Capitolul 8 In cautarea pretului A. INTREBARI CU VARIANTE MULTIPLE DE RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE- LOR IDEI DIN CAPITOLUL 8 1. Un vanzator igi maximizeaza ,venitul net” (profitul) prin vanzarea ‘A. a cat mai multe unitati posibile. B. tuturor unitatilor si doar a acelor unitati pentru care oamenii sunt dispusi si pliteascd tun pret care depageste costul producerii lor. C. tuturor unititilor gi doar a acelor unititi al caror venit marginal echivaleaza cu costul lor marginal, D. tuturor uitjlr si doar a acelor unit din aciror vanzae venital marginal este mai mare decat costul marginal. 2. Teoria populara a preturilor (,cost plus adaos"), care pretinde ci firmele igi stabilesc prejurile prin adaugarea unui procent standard la costurile lor, este inadecvata A. pentru cd omite s% explice variafiile in procentele adaosurilor din cadrul firme’ sidintre firme, B. pentru cd presupune in mod fals 8 firmele pot gi vor mari in mod semnificativ preturile ‘cu acelasi procent cu care cresc costurile. . pentru ek presupune ci firmele nu incear i stbileasc prfurle penta a obfine profit. D. din toate motivele de mai sus. 3. ,Nenitul marginal” este A. venitul cdstigat prin cregterea marje dintre costul mediu unitar si pret. B, venitul de care vanzatorul nu depinde pentru a supravietui. (© venitul suplimentar obfinut ca rezultat al vanzarii unei unitati suplimentare, . venital castigat pe piata valorilor prin investirea fondurilor imprumutate. E, osum& foarte mic’ din venit. 4. Venitul marginal va fi egal cu pretul pentru un vanzator care A. accept pretul (pentru ci nu il poate influenta). B. compara pret C. compara preturile si igi poate vinde toate bunurile pe care le-ar putea produce vreodata. D. fie accepta, fie compara prefurile si poate vinde fiecare unitate din bunul produs la pretul pe care cumparatorii sunt dispusi sa il plateasca, decat si se descurce fara acea unitate 5. James Green detine patru desene ale celebrului artist Pennan Inck, pe care doreste si le vanda pentru a obtine bani lichizi. Ar putea vinde unul dintre desene cu 10.000 $, dous daca ar scidea pretul la 8.000 §, trei prin stabilirea pretului la 6,000 $ si pe toate patru dact ar reduce pretul la 4.500 §. Pentru a decide cate desene si vanda, el trebuie si cunoascavenitul marginal asteptat pentru vanzarea uneia, a dous, trei sau patru litografii. Venitul marginal va fi in mod succesiv A. 10.000 §, 8.000 $, 6.000 $ si 4.500 S. B. 10.000 §, 16.000 $, 18.000 $ si 18.000 $ C. 10,000 §, 6.000 $, 2.000 $ si 0 $. D. 10.000 $, 18.000 $, 24.000 $ si 28.500 $. James Green se bucura de proprietatea asupra litografillor lui Pennan Inck si le apreciaz ppe fiecare dintre acestea la 5.000 $ pentru colectia personal. Dac’ ar trebui si perceap’ un singur pret uniform, cate dintre desene ar trebui si vanda? A. unul B. dowd C. trei D. patra Daca James Green ar putea lua legatura cu potentialii cumparatori care contribuie la curba cererii gi ar putea incasa de la fiecare dintre acestia pretul maxim pe care acel cumparator ar fi dispus sa il pliteasca pentru desene, el va dori si vand& A. unul B. doua Ori D. patra Daca James Green a cumparat aceste patru desene de la dealeri diferiti de-a lungul mai multor ani, la preturile de 4.000 §, 6.000 $, 9.000 $ si 3.000 §, el ar vinde la un pret mai mic decat costul oricdrui desen ofert la un pret mai mic de ‘A, 9.000 § pentru primal, 6.000 $ pentru al doilea, 4.000 § pentru al teilea si 3,000 $ pentru al patrulea B. 3,000 $ pentru primul, 5.000 $ pentru al doitea, 7.000 $ pentru al teilea si 9.000 $ pentru al patrulea. C. 5.5008 D. 5.0008 E, 3.000$ RASPUNSURI SI EXPLICATI PENTRU INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 8 1D. Regula care spune c& venitul marginal este egal cu costul marginal se traduce prin faptul ci vanzarea ar trebui si continue atat timp cat venitul marginal este mai mare decat costul marginal D. Cel mai bun réspuns pentru cineva care crede in teoria costului plus adaos este ‘mentionarea enormei varietati de procentaje de adaos pe care vanzatorii le utilizeaza gi 4 faptului ca acestea se schimba odata cu variatia circumstantelor. C. iin acest context, marginal este un at termen pentru aditional Venitul marginal rezultat dintr-o decizie sau dintr-un curs al unei actiuni este venitul suplimentar care apare dintr-o expansiune a vant D. Aceasta variant combina optiunile A si C. Venitul marginal este intotdeauna egal cu prejul pentru cei care accept pretul pentru ci ei pot vinde unitati suplimentare fara a 81seidea pretul. Ceea ce se adaugi la venit din vanzarea une alte unitati va reprezenta, prin urmare, preful acelei unitati. Dar cei care compari prefurile trebuie, prin definitie, sa reduc’ preful pentru a face vanzari suplimentare. Daca sunt nevoiti de asemenca sa ofere acel pref redus cumparatorilor care doresc plateasca mai mult, cistigul rezultat din vanzarea unei alte unitati probabil ci este compensat de pierderea rezultata din vanzarea unitatilor anterioare la un pret mai mic. Optiunea C subliniaza 8, pentru cel care compara preturile, curba venitului marginal si curba cererii vor fi identice daci acesta ar putea reduce pre{urile doar pentru acele unitifi care nu ar putea fi vandute altfel. Optiunea D formuleaz’ aceeasi conditie intr-o manier3 diferit’, C. Opfiunea A arati planul cererii, optiunea B planul venitului total si optiunea C diferenfele de venit total pe masura ce James Green se muti de la situatia de a nu vinde rimic la situatia in care vinde patru litografi. Optiunea D prezinta venitul total pe care Lar obfine daca ar putea vinde fiecare litografie la pretul maxim pe care cumparatorii succesivi sunt dispusi s8 il plateasca. B. Vanzarea celui de-al doilea desen adauga 6.000 § la venitul siu, iar a celui de-al treilea ~ 2.000 $. Dar, din moment ce dl. Green apreciaza la 5.000 $ costul obtinerii satisfactiei pentru renunfarea Ja un desen, nu este profitabil si il vinda gi pe al treilea. Venitul marginal depiseste costul marginal pentru doua litografi, aga ci dou’ ar trebui vandute. . Inaceste circumstanfe, venitul marginal va fi acelagi cu prejul. $i pentru toate desenele, cu exceptia celui de-al patrulea, venitul marginal va depasi costul marginal, D. Costul unei actiuni este reprezentat de valoarea ,oportunitifii la care se renunta” care rezulté din acea actiune. Pretul platit de Green initial este irelevant. Costul de oportunitate este costul renuntarii la dreptul de proprietate asupra litografiilor, care este estimat in intrebarea 6 la 5.000 $. ‘TEST CAPITOLUL 8 Idea de baz a maximizarii poate fi formulats astfel: A, Puteti face acest lucru daca va face sa vi simfiti bine. (Bé Pateti face acest Iueru daci beneficiul este mai mare decét costul presupus de implementarea lui C. Puteti face acest lucru doar dacé nu este ilegal, imoral sau exagerat. D. Putefi face acest lucru doar atunci cand beneficiul marginal este egal cu costul marginal Atunci cand costul producerii unui bun creste, firma care il produce A. poate mari pretul cu suma cu care a crescut costul B. poate mari preful cu acelasi procent cu care a crescut costul. C. s-ar putea si nu poata mari deloc pretul. D, nu va putea niciodaté sa creased venitul net prin marirea pretului, Procentajul adaosurilor utilizate de vinzitori ‘A. se situeaza intre 10 gi 15%, B. este acelagi la toate produsele unei singure firme. C. difera intre produse, dar sunt aceleasi in medie pentru toate firmele. 8210, Vanzitori, care isi reduc preturie gi, in consecin{§, vind o cantitate mai mare de bunuti si ‘cAstig mai mult A. infruntio curb a cererit ascendenti B. pierd veniturile daca cereren este lactic, © cistigt venituri dach cererea este inclu , mu objin niciodata profit din acel plane sefiune Daca venitul total din vanzarea unui bun sade atunci cind vanzitorul reduce pretul, ererea pentru acel bun reste inelastic B. nu trebuie si respecte legea cererii C. este elastics, D. este in crestere. Paci pot fi vindute unitii suplimentare dintr-un bun doar Prin sciderea pretului pentru tofi cumparatorii, stim ci A. pentru acel bun cererea este elasticé, B. pentru acel bun cererea este inclastics: G Pentru acel bun curba venitului marginal se intinde sub curba cererii D. venitul marginal este negatiy -Venitul net” este maximizat prin vanzarea fiecirei unitati pana la obtinerea venitului marginal A. depaseste costul marginal B. este egal cu venitul marginal C. este mai mie decat venitul marginal. D. este mai mare decat zero, Cu ct un vanzitor are mai mult succes in determinarea cumpératorilor si pliteasca pretul maxim pe care dorese si il achite, cu atat & mai aproape de curba cereri se va situa curba venitulu efu marginal, B. mai mare va fi cererea pentru bun. C. mai inelasticé va fi cererea pentru bun, D. mai elastics va fi cererea pentru bun, Facultatile private ofera burse pentru taxele de scolarizare doar studentilor care le conving, de ,nevoile” lor financiare pentru A. a-si diversifica categoriile de student B. acreste bundstarea societiti G, 2:31 creste Venitul net prin intermediul discrimingrit prin pret. D. a-si imbunsitati echipele de sporti ~Piscriminarea prin pret” sub forma bursclor pentru acoperirea taxelor de scolarizare A. fine studentii cu venituri mici departe de facultatile scumpe, © mentine scizut numarul studentilor care isi permit of hen inteze facultafile private. 5, mareste numarul studentilor care igi permit sa frecventin facultatile private D- mareste gradul de inscriere la facultaie care nu for tes riminari 8301. 12, 1B. Mu 15. 16. |. De ce proprietarii de cinematografe stabilesc adesea prefuri mai mici ale biletelor pentru studenti decat pentru adulti? (A)cererea pentru divertismentul de cinema este mai elasticd in cazul studentilor. 5 Studenfii manne mai mult popcorn gi acest lucru compenseazai preful mai scizut al biletelor. C. Bi dorese sa determine studentti si ii formeze obiceiul de a merge la cinema D. Altfel, student nu g-ar putea permite si plateasca pentru filme Proprietarii cinematografelor anuleazi adesea reducerile atunci cind prezint& un film foarte popular deoarece ‘A. nu este bine pentru oameni si primeasca ceva bun la un pref foarte mic. B. cererea debilete creste atunci cand ruleaza filme celebre, ceea ce mareste costul acceptarii oamenilor atunci cénd numarul de locuri este limitat. G filmele populare contin de obicei scene de sex si violent, pe care proprietari cinematografelor nu doresc si le subventioneze prin reduceri D. oamenii evalueazs calitatea prin intermediul prefurilor. Un copil de 11 ani, care merge la un film de mare succes cumparand un bilet de 1 $ atunct cand pre{ul normal este de 5,50 S, adaugé 1 $ la A. venitul net al proprietarului cinematografului B, venitul total al proprietarului, dar il cost pe acesta 5,50 $ din cauza vanzarii la un pret mai mie decat cel normal. . costurile nete. D. costurile totale. Un copil de 11 ani care ajunge si vada un film intr-un cinematograf aproape gol prin cumpérarea unui bilet de 1 § atunci cand pretul normal este de 5,50 $, adauga 1 $ la A. venitul net al proprietarului cinematografului. B. venitul total al proprietarului, dar il costa pe acesta 5,50. C. costurile nete D. costurile totale. Pentru a mari cu succes venitul net prin perceperea unor prefuri diferite de la cumparatori, un vanzitor trebuie A. sinu aiba ni jormatie despre cerere. B. si obfind o licens din partea guvernului C. siinu aiba simful responsabilitati D. si poatd impiedica schimburile efectuate de cumpSratori re ei Daca la un restaurant preful fiecirei cine este de 9 §, dar de luni pana jo se ofera oa doua ind, doar cu 5 §, managementul restaurantulti A. probabil ci are mancare in plus rmasa din weekend. B. considera ca este mult mai probabil ca oamenii sa ia de dous ori cina in serile din timpul saptmanii decat in cele de weekend. . spera si atraga cuplurile in serile din timpul siptimanii, cnd restaurantul nu este aglomerat si poate oferi cine la un cost sub 5$. D. trebuie si igi pliteascd angajatii doar de luni pan17. Mergeti la magazinul local de unelte pentru a cumpara un ciocan si observati ci se vand ciocane de calitate la oferta speciala: fiecare costa 14 §, sau doua ciocane Ia 20 $. Veli cumpzra mai degraba doua ciocane decat unul, daca al doilea ciocan valoreaza cel putin A. 148 pentru voi. B. 10$ pentru voi. C. 6 pentru voi D. 345 pentru voi: 18. Magazinul de unelte nu vinde ciocane la 10 § fiecare pentru ca A. acest pret ar fi mai mic decat costul marginal B. doreste sa obfina 14 $ de la clienfii care nu ar cumpaira doua daca nu apreciaza cel de-al doilea ciocan la mai putin de 6 $. C. ,2 la 208” va vinde mai multe ciocane decat ,10$ fiecare”. D. detine putine informatii despre cererea de ciocane, 19. O persoana care compara preturile va determina cel mai bun pret sau un set de preturi care 8 fie percepute prin A. adaugarea unui adaos procentual constant la costu marginal B, examinarea curbelor venitului si costului marginal. C. estimarea consecintelor probabile ale politicilor alternative, D. adaugarea costurilor de regie la costurile marginale. 20. O persoani care compara prefurile si le determini prin adugarea unui procentaj standard la costul marginal ‘A nu poate maximiza venitul net. B. maximizeaza venitul net atunci cand adaosul este de 100% sau mai mull CC. maximizeaza in mod necesar venitul net. D, este posibil si maximizeze venitul net, sub incidenfa informatiilor limitate disponibile, D. _ RASPUNSURILA TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI8: a) 5A ore 13. B ac 2G 6 10. WA 18.B 3D 2A ILA 15.D 19.C 4c BA 2B 16.C 20.D VENITURILE MARGINALE $I PRIETENII LOR: EXERCITH CU GRAFICE Figura 9-3 din manual descrie o tehnica simpla care poate fi folosita pentru a obtine rapid curba venitului marginal corespunzatoare oricaei linii drepte a curbei cererii. Va putefi testa gradul de intelegere cu aceasta figur’, urmarind instructiunile oferite. Selectatioricare dou puncte de pe curba coreri, precum punctele A sB. Desenafi linii perpendiculare citre axa pretului din aceste puncte. Apoi, intersectati liniile perpendiculare pentru a gsi punctele C gi D. Uniti punctele C si D cu o linie dreapta care se intinde direct sub (mai degrabi decat la sténga) curba ceres 85+8 Curba cererii A +s 0 Ca ‘Aceasti linie reprezinta curba venitului marginal corespunzatoare curbei cererii. Observafi cc venitul marginal este legat de cantilate si doar indirect de pref. Curba arati suma suplimentara care se adauga la venit din vanzarea unei cantitati aditionale. Curba cererii arati pretul la care cantitatea suplimentara poate fi vandutt Figaro este singurul barbier din Sevilla i fratele su geaman, Shemp, este singurul bat din Seaford. Costul de oportunitate suportat de fiecare pentru oferirea serviciilor de barbier se intampla si fie acelasi, Curba costului marginal din graficul urmator arat’, pentru fiecare, costul echivalent in dolari al furnizairii de servicii de barbierit suplimentare (de la 0 1a 500 pe lund). Cererea pentru barbierit difera intre Sevilla si Seaford. Curba cererii pentru Shemp este cea notati cu §, iar cea pentru Figaro, cu F. $ per Dbarbierit Corere: 0 100 200300400500 Numir de servicii de barbierit pe lundTT — ee 2. Si presupunem ca Figaro si Shemp dorese amandoi si igi maximizeze beneficiile nete rezultate din numarul de servicii de barbieri, cate ar trebui si presteze fiecare lunar? b. Ce pret ar trebui si stabileasci fiecaro? © Foarte mulfi oameni din Seaford preferd si se barbiereasci singuri, decat si plateasci Pretul stabilit de Shemp. Graficul arati ci o parte dintre ei ar dori si il plateasc3 cu 2 $ mai mult pe Shemp pentru a beneficia de serviciile lui. Atunci de ce Shemp si acest ‘oameni nu ajung si efectueze un schimb satisficstor? 4. V8 puteti gandi lao schems de preturi care -ar avantaja atat pe Shemp, cats pe locuitori din Seaford, care prefera si se birbiereasca singuri? 3. Intoarcet-vi la intrebarea £5 din Capitolul 9a acestei culeger de teste gi calcula prful Pe care Tom Sawyer ar dori si il incaseze. F_RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA E 1. Exersati interpretarea curbet venitului marginal, folosind graficul de mai sus. La cantitatea q, venitul marginal este m. Cantitatea q poate fi vnduta, in concordant’ ca curba cererii la pretul p. La cantitatea 1, venitul marginal este zero. Daca ati lega aceasta informatie de tot ceca ce at invafat in Capitolul 2 despre elasticitatea pretului cererli, vi veti da seama cla preful PI cererea este unitar elastic, mai sus de p1 este elastica i sub pl este inelastica, 2. Curbele venitului marginal corespunzatoare celor dous curbe ale cererii sunt desenate mai jos: Ambele intersecteaz8 curba costului marginal la 350 de servicii de barbierit pe lund Consultati graficul in timp ce reflectafi asupra rispunsurilor la intrebarile de la a le d +8 (Curba cererii Pi A Pil m 0 $l I 0 ca cay Ca 2. Fiecare ar trebui si furnizeze 350 de servicii de barbierit pentru c& pani la acea cantitate venitul marginal depaseste costul marginal pentru fiecare dintre el &- Bigaro poate vinde 350 de servicii de barberit pe lun’ la un pret de 1,90 in timp ce ‘Shemp va vinde aceeasi cantitate la un pret de 4 §, © Diferenta dintre cererea clienfilor si costul marginal al lui Shemp arati potentialul ‘istig care ar putea fi realizat print-o productie si un schimb ulterioare. Dar Shemp va trebui s4 isi reducd pretul pentru a realiza castigul pentru orice numar de serviclt de 87bairbierit sub 350 si curba costului marginal arata ca daca scade pretul pentru tofi clienfii sii, acest lucru nu va fi avantajos pentru el. Ar putea Shemp si reduc preful doar pentru aceia care nu sunt clienfii lui obignuifi? Poate. Dar insasi discriminarea eficace a preturilor face necesare costurrile. in acest caz, Shemp va trebui si obtini informatii despre numerosii oameni care vor plati pentru barbierit si si perceapa preturi dife fara a lupta prea mult impotriva clientilor s4i. Costul acestor demersuri ar putea depigi foarte usor beneficiul potential al efectuarii lor. 4. De-a lungul anilor, Shemp ar putea ajunge sa invete care sunt acei oameni care ar yeni si se birbiereasca la el daci ar plaiti un pret mai mic. $i ar putea incepe sa le ofere rteduceri bazate aparent pe cateva caracteristici personale pe care le cunoaste: membru al bisericii, veteran militar, cetdtean de onoare, vecin etc. Sper barbierit Venit marginal 0 100 200 300400 500 Numar de servicii de barbierit pe lund Venitul marginal pe care Tom il asteapta pentru greblarea terenului este de 7 § pentru un iard (0,92m), 5 $ pentru al doilea, 3 $ pentru al treilea si 1 $ pentru al patrulea. Lund in considerare acest cost de oportunitate marginal, Tom va dori si grebleze primi doi iarzi gi va fi indiferent in legiitura cu greblarea celui de-al treilea. Deci, fie igi va stabili preful la 6 $ si va grebla dot iarzi, fie la 5 $ si va grebla 3 iarzi. INTREBARI LA CARE SA REFLECTATI Atunci cind 0 corporatie foarte mare precum Chrysler este ameninfat cu falimentul, ar trebui ca statul si furnizeze asistenta financiari pentru a preveni inregistrarea unor pierderi in cadrul productiei, al locurilor de munca si al veniturilor? in astfel de cazuri, foarte multi adepti ai sprijinului financiar par si presupund ci falimentul ar determina incheierea oriciror activitati ale firmei. De ce este aceasta presupunere aproape in mod sigue gresits? Daci discriminarea prin pref le permite vanzitorilor s& cdstige un venit net mai mare si uunor cumpratori si achizifioneze, cine nu ar proceda aga, de ce nu utilizeaza toti vanzatorii aceasta metodai in mod conseevent?|. RASPUNSURILA INTREBARILE DIN SECTIUNEA G Faptul c& venitul net (profitul) al unei mari corporatii este negativ per total, acest lucru nu {nseamna ci pentru toate operafiunile costul marginal este mai mare decat venitul marginal. Ar putea fi adevarat ci venitul marginal depageste costurile marginale pentru fiecare dintre ‘operatiuni si pierderile financiare se datoreaza in intregime costurilor investite, cheltuielilor datorate ca urmare a actiunilor anterioare. Acestea ar putea conduce la faliment, Dar nu ar fi in interesul nimanui intr-un astfel de caz si inchida o singur’ operatiune. Pierderile inregistrate in cadrul productie, al locurilor de muncé gi al veniturilor care ar rezulta din egecul financiar al unei corporatii precum Chrysler sunt exagerate foarte mult de aceia al iror interes este cutarea sprijinului din partea statului Odata ce ati devenit congtient de motivul pentru aplicarea discriminarii prin pret, veti incepe probabil s& descoperiti cd se intampla la s Dar costul proiectirii, administrarii si consolidarii unui sistem al discriminarii de succes prin pret este intotdeauna pozitiv si adesea probibitiv, INTREBARI PENTRU PROFESOR 89