nologic si biby 3 2 bibliogratie a. Bucuresti, 1976 ovearns, Editing poca, 198] NUVELA REALIST-PSIHOLOGICA Moara cu noroc nuvelei ‘Termenul de nuvela provine din limbile unde inseamna atat ,noutate”, oada Renasterii, Conform Dictionarului de termeni lterari, nuvela este spe proza, de intindere medie, cu un singur fir narativ, naje putine, dar bine conturate, 1, Tipuri de nuvele + In functie de continut: = rnuvela socialas('F'ehn ere Alor ee see a —nuvela psihologicas — nuvela istorica; = nuvela fantastica. + In functie de curentul literar: — nuveli romantica —nuvela realistas nuvela naturalist; —nuvelA postmodernista IM, Trasaturile nuvelei text de intindere medies * predomina naragiunea, ca mod de expunere; * se caracterizeaza prin obiectivitate narativa; + evenimentele se organizeaza pe un singur fir narativ; + sunt sunprinse fapre verosimiles * indicit spatio-temporali sunt clar pre * intriga riguroasas * conflict puternic; * personaje urmarite evolutiv si bine individualizate. 'V. Date biografice despre loan Slavici * 18 ianuarie 1848 — se nayte la Siria, judequl Arad; de loan Slavici francezi (nowvelle) si italiana (novella), + cat si nuvela”, specie literara aparuta in peri- care se caracteriza prin relatarea unei intamplari noi, inedite. cia genului epic, in un confict puternic, perso- + 1871 — debuteaza in revista Convorbiri literare” cu o comedie: Fata de birau;e impul alatur de Mihai Bminescur ston sal ,Timpul”,alaeu silon Lue: ste redactor la ciarul Caraga : 3 « vokumul ,Novele din pore 81 - apare volt Fameste cetageria roman ds + 1892 - 1 1925 — moare [a Pancite jenerala ici - prezentare 9 ersten ‘yolumul Novele din popor (1881) Vv. Nuvelistica lui Nuvelele lui loan olumele Novele (1 - 189: ipranut lavici au fost publicate in I - 1896). ea al satu loan Slavict a fost suf in Balzac al aaa arian) operas desctind sat Sand pal erumane gi interetnice. traditii, obiceiuri, relatii interum: ei inter ; via 2 Sa adr atersate const in consnut in fenomenele de viat pe ca Cries te co cae le expe” nelle cractersndt-s Prin 7 ro ‘bra a limbajului, claritatea exprimarii, tendinga vadit morali- tonaltatea grav sobraa lim ; tatea 9 flestea analizei pihologice Jui omanes<” (Dumitru Micu, gin vo smanese transilvainean, cu dan satoare, veriici Vi, Moara cu noroc ~ prezentare generala aparut in volumul Novele din popor, in 1881, si la noi cu elerhente de psihologie lar si ,prima mare nu- Nuvela Meana cw noroc a reprezintd ,prima muvela memorabilé construitd abisala” (George Munteanu, in Sub semnul lui Aristarc), dé vel realista din hteratura romana.” (Nicolae Manolescuy in Istoria critica a litera- turiromdne) Moara cu novo: a fost considerata de G. Calinescu, in Istorialiteraturit romdne de La origi pina tn prezent, o nuvela solida cu subiect de roman”, al cdrei per- sona) central este extrem de complex, prin ,2ugravirea pe mai mult planuri a con fictului dintre fondul uman cinstit si dorinta de a face avere prin concesii (Dumitru Vatamaniuc). Este o nuveld realista prin lipsa idealizarilor, prin verosi- rilitaea intamplailr,intrigi i personajelor, obiectivitatea perspective’ nara- tive, surprinderea relatiei dintre om si mediul in care traieste, prin prezenta per sonajelor tpice si atentia acordaa analizei psihologice Din perspective contimutului, Moura cu noroe este © nuveli psihologica, Intrucét accentul este pus pe conflictul psihologic, motivational, prin folosirea ‘monologului interior, surprinderea gesticii si mimicii si a stilului indirect liber ca modalitati de redare a trairilor si framantarilor personajului central. VIL Titlut os titlul nuvelei Magra cu noroe indica reperul spatial al evenimen- clot: moara, situata la rascruce de drumuri, intre Inew si Fundureni, Conotativ, titlul are valoare simbolica, anungand macinarea sufleteasca a lui Ghita si punand Eta cere in evident componenta psihologica a nuvelei. Sintagma ,cu noroc” trebuie inte- jeasa in dublu sens: pe de o parte, ca indicénd norocul avut de Ghité la moar’, yeugind s@ adune cu usuring4 banii care sa asigure prosperitatea familiei sale, iar ne de alta parte, poate fi privita gi in sens ironic, ca expresie a nenorocului pe care sel atrage Ghia, prin alegerile gresite pe care le face dupa aparitia la moara a lui Lica Samadaul. Sintagma ,cu noroc” face trimitere si la motivul , fortuna labilis”, ‘anungat inca din ineipit, prin cuvintele batranei (,Orul sa fie muleumit cu sdrdcia sa, dtci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistéa colbei tale ve face ferici.”), i deavoltat in jntreaga nuvela. vill. Tema Nuvela Moara ct noroc urmareste efectele dezumanizante ale doringei de mbogatire, pe fondul surprinderii lumii transilvanene a secolului al XIX-lea. Este trmarita transformarea gradatd a lui Ghia dintr-un om onest, harnic, cate tine jh valorile familie, intr-unul dominat de patima banului, de orgoliu si de dorinta dde putere. Tema este dublata de cea a destinului implacabil, pe care Ghia are jluzia ca il poate modifica si controla, comitand ,hybrisul” care va conduce in final la pedeapsa capitala. 1X. Motivele literare ‘Tema este completata de motivul hanului (perceput ca loc al dezumanizari), de motivul lui Mefistofel (intruchipat de Lica Samadaul, unealta a destinului) side motivul banului (agent al decumanizarit personajului). X. Naratorut Naratorul este, in Moara cu novoc, obiecti, narafiunea se face la persoana a Ill-a. Perspectiva narativa este ydin spate”, deoarece naratorul stie mai multe decat personajele sale, comportandu-se ca un regizor al textului, fiind omniscient, siomniprezent. Focalizarea este externa, deoarece accentul cade pe desfaigurarea evenimens telor, dar si interna, urmarindu-se conflictul interior al personajului central. Vocea obiectiva a naratorului este dublata de vocea auctoriali a batranei, reprezentind vocea destinului care si trimite semnele prevestitoare ale finalulut tragic. Cuvintele batrinei au valoare moralizatoare, ilustrand, la nivel narativ, tehnica punctului de.vedere. ‘ Tehnicile narative folosite in Méara cu noroe sunt cele specifice unei scrieri realiste + tehnica simetriei confera circularitate constructiei nuvelei, manifestandu-se prin simetria incipit-final, asigurata de cuvintele hatranei despre sensul fericirit si puterea destinului;ee ES ea locuilor sia personajelor, re a focal unde este situats ain des + eanica detalul icc joi in descrerea + tehnica detaliului semis ‘moar a vestimenatil lui Lies «+ tehinica punctului de vedere vintele batraneis centata de cuvint ri nelle basil i esr Joel anticipari, a Ol Lick Samadaul, in schiral esl de te exe itt oat im JT Je pind PE samadau, in see Leh saa de de Past, nintaea Tu Pinte ‘Anei de a pleca la rude a ada ice si cauzale a evenimentelor; intuirit ste, cronologice si ca 2 a de zapada fos tn contrctaeradatacomicnl : eae al Geer Lica si Ghita,adaugandu--se conficeal farmlialst conflctulintetioe XI, Subiectul ; ‘Nuvela Maara cu nono ese aleatuita din 17 eapitole, primal avind functie de srolog, iar ultimul de eptlog. Pr eronea nuvelei este construita conoogic,evenimencele defasurdndu-se pe patcarsul unui an calendarsic, delimitat pe basa unor eoontonate religioase: Sfantul Gheorghe si Paste. (Organiza caucal a intdmpliilor pune in evidenta caracterul moralizator al textulu, personaele (Chita, Ana, Lie) urmand traseul culpa ~ pedeapst. Subiectul se construeste gradat, pe momentele subiectului, urmarind etapele ‘confruntari dine Ghit si Lica, precum si modificarile umane si psibologice pro- duse de aceasta > Exporitiunea fixeacé reperul spatial al desfagurarii evenimentelor: moara 1 mores, stuaté lao rascruce de drumuri, intre Inet siFundureni. —* > Intriga o consttuie venirea la moard a lui Lied Samadaul, care fi propuné citciumarul sti fie complice la fridelegile sale gi ale celorlalyi porcari. > Desfasurarea aciunii urmareste dezumanizarea treptata a hui Ghia (care aunge in finals fie acusat de complicitate la crimele simadaului, judecat ‘liberat pe chezise), precum si indepartares I ‘ st indepartarea acestuia de Ana, pe care, les fubeste, o percepe ca pe 0 povar’. > Punctul culminant este reprezent ‘maximei decumanizari a lui Ghit raed ‘momentul uciderii Anei, moment al it, cel pe care orgoliul sid ae liul st doringa de racby oo a — sotia pentru a-iintinde o curs lui Tica Samal, imantul este justtiar §1 : cee age: hist uci de Ray ins viu de jandarmul Pj ‘PenATU anu Se Sti CH ia seay hid \ Pat inc data if; Lica se sinu- cate i arunca corpul th rau, oara ard Xil, Incipitul Tncipitul nuvelet are valoarea unui prolog, prefigurind desfasurarea event mentelot El este reprezentat de discutia dintre batrina si ginerele ei, Ghit®, pe tema plecarii din sat sia arendarii morii cu noroc. Dialogul pune fn lumina con flctul dintre dou generatii: una conservatoare, puternic legata de valorile tradi- tionale, si alta inovatoare, dornica sisi creeze propriul dram én viata. Cuv intele farrined represinta vocea auctoriala, moralizatoare, fiind expresia experientei de viata'sia infelepeiunii milenare. Ele functioneaz ca un avertisment asupra valo~ lor care ar trebui pretuite, asupra comiterii de catre Ghia a hybrisului, de a se considera fluritorul propritiui destin, si asupra naivitagi si nepregatirii Anei pen= teva fi crigmariga. Totodata, replica hatranei ate rol anticipatiy, anuntand cele loud componente ale conilictului interior al Lut sidoringa de imbogatire. Raspunsul pe care il di Ghita soacrei sale arata taria de earaeter a protagonis= tului, care, plecand de la moara, igi asuma responsabilitatea intregii famili: hora- obtine astfel st respectul comunitagii. De asemenea, replica lui Ghia detineste statutul barba- tului in societatea timpului, cand prin traditie acesta avea autoritatea si liber tatea de a decide asupra sa $i a tuturor membrilor familiei sale. shit: dragostea pentru familie rirea acestuia de -si schimba staturul social si financiar si de XII Finalul inalul nuvelei Moara cu noroc are valoarea unui epilog, prezentind eveni- mentele care au avut loc dupa deznodimantul nuvelei: bitrana se intoarce im- preuna cu cei doi copii si priveste ruinele hanului tumegind. Replica batranei: ,se rede c-an lasat ferestrele deschise” indica efectele faptului cA cei doi soti au permis intruciunea unei persoane straine in intimitatea relatiei lor, ceea ce le-a distrus atit fericirea, cat si linistea caminului. Nuvela se incheie simetric cu replica bittrnei: ,simteam ett cd nu are sat iasi bine, dar asa lena fost dat”, care dezvolta tema destinului implacabil XIV. Repere spatio-temporale Evenimentele nuvelei au loc pe parcursul unui an calendaristic, delimitat pe baza unor coordonate teligioave: Sfantul Gheorghe si Paste. Ambele repere femporale au valoare simbolica yi anticipativa, Sfantul Gheorghe este momentul in care Ghita se muta la ,moara cu noroc”, pe cate o luase in arenda. El simbo- Jizeaza inceputul luptei personajului eu demonul banului, deosehire ce personajul crestin, eroul lui Slavici reuseste sa explica optiun ruchipat de Lied. Spre ‘invinga, ceea ce poate ia a numelui: Ghiga au gresit sunt sanctionati, autorului pentru prescurtarea diminut Pastele este momentul final al actiunti, cand cei care iar locul este purificat prin foca — esi moara ranformat’ de Ghirg eprint sis reserve de ut Nt Igy Reperal spatial” a concextul nuvi valoare nboliea, snare el atin coment TTT Cate pu i sitatia de inten vp qa ota ajns ach wi Ler i lacat i pee ‘valorile morale ale lumii satulyi, igernd cree” HEAT ej pentru Va sori atc ee a Pe ata a dios Pert realist. Prin tehnica detalaly leat Tn nse: pstietatealoculi, dificuhtateg Spc crac, tunchidll de COPAC at, Corbi 3, prefigurind final tragic reo ea a ‘Descrierea are valoare anticipa ‘care dau roata moet aiersoael ce numeroase repere spatiale: Fundureni, Ineu, Arad, Hr uveld sunt am as See a eazadesigurareaintamplirilor si asigura veridicitatea tex. rae Mare, ca feast des ul WV. Confit jn nel se identifica atét contflicte exterioare, cit si conflicte interioare, care sunt intrcondifionat. Conflictele exterioare sunt: + de natura social: intre Lica i Ghita, cel care doreste si aiba bogatia gi respectul de care se bucura simadaul; + de natura conjugala, intre Ghita si Ana, care nu-si poate ingelege soul, tot mai ursuz si care o arunca in bratee lui Lied; + denaturaetica:intre Gita si morala colectiva a comunitati satului, morala a catei povara o simte in permanent Conflctul interior este determinat de motivatile antagonice ale protagonis- ‘uli, si anume: dragostea pentru familie, doringa de imbogatire si dorinta de a fi berceput ca un om onest. Conflict lustreacs drama protagonistului, cea a impo- sibirait de a alege XVI. Caracterizarea personajelor terial, dar involueaza g este construit gradat, ‘macinaciinterioa ee sami, {intrucét evolueaza fn plan ma- Mtn suptndere oh oes de desumanizare, Personal fo pelor transformarilor psihologice, a hiya este caracterizat in mod direct de catre narator prin: « portret fizic: »nalt si spatos”; / 1 Roreret moral: om haric si sdrguitor"; yera merew asezat si pus pe gandurt enea, pe central este caracterizat si indirect: De asemenea, personajul central este caract 5 ‘ie batrand ,ginere harnic”; yharnic si strdngator si dsa se gandeste sa adune cova pentru casa li”; de Lica: ,om cu multa era in suflet’s + de Ana: ,rnuiere imbracata in haine barbatesti”. Gihitt se autocaracterizeas,asemandnvduse cocoatuli nevinovat de cocoasa pe cate o duce in spate, ceea ce arat cd el constientizeard ata patima care il do~ rina, cat si neputinta de a-si controla slabiciunea: ,Ce sd-mi fac daca e ceva mai tare deedt vointa mea! Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin surprinderea gradatA a etapelor de- radii umane si psibologice a personajului, care poate fi perceput drept yun Lica in devenire” (Magdalena Popescu). Statutul initial al personajului Din punct de vedere social, Ghita este un cizmar care isi doreste sa se imboga- jeasc’, Iufind in arenda moara cu noroc. Moral, el este un om onest, care traieste fn conformitate cu normele colectivitatii, muncind din greu pentru a asigura un. trai mai bun familiei sale. Este un sot si un tata iubitor, Din punct de vedere psihologic, Ghia este un barbat puternic, care isi asuma responsabilitatea intregii familii, avand curajul si puterea de a actiona in confor- mitate cu propriile dorinte, ignornd avertismentele batranei. Harnic si gospodar, cl reuseste sa transforme moara parasita intr-o afacere prosper’, camenii recu- noscdndu-i calitagile si numind locul ,cdrciuma lui Ghita”. Odata ajuns la moara, cl resimte acut singuratatea locurilor, percepand-o ca o ameninjare inca necon- cretizata si manifestndu-se prin gesturi protectoare fata de Ana: ,Numai cdteo- data, céind in timp de noapte vaneul zgdlgdia moara parasita, locul fi area lui Ghita Strain $i pusiicios si atwnci el pipaia prin ituneric, ca sa vada daca Ana... ni s-a dee- velit prin somn, si-o acoperd iar.” Ghita este deschis fata de Ana si fata de batrana, cu care discuta planurile sale, dar el este cel care ia decizia finala. In conclucie, Ghita traieste la inceput tntr-un relativ echilibeu emotional, deoa- [Ect simte uncor pustitatea amenintatoare a locurilor, dar dragostea pentru Ana, inuta prin munes il fac s& depageasca mo- ucuria cAstigului si validarea socials ob mentele de neliniste. [aea —_—_llOOT fart desine, cAci, pentru el, omul este suma opiniilor celorlali despre el. Pentru Ghit@ fweste important cd fost achitat gi eliberat pe chezasie, cic a fost ofcializata esa 8 2 Lied este mak, | elo lips de onestitate, Gia cere fertare Ant, Insel nate poate ie ear ceva coneret in ply Suferintele il transforma intr-o umbra a omului puternic de altadata: ,Nu mai era el i dma puter si plin de viata in edteva zile se facuse numa umbra din ceea ce fusese odi- Evolutia pesonajulul Aparitia hut Lica | Personajul se opune ‘mai puternie, reusind si-3i im goea ce conduce In suprimarea libertatit stul Lui Ghiqa se instaleazA angoasa a rpreinta0 coneretiae a tmeFTOE lui Ghita, Ja moardrepesinta 0 60 rcarilor Samadaului de una conditiile fara @ oferi ana covet antonomiel chreiumarului. Astfl, oMpavbatul devine ursuz, brutal | nifara.” : ede tandrete, tai pe brat, dovada a puter. Dupa ce Lica ii luase rotul, acesta distruge si ultimul ,stalp de sustinere” al cAr- an momentete de tanclete, v8 eu Ana caresa it oe sreacd de familie, ascunzandu-si nelinistea gj cjumarului, dragostea pentru Ana, pe care reusise si indeparteze de barbatul ei. nice’ tensuniineroare, Se indepen aca once: | Blicere lui Ghi sii perma a petrece o noapte singur cu ndra femeie, Ca sin temenie, dat mai als rei cu Lied Aituines feat eT derdne, | _cazljoculude la moar, Ghia ii ascunde geosia si accepta st aceasta umulings a Care dea acu reel de 2 flat in com a | samadulu, demonstrindu eh nu are niiolabiciune pentru Ana, darn realitate corgoliului personajului dar poate fate mortficat, aga ca decide sa sacrifice torul pentru a salva rotul. Neputind secepta realitatea de a fi dominat de Lied, personajul se autoilusioneaza, pundind In cale un plan care si-i satisfacd doringa de razbunare side justitie, si-i reabiliteze | imaginea si si-i satisfaca orgoliul. Elo foloseste drept momeala pe Ana, sperind ci femeia va rezista avansurilor stmadaului. | Uciderea Anei reprezint& momentul maxim al dezumanizarii lui Ghia. ciumarul isi ucide nevasta, pentru e& nu poate accepta tradarea acesteia, dar si pentru a o elibera de chinul pacatului savarsit(@Ceea ce face el mu este de fapt un omor ~ afirma Magdalena Popescu -, ci o ucidere comund si salvatoare, incercéind sa scoata prin rat wn alt rt.: femeia care prin pacat se identifica cu seducatonul ei. Dar sisal ajute sa se elibereze de sub dominagia banului, pentru cd Ghig’ nu isi arti- omarul are mai ales ingelesul unui act de dragoste, ba chiar de patemitate. Ghita vrea culeaza cu onestitate frica si dorintele, Ea are sentimentul ca barbatul ei s-a inde- sa-si scape femeia din imensul chin al pacatului, al pierderii individualizagii prin care el pirat de familie, dar, find prea slaba, nu cauta nicio solutie pentru depasirea | teeuse pind atunci prefernd si se increada in hotararile sofului perceput ca unic for de decizie, Uciderea Iui Ghifa este un act justitiay, iar focul de la moara are rol purificator. unica autoritate. Cixciumarul ajunge treptat si decada din cauza intovartsirii cu samidaul, personificare a destinului stu pe care ar fi trebuit sil infrunte, ajungind chiar si Lica Samadaul isi doreasc4 si nu fi avut nevasti si copii, pentru a avea libertatea lui Lic sia | putea sa-si confrunte puterile cu acesta. | Lica este un abil cunoscator al psihologiei umane. El exploateaza punctele treptat, in sult asadar ca o expresi¢ a tate de protejare a celor dragi. , up ce Lica iia bani, obligind-l in acest mod sti aceepte tovarasia, Chita ipra propriei existente, pleact la Arad, ig i secului, pen- fincearca $4-si rectgtige controlul ast ccumpara arme, clini gi fi ia 0 sluga now. Incerearea este sortita tru ca Samadaul este mai puternic si mai abil decat c@rciumarul si are oameni care il sprijina pretutindeni, Astfl c& pentru Ghiga incepe Lungul drum al obig- huiri cu Ful, personajl justficdndu-si siestfaptele prin nevoia pastrarii echili- borului initial si a protefarii familiei; in realitate ele sunt determinate de doringa dle imbogatire si de putere ‘Ana intuiegte schimbarea soului ei, dar este incapabila st-i inteleaga temerile Lica Samadaul este antagonistul nuvelei Moara cu noroe, exercitéind o influ- engi nefasta asupra celor din jurul sau. El reprezinté uncalta prin care destinul vulnerable ale hu Ghia, ajungind, in final, nu doar sil transforme in sluga sa, | Mt Ghita se implineste, find expresia wvoingei de putere” (Magdalena Popescu), ci st sdruncine echilbrul interior. Dragostea pentru hani este unealta cu care |" reoliului de stapain sia doringei de imbogatite ale personajului central sadness or pe cmon He ce ge de Lica este seful porcarilor din zona Incului, om bogat, puternic, sustinut de sinfort ciple Donde atpoeprca nom ometene oan | me lent resp emu dn cua ate se Singers ne alo Chi pe cate Lcd 0 valor poceind in asa fl inc crc tmarul sie acusat de complicitae la pradarea arendasului Caracterizare direct Momentul judecdri Lui Ghita este unul dint cei yeroajuin leony tee uel dinte mentee defntori ale evolu Licd apare in intriga, atunci cand este caracterizat in mod direct, facdindu-i-se : Pe cdrciumar si constienti 5 titnorsile, cate au conte adele seme 98 consentizese gravittea | portrerul fii: .om de 36 de an nal, scat sup a faa, xe masta ng, och mi respects Act per ney ate mila pends | wer, rane dese sf mprewate Laos”. Portetl devalue unele trasatun (pierderea respectului_ | morale precum viclenia, hotarirea, experienta de viata. Este descrisé succint si a sstoneele",piepar cu bambi de ain eu floncele", »Piel co ea dialed rn ga sub amas ms parte moral. a peso onajul perso ier sine reas erica jam Lic bce, wna Singur: sf : case lade, 50 ea de de Ghit r : "Elawo sli de Pte na om na 5 primes” Caner fascinate maleficd asupra celor aa eum ior toa cae net fn TA esi Bon le eae inp ee patia pen- AUS bs ors mania AS a ia pe eae a er yuo sede ao determina ree soul OE are ul caret nti seimencul c& ext puteric sires oo nine nain terourea pe care o exert asupra celorlali, prin in- sean aad ewe ace cate Lick vie att pe fee car it teadase increderea, oprindu-si unl din colieree furate, cit si pe copilul nevino~ var al acesteia. In acest mod, el nu doar sanctioneaza o fapta, ci si transmite un mnesjruturoracelora care ni respect ordinele sa intentioneaza a trida. Inteligent si viclean, Licd pure la cale un plan de supunere a lui Ghia, exploa~ tandusi puntele vulncraile si reusnd si distrugh tot pilonii existentei acestuia, ajungénd astel sil transforme pe circiumar into umbra a barbatului puternic de uktidata sintr-un ucigas al femeii pe care o iubeste Confruntarea dint cei doi birbati este o coniruntare a orgolitlor masculine, in care fiecare incearca sa-si impuna suprematia asupra celuilalt. in acest sens, edificatoare sunt primeledialoguridintre cei doi, end Lica ti spune lui Ghia c& trebuie si spund cine rece pela han sifn ce scop, avertizindw-l ca nesupunerea il poate costa rimanerea la moard sau chiar viaga sa ga familiei. Ghia se raved ‘este initial, ins este obligat sa se supuna, pentru ca ingeloge repede ca simadaul ft mal putemic sca el are mai mult de pierdut. Cu toate acestea fi precizeazd Indeed li Licts Nu ced cat ma po ne de frit. Cand te pula un ‘ntelegee cu mine", ransmitandui ca nu acceptd sii fi 2 inspaimantat de propriile-i fapte, incat smurat de puterea divinicagi sate de inspai Fare in ere vena inima din piept, fi venea sd se rapeada cu capul in vid, ca sa ie il of et fara la eeptele altar . one Lica nu poate accepta sa fie prins viu de Pintea si se sinucide, stri- vindursicapul de un stejar youl. Particulartat stilistice : oabe artistice, ,sdrac, cu repetarea gilul nuvelei este sobru, clas lipsit de podoa eta a eavinte in interiorul acelorasi fraze” (Tudor Vianu). Este valorificat lim- ei opulaeresional definit prin oralitae. Replicile cu valoare sententioast vee caracteral oralisator al textulu,pariculitate a proze arelene. sia Ce trebuie sa stiul® > Particularitarile navelei; > Particularitatile nuvelei psihologice; > Relatia dintre incipit si final in Moara cu noroc; > Subiectul nuveleis Elemente de compozitie si naratiune; > Caracterizarea lui Ghia; > Caracterizarea lui Lied > Relatia dintre dowa personaje; > Ilustrarea unei teme: setea de avutire, banul, destinul; > Argumentarea ci Moara’cu noroc este o nuveli realist-psihologica. Ce aT Test de verificare a lecturii Raspunde la urmatoarele cerinte: 1. Care sunt reperele spatio-temporale ale desfagurari actiuni in Moana cu nonce? 2. Din ce motiv se muta Ghiga la Moara cu nore? 3. Ce moment din desfigurarea actiunii constitu intriga? Dar punctul culmi- nant 4-Care este motivul pentru care Ghia este chemat in procesul intentat lui Lica? 5. Cui apartine prima replica a textului? Dar ultima? Cum iti explici acest lucru? 6. Explica motivul asasinarii Anei 7. Care este motivul pentru care Ghiga o las pe Ana singura la han cu Lica? 8. De cine este asasinat Ghita si cum? Tar