Universitatea Babeş-Bolyai

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Cluj-Napoca

Managmentul timpului și
stresului școlar

Coordonator ştiinţific:
Lect. univ. dr. Delia Muste

Student: Mălinaș Adriana - Iulia

Secţia: CSAP
An: I, Sem: II
Forma de învăţământ: ZI
An universitar: 2018 – 2019
I. Titlul proiectului

Managmentul timpului și rolul acestuia în

eficientizarea studiului elevilor

II. Fundamentarea teoretică

„Dacă nimeni nu ar încerca să afle asta ( ce este timpul) de la mine, știu (ce este
timpul); dacă eu aș vrea să explic noțiunea cuiva care mă întreabă nu știu. Cu toate acestea,
afirm cu încredere că știu fiindcă dacă timpul nu s-ar scurge, nu ar exista timp trecut, iar dacă
n-ar mai fi să vină nimic, n-ar mai exista viitor, care, dacă nu ar exista nici el, n-ar mai exista
timp prezent.”(Sfântul Augustin, 1998, p.405)
Definirea timpului este una dintre cele mai dificile sarcini, nu numai din punct de
vedere fiziologic sau psihologic, dar și fizic. Timpul este una dintre dimensiunile din Univers,
diferită de dimensiunile spațiale prin aceea că el ordonează evenimentele într-o succesiune
ireversibilă. Dintotdeauna timpul a fost un subiect important al filozofiei, artei, poeziei și
științei. Există numeroase divergențe în legătură cu însemnătatea lui, din acest motiv este
dificil de oferit o definiție a timpului care să nu ducă la controverse.
Dicționarul Oxford definește timpul ca fiind „procesul indefinite și continuu al
existenței evenimentelor în trecut, present și viitor, privit ca o unitate”. O altă definiție de
dicționar standard este „un continuum nonspațial linear în care evenimentele apar într-o
ordine apparent ireversibilă”. Dicționarul DEX prezintă timpul ca: „Dimensiune a Universului
după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor; sau period, durată măsurată în
ore, zile etc. care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment (…).”
Timpul este o problem de o mare importanță social, având valoare educațională și
economic („timpul înseamnă bani”), precum și o valoare personal datorită timpului limitat din
fiecare zi și din viețile noastre. Unitățile timpului au fost făcute prin accord pentru a cuantifica
durata evenimentelor și intervalele dintre ele. Evenimentele care se produc regulat și obiectele
cu mișcare aparent peperiodică au servit dintotdeauna ca standard pentru unitățile timpului.
Exemple sunt aparenta mișcare a saorelui pe cer și fazele lunii.
În literature de specialitate apare distincția între timpul formal și cel informal. Timpul
formal este cel calendaristic, astronomic, obiectiv care re legătură cu timpul fizic. Timpul
informal este timpul resimțit, apropiat de subiect, determinat de diferite context sau
evenimente esențiale. Formal o zi începe la miezul nopții, iar informal acesta începe atunci
când ne trezim.
Familia crează cele dintâi orizonturi temporale ale copiilor prin orientarea lor, prin
calitatea activităților propuse spre desfășurare copilului și de felul în care acestea
simbolizează timpul și responsabilizează copilul încă de mic în legătură cu prețuirea
timpului.
La fel ca și familia, școala are competența de cadru de învățare a însemnătății
temporalității. Aceasta în comparație cu familia își decantează un perimetru temporal strict,
mult mai autonom și mai puțin negociabil cu actorii acestuia. Școala și-a format un anumit
grup de procedee de gestionare a timpului:
- Anul școlar (semester, trimestre);
- Secvențele educaționale (structurate pe ore de predare)
- Activitățile didactice sunt planifacate și proiectate;
 - Actorii se supun unor durate numite orar școlar.
În cadrul cadrul instituțiilor școlare elevul învață că timpul este delimitat, structurat, că
timpul valorează, costă și adduce profit. În același timp elevii sunt obligați să-și facă o agendă
proprie, să fie cât mai autonomi ăn folosirea eficientă a timpului, să-și planifice singuri
activitățile de învățare de acasă, să-și coreleze timpul de pregătire cu cel liber etc.
Timpul școlar este o resursă pedagogică de natură material, antrenată la nivelul
sistemului de învățământ prin intermediul unor variabile ce se completează reciproc: anul
școlar, săptămâna școlară, ziua școlară. Este dependent dar și deturnat de timpul social. Apare
ca fiind un timp artificial, formalizat dar care este anume construit pentru a atinge și pentru a
asigura ordine și randament. Timpul este una dintre cele mai importante bogății ale omului.
Tot ceea ce face acestea este redus la timp.
Caracteristicile timpului ca valoare:
- Este un bun rar, limitat;
- Nu poate fi cumpărat sau transmis de la o persoană la alta;
- Nu poate fi stocat, acumulat, pus deoparte;
- Consumarea lui irevocabilă;
- Pentru ființa umană, el înseamnă viața însăși (Cucoș C., 2002)
Formarea unor conduit de folosire și stăpânire a timpului propriu ar constitui principal
cale de ieșire din impas. La fel cum spune și filosoful roman Seneca „O parte din timp este
furat, sau dacă nu, îl irosim noi, iar ceea ce rămâne pare să treacă neobservat.”
Organizarea eficientă a timpului poate oferi (cf. Seinvert, 1997, p.10):
- Perspectivă mai bună asupra activităților și priorităților zilnice;
- Noi oportunități și avantaje în privința creativității;
- Posibilitatea de a înfrunta, reduce și evita stresul;
- Mai mult timp liber;
- Șanse de a atinge scopurile propuse.
Timpul este cea mai importantă sursă de stres. S-a demonstrat că există
importante legături între prezenţa „stresorilor” datoraţi timpului şi nemulţumirea pe plan
profesional şi o serie de afecţiuni, cum sunt: hipertensiunea, nivelul crescut al
colesterolului, îmbătrânirea prematură şi altele. În situaţia unui management defectuos
al timpului, stresul se manifestă subtil, persoanele supuse la stres tinzând să-şi
accentueze comportamentul uzual : cele retrase devin şi mai retrase şi necomunicative
iar cei care preferă singurătatea vor evita pe cât posibil şi mai mult compania altor
persoane. Iar cei care vor lucra până târziu vor lucra şi mai mult, cu un orar prelungit. Se
pot adăuga dereglările de somn, izolarea faţă de ceilalţi membri ai organizaţiei, abuzul
de medicamente. Toate acestea au drept consecinţă scăderea eficacităţii şi chiar
adâncirea proastei gestionări a timpului.
Prezenţa temporară a „stresorilor” de timp poate fi în unele situaţii un motivator
important, persoana în cauză dorind să îşi îndeplinească sarcinile, rezolvarea lor
aducându-i o satisfacţie mult mai mare decât dacă factorii cauzatori de stres nu ar fi
existat [Whetten, &Cameron, 2002, 113].
Studiile elaborate pe parcursul timpului (Mintzberg în 1973, Vinton în 1992,
Stalk&Hout în 1990, Kahn&Byasiere în 1992) [citaţi de Whetten, D./Cameron, K.,
2002], au evidenţiat sursele cele mai comune ale stresului: timpul, întâlnirile, situaţiile
nedorite şi anticiparea
III. Designul proiectului de cercetare
֍ Întrebări ale cercetării
1. În ce măsură gestionarea eficientă a timpului alocat studiului contribuie la realizarea
optimă a sarcinilor?
2. Strategiile și modalitățile de management efficient al timpului influețează studiul
elevilor?
֍ Scopul cercetării
► Verificarea modului în care strategiile și modalitățile de manageriere eficientă a timpului
contribuie la îmbunătățirea studiului elevilor.
֍ Obiectivele cercetării
1. Identificarea principalilor factori care generează gestionarea ineficientă a timpului
alocat studiului de către elevi;
2. Stabilirea modalităților și strategiilor de management eficient al timpului în vederea
îmbunătățirii studiului elevilor;
3. Evidențierea eficienței modalităților și strategiilor propuse atât în comparație cu datele
inițiale obținute în etapa preexperimentală cât și în comparație cu grupul de control.

֍ Ipoteză
► Implementarea unor modalități și strategii de management eficient al timpului pentru
îmbunătățirea studiului elevilor.

֍ Variabile cercetării
▪Variabila independentă: Utilizarea de metode și strategii de management al timpului.
▪Variabila dependentă: Nivelul de manifestare al timpului alocat studiului de către elevi.

֍ Eșantionul de participanți și eșantionul de conținut

→ În ceea ce privește eșantionul de participanți, acesta va fi format dintr-un lot de
subiecți cuprinzând elevi din clasa a IV-a (vârsta de aproximativ 10 ani), învățământ primar,
cadrele didactice (învățătoarele) care predau la acele clase. Vom apela la ancheta pe bază de
chestionar pentru a observa cum își petrec acești elevi timpul, iar în urma rezultatelor a se vor
implementa modalitățile și strategiile de management eficient al timpului alocat studiului.
 → În ceea ce privește eșantionul de conținut, în etapa experimentală vom apela la
câteva modalități și strategii pentru managerierea eficientă a timpului alocat studiului de către
elevii clasei a IV- a care vor fi aplicate grupului experimental, urmând ca la finalul cercetării,
să identificăm randamentul prin discuții libere și prin observarea elevilor de către cadrul
didactic asupra rezultatelor obținute în urma acestora.

֍ Metode și instrumente utilizate în cercetare

Principalele metode de cercetare folosite:
 Ancheta pe bază de chestionar cu instrumentele:
→chestionarul (Anexa 1) adresat elivilor clasei a IV - a;
 Experimentul care va consta în aplicarea strategiilor și modalităților de management
eficient al timpului adresat clasei de elevi în vederea obținerii unor rezultate
favorabile.
 La finalul cercetării se vor purta discuții libere cu elevii clasei a IV – a, iar cadrul
didactic le va împărtășii părerea ei asupra modului în care fiecare elev își planifică
timpul alocat studiului, dar și în urma observării indirect pe parcursul orelor dar și a
pauzelor.

֍ Procedura/ Etapele cercetării

1. Etapa preexperimentală
În această etapă, care se va desășura pe parcursul unei luni (30 de zile), propunem
ca principale metode de cercetare următoarele: ancheta pe bază chestionar cu instrumental
chestionarul (Anexa 1) care va fi aplicat elevilor de clasa a IV – a. Acesta va fi, de asemenea,
un instrument cu ajutorul căruia vom identifica factorii principali generatori manageriere
ineficientă a timpului alocat studiului în rândul elevilor participanți, din perspectiva cadrelor
didactice, dar și a modalităților pe care cadrele didactice le folosesc pentru a manageria
eficient timpul în vederea prevenirii și combaterii acestora, în rândul elevilor.
Pe baza interpretării datelor obținute, vom putea demara procesul de implementare a
modalităților și strategiilor de management eficient al timpului pentru îmbunătățirea studiului
elevilor, astfel încât rezultatele școlare să fie cât mai bune într-un timp cât mai scurt.
 2. Etapa experimentală
Se va desfășura pe parcursul a 3 luni în care, în fiecare lună cadrul didactic le va
propune elevilor soluții și modalități care să eficientizeze managementul timpului alocat
studiului de către elevi, urmând ca la final să îli aleagă una care li se potrivește cel mai bine.
STRATEGII ȘI MODALITĂȚI DE COMBATERE ȘI PREVENIRE A
COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE APLICATE ELEVILOR DIN
PARTEA CADRULUI DIDACTIC:
ACTIVITATEA NR.1
 Tema activității: Metoda Descartes
 Obiectivele activității:
1. Descompunerea obiectivului general în obiective mai mici pentru a stabili
prioritatea problemelor ce necesită rezolvare;
2. Formarea abilităților de a conștientiza complexitatea unei probleme/ sarcini/
activități și a modului în care se gestiona
 Materiale folosite: foi A4 albe, foi colorate, lipici, markere, pix
 Durata: 2 săptămâni
 Prezentare detaliată a activităților propuse

Metoda Descartes:
Toate obiectivele se descompun în activități mai mici și se abordează bucată cu bucată.
1. Formulați obiectivul în scris
2. Descompuneți obiectivul, respectiv problema ca ansamblu în părți componente
individuale mici
3. Ordonați problemele (sarcinile) parțiale în funcție de priorități și termene
4. Rezolvați toate activitățile și controlați rezultatul (Haschke,2009, pag 16)

La prima ședință de consiliere, le propun elevilor din clasa a IV-a să scrie pe o

bucată de hartie în format A4 albă un obiectiv greu de atins sau o problemă/ sarcină
urgentă pe care o au de rezolvat, dar care li se pare prea complicată și ar amâna-o.
După aceea, le solicit să rupă hartia în bucățele mai mici (4-5 bucăți), iar pe spatele
fiecărei bucăți de hârtie să lipească o altă bucată de hârtie de culoare diferită. Pe
spatele fiecărei bucățele de hârtie, care vor avea culori diferite, le solicit să
descompună obiectivul/ problema/ sarcina în obiective/ probleme/ sarcini mai mici, să
le detalieze și să estimeze timpul necesar rezolvării acestora. Mai apoi, ei vor trebui să
ia o altă foaie albă și să așeze pe acea foaie bucățele mici rupte în ordiniea dificultății
și a importanței.
Activitatea se prezintă la începutul săptămânii, iar ,pe parcursul a două săptămâni,
elevii trebuie să o pună în aplicare.
ACTIVITATEA NR.2
 Tema activității: Analiza ABC
 Obiectivele activității
1. Prioritizarea activităților în funcție de gradul de importanță;
2. Formarea abilității de a ierarhiza sarcinile conform unui scop prestabilit.
 Materiale folosite: foaie de flipchart, pix, evidențiatoare
 Durata: 2 săptămâni
 Prezentare detaliată a activităților propuse

Metoda ABC este o metodă simplă de stabilire a priorităților. În funcție de

importanță, sarcinile se impart în trei tipuri:
Sarcini de tip A- sunt cele mai importante
Sarcini de tip B- sarcini de importanță medie
Sarcini de tip C- sunt sarcini mai puțin importante

La începutul săptămânii, le sugerăm elevilor ca pe o foaie de flipchart să-și

noteze sarcinile pe care le au de îndeplinit pentru următoarele săptămâni, astfel: să împartă
foaia în trei rânduri, pe rândul superior să scrie un A mare cu o culoare (semnificând cele mai
importante sarcini), pe rândul din mijloc să scrie B cu o altă culoare (semnificând sarcinile de
importanță medie), iar pe rândul inferior să scrie C(semnificând sarcinile mai puțin
importante) cu culoare distinctă. Le solicit să-și facă o listă cu toate sarcinile/activitățile care
urmează să fie rezolvate/ să se desfășoare în următoarele 2 săptămâni. Le propun să le
citească din nou și să le evidențieze cu culorile mai sus menționate, iar mai apoi să le scrie în
tabelul format. Foaia de flipchart urmează să fie afișată acasă pe un perete. Sarcinile/
activitățile vor fi rezolvate/ îndeplinite pornind de la A și ajungând la B.

ACTIVITATEA NR.3
Una dintre cele mai simple modalități de a-ți gestiona timpul este prin intermediul
listei de priorități, fiind una din cele mai uzuale stradegii.

ACTIVITATEA NR.4
Cum să folosească o agendă
Propune-i să folosească o agendă în care să îşi noteze programul pentru fiecare
zi. Pentru ca folosirea agendei să fie într-adevar eficientă, este bine să se aibă în
vedere urmatoarele idei:
- Pastrează un interval liber pentru situaţiile neprevăzute sau, pur şi simplu
pentru relaxare
- Foloseşte diverse culori pentru a nota evenimentele importante, scoate-le în
evidenţă prin post-it-uri colorate etc.
- Planifică activităţile pornind de la data limită înspre prezent. Este o
modalitate mai realista şi mai eficientă de organizare a timpului, te ajută să
înţelegi mai bine de cat timp dispui de fapt.
 3. Etapa postexperimentală
În această etapă, care se va desfășura pe parcursul unei luni (30 de zile), elevii
vor fi monitorizați sistematic, în fiecare zi, pe parcursul tuturor orelor. Pentru a putea
identifica modificările care survin în urma desfășurării activităților propuse în etapa
experimental cadrul didactiv va purta diferite discuții cu elevii.
֍ Rezultate obținute:
 Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în urma etapei pre-experimentală

Ce înseamnă pentru tine timpul alocat

studiului?

5%

25% un prieten
un slujitor
un dușman
altceva

55% 15%

După cum bine se poate observa timpul pentru elevii clasei a IV – a nu le este un
prieten prea bun, ci din contră un dușman. Acest lucru îi determină oarecum să spună mereu
„nu am timp” datorită faptului că nu și-au dezvolatat noțiunea de „gestionare a timpul”.
 Cum arată programul tău zilnic după ce pleci
acasă de la școală?

20% mă odihnesc, îmi pregătesc lecțiile

pe ziua următoare, ies afară,
folosesc gadjet-uri
40%
folosesc gadjet-uri, ies afară, îmi
realizez temele pentru ziua urmă-
toare
15%

îmi fac temele, folosesc gadjet-uri

folosesc gadjet-uri, îmi fac temele

pentru ziua următoare
25%

Elevii acestei generații după cum bine se poate observa, primul lucru pe care îl
realizează după ce merg acasă de la școală nu este nici de cum o mică pauză pentru a-și odihni
ochii și mintea, ca mai apoi să poată să se pregătească pentru următoarea zi de școală, ci din
contră în prim plan se află jocurile de pe diferitele gadjet-uri. Pregătirea temelor și a lecțiilor
pe care trebuie să le învețe pentru ziua următoare în mare parte se realizează seara, atunci
când sunt mustrați de către părinții acestora. Din cauza aceasta, ei își realizează temele în
grabă și stresați si de presiunea timpului fiind foarte târziu, oră la care aceștia ar trebui să fie
la culcare pentru a da un randament cât mai bun la școală.
 Ai un program stabilit pentru a
învăța?

30% da
nu

70%

Majoritatea elevilor nu au un program stabilit pentru a învăța, ceea ce determină și

diferitele probleme care apar la școală. Pentru a-și putea manageria timpul înttr-un mod cât
mai efficient aceștia trebuie ajutați atât de către cadrele didactice, cât și de părinți pentru a-și
stabili programul zilnic în funcție de gradul de prioritate al sarcinilor.

Îți respecți programul stabilit pentru a

învăța?

20% 20% întotdeauna

des
rar
niciodată

20%

40%

Pentru cei care au un program stabilit pentru a învăța este important să îl respecte cât
mai mult cu putință, deoarece acesta va duce la creearea a cât mai mult timp liber, dar și la
rezultate optime la școală. Dintre elevii care au déjà un program de studiu este un lucru
excelent că îl respect în mare parte, iar cei care îl respect mai puțin trebuie motivați din partea
adulților pentru a da randamente.

Elimini posibilele întreruperi (ieșiri în parc cu clogii/

prietenii, apeluri telefonice neprevăzute, discuții
neînsemnate cu prietenii, muzica, televizorul, jocurile
pe calculator/ tabletă/ telefon?

30% da
nu

70%

Se știe foarte bine că de cele mai multe ori părinții elevilor sunt plecați la serviciu până
târziu, ceea ce determină neputința de a-și control în permanență copiii. De aceea acești chiar
dacă încep a-și realiza temele la timp sunt foarte mult atrași de gadjet-urile din jurul lor având
mereu tendința de a „trage chiulul”, fie să vorbească la telefon cu un prieten, fie să se joace,
ceea ce face ca timpul alocat studiului să se prelungească foarte mult, devenind astfel plictisiți
și chiar stresați.
 Care sunt situațiile în care te simți presat de
timp?
înaintea unui test

20% înaintea unei date limită

în momentul în care apare o nouă

40% sarcină de îndeplinit

10% când te întâlnești cu colegii în parc

și vine vorba de o sarcină pe care
nu ai relizat-o încă

când amâni prea multe teme

10%

altcelva
20%

Elevii devin presați și chiar stresați de timp în momentul în care au un test în ziua
următoare, datorită faptului că nu știu să își gestioneze timpul într-un mod eficient. Acest
lucru determină un stress profund în interiorul elevilor și pot genera diferite stări de boală.

Îți termini la timp proiectele și

temele?
da
nu
35%

65%

Tot din cauza incapacității de a-și manageria timpul alocat studiului, elevii ajung să își
pregătească temele în grabă și la nivel maximal, ceea ce duce la mustrarea acestora din partea
cadrelor didactice și chiar la sancționarea acestora.
 Cât timp petreci în fața gadjet-urilor?

5%
10%
deloc
2 ore
4 ore
45% 6 ore
mai mult de 6 ore

40%

Majoritatea elevilor petrec în medie între 2 și 4 ore pe zi în fața gadjet-urilor, uitând de

timpul pe care trebuie să îl aloce studiului.

Cât timp petreci în aer liber în fiecare zi?

15%

deloc
40% 2 ore
4 ore
6 ore
20%
mai mult de 6 ore

25%

Fiind tot mai preocupați de tehnologie copiii de azi uită să fie copii, fapt ce
demonstrează chiar și chestionarul de mai jos, petrecând tot mai puțin timp în aer liber. Acest
lucru poate fi determinat de gestionarea ineficientă a timpului liber.
 Cât timp aloci studiului în fiecare zi?

15%

deloc
1 - 2 ore
3 - 4 ore
5 - 6 ore
20%
mai mult de 6 ore

65%

După cum bine se poate observa majoritatea elvilor își termină temele între 1 și 2 ore,
dar unii poate ar reuși chiar mai repede dacă și-ar organiza timpul în mod eficient. În ceea ce
privesc elevii care depășesc 3 ore pentru teme este evident că nu au o planificare a timpului
liber.

Cât de multe sarcini ai de îndeplinit acasă

într-o zi (ex: de spălat vase, de făcut curat în
camera ta, de dus gunoiul etc.)?

10% deloc
1 sau 2 sarcini
3 sau 4 sarcini
10%
mai multe sarcini

45%

35%

De cele mai multe ori părinții nu își întrebuințează copiii tocmai în idea de a avea mai
mult timp pentru a învăța și pentru a se recrea. Nu înseamnă că este și cel mai bun lucru, ci de
multe ori copiii devin iresponsabili gestionând timpul într-un mod nefiresc în fucție de ce vrea
el să facă.
  Analiza și interpretarea rezultatelor în etapa post-experimentală, în urma etapei
experimentale
În urma aplicării chestionarelor, a monitorizării modului în care elevii clasei a IV - a își
gestionează timpul liber s-a demonstrate faptul că nu au un program al zilei realizat, ceea ce
conduce și la modul dezorganizat în care își realizează sarcinile zilnice, dar mai ales timpul pe
care îl alocă studiului. În acest caz cadrul didactic a implementat modalități și strategii de
gestionare a timpului alocat studiului, dar și pentru activitățile libere în favoarea copiilor.
După implementarea stategiilor și modalităților de manageriere a timpului, și mai ales
al timpului școlar de către cadrul didactic asupra elevilor pe parcursul celor 3 luni le-a oferit o
perspectivă optimă în ceea ce privește cele mai eficiente modalități de organizare a timpului.
De asemenea, cadrul didactic în urma observării indirect dar și a dicuțiilor libere pe care
aceasta le-a purtat cu elevii a observat că există o diferență majoră în ceea ce privește modul
în care aceștia au reușit să își relizeze fiecare propriul său plan zilnic pentru timpul alocat
studiului, dar și pentru cel liber, în funcție de prioritățile zilnice. Astfel, cadrul didactic a
reușit în mare parte să își ajute elevii, însă sunt și cazuri unde aceștia mai au nevoie de puțin
sprejin dar și control din partea părinților.

IV. Concluzie
Strategiile și modalitățile implementate de către cadrul didactic în vederea
managerierii timpului într-un mod eficient al timpului elevilor au fost benefice datorită
faptului că elevii nu au mai fost la fel de stresați înaintea testelor și nici a concursurilor
școlare, oținând chiar rezultate positive. De asemenea ca în orice clasă de elevi există și elevi
care încă au nevoie de sprijin pentru gestionarea timpului, însă în timp și cu puțin sprijin vor
reuși și ei.
În conluzie, pentru a asigura un management eficient al timpului alocat studiului
elevilor pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare și pentru a dobândi cât mai multe cunoștințe,
cadrul didactic trebuie să intervină de timpuriu prin metode și strategii prin care să le ofere
elevilor un climat favorabil proprii dezvoltări, atât cognitive, cât și afective.

BIBLIOGRAFIE:
Cucoş, C.,(2002), Timp şi temporalitate în educaţie. Elemente pentru un
management al timpului şcolar, Editura Polirom, Iaşi.
Eliade, S., (2000), ABC-ul consilierii elevului, Editura Hiperborea, Turda.
Jean- Denis Menard,(2002), Cum să ne adminstrăm timpul, Editura Polirom, Iaşi.
 Anexa 1
Chestionar aplicat elvilor privind managerierea timpului

1. Ce înseamnă pentru tine timpul alocat studiului?

a. un prieten;
b. un slujitor;
c. un dușman;
d. altceva: ………………………………………………………………………….

2. Cum arată programul tău zilnic dup ace pleci acasă de la școală?
a. mă odinesc, îmi pregătesc lecțiile pe ziua următoare, ies afară, folosesc gadjet-
uri;
b. folosesc gadjet-uri, ies afară, îmi realizez temele pentru ziua următoare;
c. îmi fac temele, mă joc pe gatjet-uri;
d. folosesc gadjet-uri, îmi fac temele;

3. Ai un program stabilit pentru a învăța?

a. da;
b. nu.

4. Îți respecți programul stabilit pentru învățare?

a. întotdeauna;
b. des;
c. rar;
d. nicodată.

5. Elimini posibilele întreruperi (ieșiri în parc cu clogii/ prietenii, apeluri telefonice

neprevăzute, discuții neînsemnate cu prietenii, muzica, televizorul, jocurile pe
calculator/ tabletă/ telefon?
a. da
b. nu.

6. Care sunt situațiile în care te simți presat de timp?

a. înaintea unui test;
b. înaintea unei date limită;
c. în momentul în care apare o nouă sarcină de îndeplinit;
d. când te întâlnești cu colegii în parc și vine vorba de o sarcină pe care nu ai
realizat-o încă;
e. când amâni prea multe teme;
f. altceva: …………………………………………………………………………

7. Îți termini la timp proiectele și temele de casă?

a. da;
b. nu.

8. Cât timp petreci în fața gadjet-urilor?

a. deloc;
b. 2 ore;
 c. 4 ore;
d. 6 ore;
e. mai mult de 6 ore.

9. Cât timp petreci în aer liber în fiecare zi?

a. deloc;
b. 2 ore;
c. 4 ore;
d. 6 ore;
e. mai mult de 6 ore.

10. Cât timp aloci studiului?

a. deloc;
b. 1 - 2 ore;
c. 3 - 4 ore;
d. 5 - 6 ore;
e. mai mult de 6 ore.

11. Cât de multe sarcini ai de îndeplinit acasă într-o zi (ex: de spălat vase, de făcut
curat în camera ta, de dus gunoiul etc.)?
a. deloc;
b. 1 sau 2 sarcini;
c. 3 sau 4 sarcini;
d. mai multe sarcini.