+ VisarIOn, Episcopy) Nag A crize ale . ale secolunai se dovedesc a fi aye acs ai Pa Schism@ Papala?5, amandoua enta ale secu s ferentej dintre zonele de influ uj cus iritualul, . i Nicolae al ; in timpul se veschit ultimele neat, ale pos 1288-1299 s-au pierdu : i Siria, de s oe crest din tele pene pone din ag : . e lipsa de unitate si luptele p wt Pt au slabit grija pentru Tara Sfanta. am fil alte nul ocupa Tripoli. Caderea acestei ce at: inde na pe papa sa facd o noua chemare la ee d eforturile Papalitatii se dovedese a fi inuti e: la 28 mai 1291 a cazut si Akkon, iar Tara Sfanta €Ste Pierduta pentru Crestinatate. Sfarsitul secolului al Xlll-lea e. unul dintre cele mai rare fenomene in cele din urma Posibilitateg abdicarii, Celestin a] V-lea ( 1294) se hotaragte Sa se retraga, fapt pentry Care la 13 decembrie 1294 este data Citirij formula de abdicare, Consecvent Cauzei Propria sq Sfera de in Papa Bonifaciy al VIII Papa realizarij unei Protectii in fluenta, urmasul lui Celestin, -lea (1294-139 intra in con- antei Filip Cel Frumog in contextul Te Franta ra, Anglia si Scotia, lupte ce au Baumer Istoriq il e ; . Athien’ a » Papi lor, traducer 6, pp. 249-264, mNEPISCopiej Romano-Catolice Bucuresti,INVATATURA MARIOLOGICA A SPANTULUT NICOLAE. CABASILA 23 determinat suveranii englezi si francezi $4 impozi- teze clericii. Emitand bula Clericis Laicos (1296) impotriva acestei practici, papa a eguat in incerca- rea sa de delimitare a sferei proprii de influenta, fiind luat ostatic la Anagni de catre regele Filip al Frantel. Urmatorul papa, Clement al V-lea (1305-1314), dupa o scurta sedere la Poitiers, a fost mutat in 1309 la Avignon. Dependenta sa de regele francez a agravat raporturile papalitatii cu Germania, Franta facand eforturi pentru a prelua tronul Sfantului Imperiu Roman. Punctul culminant al pontificatu- lui lui Bonifaciu al VIII-lea l-a constituit jubileul de 1300 de ani de la Nasterea MA@ntuitorului, Anul Sfant insemnand pentru el un castig de prestigiu. Desi si acest papa a incercat, la randul lui, sa con- voace o cruciada, planurile i-au ramas fara urmari. In timpul pontificatului papei Ioan al XXII-lea, lupta dintre Sacerdotium si Imperium continua prin conflictul dintre Ludovic de Bavaria si loan, cu con- secinte asupra vietii spirituale a Bisericii Apusene. Transformarea pontifului apusean din ce in ce mai mult dupa asemanarea principilor seculari, in de- trimentul vietii spirituale, a fost amendata in 1324 de Marsilius de Padova care ii dedica lui Ludovic de Bavaria scrierea sa, Defensor Pacis. Lucrarea arata cA pacea este principiul de ordine al statului, iar raul fundamental este pretentia papei asupra pu- terii depline. Miscarea de ascensiune a papalitatii in lupta ei pentru dominatie nu a fost insa zadarnicita de astfel- + VISARION, &P1SCOpul TNulgy de meditatii, Benedict al XIl-lea (1334-1342) a fgg Impiedicat in incercarea sa de apropiere de Im : ip al IV-lea al Frany, ~ Tiul Roman de catre regele Fil in timp ce Clement al vi-lea (1342-1352) a purtg: interesele Frantei, fiind pe punctul dea determin, un razboi civil in Germania. / Marea dorinta a papei Inocentiu al IV-lea (1359. 1362) a fost cea a instaurarii suveranitatu in Staty papal. Anul jubiliar a fost sarbatorit in 1350 cu gandul reintoarcerii papilor la Roma, insa acest deziderat nu s-a implinit nici in timpul urmatorulyj papa, Urban al V-lea (1362-1370). Abia papa Grigore al XI-lea (1370-1378) a indeplinit marea misiune a restabilirii papalitatii romane, in anul 1372, in Pofida puternicei opozitii franceze. Insotit de 13 cardinal, él gi-a restabilit resedinta la Vatican, fiind ultimul pap§ de nationalitate franceza. 17 va avea loc, in cadrul Bise- intre anii 1378 si 14 c ricii Romano-Catolice, Marea Schisma Apuseana datorata celor doua serii paralele de papi, una cu resedinta la Avignon, cealalta cu sediul la Roma. Schisma a luat sfarsit in timpul papei Martin al V-lea (1417-1431), cand singura resedinta a papi- lor a redevenit Roma. in concluzie, putem spune ca in Apus situatia politica era dominata de nevoia paplitatii de delimi- tare a puterii eclesiale gi de lupta de acaparare a pu- terii laice in jocurile translarii centrului de dominatie intre Franta gi Germania. Si totusi, in intelegerea fiecdrui bizantin din secolul al XIV-lea se contura din ce in ce mai clar ideea ca imperiul lor nu va putea dainui fara ajutor din Apus.SATATURA MARIOLOG SPAN fNvATATURA IOLOGICA A SPA Vt Nevoar Canaars . 2. Europa in pragul secolului al XIV-lea Universul european in care a trait Sf N I! cabasila ne descopera un secol al XIV Ie “ de prabusirea lumii bizantine si de lu stele a ascensiune din lumea apuseana. Cele aon bat gasesc UN singur punct de intalnire in preoc ‘ parea entru teritoriile sfinte ocupate de necrestini. icin entru fiecare jumatate a Europei acest ultim a pol al unitatii poarta conotatii diferite: Tara Sfanta devine pentru bizantini simbolul solidaritatii sub imperiul unei cauze pierdute, al prabusirii; pentru dimpotriva, ea este scopul si pretextul apuseni, al extinderii dominatiei, pe scurt, simbo- afirmarii, lul ascensiunii. Revelator, asemenea unei meditatii istorice asu- si ridicarii imperiilor, secolul al XIV-lea um soarele ce straluceste la fel deasu- Rasarit, cat si in Apus, zorii iduale si, surprinzator, le doua pra caderii aduce, prec pra tuturor, atat in Renasterii, ai trezirii indivi aceasta trezire este egal incurajata in ce lumi atat de diferite. Afirmarea individului apusean este magistral re- prezentata de modul de actiune al ocupantilor scau- nului pontifical, nu doar umili vicari ai Sfantului Petru, ci persoane din ce in ce mai constiente de puterea $i influenta pe care 0 pot administra, care nu isi mai doresc complementaritatea umila pe langa tronul imperial, ci chiar identificarea cu tronul. Pen- tru atingerea acestui Scop, papii slujesc cauze poli- tice contradictorii, schimba taberele si abandoneaza cauza unitatii Bisericii, provocand schisma in con- lor pentru identitate in curenta pentru scaun. Lupta 126 + Vieanton, Epinc Pal ty, ace, 8814 Derioac ce 1A cate hipta pentru Roma, 2baterg fiecare pa 7 define, clementului nai" i, fic el italian sau frang® yuseand se afirma in initierea y i Acthuni fara precedent, inovatoare, iesite din tragiy™ nal, chi aliantele inch. iate crestina (precum in cazul Cryg,® 4), cauza propriei unitati bisericesti (Precun, 1 Schismei papale) Afirmarea individului bizantin sta sub semn, nevoil de supraviefuire si sub spectrul exti, intr-o lume care se restrangea teritorial, scad punct de vedere demografic, incremenea intr- ditionalism social lipsit de dinamism, o lum nintata de ridicarea noului in apuseana, emanci il caract Individualitate Aa uncori ele sfideazé Solidaritate dei a IV in ¢ NCtie;, a din ‘UN tra. e ame. nevoia de dominay;, afirma. SPititului gree, «0 minunata ©, care imbing nal cu Structurile is imbina ui. ‘oi, in dezvol- 1 Da multe KaBao zare, purta Xoo de Ni nume cia p Astfe num a-l ic impc 1 Can Cab Sac tai arhi @’Or epis pozi hast forn incIl. VIATA SFANT Daca numele de multe manuscr, KoBaoira Kat ULUI NIc COLAE C “AK CABASIL: ise, f Cabasila a ILA Tega ormula x Baseste pe m 0 5 : Val Xapaetog ae AM CLE t6: Nuxohgoy + oy ele care il aso- iului sau NjJ27 ba un supra- Cabasila, dar intalnim, de asemenea, un Cabasila Sachelarul (6 oaxerriov KoBéorrac) cu care cel din- tai a fost deseori confundat. Este vorba insa de arhidiaconul Mihail Sachelarul, cel care semneaza 26. Louis Petit, ,Le Synodicon de Thessalonique”, in: Echos d’Orient, XVIII (1918), p. 254. 27. Nil Cabasila, succesorul Sf. Grigorie Palama in scaunul arhi- episcopal de Tesalonic, a murit inainte de a putea ocupa aceasta pozitie, candva in jurul anului 1361. El a participat la disputa isi- hasta, in partida palamistilor, insa s-a remarcat mai cu seama prin formatia sa anti-latina si scrierile despre purcederea Duhului Sfant, in care si-a indreptat cuvantul mai ales i 28. Pr. Ene BRaniste, Explicargt Dui Nicolae Cabasila, tezd de doctorat; Bucuresti, 1943, pp. 33-34. otriva lui Toma d’Aquino. Biblioteca ‘hesig Lea de+ visarIOn, Episcopy) Ny % 28 91 ' . 135179. In cay tomosul Sinodului palamit snail a avut un Tol % Sa de sachelar patriarhal, a leologi si Canta im, Portant in conflictele dintre " langa ambele fj i ~ . 3juni - . Ij Indeplinind adesea Oa confziel, Nicolae Cabagi, Motiv pentru care, in u tic30, a fost oe de oportunism re et In Dictionnaire de ee biografia Sf. Nicoig, once? pot culege doar date ne vor ae Speranta ca mai multe amanun editata Pome atunci cand corespondenta cane Thécin 7 C Vit lui L. Petit, citat de Dictionnaire de rf wv tho. liques?, Sf. Nicolae Cabasila s-a nascut in ju : anului 1290, a devenit arhiepiscop de Tesalonic in 1361 sia murit in jurul anului 1363, din cate Se pare, fara a ajunge sa isi ia scaunul in primire (si Desi lucrarile mentionate mai sus transmit infor- matii dobandite cu mai mult de jumatate de Seco] in urma, nici cercetatorii din zilele noastre nu Para Se putea pune intru totul de acord in privinta anilor nasterii, respectiv al mortii, Sf. Nicolae Cabasila, Astfel, in introducerea sa la Despre viata in Fristos, cl) 33. 29. Ioan Canracuzino, Historia, PG, 151, 763B vezi $i JOHN Can- TACUZENUS, The History of John Cantacuzenus III-Iv, i iver- sity of America, s.l., 1975, p. 45, , ees Univer 33. Louis Petrr, Echos @Ori Perm, Be rient, V (199 avar- Seste o confuzie intre Nicolae Cabasila i shee oa onan CabosJNVATATURA MARIOLOGICA A SFANTULUI NICOLAE CAnASILA 29 Carmino de Cantanzaro stabileste cu aproximatie nasterea Sfantului in anul 1320, in timp ce anul mortii este stabilit, cu aceeasi aproximatie, in 139084. Aceleasi date le gasim in Encyclopedia Bri- tanicaS®. Karen Rae Keck stabileste data nasterii candva intre 1320 si 1323, iar anul mortii dupa 139156. Parintele Teodor Bodogae afirma cA scrisori pastrate de la el arata ca ar fi fost in viata la 1391 si chiar in anul 139697, Luciana Mortari este de pa- rere ca Sf. Nicolae Cabasila s-ar fi ndscut candva in jurul anului 1320, cel mai probabil in anul 1322, intr-o familie nobila de posesori de pamanturi, fara a consemna o posibild data a mortii acestuia3®. O aproximatie temporala similara a vietii Sfantului o in- talnim la John Meyendorff - cca 1320 - cca 139099. in privinta locului nasterii, toti autorii sunt de acord ca Sf. Nicolae Cabasila s-a nascut in Tesalonic. in Sinaxarul editat la Muntele Athos se mentioneaza: 34. St NICHOLAS CaBASILAS, The Life in Christ, introducere si tra- ducere de Carmino de Cantazaro, New York, St Vladimir’s Seminary Press, 1974, p. 32. 35. Encyclopedia Britannica, The Encyclopedia Britanica Itd, Londra - New York, 1922. 36. Karen Rae KECK, »Nicholas Cabasilas”, http:/ /www.voskrese.info/sol/xnicCabasilas.html, la 5 februarie 2003. 37. Pr. Teodor Bopocag, ,Trasdturi umaniste in spiritualitatea bizan- tind: Nicolae Cabasila”, in: Studii Teologice, XXXII (1982), 5-6, P. 326. 38. Luciana Mortar, Nota Biografica in La Madre di Dio — tre omelie mariane, Abbazia di Praglia, Edizioni Scritti Monastici, 1997, p. 41. 39. John MevenborrF, Teologia bizantind: tendinte istorice siteme doctrinare, traducere de Alexandru I. Stan, Ed. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1996, p. 144.# VISARION, Episcopy) n 30 a nascut in Tesa. la 8-€ ilie?40 cs ane mifa famili vw eSfantul Nicola lone, intro ve sale Medinl formar 7 aris 1€ é Proeminenta fam! onicar Ploasa care, pot ¢ 1 ra le ; ! oa unul deosebit, int, rata, avand o tocrata, An slui Gheorghe Sfrant,, Spre sfarsitul viet! eee arhierey rsa Nill s-a retras intr-9 rabasila [! intr rate ae ee rand Sfanta Teodora”41, cu hré ] |...) parasind serie f manastire | Ni sila, cel i 2 ui, Cabasila Potrivit documentu i ia de arhiepis Sf. Grigorie Palama 1n Sie ah Ris ‘ at Sf. Gng : a] Tesslonicului, este une Feen ie 7 cestuia isi incepe educat aon tela acestuia I$ istic ai cultural grecesc iar é ‘tant centru artis ESC areas incercari literare sunt See com erea unor predici despre Sfantul Dimi Tie, pa tron i sa tal. Din punct de veder, tronul orasului sau natal. ind c Spiritual, tanarul Nicolae l-a avut drept in Tumator de timpuriu, pe parintele duhovnicesc Dorotei Vlates, 40. Viata Sfantuluj Nicolae c ila in Si a0: abasila in sin i ana h tirea Simonos Petras de la Muntele Athos, intre 4 nit a7 ae tna june pp. 597,061 » Intre anij 1987-1996, ; GHEORGHIOg SFraw’ es ale, cart ; ve; Ri > ea ag Ia, ° Nazionale, 199) '°°rdo Marsano (ed.), Cronica, Rome, AceaaeInvATATURA MARIOLOGICA A SFANTULUL NICOLAR CAnAaILA W monahului bibliofil Maxim Planude (+ 1310), adem nitarilor bizantini, iubitori de literatura antic gi cti tori ai artelor, Nichifor Chumnos (+ 1327) gi Teodor Metochites (t 1332) ~ indrumatorul universitatii $i ctitorul bisericii Hora din Constantinopol. Mctochi- tes se remarca printr-o aplecare deosebita spre astronomie, dar si spre poezie si filosofie, declaran- du-se urmasul vechilor elini44, ; Pregatirea intelectuala a Sf. Nicolae Cabasila era, la randul ei, menita s& dobandeasca un carac- ter enciclopedic. El igi continua studiile la Constan- tinopol in retorica, astronomie, drept si teologie, dupa Pr. Ene Braniste*S si K.R. Keck, devenind ex- pert in dreptul civil si canonic, aratand o preocu- pare deosebita pentru problemele sociale si politice, potrivit parerii lui De Cazaro*®, La disciplinele men- tionate, Pr. Teodor Bodogae adauga filosofiat’, in- tregind prin aceasta portretul de umanist al scrii- torului bizantin, desprins dintr-o veritabila fresca renascentista. Capitala il atrage pe tanarul Cabasila prin per- soana unchiului sau Nil, aflat la Constantinopol, sub determinarea vointei tatalui, care dorea pentru fiul sau conditia de mare carturar, orator si scriitor. Ca student, Nicolae trebuia sa raporteze zilnic pro- gresele inregistrate in scrisorile trimise tatalui sau. 44. THEODOR METOCHITES, Poésies inédites, R. GOUILLARD (ed.), Bruxelles, Ed. Byzantion, 1926, p. 256 urm. 45. Pr. Ene BRANISTE, Explicarea Dumnezeiestii Liturghii..., p. 35. 46. Karen Rae Keck, ,Nicholas Cabasilas”, p. 77. 47. ,Nicolae Cabasila si-a castigat aici [Constantinopol] o fru- moasa cultura teologica si filosofica”, la: Teodor Bopoaaz, »Trasaturi umaniste...”, p. 5.+ visanion. EPISCOpUY " 32 oreapondenta inten, Pe de 0 parte, acest gen de « ay Cabasila o aces 7 » familia © : t arata importanta pe care ae ar gi importanta 7" : . , de 8 formarii tincrilor ei membrl! eneral. Pe de ty diului la nivelul socictat! in afla amanunte qt : scrisori pute es arte, din aceste scriso «. tanarul stud part ; srecum accla ca tanar ent ey, pre viafa lul, } 48, De asemenea, potry,. asionat de astronomle “- ; il Ai Di Vit pasion: -uriilor prietenilor sai Dimity,, a studiile teolo, scrierilor sale $i mar ee Cydones, Manuil al II-lea, Pe on juridice wt 2 acordat atentie $! studil J 7 os, aceste domenii reflectandu-tg ivitatii ice pe care a desfasurat-o, saa acre i ait a fost marcata, Pe de g parte, de razboiul civil dintre Cantacuzini si Paleolog: intre 1341-1355, iar pe de alta parte de agitatia rel. gioasa provocata de isihasm sau palamism, la care se adauga incercarea de reforma sociala intreprinsa de nit intre Sf. Grigorie zeloti. Controversa ce a intervel t intre Palama si Varlaam pe tema posibilitatii indumnezei- rij omului prin energiile necreate ale harului, a atras atentia Sf. Nicolae Cabasila in perioada sederii sale in capitala. O inclinatie spre cautarea scopului ultim al vietii crestine, in aceasta perioada, va fi ra- mas in stare latenta, deoarece umanistul s-a dove- dit preocupat cu predilectie de problemele sociale gi gice, a ¢ tintele dobandite in politice ale vremii. In privinta relatiei pe care Sf. Nicolae Cabasila a avut-o cu miscarea isihasta, s-a spus ca ar fi fost ,un palamist convins”. Parintele Teodor Bodogae 48. Polychrones Enepkipes, ,Der Briefwechsel des, 1, Nik. Kabasilas” in: Byzantinische Zeitschrift, I (1953), 1, p. 32.INVATATURA MARIOLOGICA A SFANTULUT Niconark Canaera VW arata insa ca termenul isihia nu se intalneste nici macar odata in scrisorile sale, fapt de neconceput in cazul aderentilor acestei migcari spirituale, afir mand despre conceptiile celor doi sfinti (Palama gi Cabasila) ca ,nu erau prea indepartate. Trdirea reli gioasa ii unea. Dar modul de exprimare si orizontul mai larg al lui N. Cabasila ii deosebea mai mult’? Despre cariera Sf. Nicolae Cabasila se stiu pu- tine lucruri>°. Stim insa ca, intors la Tesalonic, a jucat un rol important in viata sociala si politica a acestui oras, fiind posibil sa fi detinut unele dem- nitati>!. Mai mult, desi ridicat din randurile aristo- cratiei, a fost unul dintre putinii nobili scapati cu viata din masacrul initiat de zelotii rasculati in Tesalonic (1341-1347), fapt ce pare a se datora cu- rajului cu care a aparat interesele saracilor si a celor nedreptatiti. Candva, dupa anul 1345, Sf. Nicolae Cabasila alcatuieste un rechizitoriu impotriva camatarilor, iar intr-o scrisoare deschisa, adresata imparatesei Ana de Savoia, combate abuzurile pa- tronate de camarila condusdé de marele domestic Alexie Apocaucos care confisca bunurile bisericilor gi manastirilor, sub pretextul ajutorarii sociale, in scopul sporirii propriilor averi. Este cert insa, potrivit diverselor marturii, ca Sf. Nicolae Cabasila avea relatii stranse cu familia Cantacuzino. De Cantazaro afirma ca slujea curtii 49. Pr. Teodor Bopocag, ,Trasaturi umaniste...”, p. 326. 50. Pr. Teodor Bopocag, ,Trasaturi umaniste. - ,Nu stim ce slujbe va fi ocupat dupa intoarcerea in Tesalonic”, p. 326. 51. Pr. Ene BranisTE, Explicarea Dumnezeiestii Liturghii..., p. 73.t VISARION, EPIscoput y, 4, 34 a Zi S2 imparatului loan al VI-lea Cantacuzino®?, pe care A boiul civil impotriva lui Ioan a} Vile sustinut in Paleologul. Dupa Istoria lui loan Cantacuzing, a anul 1346, cand tesalonicenii decid s& se ala, = lui Ioan al VI-lea, el a fost unul dintre cei doj sadori trimisi la Bereea (1345), inaintea lui yy, i. . Cantacuzino, al doilea fiu al imparatului53, jp, lasq. Sf. Cabasila face dovada sentimentelor sale qe 4 tacuzinist fervent prin elogiul inchinat luj Mate; Cantacuzino**. O dovada a faptului ca se bucura de prietenia bazileului este consemnarea de catre acesty in Istoria sa, a faptului ca, in 1439, planuing ;” paratul sa se retragé la manAstirea Sfantul Mamas apoi la Manganes, au dorit sa il urmeze Sf. Nicolae Cabasila si Demetrios Cydones. Desi calatoria Proieg. tata nu a mai avut loc, caci Tesalonicul cerea ajutory Cantacuzinilor impotriva revoltei zelotilor, Scriitony imperial acorda celor doi elogii semnificative5S, In toamna anului 1347, Sf. Nicolae Cabasila insoteste pe Sf. Grigorie Palama la Tesalonic, pen. tru ca acesta sa-si ia in primire scaunul episcopal, dar portile orasului nu i se vor deschide decat abig in 1350. Un act patriarhal din septembrie 1359 1 semnaleaza pe Nicolae intre apropiatii sau familiarij imparatului (oixeiov tw Baotret), convocat ca 52. Karen Rae Keck, Nicholas Cabasilas”. 53. IOAN CaNnTACuzINo, Historia, 1. Ill, c. 94, PG 153, 1260 D. 54. Martin Jucig, »L’éloge de Mathieu Cantacuzéne par Nicholas Cabasilas”, in: Echos d’Orient, XIII (1910), 13, pp. 338-343. 55. Orest TaFRALI, Tesalonique au XIV sidcle, s.n., Paris, 1913, P. 225; Ioan CaNTACuziNo, Historia..., IV, c. 16, PG154, 125AB.INVATATURA MARIOLOGICA A SEANTULOT NICotAr Canaan Ww martor in procesul pentru reabilitarea cAlugarulii Nifon?®. In anul 1351, cu prilejul intrunirii sinodului care J-a condamnat pe Achindin §1 care a consacrat isi hasmul drept doctrina oficiala a Bisericii, Sf. Nicolae Cabasila s-a dovedit a fi un sustinator deschis al teologiei palamite. Din punct de vedere al perspec- tivei ecumenice, la sinodul din 1351 Sf. Nicolae Cabasila si-a dat acordul pentru organizarea unui sinod de unire cu Biserica Latina, cu amendamen- tul eliminarii din start a oricdrui compromis de natura doctrinara57, Deoarece in anul 1354 Ioan Cantacuzino l-a asociat pe fiul sau Matei la domnie, iar patriarhul Calist a refuzat sa-l incoroneze, s-a decis alegerea unui nou patriarh. Episcopii reuniti propun trei candidati: Filotei de Heraclea, Macarie de Filadelfia si pe Sf. Nicolae Cabasila, desi toate informatiile din vreme ne indreptatesc s& credem ca era doar laic (ovto. Ett t8mtnv)58. Numirea este o dovada elocventa a prestigiului de care se bucura in lumea bizantina datorita eruditiei si sfinteniei vietii sale. Este ales, insa, Filotei. In anul 1354 Ioan Cantacuzino abdica si se retrage la o manastire din Athos, primind numele de Ioasaf. Exista speculatii potrivit carora se poate crede ca Sf. Nicolae Cabasila a imp&rtasit soarta 56. F. Mikosicu, J. MOLLER, Acta patriarchatus Constantinopoli- tani, s.n., Viena, 1860, I, 298, cf. PG152, 1310A. 57. Sinaxarul, p. 91. 58. Ioan Cantacuzino, Historia, IV. C. 37, PG 154. 285C.eos, FRCP ily, , An ta PrActiCll peg, ve atatul social aA |, i e wa, in VT Mea | A a IMpAratuha au, mar alee 4 \Temi ca oamenn 1 nan i yaanire. 10 ore N INchAe Vata in maAnssti entiona dest ba ier, ment a Mo Odata cu abdicar, i tr wera. care Joan igi acna ope? 7 : ta prvata nul Filo CA ete Jined in viata Pee patriarhul Filote; , imparatulay loan CantacuZ"™ 0 cchemat in scay, pata f la cest fost trimis in ex iar ¢ a ranutui atonit, acesta ste jal. Potnvit oe olae Cabasila din Viata : 1cOk : ; ‘amas un isihast laic Pang at viata monahalg n Constantinopo} nul patna ] o cn momentul retrise non ran - sue daca & uy a imbrafl$ 1 sf publica. Nu s la sfarsitul vie ie iacait i O ipoteza al fi 4 a = doi ani in Tesalonic), fre, ni : rf ede! Xantopoulos si Studion, KCC} a une! $' ; (cu excepHe une ; ventand manastiile Mangan! 7 nee numele unui om atins culmea castigand re j 60 : a acest moment istoric, singura stire despre Sf. Nicolae Cabasila ne arata caa publicat lucrarea Despre purcederea Sfantului Duh a unchiului say Nil, dupa moartea acestuia, survenita in 1363. Fap- tul ca a alcatuit o prefata lucrarii a dat inca un te- mei pentru confuziile ce s-au facut intre aceste doug personaje istorice si bisericesti. Exista, de aseme- nea, $i teoria potrivit careia i-ar fi urmat in scaunul de Tesalonic unchiului sau, ins& adevaratul succe- sor a fost Antonie (+ 1371). Figura Sf. Nicolae Cabasila, asa cum se contu- reaza astazi, arata Personalitatea unui umanist 59. Pr. Teodor Bovoa, asaturi i 2 Sinanora f+ AE, ,Trasaturi umaniste...”, p. 319,INVATATURA MARIOLOGICA A SFANTULUI NICOLAE Cana SILA 37 rin formatie si a unui i . Rrindu-ne 9 viata amu peta nt Vocatle, dezva dumnezeirea si unirea cu Hristos 7 ap ee evolutiei duhovnicesti a oricarui ‘ ora telul lume, nu doar o realizare mistica crestin traitor in hal, Potrivit Sinaxarului atonit: a mediului mona- -Tranefig aes pozitive ale culturii pulul sau, pentru a se face promotorul unui «isihasm sacramental odata Cu recenta introducere in ne eins sale, isi ocupa un loc binemeritat in soborul Sfintilor Parinti ai Bisericii Ortodoxe”6!. Cinstirea ca sfant a lui Nicolae Cabasila a fost statornicita in anul 1982, de catre Patriarhia Ecumenica, drept urmare a initiativei Mitropolitu- lui de Tesalonic. Din punct de vedere al epocii in care a trait Sf. Nicolae Cabasila si al implicatiilor sale in cele doua polemici ale vremii, cea palamita si cea a relatiilor dintre Rasarit si Apus, atitudinea Sfantului este similara celei a prietenului sau, Cantacuzino care a adus cele doua probleme la un numitor comun, in- cercand sa explice teologia palamita legatului papal Paul si sa afle calea pentru un dialog liber, in cadrul unui sinod comun. Mai mult, aceasta initiativa a fost explicata Patriarhului Filotei, care si-a dat bine- cuvantarea, invitandu-i pe ceilalti patriarhi sa ia parte la sinod, adaugand dorinta sa ca: pla acel sinod invatatura noastra de credinta sa fie aratata ca mai buna decat cea a latini- 61. Sinaxarul, p. 93.jsCcOPpUs 4Uic) ‘ yisARION> EpiscoP 38 int . r-oO ture in . es ni se 24 lor, astfel incat latinil $° ™ marturisire comuna _ ectul sinodal a fost In secolul urmator, prol lae Cabasila gi ale acceptat, iar aspiratiile Sf. Nicol” i imparatului sau au fost purtate in continuare de catre Sf. Marcu Eugenicul. Subliniind importanta Personalitatii Sf. Nicolae Cabasila, John Meyendorf; Bian (ot ote eeeer realizarile teologice din sities doom ui XIV-lea, este important sa-; pe Palama si pe Cahaci]n63I]. OPERA SFANTULUI NICOLAE CABASILA Opera SF Nicolae Cabasila, intinsa gi variata. cuprinde ‘ucrari cu caracter strict teologic, cat gi lucrari neteologice cu caracter politico-social ‘filo- sofic, retoric si poetic®4. In totalitatea ei, opera Sf. Nicolae Cabasila reflecté caracterele pres ale literaturil bizantine in epoca: intoarcerea la Anti- chitatea clasica greaca, folosirea pe larg a vechii lite- raturi patristice, preocuparea polemica anti-latina Dintre lucrarile teologice editate amintim®°: : - Talcuirea Dumnezeiestii Liturghii®® (Epunveia tng Betas Aevtovpyias) prin care autorul se impune potrivit Parintelui Ene Braniste, ca cel mai auto- rizat interpret al Liturghiei bizantine, iar aceasta lucrare se impune drept cea mai profunda si mai cunoscuta dintre toate talcuirile liturgice clasice ale Ortodoxiei®7; — Despre viata in Hristos®® (epi mg ev Xpiotw Canc), o pretioasd lucrare de mistica liturgica, expune subiectul vietii harice ce se impartaseste crestinilor prin Sfintele Taine, unindu-i progresiv cu Hristos; — Cuvant de laudd la cuvioasa maica noastra Teodora, izvoratoarea de mir®9 (EyKapiov e1g THY dove pntépa NLNOV Kat popoprotida. Teod@pav); icarea Dumnezeiestii Liturghii..., p. 41. lucrarilor teologice si neteologice, ditate, apartinand Sf. Nicolae Explicarea Dumnezeiestii 64. Pr. Ene Braniste, Expli 65. Pentru o lista completa a editate, editate fragmentar sau nee Cabasila, am consultat Pr. Ene BRANIsTE, Liturghii..., pp. 41-49. 66. PG 150, 368-492. 67. Pr. Ene BranisTe, Expl 68. PG 150, 493-726. 69. PG 150, 493-726. licarea Dumnezeiestii Liurghii..., pp. 41-49.% + visarton, Episcopuy Tu, 4 = 4 . rele mucep; lui H, Cuvant de laudé Ia slavitul, ritrie, izvonnt 4 'rstos si facatorul de minunt oe 6 de mir70 (Eyxprov e€1g Tov ev! ov proenv aa Hey. x 7 Ploy. Aoudpropa Kat Bavpatovpyov Ka" yepuna Vestire, oh ~ Trei Omilii mariale”!: un@ a treia la Adorm! la Nasterea Maicii Domnului, 14 i. Tea Sfintei Fecioare Maria; hi 72 (p — Cuvant de lauda la Sfinfl Trei lera (ErKa, Hlov erg Tove tperg ‘epapxes)? ~ Rugdciune catre Dom” i (Evyn erg tov xvprov mov Ineo vey : eo entra jucrarea lui Nil Cabasilg Sn antului Duh"; derea Sfantulut ' ; Sone ‘werarile teologice needitate, sau editate intim: ' Goat tage fant. naind, sau despre vesmintele i ice (Eig TNV LEPaV otany); : eT oe cele ce se savarsesc la Dumnezeiasca Liturghie (Tlept tov ev ™ Geta: Aevtovpyta TELOVLEVOV); — Impotriva aiurelilor lui Nichifor Gregoras (kata tov tov Ipnyope Anpnudtay); . ; - Trei omilii exegetice despre viziunea proorocului Tezechiel (Znpaoia €vg THY OpACLY TOD mportov "IeCexun); ul nostru lisus Hristos?3 5 Xpiotov, TOV Movoyeyy 70. Teofil Joannu (ed.), Mvmeva ayiodoytxd, s.n., Venetia, 1884, pp. 67-114. 7 _ 71. Nicotas CaBasiLas, Homélies sur la Nativité, l’‘Annonciation et la Dormition de la Sainte Vierge, Martin JuaiE (ed.), PO, t. XIX fasc. 3, s.n., Paris, 1925, pp. 456-510. 72. K. Dyovuniotis (ed.), Enetnpig étaipeiag Bulavtivwv omvdov, Atena, 1938, pp. 157-162. 1193 ie Traducere de Stanley Saville in: Echos d’Orient, XXXV 74, Senerin SALAVILLE (ed.), ,Prigre inédite de Nicol: i Jésus-Christ”, in: Echos d’Orient, XXXV ( 1936), pay naan .Partea a Il-a INVATATURA DESPRE MAICA DOMNULUI IN OPERA SFANTULUI NICOLAE CABASILA1. INVATATURA DESPRE MAICA DOMNULUI LA SFINTII PARINTI RASARITENI SI IN TEOLO GIA APUSEANA PANA IN SECOLUL AL XIL-LEA Cuprinsa in Sfanta Scriptura gi in Sfanta Tra ditie, Revelatia divina se defineste, se prezinta gi se explica prin dogmele elaborate de Bisericd Revelatia este o realitate perfecta in complementaritatea ei lisus Hristos — Cuvantul lui Dumnezeu - S-a nascut de la Tatal din eternitate, fara participarea elemen- tului feminin, matern; pentru oameni si pentru man- tuirea lor, lisus Hristos S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria, facandu-Se om in urma unei nasteri lipsita de ele- mentul masculin, patern, conventionalizat in con- ceptia umana. Cununa dogmelor, Fecioara, lumi- neaza taina Sfintei Treimi, potrivit dogmaticii gla- sului al treilea unde se spune: tu L-ai ndscut pe Fiul fara tata, pe Fiul ndscut din Tata fara mama. Astfel este dezvaluita corespondenta celor doua taine: paternitatii Tatalui in ordinea divina ii corespunde maternitatea Fecioarei Maria din ordinea umana. Invatatura despre stransa legatura dintre Prea- curata Fecioara Maria si Mantuitorul lisus Hristos, precum si despre legatura dintre Maica Domnului si Biserica - trupul mistic al Domnului, isi are sor- gintea in epoca primara a Crestinismului. Maica Domnului este chipul Bisericii sub aspectul credintei si al dragostei, iar legatura dintre Hristos. bihiio tecan@arton. Epincopyy 48 Lids Tu, un inteles q iserica si ; ului 4 de incadr; ‘they, Biserica si Maica Domn reu « at unt nicesc profund si permane™ vice, practica Bisere ori in tipare, fie ele $! fe aceasta 7 sold 4 Romano-Catolice ee a atu aicd i nent i A j use! . pierzind din ee amy, neintrerupta di ee aie ica se intaln, omenesc. rogia ro ign continutue i 0 Totusi, ee ile aSPe"Jementele de bas. cu cea ortodoxa © oud igericl Maicii Domnu, i or i re it ica ze despre supr cin mnezetl os theotokig i le invataturl sipare ; : Ps na ascato: - arthenia — din care Te. calitatea ei de Nase?" Geipartheni® * are Te. si de Pururea Fecioatr: resus decat totil sfintii Sl in. zulta si cinstirea © jes Pont paza comuna a Invata. * pyperdulia, TEPPER” © re Ja Maica Domnulyj a Beri todoxe si catolice C Emilara a textelor vetero. e} zs oO ext bazandu-se P& amentare. ae festamentare sineotestam™ . ginta gi existenta In evoluti i identifice, scopul vietij in Dumnezeu 4 pe i per essentiam. Insa crestine devenind ieee aintel divine cu fiinta area See indumnezeirea se va dovedi, umana eé fa, U Sees in acest caz, imposibila. Omul, in viziunea apu- seana, tinde spre harul fericite1 vederi — visio beata 7 iar antropologia devine esentialmente morala, axata pe binele suprem castigat prin fapte aducatoare de fericire, in ordinea lucrarilor Bisericii luptatoare pentru cucerirea lumii intregi®°. In viziunea teologiei rasaritene, theosis — starea indumnezeita a fiintei umane, pnevmatizarea ei ung sa se 90. Myrrha Lot-BoropinE, La déification de Vvhommi . . Z z trine des Peres grecs, Ed. Cerf, Paris, 1970, p. 67. © selon Ia doefyvATATURA MARIOLOGICA A SEANTOLI Nicorar Cana A Qo rin intermediul energiilor divine, rasp acestor energii de a se manifesta a nde naturii prezenta lor, transmutand omul oon ne genta. Tocmai pentru aceasta, sia eerie este una morala, ci una ontologica ae mu logie & indumnezeirii, indemnand a st ne “ ° onto acestei lumi, Cl spre cucerirea imparatiei “ erirea nezeu~- a ui Dum ae Preasfintei Fecioare Maria este dovad mordiala a faptului ca mantuirea nu va ns ; i pan sfintenie, unind fiinta si existen{a prin atoren smereniei. 1. Viata Preacuratei Fecioare Maria a) Nasterea Fecioarei Maria Asa cum este cazul celor mai multe dintre eveni- mentele vietii Maicii Domnului, in care ea nu este legata evenimential de persoana Fiului sau, despre nasterea F ecioarei nu avem date biblice, insa gasim amanunte in traditia crestina si in scrierile apocri- fe92. Caracterul acestui gen de informatii ce apartin traditiei de factura orala si, nu in ultimul rand, au o incarcatura relativ ezoterica, este descris de catre Sf. Simeon Metafrastul, citandu-l pe Sf. Grigorie de q lumii, Ed. Christiana, 91. Paul EvDOKIMOV, Femeia si mantuire Bucuresti, 2004, P- 89. 92. Evangelium nativitatis Mariae, Protoevangelium Jacobi, Evan- gelium infantiae. Toate aceste lucrari sunt adunate in Codex Apocry- ctus, castigatus, que, censuns et phus Novi Testamenti colle testimoniisEpisco; 50 + visarion, BP! PUl ny, _cunsd Care ingy, Nyssa: Am auzit o istorie ae ca acestears!i despre ea [Fecioara Marial relat dreptii loachiy, Parintii Fecioarei Maria 2U riei, © explicatic lan, na. In privinta genealogic! Cr joan Damaschin: Nitoare intalnim in scrieril€ "og obiceiul la criptura SA se snch CA Trebuie sa se tie i184 Tog e meas a mnezeia ra o lege ca sa evrei si nici in du elf 1 Oo liferite scrie in genealogie f°". semintil ov ine coe casatorii a din semintia Tui com oe fae sary or fo David si drept,! _ _ potriva Legit menita s& subliniez, identierea exceptil CS =) istoria biblicg tatea i lips de preceds® Linia genealogicg Par i 1 aoe alitatl Fecioarei_ M ari Maria este urmarita ‘ personalitat rernd a Fecioarel paterna $1 . 2 de Epifanie Mona fiul lui David, se Din semintia lui Nae t pe Melci si Pan- j » aste Levi; Levi ins l-a nascut p eta / ena ascut pe Barpanther, Panther a nasc " a ther [1- ES A Joachim, tatal Barpanther I-a nascut pe 295, Nascatoarei de Dumnezeu ~~. animadversionibus illustratus a Johanne Alberto Fabricio, t. 1-II, Hamburgi, pp. 1703-1719. 2 i. 93, 6 SiueoN MeTAFRASTUL, Cuvant despre cate s-au intamplat de la nasterea si cresterea Preasfintei Stapdnei noastre de Dumnezeu Nascatoarea..., in: SF. GRIGORIE DE Nyssa, In Diem Natalem Christi, PG 46, 1137 D-1141B, in: Trei vieti bizantine ale Maicii Domnului, tradu- cere de Ioan I. Ica jr, Ed. Deisis, Sibiu, 2001, p. 28. 94. Sr. Ioan DAMASCHIN, Expunere exacta a dreptei credinte, vol. II, PG 94, 1153C-1161D, in: Trei vieti bizantine..., p. 256; vezi gi SF. Ioan Damascuin, Expunere exacta a credintei ortodoxe, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, s.n., Bucuresti, 1938. : = nen MonaHuL si PREOTUL, ,Cuvant despre viata Preasfin- ‘ascatoare de Dumnezeu gi anii ei”, in: PG 120, 186- i in: Trei viefi bizantine..., p. 9, » 186-216, gi in:INVATATURA MARIOLOGICA A SFANTULUT NICOLAR, CARASITA 51 »Dupa mama, Nascatoarea de Dumnezeu a fost asa: Matham, preot din Betleem, avea trei fice: Maria, Sobe 31 Ana. Maria a nascut pe Salome, moaga; Sobe a nascut pe mama lui Ioan Botezatorul, iar Ana I-a luat de bar bat pe loachim, fratele tatalui lui losif. Casa torindu-se, Ana a coborat in Galileea, in orasul Nazaret, si a locuit Ana impreuna cu Joachim cincizeci de ani si n-au facut copii"?® Potrivit marturiei de mai sus, parintii Mariei erau varstnici iar Ana nu era in masura sa nasca prunci, despre femeile sterpe crezandu-se in peri- oada vetero-testamentara ca sunt cazute din bine- cuvantarea Legii. Dupa cum o arata Protoevanghe- lia lui Iacob, marele merit al dreptilor Joachim si Ana ramane credinta insufletita de nadejde, in pofida faptului ca, la varsta lor inaintata, nu mai puteau zamisli. Ana ii cere lui Dumnezeu 0 minune, care se va infaptui: ,Dumnezeule, binecuvanteaza-ma si asculta cererea mea, precum ai binecuvantat-o pe maica Sara si i-ai dat fiu pe Isaac!”97 Precedentul invocat este o inlantuire de nasteri minunate, inlantuire ce duce, odata cu plinirea vre- mii, la Nagsterea minunata a Fiului lui Dumnezeu, intr-o construire de tip piramidal a manifestarii mira- culosului divin in lume, fara ca undeva sa gasim sugerat faptul c& acest apogeu ar fi constituit de nasterea Fecioarei in afara legilor firii gi a pacatului stramosesc. 96. EPIFANIE MONAHUL si PREOTUL, ,Cuvant despre viata...”, p. 9. 97. Descoperirea sau protoevanghelia tui lacob, in: Cristian BADILITA (ed.), Evangheliile apocrife, Ed. Polirom, lagi, 71999, pp. 30-58.” evinamon. EPICOM | nasteri dip My Maria, demon, Fomencsc. ZAMIsti pe 4 decat @ Celorlayy;” scutita de mog,,% en, Insiruirea nasterilor © face parte si cea @ Feel solidaritatea ¢i culmea as vesimic mai press nnefiind ¢ consecint&, nenind rea pacatulut stramoses™: aria se impli Faptul ca na ploare nitatii, pr Pliney, printr-o lucrare minunata & bn rectum Piul nasterii lui Isaac este confirmata sj In SBantarea ei de catre Inger’ un inger ii veg ph nei ca Domnul i-a auzit cerere. ca va zamisli 5°" vaste, jar alt inger fi aduce lui Toachim ace), mesaj28. Despre mesajul ingeresc, Prin care Dy, $i igen ii vesteste pe cei doi Patran! rugaciun Jor si-au gasit implinirea, Scrity 5 Epifanie Mon hul99, Sf. Maxim Marturisitorul!, iar Sf. Grigo, la. de Nyssa vorbeste despre confirmarea prin ,se, dumnezeiesc”!0'. mn, a randul ei, traditia anghelofaniilor dubleags e cea a nasterilor minunate din istoria bible ingerul fiind cel care impiedica sacrificiu) “Wh Vig implicand o va XD, 4 58 olict, Imaculatet Coneepit la cat discupe dogmatica ui d) NM - Nasterea Domnului! 14 poarta mulgele Semni cafii dogmatice. Contextul _ care ‘S-€ pete, evenimentul reia tema solidaritatil aicii Domny t cu restul creatiel. In staulul vitelor, unde amen; " animale locuiesc impreuna, Preacurata Feciog ‘i naste pe Fiul lui Dumnezeu. ng s ecut fara durere si fara strics islirea s-a facut fara pofta = Nasterea Ss-a petr ciune dupa cum zam: f placere omeneasca, ilustrand in continuare li al in fiinta Maicii Domnului, ae i pacatului person lipsa pacatului stramosesc, curatit la Buna Vest Maria isi pastreaza fecioria in timpul nasteri® dupa nastere, fapt in care consta toata minune. ; taina maternitatii sale minunate ce o individu, _ zeazi in raport cu restul neamului omen, ali. Pururea-fecioria (grec. — aevnapbévos; lat. — virgo — partum) este dovedita biblic prin implinirea 7 tillor!!5 si lamuririle ingerului la Buna Vestir Profe. adeverita in Simbolul apostolic, dogmatizata a, Ping mul Sinod Ecumenic (Niceea, 325), accent oa Sinodul al V-lea ecumenic (Constantino 1 ssn dezvoltata tematic de Sf. Ignatie Teoforul, 1 98) si Martiral si Filosoful, Irineu al Smirnei Se ray le : ae 2 . it lamina, Fericitul Ieronim, Sf. Ambrosi lasterea Domnu 114. Matei 1, 25. i 115. Fecioara di ele tanara neméritata, iar nu betulah fecioarelor. a . : : profetia lui Isaia este numita haalmah = | nume acordat frecventINVATATURA MARIOLOGICA, A SrAy SPANTULUL Ny, Nico TAR Canna Milan, Fericitul Au ; Chiril al Alexandries St”: Sf, e) Maica Domnutyj Maternitatea diving a Preasf rat) eel Nasterea . -28fintei ‘Ci a Domn : dae Q Sic omMnNu Dei genitrix, este epoc Testereg lui Du ‘ me a ceq : Mnezey viata Mariei, in ag lasi timp pujiMPortanta din taind a Crestinatatii, cel P find cea maj mare care persoana : mai P Si Viata ij ‘MPortant bate, indreptandy -le Spre = oO acordandu-le ne 1 asteptate menire gj morale si fizice, Si nepretuite Privilegii dupa trup, a Omulh a Dumnezeului Hyi, In general, ui lisus a ipostas, S. . Astfel, cu prilejul nuntii din Cana Galileei, Maria spune: »Faceti tot ce va va spune El’!7, prin aceasta Maica Domnului este prima care jl Propovaduieste pe Hristos gi invatatura Lui, devenind primul apostol. In dialogul dintre o femeie si Iisus, la afirmatia: 116. + ANTONIE PLAMADEALA, ,Maica Domnului...”, p. 1117. 117. Joan 2, 3-5.7 yaar? pplecoPul Te, Vaart Te-8 pur. cle care \Binecuvantat este panies 0 a gat fn a pum eu ne a Ai pvantul jul sunt cei €¢ ascul =i jmphines* a 7 ~ Maica Dor jmnul are De & aici deduct af cE es din acest punct de atl arte, ci, © re ate “ila Iti o oameni. Caracte. 0} 6 ' a a de a vet, ea va trimite la Listy and centralitatea, ecauté antuiroruluil »Femeie, catre Ioan, plata de teologi ca un invalé atura 7a a d ath ful tau!” dublat de cuvantul mama ta! yr119, au fost interpreta’ ae mesaj spre lume, privin raspun) e c erita ului, tofi © ii devenind fiii Mariej, a in sine omenirea, tot Maicii Domn Asa cum Jisus reca astfel Maria, mama Sa, devine mama tuturor oame. r, intr-o apoteoza solidaritatii sale neintre- enesc, incheind ciclul tematic rupte cu neamul om! e a doua Eve. nte ale vietii Maicii Domnului al celei d Jul de mijlocitoare in raport Toate aceste evenime: indica in persoana ei ro. cu dogma catolica ce ji atribuie rolul de co-mantui- toare si introduce 0 invatatura a paralelizarii per- Mantuitorului Iisus Hristos, soanei ei cu persoana f) Adormirea Maicii Domnului A : a : nim tormirea Maicii Domnului reprezinta un eve- ae Enconjurat de taina. Avand in vede ea acestei taine, este foarte greu de a 118. Luca 11, 2 » 27-28, 119. Joan 19, 26-27,INVATATURA MARIOLOGICA A SPANTULIT NiCOLAR Canaatta 61 si de cugetat modalitatea prin care moartea Nascatoarei de Dumnezeu S-a definit in ordinea materiala a lumii, desi autorii cartilor apocrife au facut referiri uneori in mod necugetat. In acest caz, Biserica a urmat mai ales exemplul apostolilor care n-au vorbit in mod direct despre Maria, ci, vestin- du-L pe lisus, au subliniat mai cu seama obiectul credintei noastre. Viata Maicii Domnului dupa Inaltarea la cer a Fiului ei este zugravita in Paginile Sfintei Scripturi doar prin doua relatari: luand parte la rugaciune si la frangerea painii!20 si luand parte la praznicul Cincizecimii!?!. Patristica primelor trei secole nu relateaza nimic in plus, amanunte putand fi gasite doar in scrierile apocrife. Stirile lucrarilor apocrife sunt nesigure, uneori contradictorii. Potrivit lor, Maica Domnului para- seste Ierusalimul dupa zece ani de la Inaltare, din cauza faptului ca devenise un loc periculos pentru crestini. Viata pamanteasca a Preasfintei Maici ia sfarsit in anul 45 d.Hr. sau in anul 48 d.Hr. Textele apocrife cad de acord in privinta anuntarii ador- mirii Maicii Domnului de catre un inger, in privinta sosirii miraculoase a tuturor apostolilor pentru a o vedea si in privinta ostilitatii evreilor fata de trupul adormit, dus spre inmormantare. Diversitatea mar- cheaza insa datele privitoare la locatia adormirii: casa Mariei din Betleem, Muntele Maslinilor sau Sionul gi locatia inmormantarii: valea lui loasaf, 120. Faptele Apostolilor 1, 14. 121. Faptele Apostolilor 2, 1 si urm.ee TMISARION, EDiacg, P Pun, oe Ghetsimanj!22 tan c gslinilor, Gradina iormationcan: Ca ~ . Muntele Maslini™ itate inform: brits em Re .a, 0 lipsa i in mormant: in gene, ZA macau CaO, Fee aieederil siti copta!23. Tay ce ono impunere a intaiinre te eater concept durata 4 traditia , Bee cet deldiverge creonpaPile. a deve zile, 206 Zile Oo vedere dogmatic, Vit titra, 2, gubiect de divergente ‘MteTconfesiongie OVEN Daa sunt atestate Potrivit dateioM 2. Marturit BIbIiCe despre x4, farsitului ‘ ; ca Domaului re Categori aistincte: dupa moarte, sufletul yg, On ee teate vay Te OlOgIe:, dove, ile bib 8 mire = te e : Zile biblice # Simpla ador la Tatal, iar trupul ingropa, q sunt Lay oa Sontinutul jor infor. merge preamiit fe mutat in rai, unde cecePy ational contrasts Pe care go eel a Tradition Valea Masliniot re a trupurilor Acenstd category entra an Desigur, martusine were continue invierea cea de ol i scrieri apocrife ~ texte! tradition entru felul i fey SUM tele. eaza cele mai vechi sc (pana in seqgt ante tocmai pen| lin care ay fost folosite. i Sree si cel mai vechi text grecesc (Pi tui secgit! — 2a‘corect sau in mod gresic Biserica divizats iriene gi ct atate a acestui secg))" 0% : Wwizata, al Vilea, inclusiv Pr au trapul la cer. cate deve lunenl secolelor. De aseinenca, Paginile Scrip. ® Adormirea si indltarea cu trupt "Bo. ri ofera Traditiei ritmurile Siclice ce ay Tezultat a implinirea profetiilor in iconomig mantuirii si tematica plina de frumusete a acount alegorice a in textele co, te rie intermediara Ree prea al Vi-lea), Si are doud variante: fara inviere (Maria moare doar aparent, find de fapt nemuritoare si mutata dupg trei zile cu trupul la cer) si cu inviere (Maria moare, dar invie si este mutata mai apoi cu trupul la cer), Aceasta din urma orientare asumptionista _este comuna majoritatii textelor grecesti i latine (ince- Pand cu a doua jumatate a secolului al VI-lea) 124, Tema adormirii i inéltarii Maicii Domnului cu trupul la cer este o tema deopotriva apropiata sufle- tului_ rasaritenilor si apusenilor, insa odata cu p. 45. Maicii Domnului - sinteze narz in: Trei vieti bizantine, ‘i Domnului...”, pp, 2 viefi bizantine..., 123. toan I. Ica uk, ,Vietile "raditiilor mariologice ale Bisericii", 124. Toan 1. Ick sk, ,Vietile Maje 122. Tre a) Alegoriile Vechiului Testament Metoda de interpretare alegorica textului Bibliei, potrivit tui Jarosiay Pel asociata, pe deo Parte, cultului Fecio: deoarece au fost respinse in egala masura in Reformei si In epoca Numinismului, Si tipologica a ‘likan, arei Maria, timpul, Potrivit acestui rationament, S-€ gasit justifica. rea pentru care autorii crestini au cautat in Ppaginile Scripturii ebraice profetii, analogii, teme gi tipolog Pp. 43, 125. Jaroslav PELIKAN, Fecioara Mariwr 64 ‘ suplincasca lipsa informatiilor de + Visanion, Episcopyy > XW Shy menite sa : ' on : ‘ ec caracterizeazg : Maica Domnului, lipsa « 4 . restament. Te fn consecinta, Miriam ~ sora lui Moise — . n consec . | ' _ ; oh figura biblica asociata Fecioarei Maria din rag! onomastice, fiind urmata de figura abundeny," simboluri a Miresei din Cantarea CANntGriloy i: personificari feminine ee Intelepciune,* Sophia — Sapientia din gandirea lui Solomon, Nu doar amanunte despre viata Marie; 7 cautate in asocierile cu textul veterotestamen,, ” si argumente pentru sustinerea invataturilor mas logice. Deoarece dogma catolica despre Imacu, conceptie greseste, printre altele, prin Scoaten. Maicii Domnului din destinul comun al omenj rupand legatura solidaritatii dintre ea gj lun, observam ca invatatura despre aceasta Solidarita, a existat dintotdeauna, sustinuta de asocierile Vechiul Testament gi de continuitatea dintre Lege, cea veche si Legea cea noua. Fecioara Maria, fing din casa gi neamul regelui David, reprezinta leg. tura cea mai trainica dintre Iudaism si Crestinisn dintre Primul LegamAant in care ea s-a nascut sic de-al Doilea Legamant c&ruia i-a dat nastere. Potrivit unor exegeti, fundamentul biblic pentry ao numi pe Maria Pururea Fecioara se afla it Cantarea Cantarilor. ,Esti gradina incuiata, son mea, mireasa mea, fantana acoperita gi izvor pect: tluit”!26, 126. Cantarea Cantadrilor 4,12.Invar TATURA MARIOLOGi¢, ha ASI PANT ry Plecand a. - cel mai ine Apusen my ‘ae: Xpre: Si 0} a © — consent e I me = Sonsiderd ca se paica Do: Aa fMaica Dommului noses nostru ny en \ nostra ostru nu a nostra, sApat in piatre sy tost ranta7oSt Pus in my orn care est ite © $i dupa nega Mantuito mantul Fericitul A uu : gustin si dupa cum a obs a servat Pierre Abélard, afirmati rubaid ‘matia P; dele 7 atia Psalmului 50: ,Ca gi mam zAmislit si in i 50: ,Ca iata intra far mea’ , parea s& intre pacate m-a nascut aica mariologica ce avea si devina ict cu tnvtatara lied a imaculatei conceptii 4 dogma romano-cato- Ridicarea © la utd a cul trupul la cer a Fecioarei este sus- tinuta, potrivit speculatiilor catolice, si de prece- dentele lui Enoh!?° gi Ilie!30, figuri devenite in lite: ratura apocrifa gl apocaliptica prilej de speculatii, e un teren simbolic si Jegendar. De asemenea, tex tul din Psalmi ,suit -Te-ai la jnaltime, robit-al robie [123 aplicat Inaltarii Domnule a Pl se potriveste jnaltarii CU trupul la cer & Domnului! . ol es \ 127. FERICITUL JERONIM, impotrive tui Jovian, | 3 128, Psalmul 50, 129. Facered >» a 190. Fm 19 nant mul 07) 1” ata? 32. ferosiav PELIKAN Fecioa"66 F visarton, Episeopul T,,) o umbreste pe Fecin, i ¢ brea co,’ i ste asociat norului ce um cory Maria!33, este asocl it M34 renin adunarii din Vechiul Testame as is a Ch, votului!$5 corespunde urcaril Mariei la muntel,, strigatul poporului evreu strigatului Elisabet, bucuria lui David - bucuriei lui Ioan Botezaton, Mesia simbolizeaza Noul Chivot. __. in acceptiunea larga a predestinaru, Fecioar, Maria face parte din galeria celor chemati te Dumnezeu la implinirea unel misiuni speciaj, aflandu-se in acelasi plan cu figura exponentials , lui Moise, pastor al oilor lui Ietro pe campia Madian Perspectiva istorica in care se incadreaza aceasis i e a initiativei divine este cea a fauri, considerar' tiativ es ‘ rig istorice de sus, potrivit conceptiei antice elaborate de Platon: eu este stapan peste tot universul, »Dumnez s i iar intamplarea $1 sorocul colaboreaz& cu El m1 la guvernarea universului uman! Duhul sfant, Care 4 Wy y Dintre toate paralele prilejuite de dezvoltareg alegoriilor intre persoana Fecioarei Maria si simbo. lurile vetero-testamentare, cea careia i s-a acordat cel mai extins spatiu este cea intre Maria si Eva, fiind bogaté in cele mai diverse semmnificatii. Una dintre perspective este cea care echilibreaza con- ceptia platonicd mai sus amintita, contrapunandui 133. Luca 1, 35. 134. Iesirea 40, 34. 135. 2 Regi 6, 1-11. 136. Luca 1, 39-56. 137. PLaTon, Legile, 709B, vezi Laws, Harmondsworth, Per guin, 1970.sae : UN, traditia iudaica ale ‘ prin libera decigig Strien . Aa ~ ~ a Tie vedere, atat Eva, ea) OMha ‘in Burien y Tema Noii Ry, Q fos Tan y, ve ines teologic Teferitoare ja.) Prim Pein A af , in) Primii care au luat ; Na ce g BNEMAtie ey, Tustin Martiry] si Fil 'Scutie ac Lyon (t 202). Insa, aed intamplator tema, Stary Sfanty tut teologic139_ ‘Ul Trine, In Dialog cy ; Ir 1 ude i alaturand-o pe Rya i Trifon, Sfantul tustin Aang es 5 " tului si al mortii — Mariei Aen ~ Inceputul Paca ~inceputul mantuiri, | T° “iMcioasa si suipusa ees dupa cum Eva era fecioar ara de Pata cand a primit la sanul §l a n&scut neasc moartea, tot astfel, Fecioara Maria credinta si bucurie cand Ingerul i-a anuntat vestea cea bun [...] a raspuns «Fie mie dupa cuvantul taun?40, a si ei cuvan ultarea si , dovedind Pentru Sfantul Irineu, planul mantuirii consta intr-o reluare de la origini, o recapitulatio in Hristos, Maria luand locul Evei aflata in momentul caderii: » i ip necesar sa fie Jar Eva [trebuia in chip sar sa 3] [ in Mari poem fe : restaurata] prin Maria, aga incat 0 fecioara, ; lui..., p. 5S. is Kntazev, Maica Domnulut 5. 139, Alexis Kaze, Main Domi ay udu! Tf as ILOS a oe ae ‘aciula in 140. SF. TusTIN MARTIRUY 9 rijrea lui Olime Misiune al PG6, 709 D, 712 A, aml Ed. Institutului ae ‘ del eb bce jisencil