Capitolul 7 Profitul si pierderea A. INTREBARI CU VARIANTE MULTIPLE DE RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE- LOR IDEI DIN CAPITOLUL7 1. Calcularea profiturilor unei firme de-a lungul unui anumit an, prin sciderea costurilor totale din incasarile totale A. va subestima profiturile, cind costurile investite sunt incluse in costurile totale B, ignora efectele incertitudinii privind profiturile . ignora efectele concurentei limitate asupra profiturilor. D. va supraestima profiturile doar cind costurile de oportunitate ale tuturor resurselor angajate de citre firma nu vor fi incluse in costurile totale ’n perspectiva teoriei economice, dobanda platita de o companie A. nu reprezinta sub nicio forma un cost, pentru ci nu este pentru nimeni un sacrifici B. reprezinta costul achizitionarii comenzii actuale de resurse. G. reprezinta un cost real doar atunci cand este o obligatie contractuala, D. reprezintd o compensare a sacrificiului facut de aceia care s-au abfinut de la consum pentru a dispune de bani pe care si ii imprumute, Faptul ci proprietari sau managerii unor afaceriiau decizii pe baza costurilorsincasdrilor anticipate gi cd acele estimari nu sunt niciodata sigure ‘A: ducla profituri mai mari pentru acea ale ctor previziuni se dovetesc afi mai precise fa momentul in care ei au actionat decat s-a estimat initial c& vor fi B. duc la pierderi mai mari pentru aceia ale ciror predict se dovedese a fi mai putin precise la momentul in care ei au actionat decit s-a estimat inital ch vor f. . produc ambele rezultate de mai sus. D- nu pot afecta profiturile si pierderile, pentru ci gregelile se compenseazs pe termen lung, 4 Diferenta dintre un ,antreprenor” si alfi participanti la un proiect este aceea i antreprenorul A. accepta responsabilitatea pentru rezultate. B. ofera garantii credibile celorlalti. C. if convinge pe ceilalti sé ii transfere controlul asupra proiectului D. primeste ceea ce ramane din celelalte acorduri anterioare care at fost onorate. E- Becare dintre afirmatile de mai sus diferentiazi antreprenorul de celalti participanfi. 5. _,Drepturile de proprietate” ale oamenilor A. pot fi usor diferentiate de drepturile sociale sau civile. B. determin’ veniturile lor, dar nu le afecteaza deciziile C. sunt drepturile de a controla modalitatea in care vor fi utilizate anumite resurse D- sunt drepturi legal, pe care oamenii le detin in legaturd cu alte resurse decit munca pe care o presteaza 6910. ul 12, Daca profiturile gi pierderile care rezultd din deciziile luate pe baza unor asteptari nesigure se acumuleaza in principal la cei care le-au Iuat gi nu in situatia in care sunt imparfite in ‘mod egal in societate, A. incertitudinea se va mari substantial. B. nu se vor produce profituri sau pierder C. informatia va ajunge si fie distribuita in mod egal intre membrii societatii. D. decidentii vor obtine informatii mai bune inainte de a actiona, Oamenii cauté modalitati mai eficiente de a combina resursele, exerseazd atentia in rezolvarea sarcinilor dificile si igi asuma riscuri personale, incercand s8 ofere ceea ce alti ‘oameni igi dorese A, fra a se géndi la potentialul profit al actiunilor lor, B. deoarece sper si obtina un profit. . daca au obtinut deja un profit adecvat. D, doar daca sunt siguri ca vor obfine un profit. Daca definim , profitul” ca venitul care rezult& dintr-o previzionare mai corecta (comparativ cu alte persoane), ‘A. negim faptul ci oamenii fac orice pentru a castiga profiturile pe care le primese. B. respingem definitia profitului ca incasiri totale minus costuri totale. C. explicim de ce incasirile totale sunt deseori mai mari decat costurile totale, D. justificim profiturle neasteptate. in absenja incerttudinii, profiturile vor fi A. egale pentru toat lumea B. aproape de pragul zero. C. mult mai mari D. venituri nemuncite. To{i ne comportim ca niste ,speculatori” in tranzactille noastre economice ‘A. inafara de cazul in care utiliz’im servicile intermediarilor. B. dacd nu cumparim niciodati pe credit. C. pentru ca tofi actionai evenimentelor viitoare. D. pentru ca tuturor le face placere s8 joace jocuri de noroc. speranfa unor beneficii obtinute printr-o corecta antici Speculatorii de marfuri aduc benefici altora in societate prin A. , facilitarea” modificdrilor de pret pe termen lung, B, fumizarea de informati pe care ali le pot folosi la cursurile viitoare ale prefurilor. . ,preluarea” riscurilor de la persoanele care dorese si igi reduci riscurile cu ajutorul asigurarilor. D. toate variantele de mai sus. Ce este ,preful ingelitor”, din punctul de vedere al modului de gandire economic? ‘A, Un eaz.clar de lips a coordonarii planurilor cauzate de vanzitorii lacomi, B. Un termen fara sens. ca)B._RASPUNSURI SI EXPLICATII LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE RAS- 1 PUNS PE MARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 7 D. Daca investijile au determinat cheltuieli financiare, aceste cheltuieli trebuie si fie socotite in orice calculare a istoricului costurilor, chiar daci nu sunt relevante pentru, actualele decizii privind oferta. Incertitudinea gi concurenta limitat’ igi vor reflecta efectele asupra costurilor gi a incasirilor din anii anteriori. O gregeala frecventi este aceea de a exagera profiturile prin trecerea cu vederea a cea ce reprezinti costurile reale pentru firms, precum si incasirile la care se renunt pentru a angaja anumite resurse, Resursele negate vor reprezenta gi ele bunuri pentru care nu a fost platit un pret explicit, pentru ci ele au apartinut proprietarilor firme. B, Deoarece comanda actuali de resurse este de obicei mai valoroas decat comanda acelorasi resurse lao data ulterioar’, oamenii sunt dispusiss4 pliteasc& o prima pentru a obtine resursele mai repede decat ar fi putut face acest Iucru in alte conditii. Ei concureazai unii impotriva altora pentru obtinerea mai rapida a comenzii de resurse si licitatiile la care participa stabilese potentiala rata a dobanzii. Notiunea ci dobanda reprezinté 0 compensatie ~ pentru cei care acorda imprumuturi pentru ,suferinfa” pe care o intimpind deoarece si-au economisit venitul in loc sa fl cheltuiasca ~ este preferata de multi dintre aceia care dorese si gseasci 0 modalitate de justificare a primirii venitului din dobanzi. Dar aceasta teorie devine foarte repede una absurd si nu reugeste si explice nivelurile reale ale ratei dobanzii. Singurele , sacrificii” pentru care corespunde rata dobanzii sunt oportunitatile la care renun a creditorii si debitorii marginali C. Daca binuiti - dar nimeni altcineva nu o face ~ ci toamna viitoare, studenfii din toat& {ara vor fi mai doritori si poarte blugi drepti cu gauri, afi putea face un mare profit producandu-i acum si fiind gata sa fi oferiti distribuitorilor doritori toamna viitoare, atunci cind va erupe acest capriciu. Daca gresiti, veti fi plait pentru producerea unei cantitati mari de blugi, care nu vor putea fi vandufi la un pret care si acopere costul producerii lor. Daca aveti dreptate, dar banuiala voastrd este impartigiti de intreaga industrie a modei, in toamné vor exista atat de multi producitori de imbriciminte care vor fi pregatiti cu stocuri uriage, incat nu vor putea si dea lovitura. Feriti-va de optiunea D si de celelalte moduri de gandire care ignora diferenfele semnificative, tratand exclusiv mediile $i perioadele mai lungi de timp. E, Alli sunt convingi si cedeze antreprenorului controtul, deoarece li se ofera in schimb garantii pentru serviciile de cooperare pe care le furnizeaza. Aceste garantii nu trebuie sé fie oferite pentru sume de bani, Rezultd c& antreprenorul este responsabil pentru proiect si va primi ceea ce rimane ~ doar ceea ce riméne, dar tot ce rimane — dup ce alfii au primit platile asupra carora s-a convent C. Opfiunea A este incorecta pentru ci drepturile omului sau drepturile civile sunt intotdeauna drepturi de control asupra unor resurse specifice si, drept urmare, drepturi de proprietate. Optiunea B este gresit deoarece drepturile de proprietate sunt cele care orienteaza deciziile oamenilor. Optiunea D sugereaza in mod eronat ci toate drepturile de proprietate sunt drepturi legale si, prin excluderea resurselor de muncé, exclude setul drepturilor de proprietate care joaci cel mai important rol in determinarea distribuirii veniturilor: adici puterea oamenilor de a-gi folosi propriile abilitati, cunostinte si aptitudini. Capitolul 12 va va prezenta conceptul important de capital uman. a10, u 2 es | D. Distribuirea egala a profiturilor si a pierderilor nu va epuiza profiturile si pierderile, pentru ci nu va reduce incertitudinea. De fapt, va mari incertitudinea, oferindu-le ‘oamenilor mai putine stimulente pentru a colecta informatii inainte de a actiona. Nu ia va ajunge si fie mai egal distribuit8, ci ignoranfa. B. Nu profitul anterior, ci profitul potential sau speranta obtinerii profitului stimuleaz astfel de activitsti. Oamenii mu actioneaza exclusiv in speranta profitului, dar cu siguranta nu iau decizii fra sA se gandeasca la un potential profit. Garantille mu sunt necesare, speranta este suficienta C. Nu ne justific’im venitul objinut din profit, nici nu afirmam ci el este nemuncit aritind iin multe ocazii incasirile totale depagesc costurile totale pentru cd oamenii trebuie si actioneze pe baza previziunilor si nu a certitudinilor. B. Competitia pentru profit presupune ca incertitudinea poate fi singura explicatie pentru o divergent continua intre incasarile totale si costul total de oportunitate. Daca tot cea ce cunoastem ar fi sigur, concurenta ar diminua cifra de afaceri si/sau ar mari costurile pnd cand toate diferentele ar fi eliminate. C. Unii oameni sunt mai interesati decat alfii si reduc’ riscul, aga cum este evidentiat de faptul ci unii se asigurd impotriva mai multor evenimente decat altii. Dar nimeni nu poate evita in intregime s& actioneze in fata incertitudinii anumitor consecinfe. D. Prefurile viitoare pe care speculatorii de marfuri le influenteaz’ prin deciziile lor fi determina pe cei care produc, depoziteaza si consuma bunuri sa produc, si depoziteze si 88 consume mai mult sau mai putin, in functie de cum se prevede cd vor fi prefurile viitoare, mai mari sau mai mici; efectul net este acela de a transfera relativa abundentéi a unor perioade spre vremuri de criza. in plus, ef faciliteaz hedging-u prin faptul ci sunt pregatiti pentru a oferio piata celor care dorese si igi reducé riscul, asigurandu-se de un anumit pret in vitor B, Nu este oare un termen mai bun, bazat pe tot ceea ce am invaitat pana acum, ,un efect bruscde scurta durata” in cadrul pretului unui bun? $i oare acest efect ar putea fi cauzat de ocrestere brusca (deplasare ascenclent’ citre dreapta) a curbei cererii cumparatorilor sifsau a unei scdderi semnificative a curbei ofertei vanzatorilor. Aveti o definitie mai bund pentru , pret ingelator”? Distingeti intre un pret ingelator si o crestere temporara a pretului? Daca da, care este aceasta distinctie? ‘TEST CAPITOLUL 7 Cuvantul profit A. estedefinit pentru a fiutilizatin modul de gandireeconomic de catre Biroul consultantilor economici din cadrul conducerii Statelor Unite. B. este folosit in mod incorect de citre majoritatea publicului . este folosit cu un infeles tehnie precis definit de catre persoanele informate. D. are un set de intelesuri bine stabilite, Cea mai cunoscut definitie a ,profitului” este cea de A. plus valoare. B. venit nemuncit, n. venit primit ca urmare a posesiunii unei proprietati D. incasiii totale minus costuri totale. ‘Cum masoara economistii profitul, comparativ cu contabilii? A. Economistiiscad costurile totale dinincasarile totale, iar contabiliirealizeaza operatiunea B. Economistiiscad incasérile totale din costurile totale, iar contabiliirealizeaza operatiunea inversa, . Economistii iau in considerare mai multe surse ale incasdrilor monetare decat contabilii. D. Economistii includ costurile de oportunitate ale antreprenorului, in timp ce contabilii ru fac acest lucru, E. Nu existé nicio diferenta intre cele dous sisteme de masurare. Jn mod tipic, ,profitul economic” al unei firme va fi mai mare decat profitul contabil. mai mic decat profitul contabil egal cu profitul contabil . egal cu profitul contabil minus garanti . egal cu profitul contabil plus valoarea de piata a oricdrui stoc nevandut. POOS> Daca pierderile nu pot fi evitate intr-o lume incerti, atunci A. la fel se intmpla si cu profiturile. B. profiturile sunt doar un rezultat al norocului C. profiturile pot fi evitate. D. profiturile sunt rezultatul actiunii oamenilor care dispun de informatii perfecte. Afirmatia c& antreprenorii de succes de pe o piafa liber defin un avantaj comparativ intr-o actiune de arbitraj inseamni ci A, sunt eficienti daca igi vind produsele la un pret mai mic decat costul produceri B. sunt eficienti daca igi vind produsele la un pret egal cu costul producerii C. sunt eficienti in descoperirea oportunitatilor de a cumpara bunuri la prefuri mici si de ale vinde la prefuri mai mari D. sunt eficienti in rezolvarea disputelor de interes asupra fitlurilor pentru a reduce drepturile de proprietat. Gacy poate vinde haine la preturi mai mici decit Mimbel, pentru ci Gacy detine propria clidite, in timp ce Mimbel trebuie si pliteasc’ chirie”. Aceasti afirmatie este A. corectl, daca chiria este un cost investi B. corects, daca afirmaim ci Gacy are costuri mai mic, dar gresiti prin sugerarea faptului 8 de aceea Gacy va percepe preturi mai mici. . induce in eroare prin sugerarea faptului ci nu exist& niciun cost de oportunitate pentru Gacy pentru utilizarea claditii a cirei proprietara este D. incorecti, deoarece chiria nu inseamni acelasi lucru eu pretul .Antreprenorul” este cineva care in general A. cumpara actiuni riscante sau alte investifi. B, imprumuts economiile unor grupuri sau indivizi care deruleaza un proiect riscant. C, posed pmant, echipamente sau cladiri gi permite ca acestea si fie utilizate intr-o ‘maniera riscanta. D. urméreste profitul economic prin experimentarea unor actiuni incerte. B10. nn. 12, 13, M4, Antreprenorul primeste elementele reziduale dintr-un proiect deoarece A. detine o putere mai mare de a negocia decat ceilalti participanti din proiect. B. ofera tuturor celorlalti participant a proiect compenssiri deja cunoscute si asupra cirora s-a convenit prin intermediul unor contract. . este proprietarul legal al proiectului in sine. D. este singurul care intelege detaliile tehnice ale proiectului. E. detine proprietatea asupra tuturor resurselor utilizate in proiect sia incasdrilor generate prin proiect Care dintre urmatoarele situatii descrie 0 consecinta a drepturilor de proprietate, aga cum este utilizat termenul in manual? ‘A. Sonja zboara cu avionul pentru ca poate obfine un loc in partea din fata a avionului B. Emily se inscrie la cate un curs in fiecare an pentru a fi eligibila si obtina un permis de parcare. C. Lui Rico fi face plicere si blocheze traficul, traversind foarte incet pe trecerile de pietoni, D. Tony igi construieste casa din paie gi nu din cérdmizi, pentru c& nu este proprietarul teremului pe care aceasta este asezata E, Toate variantele de mai sus descriu conseci fe specifice ale dreptului de proprietate. Daca legile si obiceiurile dintro societate sustin c& oamenii care sunt nevoiti si iasd afar’ pe ploaie au dreptul de a lua orice umbreli care este disponibila pentru a fi utilizats, A. vor fi achizitionate mai putine umbrele, B. vorfi achizitionate mai multe umbrele. C. nu se va observa niciun efect asupra numarului de umbrele achizitionate, dar umbrelele existente vor fi utilizate mai des. D. va ploua mai des. Atunci cdnd profiturile sau pierderile care apar ca rezultat al incertitudinii sunt de obicei directionate catre oamenii ale ciror decizii au condus catre acele profituri sau pierderi, ‘A. oamenii igi asumd tot felul de riscuri absurde pentru cif sunt dornici si obfina profit. B. oamenii igi exerseazii mai mult capacitatea de atentie in luarea deciziilor. C. venitul este distribuit egal pe termen lung D. venitul este distribuit in mod corect. Profiturile care sunt rezultatul unor previziuni ingenioase pot fi diferentiate cu usurinti de profiturile care sint rezultatul unui simplu noroc prin. chestionarea celor care primesc profitul vot majoritar. chestionarea oamenilor care au sustinut pierderile. studi empirice atente. nicio procedura cunoscut rons> in prezent. Certitudinea unor incasiri totale dintr-un anume set de planuri, incasari mai mari decat costurile totale presupuse de acele planuri, A. va depisiin general certitudinea morti sa taxelor. B. va conduce la eliminarea diferentelor dintre incasiri si costuri prin intermediul unei concurenfe marite C. va conduce la 0 crestere a avutiei tuturor persoanelor implicate. D. va produce profituri neasteptate. m”15, 16. W. 18. 19. 20. 21 Daca un dealer de masini vechi se bucura de profituri economice, atunci A. ca grup, clientii sai au suportat in mod necesar o sum asemanatoare in pierderile economice. B. ca grup, clienti sai s-au aflat in mod necesar intr-o situatie financiaré mai proast C. ca grup, concurenfii sai au suferit in mod necesar pierderi economice. D. toate variantele de mai sus sunt adevarate, E, nicio variant’ de mai sus nu este adevarata. Cineva care ,vinde cu livrare la o data ulterioari” ‘A, vinde bunuri pentru o livrare ulterioara fara a se afla in prezent in posesia lor. B, asteapta ca pretul bunului vandut acum sé creascé mai tirziu sau inainte ca livrarea si fie facuta, . sti mai degraba jos decat in picioare atunci cnd face vanzarea, D. nu dispune de suficienti bani lichizi pentru a avea stocuri. Care dintre urmatorii vanzitori vinde cu livrare la o data ulterioars, in sensul larg al termenului? A. O facultate care va face si plat intreaga taxa de studi din prima zi a semestrului. B. O revisti care va convinge si cumparafi un abonament pe un an. C. O orchesteé simfonic’ care va vinde un bilet pentru un spectacol de sezon. D. Tofi vanzatorii mentionati mai sus vand cu livrare la 0 data ulterioara. E. Niciunul dintre vanzitorii menfionati mai sus nu vnd cu livrare la o data ulterioard. Cu tofii ne comportim ca ,speculatori” in sensul larg al cuvantul A. pentru ci tuturor ne place sa juctim jocuri de noroc. B. pentru cd tofi actionim in speranta obfinerii beneficiilor dintr-o corecté anticipare a viitoarelor evenimente. C. doar daci nu cumparim niciodati pe credit D. doar dacé nu utilizim serviciile intermediarilor. Care dintre urmatoarele persoane face hedging? A. Un speculator de marfuri car B. Un speculator de marfuri care ii limiteaza activitatea pe piati la achizitionarea de futures. C. Un speculator de marfuri care igi limiteaza activitatea pe piafd la vanzarea de futures. D. Un fermier care cumpir’ in septembrie futures pentru porumb si planteazi porumbul in luna mai. E. Un fermier care vinde in septembrie futures pentru porumb si planteaz porumbul in una mai. limiteaza achizitiile sau vanzarile la viitoarele contracte, Cuvantul futures, aga cum este el folosit pe pietele de mairfuri, se refer la ‘A. bunurile care nu au fost inci produse. B. bunurile care se afla pe stoc, dar nu au fost ine’ livrate. C. contractele de livrare a bunurilor (sau acordurile de livrare) in viitor la preturi asupra cirora s-a cizut de acord acum, D. bunuri a caror valoare comerciala trebuie si fie demonstrat. Speculatorii care anticipeaz un pret viitor mai mare decat preful actual vor avea tendinta ‘8 actioneze astfel: A. crese pretul actual si scad pretul viitor. B. cresc atat preful actual, cat si pretul viitor, B2, 23 24. 2. C. scad preful actual gi crese pretul viitor. D. scad atat pretul actual, et si preful viitor. Speculatorii care estimeaza corect ce se va intimpla in vitor igi propun planuri care, in mod neintentionat, reduc incertitudinea pentru alti. mares¢ fluctuatile preturilor. cauzeaza surplusuri. mares¢ raritatea bunurilor. FONE> ‘Completati spatiile libere: Daca un cercetitor in domeniul politicii considera ci Brazilia se afl la un pas de proteste civile, ceea ce va reduce semnificativ oferta de cafea de anul vitor, el ar trebui si futures pentru cafea. Dac’ alte conditii sunt constante, el are o probabilitate mai mare de a profita de pe urma deciziei sale atunci cand ‘oameni sunt constienti de posibilitatea framantarilor civile A, vind’; mai pufini B. cumpere; mai pufini C. vands; mai multi D. cumpere; mai multi Preturile actuale mai mici, cauzate de schimburile dintre speculatori, A. le fac rau producatorilor bunului comercializat de speculatori \curajeaz utilizatorii produsului comercializat de speculatori si amane o parte din achizitille lor pana la o data ulterioara, C. au ambele efecte de mai sus. D. nu au niciunul dintre efectele de mai sus. Speculatorii care actioneaza pe baza unor previziuni proaste A. igi fac riu lor gi altor membri ai societa B, ii fac riu lor, dar nu gi altor membri ai societ C. fac riu altor membri ai societatii, dar nu lor ingigi. D. igi afecteaza stima de sine. RASPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI7 1D 6c ILA 16. A 2A 2D 7C 12.B 17.D 2A SD) 8D 13. E 18. B 2.B 4B 9. B 14.B 19.4 28.4 BA 10. 15.E 20. 25. ‘SPECULATORII $I FLUCTUATIA BUNURILOR DE-A LUNGUL TIMPULUL S& presupunem c& pentru grau, curbele cererii si ofertei in Statele Unite sunt asa cum apar ele prezentate in graficul care urmeaz. Un pret de 3 $ pe bani va fi potrivit atat ‘cu intengiile reprezentantilor cererii, cit si ai ofertei, si 6 miliarde de banite de grau vor fi cultivate gi schimbate. La oricare pret mai mare, cultivatorii vor dori si furnizeze (1) (mai mult/mai putin) decat vor dori consumatorii si cumpere gi astfel pretul va (2) (creste/ scidea). La oricare pret mai mic de 3 $, cultivatorii vor dori si furnizeze (3) (mai mult/mai putin) decat vor dori consumatorii si cumpere gi astfel pretul va (4) (creste/scadea), 76Pret pe bani 5 8 4 3 2 1 0 Acum, si presupunem ci speculatorii ajung la concluzia c& o seceta va reduce recolta de anul viitor la 4 miliarde de banie. Cultivatorii vor dori in continuare si ofere 6 miliarde de banite in asteptarea unui pret de 3$; dar speculatorii previzioneaza ca seceta ii va impiedica & igi indeplineasca intentia. Daca efectul acestei secete s-ar fi produs fara un avertisment, preful graului ar fi de 3 $ in acest an, dar va creste la (5) _$ dup recolta din urmatorul an. Cu toate acestea, speculatia va diminua aceasta diferen( Speculatorii vor incepe s (6) (cumpere/vanda) futures pentru grau, care reprezinté contracte pentru a livra gi accepta graul in urmatorul an la un pref asupra cAruia s-a cizut de acord acum. Aceasta inseamné ci speculatorii vor fi capabili si achizitioneze grau in urmétorul an, pentru care se asteapti ca pretul si fie de 5§, la preful actual anticipat de 3. Abilitatea dea achizitiona pentru 3 $ un bun care se estimeaza ca va valora 5 $ este o ,afacere bun” si pretul ,afacerilor bune” creste prin licitatii competitive pana cdnd nu mai este o afacere buna. Aceasta inseamna c& pretul pentru futures la grau, care este preful pentru care este livrarea anul viitor, va creste pana cand se va apropia de (7) Oamenii care gestioneaza in prezent graul (cultivatori, morari, exportatori, operatori de tutilaje) utiizeaza pretul futures pentru grau (contractele pentru livrarea graului) ca cea mai buna predictie disponibild a prefului viitor al graului. Un pret in erestere pentru futures le indica faptul cd oamenii bine informati considers ci graul va avea un pre{ mai mare anul viitor decat anul acesta, Aceasta informatie ii incurajeaza pe oameni si retina de la vanzare graul in acest an, pentru a dispune de cantititi mai mari anul vitor, cind se agteapta si primeasci mai mult din vinzarea sa. Acest lucru are un efect de (8) (crestere/scadere) a pretului curent, care, in schimb, ii determina pe utilizatori si consume (9) (mai mult/mai ufin) in perioada curenti, facand astfel ca un set de cantitati (10) (mai mari/mai mici) si fie disponibile pentru consum anul viitor, atunci cand se asteapta ca graul si se giseasci in cantititi limitate. Aceasta disponibilitate marita va face ca preful de anul viitor si fie mai sciizut decit ar fi fost in alte conditi Oferta Cerere 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Miliarde de banite de grau pe an Inaceste condi actiunilespeculatorilor fac ca bunurite fie transportate cu mult inainte, dints-o perioada in care ele sunt disponibile in canttati rezonabile, intro perioada in care creste gradul lor de limitare gi determin’ diminuareafluctuatilor de pret. Ar putea10. 1 2. 13, 4. 16. 16. v7, 18, 19, 20. 21 22 acjiunile speculatorilor s& determine transferarea relrogada a bunurilor atunci cind se asteapta ca acestea si fie mai putin rare in viitor decat sunt in prezent? Sa presupunem ci speculatorii concluzioneaza ci o recoltd foarte bogata va creste valoarea productiei de anul viltor la 8 miliarde de banite. Dac acest lucru s-ar intampla pe neasteptate, pretul graului ar fi de 3$ anul acesta, dar ar scédea la (11) _$ anul viitor. Speculatorii vor incepe si (12) (cumpere/vanda) contracte futures pentru grau, ceea ca va determina o (13) (crestere/ scidere) a pretului contractelor futures pentru grau. Acest Iucru le va indica definatorilor actuali de grau ca pretul de anui viitor va fi (14) (mai mare/mai mic) decat preful de acum. Jn consecint, oamenii care depoziteaza grau pentru a-l vinde mai tarziu vor decide s& depoziteze (15) (mai mult/mai putin) grau pentru vanzarea viitoare gi vor vinde (16) (mai :mult/mai putin) grau acum. Aceasta situatie va (17) (mari/diminua) pretul curent al gral care, la randul su, ii va determina pe utilizatori si consume (18) (mai mult/mai putin) in perioada curenta si si planifice s consume (19) (mai mult/mai putin) anul viitor decat au planificat si consume inainte ca actiunile speculatorilor si le schimbe opinia despre recolta de anul viitor. Deci, in timp ce gréul cultivat anul viitor nu poate fi consumat anul acesta, actiunile speculatorilor pot determina ca o parte din graul pe care Lau depozitat pentru a fi consumat anul viitor s8 fie vanduta si consumata anul acesta, fapt care transfer gréul dintr-o perioada in care gradul de limitare al bunului este (20) (mai mare/mai mic) intr-o perioads in care acesta este (21) (mai mare/mai mic) si (22) (mareste/reduce) procentul cu care recolta de anul vitor va cauza 0 scadere a pretului sub cel de anul acesta. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA E mai mult scidea mai putin creste 5 cumpere pretul care se asteapta si predomine anul vitor. (Nu va creste pana la pragul de 5 $ pentru i activitatile speculatorilor, aga cum sunt prezentate in acest exercitiu, vor impiedica ca pretul de anul viitor si creascé atat de mull) crestere ‘mai putin vanda scaidere mai mic mai putin ‘mai mult diminua mai mult mai putin mai mic mai mare reduce INTREBARI LA CARE SA REFLECTATI Este sistemul de piata bazat doar pe profitul economic? Ce rol joac (daca exist vreunul) pierdlerea economic’ intr-o economie de piats?H._RASPUNSURILA INTREBARILE DIN SECTIUNEA G 1, Sistemul de piata este simultan un sistem de profit si pierderi. Antreprenorii sunt ghidati de preturile de piati gi vor combina resursele rare intr-o maniera care estimeaza ei c& va fi profitabila si vor incerca sa evite combinarea resurselor pe care le consider’ neprofitabile. La fel de important, profiturile sau pierderile economice actuale vor servi la confirmarea (au infirmarea) asteptarilor initiale. Antreprenorii care se bucura cu succes de profituri economice tind sisi pastreze dreptul de proprietateasuprabunurilorlimitate. Antreprenotii care suferi pierderi economice dispun de un stimulent pentru a-si corecta planurile in lumina greselilor, pentru c3, dacd nu fac acest lucru, vor tinde si renunfe la proprietatea asupra resurselor limitate in favoarea altora, care se lupta si gaseasci mai multe utilizari pentru resursele respective. Pierderile sunt un semn al esecului individual antreprenorial, dar pierderile sunt la fel de esentiale pentru ane asigura de faptul c& procesul pietei ca intreg oferd semnale potrivite, eficace, si corectori pentru a ghida proiectele antreprenorilor. L._ INTREBARI PENTRU PROFESOR