnainte de moarte se rizbund grozav pe Ismail, caci, punind si i se fure acestuia toute rochiile, cu gaz dintr. insul Ie ddu foc pe un maidan. Redus astfel la mizerabila situatie de a rimine compus numai din ochi si favoriti, Ismail abia mai avu puterea si se tirascii pind la marginea pepinierei cu viezuri; acolo cézu el in stare de decrepitu- dine si in aceasta stare a rimas si pind in ziua de azi... ae EMIL GAYK Gayk este singurul civil care poartd pe umérul drept am sustindtor de armé, El are gitlejul totdeauna supt $i moralul foarte ridicat, Nu poate fi ostil multi vreme cuiva, dar din privirca-i piezise, din directiunea ce ia uncori nasul su ascuyit, precum si din imprejurarea ci este aproape fn permanent ciupit de virsat si cu unghiile nevdiate, ii face impresia c& este in tot momentul gata sé sari pe tine pentru a te ciuguli. Ascufit bine Ja ambele capete si incovoiat ca un arc, Gayk sté totdeauna putin aplecat inainte, astfel c& poate ‘ngor domina imprejurimile. Tine si fie bine pregitit pentru orice eventualitate, gi de aceea doarme numai in frac si minusi albe, pastrind ascunse sub perna o not diplomatica, © cantitate respectabila de pesmeti gi... 0 mitralierd, Yn timpul zilei, Gayk nu poate suferi alti imbriiciminte decit o perdelufi ou brizbizusi, una in fa{d si alta in spate, gi cari se pot foarte usor da in létuti de oricine eu permi- siunea sa,18 URMUZ Timpul si-l petrece inotind continun 23 de ore, ins numai in directiunea nord-sud, de teami de a au iegi din neutralitate, fn ora liberd ce-i mai ramine se in- spiri de la muze cu bocanci. A reusit in curind si ne dea 0 noud indrumare in po- litica noastra extern, emiftnd cel dintii gi eu multd. autori- tate parerea cd trebuie sd Indm pe transilvineni fara Tran- silvania; susfine ins ci trebuie cu orice pref si obfinem prin intervenjia Vaticanului Nasudul cu trei_kilometri, ikilometri situafi nu ins imprejur, ci aliniati unul lingé altul, in lungime aldturi de orag gi cu dizecfia spre ducatul de Luxemburg, ca semn de admonestare pentru ci a permis si i se violeze neutralitaten de armatele germane, Gayk nu are copii. A adoplat insi pe cind era ined elev in gimnaziu pe o nepoati a sa, In momentul cind aceasta, lucra la gherghef. Nu s-a dat inapoi de la nici un sacrificin pentru a-i da o educatie aleasi — avind grijd si-i trimitt in fiecare i, la institutul unde o internase, cite un chelner care si o roage din partea sa si se spele in fiecare simbaté pe cap si sf-si formeze neapdrat o culturd generala, Foarte sirguitoare si constiincioasi, aceastd nepoatd sa ajunge in scurt timp la maturitate si, observind in tr-una din zile cf a reusit siidobindease’ o culturi generala, a cerut jubitului su unchi s& o libereze din pension gi sa fie acasi la cimp... fncurajatd cA a fost atit de ugor satis- facut, ca nu pregeti mai tirziu si ceard sk i se garanteze si accesul la mare. Gayk atunci, drept orice rispuns, sAri brusc asupra ei si o ciuguli de nenumdrate ori; ceca ce ~ dinsa gisind ci i s-a fleut contra oricirui uz imernafio- PAGINT BIZARE 19 nal si fri nici un aviz preafabil, se considera in stare jie rizboi, sizboi care ii timurd angajaji mai mult ca trei fanide ile ¢i pe un front de aproape gapte sute de kilometri. ‘Amindoi loptard avind hrana in bani si cu foarte mult eroism, insé in cele din urmi Gayk, fiind avansat maress pe cimpul de lupti si negisind acolo nici un ceaprazar mi- fitar pentru a-gi pune galoanele noului siu grad, renunti de a se mai bate gi ceru pace. Aceasta conveni de altfel de minune si nopoatei sale, care tocmai atunci cépatase un faruncal gi clteia, riimasi cu retragerea tiiatd, au i se mai trimitea de neutri nici fasole, nici benzind. Primul schimb de prizonieri il fécurd fa casa Teatrului de operatiuni, objinind pentru el prefuri modeste. Dupi aces conveniré s& incheie o pace rusinoasi. Gayk tsi luk angajamentul si renunfe pentru totdeauna de a mai ciue guli pe cineva, mirginindu-se de aci fnainte mumai la cite 0 litrd de griunfe ce se obliga nepoata si-i aduck zilnic sub garanfia si controlul Marilor Puteri; iar nepoata sa obfinu in sfirsit o fase lati de doi centimetri pind la mare, jnsii fra dreptul de a se dispensa de pantaloni de baie. Totugi, in cele din urmi, amindod rimaseri pe deplin sa- tisffeuti, cfc 0 clauzi secret a tratatului le dadea dreptul si-gi poati ridica fiecare pe viitor cit va putea mai sus moralul.PLECAREA IN STRAINATATE Din toate preparativele voiajului, cea mai mareparte erau indeplinite; in cele din urmé, reugi si pliteascd si chiria, ajutat find de cele dou bitrine rafe ale sale, gi care nici de ast dat nu-l ldsard si alerge la mila vecinilor. Singurul Iucru ce fi cereau tn schimb era ca sii fie giele primite, cel putin o ord pe zi, in camera sa de lucra, care exala un aga de dulce gi imbatitor miros de ciurciuvele. Se sui in corabie, Sentimentul puternic gi neinvins de tati il trase insi fnapoi ta jarm, unde, cu o migcare distraté si nervoasé gi in mijlocul poporului iubit, igi cusu dowd tampoane de sugitoare pe ciptusala mucegiiti a smokingului siu, gi imediat dup aceasta, f4rd a mai pierde timpul, se farisi, neobservat de nimeni, in camera scundi din fundul curgii, trecind ja religiunea mozaicd. Nu mai aves nici un moment de pierdut. Intrase in al saptezecetea an al existenjei sale, lisind fm urma un trecut glorios, si acuma zilele fi erau numirate, Singura dorinta ce mai avea era si-si serbeze nunta de argint. in acest PAGINE BIZARE aa scop chema pe tofi argafii si, dupa ce fi invita mai inti s4 cioguleasc’ din niste simingi de cinepi, ii arunci in © cristelnifa de var. Urmard apoi trei impiegaji definitivi de clasa treia si un arhiereu! Ei insusi, ca s& poatit linigtl mulfimea, care incepuse s& cirteasca, isi ciunti trei degete de la mina sting’ si se sui apoi pe un scaun de cizmarie cu trei picioare, de unde, in sfirsit, spre satisfactia tuturor, ciocul stu mitisos putea si atime, plutind liber si nesu- pirat de nimeni pe apa rece si proaspati a piriiagului cris- talin, Dupi aceea se sui din now in corabie, Batrina sa sofie refu2X ins& si urmeze, roasd find de viermele geloziei in cauza legiturilor de inim’ ce binui ci el ar fi avut cu © focd. ‘Totusi, constienti, de indatoririle ci de sotie si pentru a nu se ardta prost crescuti, fi oferi Ja plecare doua fipii, un caiet de desen de Borgovanu si ua zmeu cu speteze ..din patru", pe cari el le refuzd, cu indignare, seuturind nigte alune intr-un sac. Ambifioas& ca orice femcie si neputind suporta afrontul unui asemenea zefuz, netrebuica sojie il legd atunci cu o fringhie de umerii obrazului gi, dup§ ce il tirl in mod bar- bar pind la marginea cordbiei, il lud si il depuse fard nici © formalitate pe uscat. Dezgustat de vial gi inclrcat de glorie gi de ani, igi seoase ciicivla si lud tot atunci ultimele dispozifiuni cari erau gi ultima sa voinf’. Renunta la toate titlurile si in- treaga sa avere, se dezbricé in pielea goald, siminind incins numai cu o funie de tei si, dup ce in aceasta stare mai privi incl o dati marea nemirginiti, se sui in prima22 vamuz cdrufd cu axcuri ce intilni in cale gi, ajungind in goana ca~ itor la oragul cel mai mare din epropiere, merse de se inscrise in barou... ‘CONCLUZIUNE § MORALK. De vrefi cu tofi, in timpul nopfit, un somn im tihnd si gustatiy Nut facefi schimb de ilustrate cu cel primar din Ctrligati- COTADI $1 DRAGOMIR Cotadi este scurt i pintecos, cu musculatura proc- minentii, cn picioarele indoite de dowi ori tn afard gio dati induntra si vegnic neras. PAral negru ca. pana corbului e plin de mitreafé gi inctreat cu sclipitori si scumpi piep- jeni de bagd. Cotadi nu are inai niciodata pozitiunea vertical, din cau- 2a nei imbrdcminte de siff ce-i formeazii un fel de cuirasi, si care, degi il jeneazd teribil, o poartd tnsd eu o desivir- sith abnegatie dircet pe piele, sub cimaga fArineasci cu Giucuri, de care nu se desparte niciodati. O particularitate 1a lui Cotadi este cf, far s vrea, devine de doud ori mai lat si on totul strfveziu, dar aceasta numai de douk ori ‘pe an, gi anume, cind soarele ajunge la solstitiu. Cea mai mare placere a Jui Cotadi — in afard de aceca de agi lipi ca gumt-arabicd diferiti nastuti siinsecle moarte pe pielija fini si catifelata a gusei sale — mai este gi aceea ca, din dosal tejgholei unde sade, sii caute s4 atragk ou siretonie pe cite un client al su in discufii, In incoput cit se poate de plicute si din ce in ce mai animate, pini ce24 vasuz ‘euseste, iujind tonul, si faci s8 fie cel putin o dati contra- zis —pentru a raspunde interlocutorului siu prin mai multe lovituri puternice ce le di in dusumea cu. muchea unui capac de pian, pe care il are ingurupat la spate, dea- supra feselor, si pe care fl pune totdeauna in migcare in asemenea ocazivni, punind in nedumerire pe clienfii sai i bigind im sperieti pe cei mai slabi de inger. Acest capac mai servi Ini Cotadi si ca perete pe care se urineazi mai ales iarna, cind e frig afard si mu poate iegi din pravilie, desi trebuie si-i fie destul de dezagreabil aceasta, capacul find atagat Ja spate, iar mu fn fat. De asemenea, el serva Ja nevoie de urinar si pentru ceilalti clienti mai vechi ai magazinului si pentru intimii casei, desi, ined de fa inceput, Cotadi, cu ocazia instalatii mecanismului, nu cra dispus si fucd nici o concesie, proba 4 pusese pe un zugrav de firme si-i scrie pe acel capac: ~Murdatia opriti" Se mai stie despre Cotadi ci se hrdineste numai cu oud de furnici, pe cari le introduce pe o pilaie, dind in schimb ‘afar sifon gi cd este astupat timp de sase luni pe an cu uo lop de sticl de sempanie, pe care de cite ori il trage afar, se incearcd si-l imparta in loturi inalienabile si si-l distri- buie pomulativnii rurale, sperind 3 va putea rezolva in acest mod, cx totul empiric si primitiv, deficata $i compli- cata chestiune agrara... Despre origina si rudeniile lui Cotadi mu se gtie aproape nimic precis. Se crede oi purcede dintr-o familie nobilé, al e&tui ultim descendent a rdimas o mitusi a lui bitrin’, care sade la mahala $i care zilnic ii trimite serisori pline PAGIRI BIZARE 28 cu epigrame spicituale compuse in dislectul macedonean, precum si pachejele mici cu tdrite, sperind prin aceasta sii] abrutizeze gi si-l facd si renunfe de bundvoie la partea de mostenire ce i s-ar cuveni dup moartea ei. Toate aces- tea ca i Je trimite printr-un baiat foarte destept, cu ure chile nichelate si cu pantalonii vargaji, numit Tudose. Cotadi, care este inst un om cu judecatii, stie si rabde toate accste curiozitifi ale batrinci si se consoleazi de mizesiile viefii cu sincera prietenie ce i-o arat® Dragomir, vechi camarad de scoald si totdeodat cel mai bun prieten. Dragomir este foarte lung, cfm, eu ochi rotunzi gi foarte mobili, avind gitul subfire de culoarea cafélei cu lapte si fasonat ca Ia strung, si purtind dod smocuri fine de par, lustruite si negre ca pana corbului, care-i atirnd ca un decimetru pe ceafa-i rotunjita si lisind s& se scurgi din ele la virfuri cite doud picdturi limpezi de untdelemn frantuzese. Dragomir are o inima foarte bund. Cind vede pe iu- bitul su Cotadi cd, cu toate pocniturife ce le d¥ fa dusumea eu muchea eapacului de pian, nu a putut reusi ined si pund in nedumerire pe naivul care a avut imprudenta s&-l contrazicl, atunci Dragomir, bunuind cit de delicioasd trebuie si fie senzatia artistic’ si rafinati ce o urmareste prictenul si, fi sare in ajutor gi, spre a da tavins pe clientul su atit de indirdtnic, tsi iungeste gitul cu un supliment de mucava de un metru si 20 cm, pe care se suie gratiogi iedera si alte plante agatatoare si care are fn partea de sus un aparat care araté cele ,,patru puncte cardinale".wo Penten toate aceste impdrtante servicii, precum si pen- tra accle c& tine contabilitatea privaliei, ci da in fiecare zi erkunte la pistiri si c&-| reprezint& pe Cotadi ca procurator mai in toate procesele ce Ie are, Dragomir este risplatit cu virf si Indesat, putind s8 ia orisicind la Cotadi masa de sear, ce se compune din picioruse de caracatita si ptines pe lings aceasta se mai adaugi in fiecare duminica si sir- b&tori bisericesti cite un lighean mare plin cu scoruge, in care de multe ori se ascunde cite un bobinas de arnici pentru dres ciorapii, ceca ce face ui Dragomir o surpriz din cele mai placute. fn plus, Dragomir mai are dreptul ca, de cite ori va fi timp de ploaie, sé poatd impreund cu intreaga sa familie petrece noaptea in jumitatea din stinga nunei firide situat& in zidal de.la pourta locvintei Ini Cotadis cealalté find rezervatd pentra vardistul de zi. ‘De mult vreme nv se mai aude vorbindu-se nimic de cei doi mari eroi. Uitima veste ce se mai stie despre dinsii este cA, om practic, Cotadi, si constient pe ce amic pre- {ios sf exceptional a pus mina, spre a putea acapara pentru totdeauna sursa eterna a bogiilor din capul lui Dragomir, a lisat prin testament ca si-fie ingropat in aceeasi groapa cou acesta, in speranta ol din cite dowd picdturi de untde~ Jemn frantuzesc, de vea mai find ealitate, ce se scurg la fiecare secundi din smocurile de par ale acestuia vor rasiri, cu timpul, livezi intregi de mislini deasupra, livezi cari, impreund cu terenul devenind de drept proprictatea familiei sale, aceasta va avea astfel la indemind destul untdelemn gratuit spre a intrefine candela dup% obiceiul crestinesc. ALGAZY & GRUMMER* Alsazy este un bitrin simpatic, stirb, zimbitor si cu barba rasi si mitisoasi, frumos agezath pe un gritar ingurupat sub barbie si imprejmuit cu sim ghimpati... ‘Algazy nu vorbeste aici o limba enropeani... Dacii ins fl astepti in zori de zi, in faptul diminetei, si ti zici: 1 E fosta firmA a unui cunoscut magazin de geamantane, port- moneuri etc. din capitdla, réimasé astizi sub um singur mume. fn tot ‘azul, ue permitem a crede ci numele de Algazy sau Grummer, dupa Snag ee tuezese prin muricaliatea lor specified — rental al jmpresinnil gomore ce produc in ureche — ou par eeoresmunde aspec- tulei, dinamieii i confinutului acestor doi simpaticl si distingi cetiteni aga cum fi stim noi din realitate.,. see 'Ne petmitem a arta mai sus cititorifor cum ar fi trebait si cum ar fi potut si fie un Algnzy sau un Grummer yin abstracto", dact ‘Ging au ar fi fost creayl de-o tntimplare, o yousli ware mal de foc au fine seama dacd obiectele creatiunilor’ ei corespund, in forma sb Inigeares lor, cv numele ce H sa hérdzit ‘Cerem seoze d-lor Algazy & Grummer pentru observérile ce ‘ne permiserim mai sus; 0 facem insi si din dorinfa de ai servi, des- feplindy-l din vreme asupra misucilor mai nimerite de indreptare in accast® privinti. ‘Se pare Gi remedinl nu ar putea fi decit unul si singut: sau sist gfseasct fiecare alt nume, in adevar adocvat realititi lor personae, Sau si semodifice oi fnsig cit mai etimpal, ca forma sica rolusi, dup singura esieticd a numelor ce poarté, cacK vor si Je mai pastreze...28 : uamuz Bund ziua, Algazy!* insistind mai mult pe sunetul 7, Algazy zimbeste, iar spre a-si manifesta gratirudinea, bagd ming in buzunar gi trage de capitul unei sfori, fa- ccind si-i tresalte de bucurie barba un sfert de or8... Des surupat, grdtarul ii servea si rezolve orice probleme mai grele, referitoare 1a curtifirea si linistea casei... Algazy nu ia mité,.. O singurd data s-a pretat la © ‘asemenea fapti, cind era copist la Casa bisericii; dar ou 2 leat atunci bani, ci numai citeva cioburi de strachini, din dorinja de a face dotd unor surori ale sale sitrace, cari trebuiau si se mirite toate a doua 2i Cea mai mare plicere a lui Algazy — in afard de obis- awitele-i ocupafii la pravalie — este sii se inhame de bund voie la 0 roabia si urmat cam [a doi metri de coasociatul sau Grummer — s& alerge, in goana mare, prin praf gi arsita soarelui, strabitind comunele rurale, in scopul unic de a aduna cirpe vechi, tinichele de untdelemn giurite gi fn special arsice, pe cari apoi fe minined impreund, dup miezu! nopfii, in ticerea cea mai sinistra. Grummer are si un cioe, de lemn aromatic... Fire inchis& si temperament bilios, st& toati ziua lungit sub tejghea, cu ciocul virit printr-o gaurd sub podea. .. Cum intri la ei fa magazin, un miros delicios iti gidilé nirile... Esti intimpinat ta scard de un baiat cinstit, care, Pe cap, in toc de par, are fire de amici verde; apoi est! salutat cu mult amabilitate de Algazy gi poftit si stai jos pe un taburel. Grammer sti si pindeste. .. Perfid, cu privirea piezisi, scofind mai intii numai ciocul, pe care ostentativ i pre+ PAGINI_BIZARE 29 tinge im sus gi in jos pe un jgbeab annme Ficut la muchea tejghelei, apare la urma in intregime... Face prin tot felul de manopere pe Algazy si piriseascd localul, apoi, insi- nuaot, te atrage pe nesimfite in tot soiul de discufii — mai ales de sport si literatura — pind ce, cind ii vine bine, te plesnegte de doud ori cu ciocul peste burti, de te face si afergi afar in stradé, urlind de durere. Algazy, care are mai totdeauna nepliceri si discutii cw clionfii, din cauza acestui procedeu nepermis al lui Grum- mer, iese in goand dupa tine, te pofteste inapoi si, spre afi lua meritata satisfuctie, tti d& dreptul — dact ai cumpi- rat un obiect mai scump ca 15 bani — si... mirogi pufin ciocul lui Grummer si, dacd vrei, sil stringi eft de tare de 0 basicd cenugie de caucine, pe care 0 ase ingurupaté ia spate, pufin deasupra feselor, ceea ce fl face sf sari prin magazin fara s4 migte din genunchi, scofind si sunete nearticulate. .. fntr-una din zile, Grummer, fara a anuata pe Algazy, ud roaba si porni singur fn clutare de cirpe si argice, dar In inapoiere, giisind din intimplare gi citeva resturi de poeme, se profficu boluav gi, sub plapomd, fe mincd singur pe furig, Algazy, simfind, intra dupa el acolo cu intentia sincera de a-i face numai o usoard moral, dar cu groazii observa in stomacul iui Grummer ci tot ce rimésese bun in lite raturd fusese consumat si digerat. Lipsit astfel pe viitor de orice hrand a lui mai aleasé, Algazy, drept compensatie, minci tonté bisica lui Grum- mer, in timp ce acesta dormea...30 : URMUZ Dezesperat, a dona zi, Grummer — rlimas fiir& bisicd singur pe lume — Id pe batrin in cioc si, dupi apusul soarelui, il ured cu furie pe virful unui monte inalt... O Iupté uriagii se incinse acolo intre ci si finu toati noaptes, pind eind, inspre ziudi, Grummer, fnvins, se oferi si resti- twie toati literatura inghifita. El o vomiti in miinile Ii Algazy... Dar bitrinul, ia pintecul ciiruia fermentii basicii inghifite incepuse si tre- zeascd fiorii literaturii viitorului, gsi e& tot ce i se oferd este prea putin gi invechit... ‘fnfometati si nefiind in stare s& giseascd prin intuneree hhrana ideal de care amindoi avequ atita nevoie, reluard atunci lupta cu puteri indoite si, sub pretext cA se gust numai pentru a se complecta gi cunoaste mai bine, ineepurd s& se muste cu furie mereu crescindé, pind ce, consumin- du-se treptat unut pe altul, ajunseri ambii la ultimul os. Algazy termind mai intii EFILOG ‘A doua 2i, la poulele muntelui, trecétorii puturs vedea Intr-un ganf, aruncate de ploaie, un grétar cu sirmi ghim- ‘pat gin mirositor plisc de lermn... Autorititile furd anun- fate, dar mai inainte ca ele sf fi sosit Ia fafa loculei, una din sofiile tui Algazy, cae avea forma de maturé, apiru pe neasteptate si... dind de dout-trei ori, in dreapta si fo stinga, miturd tot ce gisi, Ia gunoi... DUPA FURTUNA Ploaia incetase si ultimele rimisite de nouri se impriy- tiaserd cu total... Cuvestmintele ude si parul in dezordine, rétdcea ia intunericul nopfii, cduttad un locas de adipost... ‘Ajunse, fara s stie, lingd cripta Tnvechiti si roast de vremuri a minastirii, de care, apropiindu-se mai cu atentic, © mirosi gio linse de vreo 36 oti in gir, fair 38 obsin’ nici un sezuttat. “ Contrariat, igi scoase atunci spada si névili in curtea mindstirii.., Fu ins& repede induiogat de privirea blinds a unei giini ce fi iesise intra intimpinare si care, cu un gest timid, dar plin de caritate crestind, il pofti sii astepte ‘dleva momente fn cancelaric.,. Calmat putin cite putin, apoi emofionat pind la lactimi si cuprins de fiorii po- &infei, renunfi el pentru totdeauna la orice planuri de Tizbunare si, dup’ ce sdrutit gilina pe frunte gi o puse la plstrare in loc sigur, se apuci de mituri toate $i le frecd scindurile cu moloz. Dupa aceea igi numdra gologanii gi se sui tntr-un copac spre a astepta sositea diminefii. Ce splendoare! Ce22. uanuz maretie! exclama el in extaz in fafa naturii, tusind uneoti semnificativ si sdrind din crack in cracd, in vreme ce, pe sub asouns, avea grijé s& dea regulat drumul in vizduh unor muste c&rora le iatroducea sub coada lungi fisii de hirtie veling... Fericirea au-i fu ins de lungs duratd... Trei drumefi, cari la inceput i se d&dur3 drept prieteni si care in cele din urmi pretextari sosirea lor acolo ca fiind trimisi din partea Fiscului, se apucari sii faci tot felul de mi- zerii, incepind prin a-i contesta mai fntii insusi dreptul dea sta urcat in copac... Pentru a se arta ins binecrescufi si a nu uza direct de rigorile cc tegea le punea lor 1a indeming, incercari atonc prin tot felul de mijloace piezige sii il sileased a pirisi copacul.. mai intli prin promisiunea de ai face rogulat spilituri stomacale, oferindu-i in cele din uma saci cu chirie, aforisme si rumegiturd de iemn, El rimase insa indiferent gi rece la toate aceste ade- meniri, multumindu-se si scoati pur gi simplu actul stu de paupertate, pe care intimplarea fécuse si il aiba in acea ila sine si care, printre alte scutiri si avantagii, ii conferea dreptul de a sta pe vine deasupra crengii unui copac, in ‘mod absolut gratuit gi oricit timp ar fi voit... Totusi, pentru a ardta cd nu Je poarth ranchiund gi a si le dea in acelagi timp o lectie find, de tact si urbani- tate, se dete jos, isi scoase spada si intra de bundvoie in lacul mocirlos si infect din vecinatate, unde inoti iepureste timp de aproape o ord; dup§ care comisiunea fiscala, __umilitd gi musinatd, 0 rupse pe loc ta fugi, rispindind pre~ PAGING BIZARE 33. tutindeni, pria sate si orase, prin munfi si prin cimpii, an miros pestilential fiscal. El insugi, indurerat gi deceptionat de pe urma atitor moerciiri xele prin care trecuse, isi numdrd gologanii gi se sui din now in copac, de unde de astl dati se gbinia. asupra intregutui teren, zimbind cu perversitate... Dupi aceea, regretind sincer ceea ce facuse, dar torus oa mult profitat moralmente, se dete jos, se scuiuré cu un centimetru i intonind cintecul libertafii virt gaina sub gheroc si dispru cu ea in intunetic... Se crede c& ar fi apucat drumul spre oragu! siu natal, unde, stitul de burlicie, sar fi hotarit ca impreuni cu dinsa si intemeieze un cimin si si devin’ folositor seme nilor sii, invifindu-i arta: mositului. 3 — Papini Mare — 6FUCHSIADA Poem eroive-erotic si muzical, in provi T Fuchs nu a fost facut chiar de mama sa... La inceput, ind a luat fiin{d, nu a fost nici vizut, ci a fost numai auzit, edici Fuchs cind a luat nastere a preferat si iasi prin una din urechile bunicei sale, mama sa neavind de loc urecho muzicala... Dupé aceea Fuchs se duse direct In Conservator... Aci ud forma de acord perfect si dupa ce, din modestie de artist, stitu mai intii trei ani ascuns in fundul unui pian, fri si il stie nimeni, iegila suprafati si in citeva minute terming de studiat armonia si contrapunctul gi absolvi cursul de piano... Apoi se dete jos, dar, in contra tuturor asteptirilor sale, constati cu regret cf dona din sunctele ce il compuneau, alterindu-se prin trecere de timp, dege- nerasera: unul, in 0 pereche de mustati cu ochelari dupi ureche, iar altul, in o umbrelii — cari impreuni cu un sol diez ce ii mai rimase, didord lui Fuchs forma precisi, alegoricd si definitive. Mai tirziu, la pubettate — zice-se — fi mai crescu lui Fuchs gi un fel de organe genitate cari eran numai o tindri gi exuberantii frunzd de vif, cXci era din firea iui afard din ale de ruginos si ou ar fi permis, in ruptul capului, decit ‘cel mult o frunzi sau 0 floare... ‘Aceastd frunzi fi mai serveste si ca rani cotidiand — se crede. Artistul o absoarbe in fiecare sear inainte de ‘culeare, apoi intra linigtit in fundul umbrelei sale si, dup ‘ce se incuie bine cu dowd chei muzicale, adoarme dus pe portative si leginat pe aripi de armonii angelice, acaparat de visori auzite pind a doua zi, cind — rusinos cum este — ‘am iese din umbrela pind nu i-a crescut alt franz in loc, 0 fotr-una din zile, Fuchs, dindu-si umbrela [a reparat, {iu silit st-si petreaci noaptea sub cerul liber. Farmecul misterios al nopti, cu armoniile sale, ou acele goapte, pare-cl venite din alt lume, cari dau visarea i melancolia, il impresionarA pe Fuchs intr-atita incit — in extaz — dupi ce pedald trei ore la piano, fri inst a einta, de team’ a nu turbura linigtea noptii, ajunse, gratie acestui mijloc bizar de locomotiune, pind in un cartier intu- necos, inspre care, fara Voia Iui, o putere tainicd il atragea — gnrile rele spun ci in chiar acea strad& cclebrii pe care booul impirat Traian, dupa consiliul tatilui siu Nerva, a indicat-o naivului pistor Bucur si o ageze cea dint, cind a Intémeiat oragul ce ti poarti numele... Deodati mai multe slujitoare terestre ale Venerei, servitoare umile 1a altarul amorului, imbracate in alb-38. vanuz straveziu, cu buzele incarminate si ochii umbrifi, inconju- rari pe Fuchs din toate pArjile. Era o superbii noapte de vari, fmprejus, cintece gi veselie, soapte dulei si armonie... Vestalele plicerii tl primird pe artist cu flori, cu servete artistic brodate gi cu interesante ibrice gi lighene antice de bronz pline cu api aromatizatd. Toute strigan, care mai de care: ,Dragi Fuchs, di-mi dragostea ta imateriald!* 0, Fachs, tu esti singurut care stii sii ne iubesti curat!*s iar pare minate de unul gi acetasi gind terminard in cor: Dragi Fuchs, cintii 0 sonaté!... Fuchs, din modestie, se strecurt in pian. fn zadar furd orice sforfiri de al face si apard. Artistul consimti abia si lase sii se tragi afwri aumai miinile gi executt in chip magistral ca 0 duzind de concerts, fantezii, etude i sonate, iar apoi trei ore in gir ficu game gi felorite cxercitii de legato“, de ,stacato“ si Schule der Geldufigkeit*,.. Cum insi chiar zeita Venus, insési Venera niscutd din spuma alba m&rii, fu fermecata — poate mai ales de studiile de ,legato", ale c&iror sonorititi eterice ajunseserd pind si ta dinsa in Olymp, turburati in linigtea ef de Zeie, ca, care nu mai fusese a niminui de la Vulean gi Adonis — picdtui acum cu gindul gi, invins& de patima, nemaiputind rezista tentatiei la audierea fui Fuchs, se hotirt si il alba Ja diosa o noapte... In acest scop trimise mai intii pe Cupidon de ti stigeta inima; pe vicful sigefii find pus un bilefel prin care era _ invitat in Olymp. PAGENE_BIZARE a rite La ora fixati, Cele trei grajii* aparuri... ‘Ble luasi pe Fuchs gi-] purtar& usor pe braje moi gi voluptoase, pin la capatul unei sciri de m3tasi, facuth din portative, scard ce fusese agijati de balconul Olym- pulni, unde Venera il astepta... intimplarea facu insi ca Vulcan-Ephaistos si pring de veste $i, gelos, o ploaie puternicd facu el si se deziiin- uie atunci, ea rizbunare, prin mijlocirea Tui Zeus... Fuchs, desi cu umbrela la reparat, nu se dadu inst invins, gtiind s& umble foarte usor cu portativele gi, ajutat de aripele puternice ale inspirafiei tui ce compozitor, el se in#l{X tot mai sus, bravind elementele naturii, In sfir- sit, ajunse plouat in Olymp, Aphrodita il primi ca pe un erou. Ea il imbrifigi, il sdruti cu patima si apoi il trimise Ja © uscétorie de prune sistemalicé. Fuchs fu introdus noaptea in alcov. Imprejur, numai cintece si flori, Grafiile si celelalte slujitoare Olimpiane ale Venerei, dansind fnaintea Tui, fl acoperir’ cu flori gil stropiri cu miresme imbatatoare, pe cind in departa- re nenumirati amorasi neviizufi, sub bagheta maiastri a Jui Orpheu, intonau cintece de slavé iubirii Peste putin, ,cele nouk muze“ apirurd. Prin glasul melodios at Euterpei griird ele astfel lui Fuchs de intim- pina — Fii binevenit, 0, muritor ales, tu, care prin arta-{i divin’ apropii pe oameni de zei! Vepus te agteapti! Pack Jupiter ca arta’sl amorul tu si fie demne de Zeija — st&pina noastrd — gi facd el ca o noua si superioard se38 awuz minfie si zimisleasc’ din iubirea ce vi unegte, semintie care va s& populeze de acum nu numai pimiatul, ce ou fe in stare si aspire decit 1a Olyoup, ci si Olympul — ca fi paimintul — supus, vai, decadeneil!... Ziser’, si corurile de amorasi nevizuti intonard ia- sigi slavi iubiri, iar aiezii Olympului, instrumentindu-gi lyzcle, preamérirl in versuri momentul nemuritor. ‘Dar nu trecu mult, gi totul reintrd in ticere... Impre~ jur nu mai era nimeni... O semiobscuritate albistruie ‘se Ticu in alcov, Venus era goal. Albi, cu miinile dup cap impreunate sub pirui de aur despietit, cu un gest de delicioasd abandonare si de supremA voluptate, igi in tinse superbu-i corp de lapte pe patul de perne moi si de flori. In aer, cildurd gi arome atijiitoare. Fuchs, de rusine si de teamd, ar fi vrut sf intre undeva intr-o ord puturd, Cam ins aga ceva nu cxisti in Olymp, se vizu nevoit si-gi fac singur curaj. Pared ar fi vrut si alerge intii puzin prin camera, dar ‘Aphrodita, cu mina ei find, cu degetele de trandafiri par- fumafi, fl scoase din incurciiturd... Ba il culese ugor de jos, il minglie, il ridicd de doud-trei ori pind in tavan gi, privindu-l tung, il siruté © dati cu patim’, Apoi il mai mingiie, fl mai sérutd de o mie de ori si fl agezé ugor in- tre sini... Fuchs incepu si tremure de bucurie, si de teamd ar fi voit sii sari jos uadeva ca un puree. Cum insi acei sini calzi gi parfumagi il amefise gi il zApitcise, incepu si alerge ca un mormoloc iesit din minfi in toate parfile, circultnd tn zig-zag pe corpul Zeitei, iute si nervos, tre~ RAGINE BIZARE 39 cind nebun.peste virfurile roze ale sinilor, peste soldurile mmitisonse, strecurindu-se printre pulpelei ronde si ar- zitoare... "Fuchs nu mai era de recunoscut. Ochelarii lui arun- can acum luciri perverse, mustitile ii deveniri lubrice i fibidinoase. Trecu astfel o bund bucati de vreme, dar artistol nu stia, tn definitiv, oarecum ce fi mai Famine de faout, si nici Zeija nu ar mai fi putut sA astepte mult. “| Auzise el cindva, undeva, ca: ,,fn dragoste, spre deo- sebire de muzica, totul sfirgeste printr-o uvertura", Ei bine, Fuchs nu o gisea, nu... 0 auzea niciiieri... Deodata fi veni o idee. Isi zise cd precum Uvertura, ca muzicd, nu se poate raporta decit numai la ureche si cum urechea este cea maj nobila Uvertura a corpului (Gin cele pe cari le cunostea Fuchs) — organul muzicii divine gi prin care cl, apitind pe lume, vazuse intiia oard Iumina zilei — atunci bucuria supremd nu poate fi cdutaté decit in ureche,.. Fuchs, acum inviorat, se reculese, se incorda gi, de ‘pe virfal picioarelor Zeifei, cu o frenezie de nespus, se repezi printr-un ,sforzando" si pitrunse in giurica lo- bului urechii drepte a Zeijei, pe unde ea de obicei isi ine troducea cercefi, disparind induntra cu totul. Din nou corurile de amoragi neviizufi si de muze in- tonar& in depiirtare cintece de slavA iubirii si din now aezii Olympulni inspirafi tnstrunindu-si tyrele preamdriri fin versuri momentul nemuritor... Dar dup aproape © ord de sedere, in care timp igi verified frunza de vilé si schitase 0 romanfii pentru piano,40. : uauz Fuchs aparu in sfirsit pe lobulul urechii, imbricat in frac si cravata alba, satisficut si radios, mulfumind complimentind in dreapta gi in stinga mulfimea care it ayteptase infrigusatd, intocmai cum stia s& faci pe paint cind da cite un concert de gala. El inainta gi oferi gra- jios Venerei romama dedicati. Dar eu surprindere si amirdciune constatd artistul ca nici un aplauz nu sosea de nicdieri. in adeva, tofi loca tari Olymputui se priveau nedumeriti. Zeita, inti mirata, apoi contrariaté si grav ofensatd, vizind o& Fuchs isi considera misiuaen sa ca definitiv terminaté — ea, care nu primise vreodati nici de la Zei un asemenea aftont — se sculd bruse in picioare si, rosie ca floarea macului, inciudatd, scuturi o dati capul cu gratic, dar cu putere, fiicind pe Fuchs si cada i pimint. Deodatd, ca la un semn nevizut, tot Olympul fu in picioare... O ploaie de strigite si ameninf3ri din toate pirtile, Toji turbau de ofensa adusi Olympului de citre ‘an muritor nedibaci... © min viguroas4 din ofdinul Tui Apollon si Marte fi smulse Jui Fuchs frunza de vitd, ane- xindu-i in loc obiectele Ja cari avea dreptul, Ordin sever fu dat ca pe viitor frunza si mu fie acordatdi decit numai Ja statui... iar o min gratioas’, insisi mina de tranda- firi a Zeitei, il lui pe artist ugor de o ureche si, cu un gest nobil, dar energic, il azvirli in Haos. vw O ploaie de strigdte si emeninjari, O pleaie de discnante de acorduri rastumnate si nerezolvate, de cadenfe evitate, pAGMNL_SIZARE a de falge relafiuni, de triluri si mai ales de pauze cddea din toate parfile asupra artistului izgonit. O grindin& de dieji gi de becari ascufifi il lovea necontenit in spinare, o pauzi mai lung ii sfarima ochelarii... Alfi zei mai réutaciost aruncard asupra Jui cu tibii, cu harpe eoliene, cu lite gi cu cimbale, si culmea rizbundrii cu ,Acteon", eu ,Polyeucte* sicu ,Simfonia 1a" a Ini Enescu, a c&ror muzicd inspi- rat venea, de asté dati in adevir, chiar din Olymp. In sfirsit, soarta lui Fuchs cra hotdritd. El avea si ritficeased mai intli in Haos cu o iufeald nemaipomenita, in circuitusi de cite cinci minute in jurul planetei Venus, dupa accea, pentru a expia pe deplin afrontul adus Zeitei, avea sii fie exilat de unul singur pe planeta nelocuitii, cu obligafiunea de a isa numai din el si prin el insugi, acolo, progenitura, acea superioard seminfie de artigti, care at fi trebuit si jasi in Olymp din amorul Ini cu Venus, Fuchs incepuse tocmai sivirgirea osindei, cind Pallas- Athena, induritoare, interveni (pe neasteptatc) pentra dinsul.... I se admise si cada tot pe pamint, ins cu o singurd conditiune: este tn adeviir acolo atita progeniturd inutilf, artistici si neartistica, incit nu mai era deloc nevoie de a se mai crea alta... I se impuse ins lui Fuchs obligatia de a distruge snobismul si lasitatea cugetarii in art de pe me- Jeagurile pamintene, Pus, astfel, in o teribild dilema, dupa o lungi si maturd chibzminfa, gisi artistul cA accast din urma condifiune ar ff.cu mmlt mai greu de iadeplinit decit chiar aceea de a face progeniturd pe planeta Venus...42 : ane © deciziune eroied fud atunci eroul in rifticirea iui prin Haos. Declari c& primeste favoarea Athenei cu con- ditiunea ce i se impuse; inst, cind simfi cd este aproape de pimint, Pcu ce Picu si, urnindu-se pugin spre dreapta, zu tot in acel cartier, pugin cam suspect, de unde plecase, si care it atrigea indeosebi Stiindu-se acuma bine pregitit, ar fi vrut si invete si si ‘pund in practicd aci ceea ce nu stiuse pind atunci, pentru ca apoi, pe deplin initiat, sd coard audienfi Venerei si si fincetee si se reabiliteze cum va sti mai bine pentru tot ceea ce lisase de dorit. in chipul acesta, igi zicea el, se va face cu putinfé creatiunea noii semingii de supraoameni, si astfel va fi dispensat de a mai indeplini pe pamint impo- sibila corvoada ce i se impune. Dar slujitoarele plicerii, cari il primird rizind, aflind de intengiile cu cari acum yenise, i inconjurard toate din toate partie, il oprird brusc de a mai inainia si contrariate, mihnite, agitind tn aer bratele tn semn de protestare, il excomunicara din cartier, exclamind cv toate: —Vai tie, Fuchs, te-am pierdut si.nu te mai recunoas- tem, cdci tu erai altidati siagurul care de Ja epoca tui Platuu suai gliai si iubeyti cural.., Cu ce gind vil si pa- esti acum printre noi Vai nowd de acum fra estetica sonatelor tale, vai fie fAri inspisatia din amorul nostru inalt! Rusine aceleia care, desi stipina noastrd, a Olympului sia lumei, mu a stiut si te infeleaga gi, refuzindw-ti iubirea gi arta, te-a facut s cazi atit de sus!... Fugi, Fuchs, céci nedemn esti acum de noi pain BIZARE 48 Fugi, Fuchs, satir murdar! $4 nu respecti tu cel maf nobil organ, urechea?! Fugi, Fuchs, cici compromifi car- iru. Fugi, Fuchs, si zeli s& te proteagt! Excomnaicat si sub temerea vreunei eventuale deseit- Gri a supiririé lor lichide, Fuchs se ager in grabi la piano si, pedalind energic si neintrerupt, ajunse in sfiryit lz cdminul siu linistit, cu moralul deprimat, deconcertat, sclrbit de oameni ca gi de zei, de amor ca gi de Muze... ‘Alergii de isi scoase umbrela de la reparat gi, luind si pianul cu sine, dispiruri pentru totdeauna in mijlocul aaturii mirefe si nemérginite... De acolo muzica sa radiazi cu eguli putere in toate direcfiunile, fEcind astfel si se implincascd in parte cu- vintal Destinuini recunoseitor, care-i hirézi ca prin ga- mele, concertele si etudele sale de staccato, sX duct departe acel cuvint, si grafie lor, prin forja educatiei, si fack sk apari cu timpul pe accasti planet 0 rasi mai bund si superioarii de oameni, spre gloria sa, a pianului sia Bter- siti...PUJINA METAFIZICA $1 ASTRONOMIE La fnceput—ziseri tofi comesenii Iaolalt — nu este adevirat ci: ,Cuvintul a fost la Dumnezeu si cd D-zeu a fost cuvintul" La inceput — afirmarit ci cu trie — mai inainte de a fi fost orice ,cuvint a fost yalfabetul surdo- mut", c&ci mu este probabil ca materia cosmied, astrele si fi invajat chiar de la inceput a grii ceva; i e prea po- sibil ca ele si nu fi fost in stare, fa inceput, nici macar s& se ceari afard, gi nici chiar si zick papa sau ,mama*, Asemenea, este foarte probabil — ziserd mai departe co- mesenii — ci corpii coresti,s-an format nici din dinicia Jui D-zeu, nici din pofia lor proprie de a se invirti gi a se face numai pentre atita lucru din nimic ceva, apot d gazoase solide; ci © prea posibil ca ele si mu fi fost nici reate, nici nccreate: copii ai nimiaui, iesipi din calcule seugite sau gresite si, cu chiu, eu vai, in rate si branifi ‘insuficient la institutul ,Maternitatea cereascé ou lapte sontrafacut cu api gazoasii de liptirescle C&ii-lactee, Ci admitind cd ele se fnviriese numai din propriul Jor gust, apoi e greu de presupus c fac aceasta in mod AGENT: BIZARE cu totul dezinteresat, fr& nici o intentie cit de mic de procopscali. Pared ar fi chiar putin comic si te invirtesti fn veci de veci gratuit si mumai pentru a te vedea alfii. —Cum, interese meschine, egoiste 1a corpii ceresti? protest plebea ideologies, naiva, care agtepta rezuitatut afar, in curte. $i totugi ef aveau si nu dreptate si se teamd astfel... fin adevar, cine 4 putut mai intii obliga materia si forfa cosmicd 4 fie ceva, cind ele insele, Ia rindul lor, desfiin- findu-se, dindu-si demisia, ar putea oricind obliga pe acel peine si nu fie jnimic"?!... $i iardsi, cine din noi se mai poate ptinge ci forja pri- mordialii, cauza cauzelor, nu poate fi niciodaté atinss, descoperiti, cind tofi se edznese s& apuce de la inceput, dinapoi, i nimeni nu s-a incercat si o invituie, pentru olipa de fat, sf o prindi m&car o daté pe flanc? Si care e rostul si tii mortis sd descoperi vreo cauzi, ‘i inci numai una singurd gi cea dintli, cind toate cauzele, din nenorocire, sint si efecte si dau din ele efecte indricit de multiple si de incitcite. Deci Ia ce bun. s& vrei numai o singuré cauzi, o forti inifiali care vem (frebuie) si fie si generatoare, eind ea insisi {ine cu atita inckpatinare s& dea din ea numai multi- itate; are setea multimilor, a tnetlcelei si a contradic. ficis fi trebuie multe milioane de oameni, de muste, de burefi, de jivine, de astre, si aceasta ined cu pretul suferin~ telor lor. li trebuie si .pestele-cufar*, si ,,pestele-fierdis- tru” gi are setea numérului, a distantelor si iufetilor mari, fiir rost si necesitate..vaMuz (Urmeazt o variantt a finalului sohitet Si oare meriti ostencala sé fii si descoperi numai o singurd cauzi si cca dintii, cind ea insigi fine en atita ine diritnicie s& dea dia ea numai multiplicitate, incilceala si contradictie? Are setea multimilor si a distantelor mati, far rost si necesitate. CRONICARI Fabuli Cicdt niste cronican Duceau lips de salvari. Sha rugat pe Rapaport Sd te dea un pasaport. Rapaport cel drigitlas Juca un carambola}, Negtiind c-Aristotel Nu vdzuse ostropel. ~Galilew! O, Galileu! Strigd ef atutei mereu — Nu mai trage de urechi Ale tale ghete vechi.* Galileu scoute-o sintezit Din redingota francezd, $i exclama: ,,Sarafoff, Serveste-te de cartof* MORALA Pelicanul sau babifa.48 INSEMNARI —CIORNE RAZLETE fn lume réul ¢ activ, binele ¢ pasiv. Natura insd a dat omului putinfa s4 aleagd binele de riu si sf (un cuvtnt indescifrabil) binele de ciu (tm euvint indescifrabil) puterea Dinelui —Nu stim ce in viafa (ultimele dowd woeabule sterse) dupa moarte dar e sigur c& lumea noastrii nu poate fi ultimul cuvint al creafiunii, ¢ deci o stare de tranzitie, Eo stare prin care se incearci credinta noastra in puterca acestui bine. Cind are aceastd putere © cel mai cigtigat caci -—— fa lumea viitoare binele poate fi activ, iar rdul pasiv. Pe acceasi foate, intr colt liber: Te rog si mi ierfi ed s-am putut veni joi. Sunt impre- jurri familiase grave (dowd cuvinte indescifrabile} c& pentru moment sunt silit si intrerup lectiile. ‘Te voi anunta la timp. (Leepiile de contrapunct, probabil.) Pe verso: Atribuind si riul aceluiagi D-zeu cdiruia i atribuim si binele () am facem decit si compromitem gi sé slibim inerederea noustrd in puterea binclui, Pagid manuscris,PAGINE BIZARE 2 i 1 Nimeni nu ¢ sigur ca fiinfa care ne-a dat binele ne-a 1 gat si rdul G) insi tofi atribuim gi raul aceiciagi fiinfe. Jn josul aceleiasi pagini: Dezvolt: 1) Sentiment t 2) calitajile poporului roman 3) principiul unui D-zeu al binelui si uanl al raului i 4) suferintele femeilor si situaria prostituatelor. * (Clorna—mult chinuitit — a unei sentinye judecttoresti. Pe verso: Sunt cazuri cind Dumnezeu nu te poate ajuta decit dindu-ti mereu suferings, Acel care le recunoaste gi stie si muljumeased pentru asta, acela rimine creditor pri- veligiat ai lui Durnnezeu. sunt ined gi mai multe bunuri cari nu sunt de cit forme ale \ Sunt unele rele cari nu sunt de cit forme ale binelui $3 riului. aseunse sufletesti, S-ar pirea ci e mai mult gradul de con- centrare diferit si de densitate pe care fluxul vital universal imprdstiat ta intimplare, La clpiitat oprindu-se in ficcare din indivizi — gi aceasti densitate nu implied 0 concen- trare de virtufi. Personalitatea coexist alaturi de virtut? fliri si le creeze ea — si coexista tot aga de bine aléturi “Urmuz, ultimul portzet realizat in timpel viel, de Mazeet Tamcu (1921) ! Personalitatea nu © rezultatul vreunor anume virtuti \ t | t 4m Papin bare = 6. 47650 : uawuz de lipsa de virtuti. Ba fnc& sunt mai mulji oameni séraci cu dahul, cari au fermi constiinta personalitatii lor, de cit oameni de ispravi. File razleaya dintr-tn caiet de Cugetcrt: 578) Pind cind acesti oameni, cari-si zie buni si nobili, ‘Yor continua cu pasivitatea lor fafi de prostia si riutatea pe care —de sil si nu se murdireasci, — se feresc si © asvirle cu piciorul?!... (are) dact ai stint si ocolesti si si-fi astupi nasul, tnseamnd c&i murdiiria nu poate con- tinua si creascd gi si miroasi mai rau?l... $i atonei numiai energia de a avea sil gi inteligenta de-a sti s& oco- Jesti vor fi de ajuns sf fack ca riutatea si prostia si de- vind mai pufin active decit sunt, iar bunitatea si infelep- ciunea mai pujin pasive?! 579) in zadar se tot incearcd unii si tot misoare cu unitatea de masuré a cunostingci gi gindirei drumul c&tre prima cauz4 a tucrurilor, si afle ultimut adevar, cum se spune. Chestiunea de-a sti dae ipoteza aga zisei existenfe sau neexistenje a unui D-zeu este conforma cu adevirul, este un non-sens. Divinitatea exist pentru cine crede in a si atita ede ajuns pentru anu ne mai incerea si verified prin logica si rafionamentul nostru existenta ei undeva, Credinfa formeazii in sufletul omenesc un substrat sparte si cel mai fundamental. Ea e de o esentd superioarii gin- raGINL RIZARE st Girei cu purut ci adevar gi planeaz d-asupra convinge- rilor, ci nici de examenul lor nu are nevoie pentru a exista, Voinfa tnsiisi iyi (finele paginei). Revolverulut, aproape de sinucidere: (Iulle 1914} Suveran al lumii, trebule sd m& fuchin fie, cXci Mire un creier care 8-0 ccard, Divinitatea nu mai poate avea rost; iat ta esti cel caze pofi dispune cum vrei de acel creier!.. Tu esti deci Zeul cel mai puternic!...BIBLIOGRAFIE, ANTUME: Pilnia si Stamate (Roman in patru piri). »Cugetul romiinesc", 1 2, 1922. Ismail gi Turnavitu, ,Cugetul roménese", 1, 3, 1922. POSTUME, Emil Gayk. ,Panct*, 1, 9, 1925. Plecarea in strdinitate, ,Punct", 1, 10, 1925. Cotadi si Dragomir, ,Punct*, 1, 1, 19% Aleazy & Grummer, ,Bilete de papagal", I, 16, 1928. up furtund, ,Contimporanul”, VITI, 84, 1928, Fragmente antologice. unui", 1, 9, 1929. Fuchsiada. (Poem eroico-erotic si muzical, in prozi), Opera". Edi- ‘ura un, 1930. Pufinti metafizict i astronomie Gronicart (fabuls). ,unu", TIL, 31, 1930. Insemniri — ciomne rizlefe Opera. Aitura unw, 1930.188 vRMUZ Algazy snd Grummer (trad, de Leopold Kosch). ,Der Sturm (Berlin), XX, 8, 1930. (Numir special consacrat raturii romane de avangarda.) Fuchsiada (Poem eroico-erotic si muzical, in prozi): ,Ateneu (Baciu), IIT, 1128), 1966. Pusind merafizied si astronomie, Gazeta literari, 36(775), 1967. (Variant& din care lipseste un patagraf. Completi in aceasti editie) CUPRINS PAGINI BIZARE Pilnia si Stamate (Roman in patru pirti) Ismail si Turnavitu Emil Gayk : ~Plecarea in strdinitate =Cotadi si Dragomir . Algazy & Grummer Dupa furtund Fuchsiada (Poem eroico-erotie si mnvzieal, tn prozi). Pufind metafizicd si astronomie «.. Cronicari (Fabuli) Insemnari ciorne razlete CORESPONDENTA Carfi postale citre familie Tudor Arghezi citre D. Demetrescu-Bu D, Demetreseu-Buziu ciitre Tudor Arghezi .. B 7 23 21 3 4 a1 4B