Capitolul 9 Ese rea See Concurenta si politica Suvernamentala A. INTREBARICU VARIANTE MULTIPLE DE RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE- LOR IDEI DIN CAPITOLUL 9 1. Vanziitorii sunt capabili si elimine. constrangerile impuse de concurenta asupra lor daci pot & Scidea preturite sub costul total al product C. deveni suficient de D, convinge cumparat 2 Concurenta ofers vai A. areduce marie angie arace cain peter Okercaptadl Ge encire pr pote cumpasto B autisa pn le de vanzare non-etice, Acordurile dintre vinzitorii care se afl in Competitie de a nu reduce preturile nu au o Probabllitate préa mare de af eficace, cu exceptia cazului he care vanzitorii pot & cidea de acord asupra unei impairfn a pietei, B. impiedica noile firme si intre in industrie, 5, impiedica alte firme, care existl deja, 68 ofereinlocuitori apropiati la prefuri mai mici. D. face toate cele menfionate mai sus, concurenta este acela ci A statul define puterea nick de a impune costuri suplimentare asupra actiunilor intreprinse de vanzatorii concuren B nui costi nimic si obfin’ spriin din parteastatulu isi modalititi echitabile gi corecte de a reduce concurenta, Concurenfa doar cind acest lucru este de interes public, 5. Afirmatia ca o firma ,vinde sub cost” fC Probabil si fie ficutd cao acuzatie de cStre un vanzitor concurent, B, nu are nicio semnificafie clard pana cand nu ni se ‘pune ce actiune este aceea al cire! cost nu corespunde prefului, de obicet capa credibilitate doar printr-o alocare arbitrard a costurilor investite sau a costurilor comune, D. toate variantele de mai sus sunt adevarate.Reducerea ,de ruinare” a preturilor nu are ganse si fie o strategie competitiv de succes pentru vanzatori, cu exceptia cazului in care A. pridatorul este capabil si mareasci substantial prefurile dup’ ce si-a distrus vanzStorii rival. B. pridatorul este capabil si previna aparitia noilor rivali ca rspuns la prefurile sale substantial mai mari. resursele rivalilor pe care pridatorul ii eliminé din afacere sunt distruse sau dispersate. - D. se intampla toate cele de mai sus. Legislatia creata pentru a impiedica orice firma sa intre in posesia unei cote suplimentare de piata si, implicit, sX puna stapanire pe afacerile altor firme A, mareste numirul de alternative disponibile consumatorilor. B. menfine profurile la un nivel mai scXzut decit ar fin alte condi. . asigurd conservarea concurentei. D. inceplineste toate funcfile de mai sus. E, nu indeplineste niciuna dintre funefile de mai sus, Firmele care vind pe piefele pe care se compara prefurile de obicei ‘A. se abtin de la producerea de bunuri pe care le-ar putea furniza la un cost mai mic decat cel pentru care sunt dispusi cumparitorii si pliteasc’, B. nu se ali sub incidenta constrangerilor impuse de concurenta. C. mu vor vinde niciodata la aceleagi prefuri ca ale concurentei, cu exceptia situatiei in care sunt angajati in coluziuni pentru stabilirea preturilor. D. vor vinde mai putine bunuri daci li se permite si perceap’ prefuri diferite unor consumatori difer RASPUNSURI $1 EXPLICATII LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE RAS- UNS PE MARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 8 A. Concurenfa include intotdeauna oferirea de catre alfi productori a bunurilor-substitut si, de aceea, poate fi eliminats doar prin impiedicarea celorlalti de la furnizarea unor alternative atractive. Este mai probabil ca sciderea prefurilor si fie un raspuns la resitinea exercitati de competitor, decat o incercare de a-i elimina pe acestia. De aceea, © firma care se dezvolt3 nu obfine o pozitie de monopol, nici nu elimins concurenta Convingerea cumparitorilor de faptul ci produsul pe care il vand este superior altora este coea ce trebuie si facd orice vanzitor pentru a vinde gi, daci reusese acest Iucru, ar {rebui considerat mai degraba ca un rispuns de succes la actiunile concurenfei si nu ca eliminare a acesteia C. Intrebarea care se pune intotdeauna este cum pot face vanzitori ca produsele lor si pard mai atractive. Reducerea calitiii nu este cu siguranta o formula recomandati, si nici utilizarea practicilor de vanzare non-etice. Aceste dou tehnici sunt in mod special rispunzdtoare de transformarea produsului intr-unul mai degraba neatractiv pe termen Jung: in timp ce concurentaii stimuleazai pe vanzitori siigi controleze costurile, inclusiy costurile cu resursele umane, nu ji stimuleazitin mod necesar si reduc’ salariile Salarile mai micinu atrag dupi sine costuri mai mici ale productiei dact fac dificiléatragerea gi retinerea angajatilor productvi. D. Acordurile dintre vanzatori pentra menfinerea preturilor la un anumit nivel, care se situeazd substantial peste costul marginal, ar fiinstabil chiar dacd acestea nu arf ilegale. Produsele au atat cle multe dimensiuni diferite prin care vinzitorii le pot angaja inConcuren{a costisitoare,astel into imparire clar8 a pietei ar fi un supliment sential pentru orice acord privind stabilirea preturilor. Dar problema reprezentata de firmele care nu fac parte din infelegerea respectiva va ramane in continuare. Cum va impiedica cartelul intrarea pe piafi a noilor firme si tmbunatafirea produselor-substitut? Ambele raspunsuri devin mai probabile cu cat preful este finut mai eficient la un nivel superior costului marginal. A. Statul poate doar si fl excluda pe competitori prin-Impunerea unor costuri speciale entra ci statul este o institutie social cu un drept general recunoscut de a utiliza coercifia. Acest lucra presupune cf vanztorii vor concura unul impotriva celuilalt pentru a-si asigura asistenta beneficd a statului, o concurenta care va fi in mod normal Costisitoare pentru ei (cheltuielile pentru lobby). Nu este 0 concurenf’ al eStei rezultat este garantat a fi ,corect pentru tof” sau ,in interesul public’. (Capitolul 14 va analiza ‘mai detaliat aceste chestiuni). D. Cuexceptia unui vanzstor (competitor), cine a avea interes i se plang&? Dar plingerile omit in mod convenabil faptul e& actiunile au anumite costuti. Aceasté neglijare le Permite de obicei si piarda din vedere acfiunea relevant’ al cirei cost il acopera in mod sigur vanzatorul sisi umple definifia costului cu multe cheltuieli care nu au legaturé cu deciziile vanzatorului. D. Prefurile substantial mai mari pentru o perioada de timp extinsd vor fi necesare pentru ¢a pridatori si poata cigtiga cle pe urma reduceri accentuate a preturilor Dar va putea Pridatorul si igi exclud& noiirivali, in special dac& resursele firmelor eliminate din afaceri de citre el sunt inca disponibile? E, Concurenfa nu este conservati prin impiedicarea ei, chiar dacé acest lucru este facut in numele conservaril competitorilor, Atunci cand vinzatorii sunt impiedicafi si concureze, cumparatori tind si primeasci mai pugine opfiuni de alegere sisi plateased preturi mai mari ‘A. Restriciaprivind rezultatele, care este caracteristicé pieelor pecare se cmpar& prefurile se diminueaz& atunci cind vanzatori practicd discriminarea prin pret. Preturle entice zu sunt 0 dovada a coluziunii ele ar putea fi pur si simplu consecinta concurentei, Prin care cei care compara preturile nu sunt sub nicio forma protejati pentru ci detin o anumit’ putere de a alege preturile pe care le vor stabil TEST CAPITOLUL9 Dac exist’ doar un singur cotidian publicat intr-un oras cu o populatie de 100,000 de locuitori, proprietarul ziarului A. este monopolist, B. nu are competitori, are o anumita putere de a varia preful de vanzare, D. dispune de o putere limitata de a varia preful de vanzare, Proprietarii singurului cotidian dintr-un orag au de-a face cu concurenta (care le restrictioneaza puterea de a mii preturile) din partea ‘A. posturilor de radio gi televiziune. B. ziarelor din alte orase.C. ziarelor siptimanale. D, niciuma dintre variantele de mai sus. E. toate variantele de mai sus, pentru ci reprezinta inlocuitori partiali. Venitul net mare pe care il castiga o firm dintr-o activitate A. furnizeaza pentru alti stimulente pe care si le angajeze in acea activitate B. servegte ca o ameninfare pentru a-i impiedica pe ceilalfi si se angajeze in acea activitate, - C- Iasi mai putine stimulente pentru celalfi pentru ale angaja fn acea activitate, D. este o dovada concludenté ea firma este monopolist’. Ce efect vaavea reducerea de citre American Airlines a profurilorbiletelor de avion pentr ruta Chicago-Indianapolis asupra cereril pentru locurile oferite de United Airlines? A. Niciun efect, pentru ci cele doud bunuri sunt aproape perfect substituibile. B. Niciun efect, pentru ci doar cantitatea ceruti depinde de pret. C: Cererea va seidea pentru c& zborurile efectuate cu American Airlines sunt un produs ssubstitut foarte apropiat pentru zborurile efectuate cu United Airlines, 1D. Cererea va creste pentru ci United va fi obligat’ st isi reduca prefurile. Dac United Airlines réspunde prin scéiderea preturilor pe ruta respectiva, ce efect vor avea acestea asupra locuriloroferte de edtre American Airlines pe ruta Chicago-Indianopolis? A. Niciun efect, pentru ci doar cantitatea ceruti depinde de pref. B. Niciun efect, pentru ci American Airlines a lansat reducerile respective. C. Cererea va scadea, pentru ci zborurile efectuate cu United Aili substitut foarte apropiat pentru zborurile efectuate cu American Airlines, D. Cererea va creste, pentru ci American Airlines va fi obligata sa isi reducd in continuare preturile, intrebairile 4 gi 5 arata 4 pentru orice firma, curba cererii ‘si, deci, politica de pret pe care o alege ‘A. poate fi controlaté de firmele mari, B. s-ar putea si se modifice ca rispuins la politica firmei privind pre{urile, transformand curba cereriiintr-una destul de dificil de determinat. se afld fn totalitate sub controful sau atunci cind exists doar pufini cumpiritori pe iat. 'D. nu lasi loc pentru concurenta atunci cind existi oligopol. Vanzatorii care incearci sii menfind sau s& méreasc’ cererea pentru produsul lor in fafa concurenfei prin imbundtfirea calititii acestuia A. risipese resursele, B. vor avantaja mai mult cumparstorii daca ar scidea pretul. C: vor genera beneficii suplimentare pentru cumpairitori si costuri adifionale pentru ci ingisi. D. actioneaza ineficient. De obicei, o firma va alege si mareasca cheltuielile de publicitate A. cand venitul estimat afi cistigat depigeste costul aditional asteptat al acesteiactiuni B. doar daci nu este subiectul concurentei C. doar daca nu este singura firma care vinde produsul pe o anumit’ piati D. atita timp cit se asteapta ca aceasta acfiune si mareasca vanzitile10. u. 12, 1B. M4 1b. Un pref care a fost stabilt printr-un acord inte vanzitor la un pret peste costul marginal al fiecarui vanzator A. este mai ugor de menfinut daci exist mai mulfi vanzatori, B. garanteaza fiecirui vanzator un venit net mare. Ii las fiecdrui vanzator un stimulent putemic pentru a vinde unitati suplimentare D. va fi mentinut de fiecare vinzitor care doreste sisi acopere cheltuelle de regie. Vanzitori care vor adera in mod congtiincios la o infelegere de a nu concura pentru reducerea prefului A. nu detin nicio modalitate de atragere a clientilor de la alte firme. B. Vor gasi modalitati alternative de atragere a clientilor altor firme, atat timp cat acest Iucru nu va determina costuri aditionale. Yor dori si utilizeze modalitti alternative de a-siatrage noi client de la afi vanzatori, atat timp cat costul marginal al acestei actiuni este mai mic decat plus valoarea eatimats pentru venitul lo, D. se comport mai etic decat vanzAtoril care si redue prefurile Un cartel este ‘A. un dispozitiv pentru transportarea mérfurilor intr-un supermarket. 5B. o infelegere in cadrul unui grup de vinzitori/cumparatori creat pentru a controla Preturile prin reglarea vanzérilor. : . ocurba a cereri internationale. D. ollege care interzice fuzionstiledintre vanzatorii competitori. Vanzitori care dorese si scape de concurenfi vor primi asistentd eficace din partea statu A, doar daci statul interzice complet concurenta. B. doar dacs statul exclude total now-intrafi pe pias . dacé statul impune orice costuri suplimentare vinzatorilor, . daca statul le permite vanzitorilor sa stabileasca preturile fii alte restrict legate © lege care impiedica firmele si deruleze orice acjiuni care ar putea reduce numérul competitorilor A. prezerv concurenta B. creste concurena, . restrictioneaz concurenfa. D. nu are niciun efect asupra concurentei. Multe firme sprijind legislatia pentru a impiedica aparitia situatiei de ,a vinde sub nivelul costului” pentru ci A. acestea sti ci oricine vinde sub nivelul costului concureaz’ intraun mod neloial B. acestea stiu ef concurenta pentru pret le face viata mult mai dificila, . dorese si conserve sisi extindé concurenta. D. considera 8 pentru managementului unui sistem liber al companiei, corectitudinea este esentiala, kn stabitirea preturilor, mBcelirile cae vand cotlete gi came pentru fripti vor disteibui costal achizitioniri unei buciti de came de vitd intre cele dou produse A. In mod egal. B. pe baza greutiti sia volumului16. 17, 18. 19. 20. 21, . pebaza corer de cotlete gi friptur’. , adiugand un procent standard. ‘Vanzarea bomboanelor mentolate la un pret situat sub costul achizitionSrii lor A. reprezinta o politicé care contribuie la pierderea banilor. B. probabil cX va contribui, pentru unii vanzatori, la consolidarea venitului net dacd Judecm din perspectiva numeirului de firme care distribuie gratuit bomboane mentolate catre clienti lor. + C. mu se va intimpla daca vanzitorii doresc si igi maximizeze venitul net, D. demonstreazs cd existi un sistem de ruinare de stabilie a preturilor Reducerea accelerath a prefurilor (de ruinare) inseamni reducerea pretutilor A. ca parte a strategiei de marketing, B. sub nivelul costului, C. sub nivelul costului, in speranta falimentirii firmelor concurente, sub nivel costal, in speranfa falimentiri frmelor concurente, cu intentia de a méri foarte mult prefurile dup’ disparitia competitorilor, ‘egile prefului minim create pentru a impiedica ,vanzarile sub nivelul costului” A. garanteaza o concurenfé loiald intre vanzatori, B. asigurd publicului o oferta continua de produse de calitate, la prefuri rezonabile, C garanteaza preturi mai mari, in speranta de a impiedica preturile mai mari, D. protejeaz consumatori impotriva vanzStorilor lips de scrupule. ‘tegea federal care stabileste politica SUA cu privire la concurenf in randul firmelor este A. Actul National al Relafilor Industriate, votat in 1933 B, Actul Mann, votat in 1910. C. Actul Sherman, votat in 1890. D. Actul Morril, votat in 1862, Clauza impotriva fuziunilor stipulatsin Actul Clayton interzice fuztunile inte firme atunct cand A. una dintre acestea este semnificativ mai mare decat celelalte. B. nu poate fi demonstrat ci fuziunea este in interes national G efectul fuziunii poate reduce substantial concurenta, . comitetele lor de director’ au interese financiare care se blocheaza reciproc. © furiune inte o firma care produce saltele gi alta care fabrici podlele din lemn masiv este ofuziune A. pediagonala, B. orizontala . verticals, D. conglomerata Reutsiune inte o firma care fabricd automobile si alta care procuce tab de ofel este 0 fuziune A. pe diagonal, B. orizontalé. C. vertical, D. conglomerata,23, 24, 25, 26. m7, fuziune intre doua firme care produc echipamente electrice este una A. pe diagonals, B. orizontals, C. verticals D. conglomerat’, Producitorii considera adesea ci este in interesul lor si stabileasca prefuri minime de revainzare pentru ci + A. acest lucru elimina concurenta pentru cei care vand produse-substitut. B. acest lucru le permite 88 perceapa de la retaileri un pret mai mare. © acest Incru ii stimuleaza pe retaileri si furnizeze clientilor servicii care le maresc vanzatile totale. D. in ipsa preturilor minime de revanzare, retailer ar putea practica prefuiri de ruinare. Actiunile statului in vederea cresterii competi tag A. mu pot avea succes pentru ci niciun vanzAtor nu poate fi obligat 58 concureze. B. ar putea determina costuri mai mari decit beneficile lor marginale. C. sunt contrare spiritului Actului Sherman, D. au reprezentat un egec total in Statele Unite pe parcursul ultimului secol Autorii argumenteaza ci cca mai buni modalitate de a vi géndi la concurenti este si o percepeti A. ca pe un rezultat sau o stare de repaus. B, capeun proces continuu sau un concurs inte rival C cape un lucru cirui nu ii acordim atengie deosebit in realitate. D, Niciuna dintre variantele de mai sus. Care dintre urmatoarele nu este 0 afirmatie a modelului concurenjei perfecte? A. Existi mulfi cumpérstori si vanzator,astfel incat nimeni nu deine puterea pe pit B, Mobilitatea resurselor nu are niciun cost (de exemplu, intrarea si iesirea din industrie sunt libere), C: Carbele cereri pentru produs pe care indiviai le intalnesc pe pietele perfect competitive se deplaseaza descendent, D. Actorii economici accept’ preturile. RASPUNSURI LA TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUT9 1: 2-@ 1c 19.C 25.B 2E BA 4B 20.C 26. B 2A onc) 15.C 2D 2. 4c 10.C 16. B 2c 5. ¢ 1B 17.D 23.B 6B 2c 18.C 24.C STABILIREA PRETURILOR, COLUZIUNEA $I CONCURENTA, Compania Wobbly Widget produce si vinde dispozitive in Westchester. Curba cereri gi cea 2 costului marginal sunt prezentate in graficul urmitor. Utilizati grafcul pentru arispunde Ia urmatoarele intrebiri ‘Cate dispozitive va produce gi va vinde zilnic compania in Westchester?2 3 sia 2 10 4, Ce pret va stabili compania pentru a vinde acest num? Ce portiune din grafic reprez de marketing? '4 venitul net pe care compania il cAstigs din aceasté politics Cost a Inargjral| een Cee ag ees Wear CT a ary Cantitatea de dispozitive pe zi Profiturile companiei Wobbly atrag compania Wrestful Widget in Westchester. Costurle TrarBinale ale acestei companii pentru producerea si vanzarea dispozitivelor sunt {ntimplitor identicecu cee ale companiei Wobbly. De ceintrarea pe pia a Wrestfl tncle ‘Si alba drept consecinta reducerea prefurilor la dispozitive in Westchester? Saree a TEE Pact Wobbly si Wrestful decid s8 nu se angajeze in compettia pentru prefuri, dar s& isi ‘expartdpiaja in mod egal ce se vaintampla cu pretul dispozitivelor,canttatea prodsé si vanduta si profiturile companiilor cu acest profil? ea asc cnsSaTERSe se ee Gare va fi costul pe care va trebui sil plteasci Wobbly (sau Wrestful) pentru producerea 51 vinzarea unui dispozitiv suplimentar fata de cantitatea pe care 0 vinde in prezent$s in cadrul infelegerii de cartel? Care va fi venitul séu marginal, dacd unul dintre clienfii competitorului su a inceput si cumpere de la Wobbly (sau Wrestful)? Ee a ea a 7. Care ar fi venitul net adifional care i-ar reveni lui Wobbly (sau Wrestful) dintr-o astfel de schimbare a cumparatorilor (regulati? Cat va fi dispusé s4 pliteasca fiecare firma pentru a induce o astfel de modificare, daci ar putea fi sigurd ci cealalté firma nu ar putea afla despre acest lucru ginu s-ar rizbuna? a ee ee ee see eet 8. Daci ati fi un reprezentant de vanzéti pentru dispozitive si ali lucra pentru una dintre firme, ati fi stimulat de ceva sa oferiti unui potential client un rabat secret? E _RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA E 1. Curba venitului margi | intersecteaza costul marginal la 11 unititi. 2. 11 unitai pot fi vandute la preful de 7,50. 3. Zona dintre 7,50 $ si curba costului marginal pana in dreptul cantititii de 11 unitati, care este marcatd cu linii orizontale in graficul urmator. 4. Cea mai simpli si mai obignuiti metoda de a castiga acces pe o noua piafi este dea oferi un rej situat sub cel perceput de vanzatorii existent. Atunci cand costul marginal se situeazi 14. Pretul i costul marginal pe unitate Cerere R 10 0 Se 2 he Nios 0 Sas aa ane ame oe Cantitatea de dispozitive pe zi \\Venitul marginal \ pentru intrebarile 1-3 Venitul marginal Cererea pentru intrebarea 5 pentru intrebarea 5include o lipsé a informatitor in legituré cu preful mai mic) sau igi reducd prefurile. Cu cat fine mai mult aceastisituafie, cu atat creste probabilitatea ca unii client ea descopere avantajul de care beneficiaz’ daca se transfers la noul vanzator si, deci, ca vanahorl existent si igi reducd prefurile 2 detine in final jumatate din curba cereri (ast@lincit Wobbly si Wrestful vor ina Wreceaett Mdenticy cu cea a venitului marginal inainte de inttarea pe pia a compari restful), venitul marginal va egala costul marginal pentru fecare firma lao canting: ce & disporitive pe zi Fiecare firma va poate vinde aceasta cantitae la un pret de 7 $ Provig Fecareia va fi egal cu celal zoneidintre 7 $ si curba costului marginal pand la cantitae 5 sasea: zona marcati cu linii oblice. Costul marginal este de aproximativ 1 $ pentru al aptelea dispozitiv. Venitul suplimentar ar fide 7 § dack unul dintre client celeilalte firme ar schimba producdtoral {in cistig de aproximativ 6 § care sar aduga la venitul net al beneficiarului unui transfer dle client. in consecing3, aceasta este suma maxima pe care fiecare firm ar fay pusd si o puiteases pentru incuraja un transfer, dactar elimina posibilitatea de afi prinsa son deg fi victima rizbunari INTREBARILA CARE SA REFLECTATI ack datele despre productia din Statele Unite arats cf firmele mai mari din industri tind GLoblind rate mai mari de recuperare a investitci decit cele miei este aceasta o dealt na firmele mari sunt capabile si suprime concurenta? -Recitalul” standard al ,necesititilor fundamentale” incope intotdeauna ca whan’, Imbriciminte, adipost”. Cat de competitive sunt industrile care ne furnicesed rang, imbricdminte gi adipost? RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN ‘SECTIUNEA G Vall agtepta ca frmele care sunt mai eficiente decat competitor lors se extinda mai PuPia? Vol astepta ca acestea si objid rate mai mari de recuperare a investifilor? Ears imposibil si decidem doar pe baza acestor date daci dimensiunea confort avantaje sau dacé avantajele produc extinderea, Intoateceletrelindusti mul prodcitor si vanztorse ial ntrecereuni calf penta & furiza bunur pe care sale achziioneze cumparitori, Industrie sunt structorant ee Imanir care implici oconcurent riguroas, Tots in ecre industri exis agony Privind stabilirea preurilor pe care consumatori le vor plati in final: subventochne tepreturitor pentru mirfurile agricole, tarife pentru importurile de textile si imbricminte, practici de muncé restrictive in industria constructilor. Remarcafi faptul ci statul, prin asistenta oferiti, face ca toate aceste restrict si fie eficace. INTREBARI PENTRU PROFESOR