Sarcina de lucru 1

Consiliul Statistic Național (CSN) constituie cel mai înalt forum de promovare şi manifestare a activităţii statistice
oficiale la nivel naţional, asigurând, prin structura sa, angrenarea în procesul statistic a reprezentanţilor autorizaţi ai
principalelor categorii de furnizori, producători şi utilizatori de date şi informaţii statistice oficiale.

Consiliul Statistic Național (CSN) a fost instituit în baza prevederilor Legii 226/2009 privind organizarea şi
funcţionarea statisticii oficiale din România, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta asigură caracterul
obiectiv, transparent şi ştiinţific al metodologiilor, indicatorilor, nomenclatoarelor şi al clasificărilor utilizate în
activitatea de statistică.

Statistica oficială reprezintă una din componentele esenţiale în procesul cunoaşterii, relevându-se totodată ca
unul dintre pilonii esenţiali ai unei bune guvernări a societăţii. Ea asigură, pe baza evaluărilor cantitative,
fundamentarea deciziilor la nivel micro şi macro economic. Pentru a răspunde criteriilor de utilitate publică,
statistica oficială trebuie să fie relevantă, corectă, promptă, astfel încât să asigure satisfacerea tuturor categoriilor
de utilizatori de date statistice, în scopuri de planificare şi cercetare, să fie obiective şi puse la dispoziţia tuturor
categoriilor de utilizatori în mod gratuit. În acelaşi timp, statisticile oficiale trebuie să fie produse şi publicate într-o
manieră care să protejeze confidenţialitatea datelor statistice individuale.

Institutul Naţional de Statistică este principalul producător de date statistice oficiale ale statului, având, în această
calitate, rolul de coordonator al Sistemului Statistic Naţional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2009 a
organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România, cu modificările şi completările ulterioare. 

Statistica oficiala conform legii nr. 226/2009, acoperă ansamblul activităţilor organizate pentru colectarea,
procesarea, analiza, diseminarea datelor statistice, dezvoltarea culturii statistice, constituirea şi administrarea
seriilor de date statistice oficiale .

Datele statistice oficiale reprezintă rezultatul obţinut prin procesarea datelor individuale de către producătorul de
statistici oficiale, în conformitate cu legislaţia statistică sau alte acte legislative şi publicate, aşa cum sunt cerute de
regulamentele oficiale. Datele de natură statistică sau de altă natură, elaborate în afara condiţiilor menţionate mai
sus, nu sunt date statistice oficiale.

Sursa: https://insse.ro/cms/

Sarcina de lucru 2

Sistemul Statistic European (SSE) este format din: Eurostat (oficiul statistic al UE), oficiile statistice ale
statelor membre (institutele nationale de statistica) si alte institutii ce compun statistica europeana.
Sistemul Statistic European garanteaza ca aceste statistici europene elaborate in toate statele membre sunt
de incredere bazandu-se pe criterii si definitii comune, si procesand datele intr-un mod corespunzator astfel incat
acestea sa fie intotdeauna comparabile intre tarile diferite ale UE. In prezent, SSE este reglementat fundamental de
Legea Statisticii Europene, promovata prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European si al
Consiliului. Statisticile Uniunii Europene sunt pregatite, elaborate si difuzate atat de Sistemul Statistic European
(SSE) cat si de Sistemul European al Bancilor Centrale (ESCB). Nucleul SSE este reprezentat de Comitetul Sistemului
Statistic European (CSSE). Membrii CSSE sunt Eurostat si presedintii oficiilor nationale de statistica ale statelor
membre si ale statelor din EFTA.CSSE ofera orientare profesionala pentru planificarea, elaborarea si difuzarea
statisticilor europene si este implicat in procesul de intocmire si adoptare a normelor de dezvoltare a legislatiei
statisticii europene.

SSE are un Program Statistic Comunitar care include planificarea statistica pe o perioada de 5 ani si
un Program Statistic Anual. Aceste programe sunt adoptate de catre Parlamentul European si de Consiliu. Pentru a
se asigura ca nevoile utilizatorilor sunt luate in considerare in procesul de elaborarea a Programului Statistic
European, a fost creat Comitetul Consultativ European pentru Statistica. Acesta reprezinta utilizatorii si producatorii
de informatii, institutiile academice si sociale si administratia comunitatii.

Desi planificarea activitatii este efectuata in comun de Institutele Nationale de Statistica si Eurostat,
producerea de statistici nationale armonizate apartine autoritatilor din statele membre, intrucat Eurostat
colecteaza datele furnizate de catre statele membre, le analizeaza, permitand definirea, aplicarea si analiza
politicilor comunitare . În plus, Eurostat se angajeaza sa asigure coordonarea necesara pentru a garanta
functionarea acestui sistem complex (limbi diferite, forme foarte diverse de organizare administrativa,
nomenclatoarele specifice, etc), precum si pentru a asigura coerenta si calitatea datelor.

Statisticile europene sunt pregatite, elaborate si difuzate atat de Sistemul Statistic European (SSE) cat si de
Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC), dar in conformitate cu cadrele juridice independente, care reflecta
structurile de guvernare.

Sursa:https://ec.europa/Eurostat

Sarcina de lucru 4

 Diagrama prin benzi - este recomandata a fi utilizata in cazul datelor care exprima: lungimea (raurilor,
fluviilor, soselelor, cailor ferate); varsta populatiei (piramida varstelor); productia unor bunuri industriale sau
agricole realizate intr-un an. De asemenea, aceasta modalitate de reprezentare este folosita si in cazul seriilor
dinamice formate dintr-un numar redus de indicatori distantati inegal in timp.

Diagrama prin coloane - are o utilizare mai frecventa atunci cand dorim sa reprezentam grafic un numar
redus de indicatori sistematizati in serie dinamica. Este o reprezentare grafică specifică seriilor cronologice de
intervale de timp. Pot fi și paralipipedul, cilindrul, conul, piramida. Redau, în general, un singur element, dar variabil
cantitativ de la o luna la alta, de la un an la altul, și de la o etapă la alta.

Diagrame volumetrice – valorile statistice sunt redate cu ajutorul figurilor geometrice ( paralelipiped, cub,
cilindru, etc. )

 Diagrama de structura - este utilizata pentru reprezentarea tipurilor calitative de fenomene existente intr-o
colectivitate. Diagrama de structura se poate realiza pe cerc, semicerc, patrat sau dreptunghi prin reprezentarea
grafica a marimilor relative de structura referitoare la grupele unei colectivitati.

Diagrama radială( polară) - este aplicata cu predilectie pentru reprezentarea grafica a unor indicatori de
volum inregistrati pe segmente de timp componente ale unei perioade.

Diagrama prin  figuri geometrice (patrat, cerc, paralelipiped, dreptunghi) - sunt folosite in special pentru
reprezentarea grafica a unor indicatori de volum.

Diagrame de structură:

-diagrama structurii de date - un model de date conceptual utilizat pentru a documenta entitățile dintr-o
bază de date, relațiile acestora, precum și constrângerile asociate acestora

-diagrama structurii compuse - un tip de diagrama de structură statică care arată structura internă a unei clase și
colaborările acesteia cu alte clase și obiecte

Sursa: Transpunerea datelor statistice în diagrame Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ C.N. I. L. Caragiale
 Sarcina de lucru 5

Tabel 1 Populația României după vârstă și sex, la 1 iulie 2022

Sex
Grupă de vârstă
Masculin Feminin
(ani) (mii pers.) (mii pers.)
0–4 520775 493058
5–9 540255 510695
10 - 14 577449 545895
15 - 19 580239 549441
20 - 24 590813 558994
25 - 29 618379 584660
30 - 34 833698 791865
35 - 39 873984 827260
40 - 44 942663 899238
45 - 49 927900 894840
50 - 54 984615 991584
55 - 59 570737 588964
60 - 64 593992 680164
65 - 69 575536 727580
70 - 74 429087 599421
75 - 79 245146 386390
80 - 84 168691 316999
85 și peste 134285 277429
Sursa: www.inesse.ro

Sarcina de lucru 6

Reprezentarea grafică se realizează prin diagrame de structură constituite cu ajutorul

suprafețelor( dreptunghiuri, cercuri, semicercuri, pătrate, triunghiuri). Principiul de bază de care trebuie să se țină
seama este proporționalitatea între mărimea fenomniului și mărimea suprafeței graficului.

Modul de stabilire a mărimii suprafeței și respectarea proporțiilor între elementele componente în cadrul
graficului, diferă în funcție de figura geometrică folosită.

Diagrama prin dreptunghi are suprafața direct proporționalăcu mărimea colectivității, iar părțile componente ale
colectivității sunt reprezentate prin porțiuni de suprafață în cadrul dreptunghiului, stabilite în aceeași proporție în
care stau părțile respective față de întreaga colectivitate. Practic, suprafața dreptunghiului se consideră egală cu
mărimea întregii colectivități, adică cu 100, iar suprafețele dreptunghiurilor care reprezintă părțile componente,
egale cu greutățile lor specifice față de întreg și respectiv față de 100.
 Diagrama prin cerc constă în reprezentarea părților componente ale colectivității prin sectoare de cerc. În acest
caz, cele 3600 reprezintă totalitatea colectivității (100%), iar părțile componente ale colectivității se reprezintă cu
ajutorul sectoarelor de cerc ( 1% = 3,60 ).

Diagrama prin semicerc este asemănătoare cu diagrama prin cerc, cu singura deosebire că în acest caz 100% =
0 0
180 , de unde 1% = 1,8 .

Sarcina de lucru 8

∑|x i−xa|
Abaterea medie liniară d=
n
d= 57-92|+|80-92|+|100-92|+ 90-92|+|110-92|+|115-92| /6

d=|-35|+|-12|+|8|+|-2|+|18|+|23| /6

d=35+12+8+2+18+23 /6

98
d= d d=16,33
6
Sarcina de lucru 9

1. Produsul Intern Brut: PIBpp =PG - CI

unde: PG-produs global; CI- consum intermediar

PIBpp= 90000-70000=20000 u.m.

2. Exporturile Nete: EXN = PIBpp – CP – CPL – IB

unde: CP-consum personal; CPL – consum public; IB- investiții brute

EXN =20000 -6000 -7000 -4000 =3000 u.m.

3. Impozitele Indirecte Nete: IIN = PIBpp -CFM -DR – ACCF -PR -PC

unde: CFM- compensarea factorilor de muncă; ACCF-alocații pentru consum de capital

fix; DR- dobânzi și rente; PR- profitul proprietarilor; PC- profitul corporațiilor.

IIN = 20000 – 10000 – 3000 -2500 -1000 -1000 = 2500 u.m.

4. Produsul Național Brut: PNBpp = PIBpp +SVABpp

unde: SAVBpp -soldul dintre valoarea adăugată brută a agenților naționali în

străinătate și valoarea adăugată brută a agenților străini în interiorul țării.

PNBpp= 20000 + (3000 – 4000 ) = 20000 -1000 =19000 u.m.

5. Produsul Intern Net: PINpp =PIBpp - ACCF

PINpp = 20000 – 2500 =17500 u. m.

 PINpp = PIBpp – IIN

PINpp = 20000 – 2500 = 17500 u.m.

6. Produsul Național Net: PNNpf = PINpf = SVAES

PNNpf = 17500 + ( -1000 ) = 16500 u.m.

unde: SVAES- soldul din veniturile din activitatea economicăa agenților economici

naționali care își desfășoară activitatea în străinătate și cele ale agenților străini pe

teritoriul țării.

PNNpf = PNBpp - ACCF

PNNpf = 19000 – 2500 = 16500 u. m.

Sarcina de lucru 10

1. PIBpp = PNBpp – Venitul net în străinătate

PIBpp = 459,2 – 7,1 = 452,1 u.m.

2. PIBpp = PNBpp – Consumul capital

PNNpp = 459,2 – 61,2 = 398 u. m.

3.PNNpf = PNNpp – Taxe pe cheltuieli + subvenții

PNNpf = 398 – 80 + 7,5 = 325,5 u. m.

3. PIBpf = PIBpp – Taxe de cheltuieli

PIBpf = 452,1 – 80 = 372 u. m.

4. VN = PNNpf

VN = 325,5 u. m.

Sarcina de lucru 11

1. Structura populației pe sexe ( gm, gf )

Pm 11. 213,7
gm= . 100= ⋅100=49,2%
P 22 .810,0
Pf 11 .596,3
gf = . 100= ⋅100=50 , 8 %
P 22 .810,0
gm + gf = 100%

Structura populației pe grupe de vârstă (gmi și gfi , i= 1, 2, 3)

 Pm 2 . 851,5
g m 1= 1
⋅100= ⋅ 100=25,4 %
Pm 11 . 213,7
Pm 6.740,8
g m 2= 2
⋅ 100= ⋅ 100=60 ,1 %
Pm 11 .213,7
Pm 1.621,4
g m 3= 3
⋅100= ⋅ 100=14 , 5 %
Pm 11.213,7
g m 1+ g m2+ g m 3=100%

Pf 2 .732,6
g f 1= 1
⋅100= ⋅100=23,6 %
Pf 11 .596,3
Pf 6.033,9
g f 1= 2
⋅100= ⋅100=52 ,0 %
Pf 11.596,3
Pf 2.829 , 9
g f 3= 3
⋅ 100= ⋅ 100=24 , 4 %
Pf 11.596,3
g f 1 + g f 1+ g f 3=100 %
2. Resursele de muncă ( RM )

RM = PVM – PVMIM + PAVML

RM = 12.774,6 – 588,3 + 603,5 = 12.789,8 mii personae

PVM ( numărul persoanelor în vârstă de muncă ) = Pm2 + Pf2

6.740,8 + 6.033,8 = 12.774,6 mii personae

3. Structura resurselor de muncă

RM = PO + RezM (balanța resurselor de muncă )

RezM = RM – PO = 12.789,9 – 9.601,8 = 3.188 mii personae

Ponderea populației ocupate în totalul resurselor de muncă ( g p 0) sau rata de ocupare a resurselor de muncă
(RORM)

P0 91601,8
RORM = ⋅100= ⋅100=75,1%
RM 12789,8

Ponderea rezervelor de muncă în totalul resurselor de muncă ( gRezM )

ℜz M 3188
gℜ zM = ⋅ 100= ⋅100=24,9 %
RM 12789,8
4.Numărul șomerilor (S), cunoscând că rata șomajului (RS ) a fost de 8,25%
 S S
RS= ⋅ 100= ⋅1 00
PA P0 +S
unde: PA = populația active

S
8,25= ⋅100
9601,8+ S
100S = 8,25 x 9601,8 +8,25S

100S – 8,25S = 79.214,85

91,75S = 79.214,85

79214,85
S= S = 863,4 mii personae
91,75

5 . Populația active (PA )

PA =PO + S = 9.601,8 + 863,4 = 10.465,2 mii personae

6.Indicatorii care exprimă legătura dintre diferitele segmente ale populației în funcție de participarea la
activitatea economico-socială.

Rata general de activitate ( RGA )

PA 1 . 0465,2
RGA= ⋅100= ⋅ 100=45,9 %
P 22.810
Rata de ocupare a populației active (ROA )

PO 9.601,8
R O A= ⋅100= ⋅ 100=91,7 %
P 10.464,2
Rata generală de ocupare (RGO )

PO 9.601,8
R GO= ⋅ 100= ⋅ 100=42,1 %
P 22.810
Rate specifice de ocupare pe sexe ( ROm și ROf )

PO m 5.309,8
R Om= ⋅ 100= ⋅100=4 7,4 %
Pm 11.213,7
PO f 4.292
RO f = ⋅ 100= ⋅100=37,0 %
Pf 11.596,3
Rata de dependență conomică ( RDE )

P AVM 10.035,4
R DE= ⋅ 100= ⋅100=78,6 %
PVM 12.774,6
unde: PAVM – numărul persoanelor în afara vârstei de muncă
 PAVM = Pm1 +Pm3 + Pf1 + Pf3 = 2.851,5 + 1.621,4 + 2.732,6 + 2.829,9 = 10.035,4 mii personae

Rata de întreținere ( RI )

PI 13.208,2
R I= ⋅100= ⋅100=137,6 %
PO 9.601,8
unde : PI – numărul persoanelor întreținute

PI = P – PO = 22.810 – 9.601,8 = 13.208,2 mii personae

Rata șomajului ( RS )

S 863,4
R S= ⋅100= ⋅100=8,25 %
PA 10.465,2
unde: S – numărul șomerilor

Sarcina de lucru 12

1. Productivitatea socială a muncii W

-pentru anul To o notăm cuw 0

w 0 = (16.056 x 0,38 ) + ( 43.295 X 0,307 ) + ( 58.248 X 0,313 )= 37.624 mii lei/ persoană

w 1 = ( 16.279 x 0,409 ) + ( 55.699 x 0,275 ) + ( 62.841 x 0,316 ) = 41.883 mii lei / persoană
w
Dinamica productivității muncii I 1 ∕ 0

w1 41883
I w1 ∕ 0 = = =1,113 sau 111,3%
w0 37624
2. Contribuția factorilor

a) modificarea relativă
w ¿¿
I sv sau 111,3%
modificarea absolută

Δ w ( w , g )=w1−w 0=¿ 41.883 – 37.624 = 4.209 mii lei / persoană

T

b) modificarea productivității sociale a muncii pe seama modificării productivităților activităților

- modificarea relativă ( indicele cu structură fixă )

T
( ) ∑W 1 g 1 w 1 41883
I wSFw = T
= = =1,134 sau 113,4 %
ΣW og 0
w¿ 3 6879
 ¿
w = ( 16.056 x 0,409 ) + ( 43.295 x 0,275 ) + ( 58.248 x 0,316 ) =36.879 mii lei / persoană
- modificarea absolută
Δ w ( w )=w 1−w ¿=¿ 41.883 – 36.879 = 5.004 mii lei/ persoană
c) modificarea productivității sociale a muncii pe seama modificării structurii populației ocupate pe
activități

- modificarea relativă ( indicele variațiilor structurale )

ΣW 0 g T 1 w∗¿ 36.879
I wvs( g )=
T

= = =0,98 ¿ sau 98%

∑ω 0 g
T0
w0 37 . 624

- modificarea absolută
Δ w ( g1 )=w¿ −w 0=¿ 36.879 – 37.624 = - 745 mii lei/ persoană
d) relația de legătură între modificări

- între modificările relative

I w (w , g )=I w ( w ) ⋅ I w ( gt )
t

1,113 = 1,134 x 0,98

- între modificările absolute , în mii lei / persoană ocupată

Δ w ( w gT )= Δ w ( w )+ Δw gT mii lei/ persoan ă

4.209 = 5.004 +(- 745)

Sarcina de lucru 13

VABpp = 984.656 + 430.201 + 114.958 = 1.529.815

Sarcina de lucru 14

∑q1 p 1
I q ( v )= ⋅100
Σ q0 po
12.000 x 6.500
I q ( v )A = ⋅100=97,5 %
10.000 x 8.000
32.000 x 41.000
I q ( v )B = ⋅100=109,3 %
30.000 x 40. 000
17.200 x 25.500
I q ( v )C = ⋅ 100=116,96 %
15.000 x 25.000
( 12.000 x 6.500 ) + ( 32.000 x 41.000 )+(17.200 x 25.500) 1 . 828. 600 .000
I q ( v )= ⋅100= =110,49 %
( 10.000 x 8.000 ) + ( 30.000 x 40.000 )+(15.000 x 25.000) 1 . 65. 500 .000
Sarcina de lucru 15

N ⋅ z e 20 ⋅60
N= = =13,33
zc 90
unde: N= numărul efectiv de utilaje

Ze= nr. de zile calendaristice de existență

Zc= nr. de zile calendaristice ale perioadei de execuție

Sarcina de lucru 16

N ⋅ ze ⋅ C g
C=
zC

20⋅ 60⋅ 10 tone

C= =63,15 utilaj
190 ❑
unde: Cg = capacitatea grupei respective de utilaje

Sarcina de lucru 17

P T CM =PT + ( N 2−N 1 ) + PS

P T CM = 12.700.300 +( 11.700 – 8.500 ) + 5.000 = 12.708.500u.m.

unde: - P T CM – producția totală de construcții

- PT – producția de costrucții terminate

- N 2−N 1 – soldul producției de construcții neterminată

- PS - valoarea prestațiilor

Sarcina de lucru 18

VANCM = PTCM – Chmat

VANCM = 3.809.100 – 845.500 = 2.963.600 u.m.

unde: VANCM = valoarea adăugată netă în construcții

 PTCM = producția totală în construcții

Chmat =cheltuieli materiale

Sarcina de lucru 19

VABCM = VANCM + Am

VANCM = PTCM – Chmat

VANCM = 1.500.770 – 760.000 = 740.770 u.m.

VABCM = 740.770 + 590.000 =1.330.770 u.m.

unde: VABCM – valoarea adăugată brută în construcții

VANCM – valoarea adăugată netă în construcții

Am - amortizarea

Sarcina de lucru 20

Pm=∑ qi ⋅ ⅆ i
Pm =(1.200 to x 700 km) + (200 to x 300 km ) = 900.000

unde: Pm – parcursul mărfurilor

qi – marfa transportată

di – distanța de transport

Sarcina de lucru 21

PV
T r v=
ARCF
PV = T rv x ARCF

PV = 12 x 35 = 420

unde: T rv – timpul mediu de rulaj al vagoanelor de marfă

PV – parcul de lucru al vagoanelor de marfă

ARCF – activitatea rețelei de cale ferată ( respectiv nr. vagoanelor încărcate

Sarcina de lucru 22

q ⋅ PV
IMS=2 ⋅
ARCF
3050
IMS=2 ⋅ =174,29
35
unde: IMS- încarcătura medie statică a vagoanelor
q x PV -greutatea mărfurilor încărcate în vagoane ( to )

ARCF – activitatea rețelei de cale ferată ( respective nr. vagoanelor încărcate