i j Teste grild 1. Activitatea economica 2.1, Bunurile se impart in libere gi economice, dupa urmatorul criteriu: a) natura subiectului purt&tor; b) complexitatea lor: ©) modul de acces al indivizilor la ele; a) gradul de satisfacere. 2.2.Una dintre urmatoarele afirmatii este compatibilé cu principiul rationalit utilizarii resurselor: a) se produc bunuri de calitate inferioar: b) se produce ce ny se cere; ©) se produce mai mult decat se cere; 4) se produce cu consumuri de resurse mai mici, prin folosirea unor tehnologii avansate. . y 2.3, Principala caracteristicd a nevoilor umane se referd la: a) caracterul lor nelimitat; b) caracterul lor nezegenerabil; © caracterul lor limitat si dinamic; d) raritatea lor. efect fort 2.4. Activitates economicd este eficient pe termen lung daci raportul a) este supraunitar; b) este subunitar; ©) este unitar; e) este negativ. 2,6, Raritatea resurselor determina: a)}risipa, pentru cA oricum resursele sunt insuficiente; »b) orientarea cdtre bunuri care se obtin folosind resurse abundente; ©) consumul doar al bunurilor oferite de natura; 4) renuntarea Ja producerea anumitor bunuri, atunci cind xesursele sunt alocate intr-un anumit mod. 2.6, Bunul economic marfa este: a) numai un bun material; b) numai un serviciu; ©) orice bun care se consuma; a) un bun destinat vinzirii-cumpardrii pe piata. 2.7, Bunurile economice: a) sunt un dar al economiei de pjata; b) se obtin doar in economia natural; ©) se produc cu costuri de oportunitate zero; : 4) satisfac mai bine trebuintele atunci cand sunt produse in cadrul specializSeii si schimbului. 82,2.8. Care dintre elementele de mai jos reflect sacrificii generate de alegerea voastra de a fi studenti? a) diploma de bacalaureat; b) veniturile pe care le-ati putea obtine dac& v-ati angaja dupa absolvirea Ficeului: ©) sumele de bani pe care le-ati putea incasa sub forma burselor de studi; d) timpul pe care i] veti petrece ca studenti. 2.9.Pentru a produce grau gi otel sunt folosite integral si eficiont toate resursele disponibile intr-o economie. in acest caz: a) nevoile pentru cele dow’ bunuri sunt pe deplin satisficute; b) resursele necesare producerii bunurilor sunt abundente; ¢) poate fi produs mai mult ofel doar daca se produce mai putin grau; @) poate fi maria productia din ambele bunuri cu volumul actual de resurse, fard a creste eficienta folosirii resurselor 2.10. Cresterea bundstarii societatii este consecinta: a) autoconsumului, pentru cd oamenii sunt stimulati si producd tot mai multe bunuri in gospodaria proprie; b) cresterii tensiunii nevoi-resurse; .-©) aparitiei surselor de energie neconventionala; 4) schimbului voluntar gi a specializarii, 2.11, Care din afirmatiile de mai jos gu este corect& ? 2) o resursi regenerabilé in activitates economicé este nelimitata; b) o resursi regenerabilA poate si fie si refolosibila; ©) acoperirea nevoilor se poate face si direct, fara s& se apeleze la schimb; 4d) serviciile pentru consum personal sunt $i bunuri economice. 2.12. Potrivit stiintei economice, costul de oportunitate: 2) insoteste numai alegerile in calitate de consumatori; b) este egal cu zero, in activitatile competitive; ©) este un cost al alegerilor facute ca produciitori sau consumatori; @) nu este specific fieckrui agent economic. efort 2.18. Activitatea economic este eficient& pe termen lung daca raportul ee : a) este supraunitar; b) este subunitar; ©) este unitar; a) éste negativ. 2.14, Principiul rationalitatii in economie: a) se poate exprima numai prin regula maximului; b) igi are determinarea in tensiunea nevoi-resurse; ©) este incompatibil cu existenta costului de oportunitate; 4d) se poate exprima numai prin regula minimului2.18, 16. 217 2.18. 2.19, 2.20. 2.21 Dupa natura subiectului, nevoile pot fi a) individuale si de varf, b) individuale gi sociale (colective); ©) sociale gi elevate; 4) vitale si elevate. Bunurile necesare satisfacerii nevoilor pot fi a) 'libere si economice; b) numai economice; ©) doar servicii; 4) doar servicii de consum personal. Problemele de baz ale economiei sunt: a) ce producem? sau cat producem? b) ce producem? cat producem? cum producem? pentru cine producem? ©) cat producem? sau pentru cine producem? d) ce producem? sau cum producem? Rationalitatea economica presupune: a) respectarea regulii maximului doar pe termen scurt; >) respectarca regulii minimului doar pe termen lung; ©) utilizarea mijloacelor limitate, in aga fel incdt satisfacerea nevoii sa fie maxim; 4) neglijarea relatioi dintre bunurile obtinute gi resursele folosite pentru producerea acestora Principiul minimaxului in economie presupune: a) realizarea cu mijloacele date a celor mai bune rezultate posibile; b) obtinerea rezultatelor dorite, cu cele mai mici cheltuieli de mijloace; ¢} objinerea rezultatelor dorite cu resurse mai mari decat permite tehnologia dominant; 4) maxim de rezultate utile cu minimum de cheltuieli de resurse, in restrietiile date, de spatiu gi de timp. © persoana dispune de un venit de 2.000 u.m. s1 poate achizitiona doua bunuri, Agi B. Pretul bunului A este de 250 um., iar al bunului B, 500 u.m. In aceste conditii, costul de oportunitate (Cop) al achizitiei unei unitati din bunul A este: a) 0,5 unitaiti din bunul B; b) 1 unitate din bunui B; © 1,5 unitati din bunul By a) 2 unitati din bunul B. Un individ are un venit disponibil de 200 u.m. El poate achizitiona tricouri la pretul de 100 u.m. gi cimégi la pretul de 200 u.m./buc. Costul de oportunitate (Cop) al achizitionarii unei cdmagi este: a) 1,5 tricouri; , b) 0,5 tricouris ©)'2 tricouri; d) 2,5 tricouri, 54 Based2,22. Pentru a cumpara doui cafele, Ioana a cheltuit 10 u.m. Cu aceeasi suma putea cumpara patru ciocolate. Costul de oportunitate (Cop) al achizitiei unei cafele este: a) 4 ciocolate; b) 5 ciocolate; ©) Leiocolata; 2 d) 2 civcolate 2.28, Pretul portocalelor este 3 u.mJ/kg. Mihai a cumpirat patru kilograme de portocale, renuntand astfel la achizitia a dou’ kilograme de kiwi. Care ar fi fost costul de oportunitate (Cop) al achizitiei a trei kilograme de kiwi? a) 3 kg portocale; b) 4 kg portocale; « 0) 6 kg portocale; 4) 5 kg portocale, 2.24, Maria a edgtigat un premiu in valoare de 1000 u.m. Dac alternativa cea mai buna a utilizarii banilor ar fi depunerea lor la banc, atunci costul de oportunitate determinat de alegerea cheltuirii banilor pentru un weekend la mare ar fi 2) renunjarea la plicerea studiului pentru pregitirea examenului de admitere; b) pierderea ocaziei de a petrece weekendul respectiv la munte; ©) cheltuirea celor 1000 u.m.s ¢) valoarea dobinzii pe care-ar fi putut si 0 incaseze daci depunea banii la banca. 2.25. Prebul unei plcinte este 5 u.m. Cumparand gase placinte, [ulia a renuntat la cinei prajituri. Care este pretul unei prajituri ? a) 3um,; b) dum, © 6ums @) 5um, 2.26. Un produciitor poate obtine folosind aceeasi cantitate de lapte 100 unitati de iaurt sau 20 unitati de cagcaval. Care este costul de oportunitate al producerii unei unitati de cagcaval? * &) V5 unitati de iaurt; }) 10 unit&ti de iaurt; 10) 5 unitati de iaurt; 4) 1/20 unitati de iaurt. 2.27. Un produedtor poate obtine folosind aceleagi resurse 4 unit&ti din bunul A sau 6 unitati din bunul B. Care este costul de oportunitate al producerii unei unitati din bunul A? ) natura; ©) munea; 4) capitalul circulant. 65,in cadrul factorilor de productie primari se incadreaza: a) munca gi capitalul; b) capitalul si creativitatea tehnico-stiintificas ©) natura gi capitalul; @) munca si natura, 2.94. Capitalul tehnie reprezint a) banii economisiti de menaje; b) un factor de productie derivat; ©) aptitudinile si experienta oamenilor; d) elementul activ gi determinant al productiei. 2.95. La baza impartirii capitalului tehnic in capital fix gi capital circulant se aflé a) marimea firm b) domeniul de activitate al firmei; ©) legitura cu factorul mune’; d) modul cum participa la activitatea economica. 2.96. Capitalul tehnie fix: a) se wreaz’ numai moral; b) nu trebuie amortizat; ©) participa 1a un singur ciclu de productie; 4) se wreazd atat fizie cat gi moral. 2.97. Consumul de capital cireulant se reflect’ in valoarea produdtiei la care a participat: a) numai in forma materiala transformaté; d) sub forma de amortizare; ¢) atat in forma materialA, cat gi valoried; 4) numai sitb forma baneasci. 2.98. Uzura moral a capitalului tehnic fix apare sub incidenta: a) folosirii in productie; b) progresului tehnic gi a conditiilor pietei; ©) actiunii agentilor naturali; 4) poludrii mediului natural. 2.99. Capitalul circulant: a) particip8 la mai multe cicluri de productie; b) nu se regaseste in produsul finit; ©) se uzeaza fizic si moral; 4) participa la un singur ciclu de productie. 2.100. Substituirea factorilor de productie in activitatea economica: a) se refer numai la factorul mune; »b) se reford numai la factorul capital; ©) nu are legiturd cu eficienta combindrii factorilor de productie; @) se bazeaz pe compatibilitatea caracteristicilor de utilitate si adaptabilitate a elementelor ce se combina2.101Daci productivitatea marginali a factorului substituit este egalA cu productivitatea marginal’ a factorului care il substituie, atunci rata marginal de substitutie este: a) negativa; d) supraunitard; ¢) unitara; @) subunitars, 2.102. Daca productivitatea marginal a factorului substituit (¥) este mai mic& decét productivitatea marginald a factoruhui ce il substituie (X), rata marginalé de substitutie (Rims) este: a) negativa si supraunitari; b) pozitiva gi subunitara; ©) egal cu zero; @) nogativa. 2,108. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsi? 2) intre productivititile marginale a doi factori de productie si rata lor de substitutie nu exista legitura; ‘b) combinarea factorilor de productie este o operatie tehnico-economica; ©) substituirea factorilor de productie presupune obtinerea cel putin a aceloragi rezultate; a) rata marginal de substitutie se foloseste la caloulele de eficienti a combinarii factorilor. : # : i 2.104, Care din aprecierile de mai jos este adevirata? a) rata marginalé de substitutie este intotdeauna un numér subunitar; b) combinarea factorilor de productie este o operatiune exelusiv economics ©) substituirea factorilor reprezinté. un mijloe eficient de combinare a factorilor de productic; 4) productivitatea marginal’ a unui factor este aceeasi cu productivitatea metie. 2.105.Rata marginala de substitutie (Rms) a factorului mune cu factorul capital este 0,5. Pentru ca firma sA obtina aceeasi productie, cu cit trebuie ei se modifice factorul muncé (L), dack factorul capital (K) ereste eu 4 unitéqi? a) AL=- 2; b) AL= ¢) AL d@) AL ani firma a recuperat 6 milioane u.m. din valoarea investitiei, valoarea de achizitie a utilajului (Ki) a fost egal eu: a) 6 milioane u.m. b) Tmilioane um. c) 7,5 milioane u.m.; ( 4) 8milioane um. i 4 I [ i Hl { | 2,106.Rata anual de amortizare (Ra) a unui utilaj este egaldcu 20%. Dac dup’ 4 | { |2.107. Dac valoarea de achizitie a unui utilaj (Ki) este egal cu 20 milioane u.m., iar amortizarea anuali (As) este egal cu 10 milioane u.m., atunei timpul de amortizare (Ty) este egal eu: a) Lan; b) 1,5 ani; © Bani; d) 4 ani. 2,108,Capitalul tehnie (Kt) utilizat la nivelul unei firme este de 3000 um. in condifiile in care capitalul fix (Kf) reprezinti 60% din capitalul tehnic, iar rata anualii de amortizare (Ra) este de 20%, atunci capitalul tehnic consumat intr- un an (presupundnd un ciclu de productie de un an) este egal eu: a) 1200 um; @) 8000 um. 2,109.Rata marginal de substitutie a factorului muned cu factorul capital (Rms) este 10. Dac productivitates marginala (Wmg) a factorului substituit este de 20, atunci productivitatea marginalé a factorului care substituie este: a) 200; 2) 2 ©) 0,55; di 2.110.Dupa 0 perioadé de 6 ani de utilizare, eapitalul fix (Kf) neamortizat al unei firme este’ de 1000 um. Dacd rata de amortizare anual (Ra) este de 10%, atunei veloarea capitalului amortizat deja, in cei 5 ani in care a fost utlizat, este! a) 1000 um; b) 2000 um; ©) 200 um. 4) 3000 um. 2.111.Rata marginal de substitutie (Rms) a factorului capital cu factorul munca este 2, Pentru ca firma sii obtina aceeasi productie, cu cat trebuie si se ‘modifice factorul capital (K), daci forta de munca (L) cregte cu 10 lucrdtori? a) AK= - 2; 2.112.Daca productivitatea marginal (Wmg) a factorului eubstituit este ‘10, iar productivitatea marginal a factorului care il substituie este 20, atunci rata marginal de substitutie (Rms) are valoarea: a) 20; b) 10; o) 5; & 06 i2.118.La o rat marginala de substitutie (Rms) egal cu 10 gi la o productivitate marginala (Wig) a factorului care substituie egelA cu 50, productivitatea ‘marginali a factorului substituit este egal cu: 2) 150; b) 250; ©) 500; @) 350 2.114, Valoarea initial a unui echipament de productie este de 8000 um., iar rata de amortizare anual (Ra) este de 20%. Amortizarea anual (Aa) este egal cu: a) 1600 um. 7 b) 2000 u.m.; ©) 3000 um; ) 2600 u.m. 2.115. Eficienta cu care sunt utilizati factorii de productie se poate exprima: a) numai ca productivitate a muncii; b) numai sub formu costului produclivi; ©) cu ajutorul productivititii factorilor de produetie; 6) numai cu ajutorul mirimilor fizice. 2.116,La nivelul unei intreprinderi ce produce bunuri diferite, nivelul productivitatii muneii, cu Iuarea in considerare a intregii producti, se poate exprima: a) in unit3ti fizice naturale; b) in unitati natural-conventionale; ©) in unititi monetare; 4) atat in unitati fizice, cat gi monetare. 2.117. Pentru firma, cresterea productivititii factorilor de productie: a) mareste costul marginal; b) reduce costal total mediu de productie; ©) dezavantajeazi firma deoarece scade eficienta utilizixii factorilor de productie; 4) presupune cresterea costului total mediu de productic. 2.118.Pentru’ determinarea nivelului productivitatii muncii, factorul muned se exprima: a) numai in ore-om; b) numai in forma valorica (bineascd); ©) ca raport intre cheltuielile salariale fixe gi cele variabile; 4) in numf de salariai sau in ore-om lucrate, 2.119.La o firma, unde lucreaz4 10 muncitori (L), cu o productivitate medie a muncii (Wi) de 50 de produse pe un muncitor: a) productia a crescut de 5 ori; b) fiecare muncitor produce cate 50 de produse; ©) toti muncitorii produc 5.000 produse; 4) in medie, un muncitor produce 50 de produse. 692.120, 2.121. 2.122, 2.128.) 2.124, 2.125. 2.126.f . Productivitatea global a factorilor de productie se calculea: Productivitatea capitalului tehnic se determina: a) numai in expresie fizic b) aumai la nivelul ramurii de activitate; ©) doar cand numérul de lucrétori nu se modified; 4) ca marime medie si marginala a) numai in expresie fizicd, natural’; b) numai ca migrime marginalé; ©) ca marime medie gi marginal’; 4) numai ca marime medie. .Atunei cand productivitatea marginal a muncii este mai mare decat productivitatea medie a muncii, aceasta din urma; a) scade; ) oresto; ©) nu se modifica 4) influenteaz negativ eficienta generald a intreprinde Productivitatea medie (Wz) a 8 muncitori este 24 unitati. Daca productivitatea marginal (Wmgz) corespunzatoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 unitati, se poate concluziona ci: a) productia fimei nu se modifica; b) productivitatea medie este constanta; ©) productivitatea medie cregte; d) productivitatea medie se reduce. in momentul To, o intreprindere cu 50 salariati obtine 0 productie (Q) de 10.000 buckti. Mentinand productia constantdé, dac& intreprinzitorul substituie 6 utilaje (K) cu factorul munca (L), iar rata marginala de substitutie Ras=10, productivitatea medie a muncii (Wi) in Ti este: a) 100 bueati/salariat; +b) 200 buciti/salariat; ©) 800 bucdti/salariat; 4) 150 bucdtivealariat. Productivitatea medie a muncii (Wt) cregte cu 25%. Cu cat trebuie sf se modifice numirul de lueratori (1), astfel ineat productia (Q) ok rémani constant&? a) cregte cu 10%; b) seade cu 20%; ©) nu se modifica; d) cregte eu 5%. {n cadral unei firme, numérul de luce&tori (L) cregte eu 10%. Cu cat trebuie si se modifice nivelul productiei (Q) pentru a mentine constant produetivitatea medic a muncii (WW), daca productia in perioada To a fost de 100 de unitai? a) AQ=20 unitati; b) AQ=10 unitati; ©) Qereste cu 20%; 6) Q scade cu 10%,2.127.Daci productivitatile marginale (Wmg:) ale primelor 6 unititi de muncd utilizate la nivelul unei firme sunt: 1,4,8,11,13, atunci productia totala (Q) obtinuta in urma folosirii primelor trei unitati de munca este: a) 1 unitate; b) 5 unititi; ©) 18 unitati; 4) 24 de unitagi. 2.128.in Ty, productivitatea medie a muncii (W.) a fost de 100 unitati. in perioada To ~T;, productia (Q) creste cu 50%, iar numérul de salariati (L) ou 25%. In acest. caz, productivitatea marginala a muncii (Wmg) este egala cu: a) 300 unitati; ) 400 unitagi; c) 600 unitati; €) 200 unitati. 2.129.in To, productivitatea medie a muncii (Wi) la nivelul unei firme a fost de 20 unititi pe salariat. In T,, productia (Q) sporeste de 3 ori fata de To, cand era de 200 unititi, iar numArul de salariati (L) se dubleazi. Productivitatea marginal a muncii (Wmg.) este egal cu: a) 20 unitati: b) 30 unitati; ©) 40 units 4) 45 unititi. 2.180.Atunci edind productia (Q) se reduce cu 40%, pentru ca nivelul productivitatii medii a muneii (Wi) si creased de 1,25 ori, volumul muneii (L) utilizate trebuie: a) si creased cu 48%; b) si scada cu 52%; ©) si creasca cu 52%; 7 d) 8 seada cu 25%. 2.191.La nivelul unei firme, productivitatea medie a muncii (Ws) este egal cu 100 produse/salariat. In conditiile cresterii cu 100% a produetivititii medi a muneii gia numrului de salariati (L) ou 50%, productivitatea marginala a muuneli (Wmgi) este egal cu: a) 500 produse/salariat; }) 400 produse/salariat; ©) 600 produse/salariat; @) 800 produse/salariat, 2.132.La momentul To, productivitatea medie a muncii (Wi) intr-o firmi a fost de 1000 de produse/salariat. in momentul Ti productia (Q) a sporit de 3 ori fata de Ty, iar numérul de salariati (L) a crescut cu 100%. Productivitatea marginal a muncii (Wmgt) este: 8) 1000 produse; b) 2000 produse; ©) 3000 produse; 4d) 1500 produse.2.183. Volumul productiei (Q) unci firme cu 125 de salariati (L) este de 2500 de produse. Cafi salariafi trebuie si mai angajeze aceastd firmi pontru a-si dubla produotia in conditille cresterii productivitafii medii a muneii (W1) cu 26%? a) 25; b) 125; ©) 50; @) 75. 2.184.in To, productivitatea medie a muncii (Wi) a fost de 1000 unitati/salariat. In ‘isrvalul To-Ti productia (Q) creste cu 100%, iar numarul de salariati (L) se dubleazd. Productivitatea marginal a muncii (Wmg.) este: a) 150 produse; ») 250 produse; ©) egala cu productivitaten medie a muncii in Ty; ~ @ 100 produso. 2,135. Fata de o productie (Q) zilnicd de 6000 bucati din bunul X gi o productivitate medic a muncii (Wi) de 120 buciti/salariat, daed productivitatea marginal a muneii (Wingr) este 150 buciti, iar numirul de ealariati (1) se dubleazi, atunci productia sporegte: a) eu 50%; b) cu 18500 bucati; ©) cu 6000 bucati; - d) cu 125%, 2.136.in intervalul ta-t, productivitatea marginalé a muncii (Wing) a fost de 40 produse. Cunoscind c& in ti fati de to productia (Q) a sporit ew 1.000 de produse, iar numirul de selariati (L) s-a dublat, atunci numérul de lucrator! in to a fost de: a) 25; b) 16; e) 19; d) 20. 2.187-La o anumiti firm’, productivitatea medie a muncii (W:) in ti fat& de to peoreste ou 50%, iar productia (Q) se dubleazi. Numirul de salariati (L) in ty fata de to: a) creste cu 75%; b) scade cu 25%; ©) scade cu 18,33%; ) cregte eu 33,33%, 2.188.Pe termen scurt, dac productia se reduce, atunci ) costul variabil cregte; b) costul total creste; ©) costul fix ereste; 4) costul fix mediu creste. 722,139. Cand productia este zero, costul total este: 1a) ogal cu costul fix; ) mai mic dect costul variabil; @) mai mie decat costal fix; d) egal cu costul variabil. 2.140.Atunei cand costul variabil (CV) al unei firme oreste mai mult decat creste productia (Q), iar modificarea costului fix mediu (CFM) este mai mare decat modificarea costului variabil mediu (CVM), costul total mediu (CTM): a) creste; - b) scade; ©) este nul; @) intotdeauna rimane constant. 2.141.Dacd niveltil costului variabil (CV) al unei firme cregte mai mult decat crest productia (Q), iar modificarea costului variabil mediu (CVM) este mai mare decat modificarea costului fix mediu (CFM), costul total mediu (CTM): ©) este nuk; 4d) intotdeauna rimane constant: 9.142.Pe termen scurt, dac& modificarea absolut a costului fix mediu (CFM) este - 10, atunci product a) cregte; b) seade; ©) nu se modified; d) scade, cu o rat crescitoare. 2.148.Pe termen scurt, atunci cénd costul variabil (CV) creste mai rapid decat productia (Q): 2) costal fix mediu (CFM) ramane constant; ») costul variabil medix (CVM) soade; ©) costul variabil mediu rimane constant; 4) costul total mediu (CIM) ecade, craste sau raméne constant. 2.144, Reprezinti cheltuieli materiale de produc ‘a) salariile perconalului direct productiv; b) cheltuielile cu amenzile; ©) cheltuielile de protocol; 4) cheltuielile cu materiile prime. 2.145.Pe termen scurt, atunci cfnd costul variabil (CV) ereste in acelasi ritm cu productia (Q): a) costul variabil media (CVM) scade; +) costul fix mediu (CFM) réméne constant; ©) costul total mediu (CTM) ereste; €) costul total mediu scade. B* 9.146.Nu reprezint cheltuieli materiale de productie: a) cheltuielile cu materiile prime: b) cheltuielile eu combustibilul; ©) cheltuielile cu energia; 4) cheltuielile de protocol. 2.147tn situatia in care costurile totale (CT) depind de producti (Q) conform velatiel CT = 5 + 3Q + 2Q%, atunci una dintre urmétoarcle variante este ‘corect’: a) CF=5 +3Q; b) CVM=3 +2Q; ©) CTM=3 +20; 4d) CVM=8Q +20". 2.148. Atunci cana eosturile totale (CT) depind de productie (Q) conform relatiel OT 15 +2Q, una dintre urmatoarele variante este corect: a) CFM = 15; b) CVM ©) Cog= CVM; 4) Cau> CVM. 2.149, Care dintre urmiatoarele afirmatii sunt adevarate pe termen scurt, atunci cand productia creste: : a) CFM = constant; b) CTM = constant; ¢) CF = constant; a) CEM creste. 2.160.Atunci efind Cng>CVM Gnitial): a) CVM scade; 'b) OF seade; ©) CYM=constant; d) CYM creste. 2.151,Dacd nivelul costului variabil (CV) al unei firme creste mai putin decat creste productia (Q), atunei costul total mediu (CTM): a) cregte; b) scade; ¢) creste sau seade; 4d) rimane constant. 2,152, Dacd nivelul costului variabil (CY) al unei firme scade mai putin decat scade productia (Q), atunci costul total mediu (CTM): a) crest; ) scade; ©) creste sau scade; a) rimane constant.2.163.In pericada curenté, costurile variabile (CV) ale unei firme crese de 2,7 ori ca urmare a major4rii productiei cu 170%. Care din afirmatiile de mai jos este corecta in privinta costului marginal (Cg): a) este mai redus decat CVM (costul variabil mediu) din perioada curenta; b) este egal cu CVM initial; ¢) este cu 70% mai mare decat costul variabil initial; d) este mai mare cu 70% fata de costul variabil mediu actual. 2.154. Pe termen scurt, unul dintre urmatorii indicatori este constant, indiferent de modificarea productici: a) CF (costul fix); b) CIM (ostul total mediu); ©) CV (costul variabil); a) CVM Gostul variabil mediu). 2,165.Reprezinté o cheltuialé fixd, pe termen scurt: a) salariile personalului direct productiv; d) cheituielile eu materiile prime; ©) salariile personalului administrativ; 4) cheltuielile cu materialele pentru productie. 2.158. Reprezinta o cheltuial variabilA, pe termen scurt: a) salariile personalului administrati b) cheltuielile cu chi ©) salariile personalului direct productiv; @) cheltuielile cu amortizarea. 2.167.Se di functia costului total CT = 5Q + 200, unde Q este productia. Costul variabil mediu (CVM) este egal cu: a) 15; b) 200; ©) 20: 5. 2.168.Costul total (CT) este dependent de volumul productici (Q) potrivit relatiei CT = 100 + 4Q. in aceste conditii: a) CTM (costul total mediu) este mai mie deeat Cmg (costul marginal); b) CTM este mai mare decit Cmg; ©) OTM este egal cu Cmg; @) CTM=CVM (costul variabil medi. 2.159. Modificarea costului fix mediu (CFM) depinde, pe termen scurt: a) numai de CR; b) numaide Q; ©) numai de CV; 4) atat de OF, cat side Q.2.160.Modificarea costului variabil mediu (CVM) depinde, pe termen seurt: a) numai de CI; b) atét de CV, cit gi de Q; ©) numai de Q; d) numai de CV. 2.161. Reprezint& un element de capital circulant inelus in categoria costurilor fixe: a) cheltuielile cu materiile prime pentru productie; b) cheltuielile cu salaxiile personalului indirect productiv; ¢) cheltuielile cu amortizarea; @) ebeltuielile cu energia pentru Sncilzitul unit&fii in care se xealizeazi producti. 2.162.Reprezinté un element de capital circulant inclus in categoria costurilor variabile: 2) cheltuielile cu materiile prime pentru productio; b) cheltuielile cu energie pentru incdlzitul unitat productia; ©) cheltuielile cu amortizarea; 4) cheltuielile cu energia pentru iluminatul unitifii in care se realizeazi productia. in care se realizeazd 2.163. Amortizarea capitalului fix: a) se reflect numai in forma materiala; b) se reflect in forma material gi valorica; ©) reprezinti o cheltuial materiala de productic; d) se reflectii sub forma de consum specific. 2.164, Consumul de capital circulant se regdseste in valoarea productiei: a) doar sub forma costurilor fixe; b) att in formé material’, cAt si monetar’; ©) in forma baneaseas 4d) in forma material. 2.165.Dack volumul productiei este egal cu zero, atunci este valabilé urmitoarea relatie: a) CF=CV; b) CP=CY; ©) CF=0; & Cr=Cr, 2.166.Pe termen scurt, dreapta eostului fix: a) porneste din origine; ») este paraleldi cu axa productiois ©) are o tondintii de crestere, dupi care scade; @) este paraleli cu axa costurilor.2.167. 2.168. 2.169. 2I7L 2.472. Avunci cénd costurile variabile (CV) crese mai rapid decat creste productia (Q), pe termen scurt, costul fix mediu (CRM): a) creste; b) seade; ©) nu se modific’; 4) este ogal cu costul Bx. ‘La 0 scddere a productiei, daci sporeste costul variabil mediu, costul total medi, pe termen scurt: a) seade; b) mu se modified; ©) ereste; 4) mu depinde de evolutia productiei. © scidere mai puternici a costurilor variabile (CV) in report cu scderea producfiei (Q) face ca, pe termen scurt, nivelul costurilor totale (CT): a) 8f creased; b) e& nu se modifice; ©) si scada; @) si fie egal numai cu nivelul costurilor fixe. Daci atunci cfind producti creste, indicele costurilor variabile (CV) este superior indicelui productiei (Q), una dintre urmatoarele afirmatii este adevirata: a) indicele costului fix este supraunitar; b) indicele costului fix mediu este subunitar; o) indicele costului fix este egal cu indicele costului fix mediu; & costul variabil mediu scade. Pe termen scurt, dacd nivelul costului fix mediu (CFM) scade cu-90%, atunci produetia (Q): a) a sporit cu 10%; b) s-a redus cu 50%; ©) asporit de 10 ori: @) a sporit eu 90%, Costurile salariale (Css) in cadrul unei firme sunt de 30 usm. Amortizarea (A) este de 2 ori mai mic decat valoarea capitalului circulant (Ke) folosit in cadrul firmei. In conditiile in care costurile totale ale fixmei (CT) sunt de 60 um., atunci valoarea consumuluti de capital circulant (K.) este: a) Kel5 um; b) Ket um; ©) K=30um,; @) Ke=20 um.2.178.Produetia (Q) unei firme creste de doua ori, in timp ce costul variabil (CV) creste cu 200%, Firma a inregistrat in perioada anterioar un cost variabil mediu (CVM) egal cu 1000 um. Pe termen scurt, costul marginal (Cmg) al firme este egal cu a) 1000 um; b) 2000 um; ©) 3500 um. @) 1500 um, 2.174, O firma inregistreazA in perioada curenté cheltuieli materiale (Cas) in valoare de 1000 um., iar salariile directe sunt egale cu 900 um., reprezentand 90% din costurile salariale (Cai). in aceasti pericada firma mai inregistreaza si cheltuieh cu amenzi gi chirii in valoare de 100 um. Costul total (CT) este egal eu: a) 3000 u.m.; Bb) 4000 um; ¢) 4100 um; d) 5000 um. 2.175.In anul ty, fata de ta, costurile variabile (CV) erese de 2,5 oti, iar productia (@) obtinut& este cu 150% mai mare. Pe termen scurt, cunoscand nivelul costului variabil mediu din perioada de bazi CVMo = 20.000 um., costul marginal (Cmg) este: a) 10.000 u.m.; b) 15.000 um.; ©) 20,000 um.; d) 25.000 um. 2.176.in momentul To, costurile variabile (CV) erau de 16000 um., iar volumul productiei (Q) de 8000 bucati. In conditiile cresterii productiei cu 20%, costul marginal (mg) este de 1,5 ori mai mare decat costul variabil mediu (CVM) in >. Variatia absolut a costurilor totale este: a) 4800 um; b) 2400 u.m.; ©) 1800 um.; 4) 3200 um. 2.177.Cand costul total evolueazi corespunziitor relatiei CT = 5Q? + 150Q + 150, unde Q este productia, la o productie de 10 unititi, eostul fix mediu (CFM) va fi: a) 250 u.m_funitate produst b) 1500 u.m.funitate produsis ©) 15 um/unitate produsi; 4) 10 um./unitate produsa.2,178.La o productie (Q) de 40 bucati, diferenta dintre costul total mediu (CTM) gi costul variabil mediu (CVM) este de 400 um /bucati, Dack productia se reduce Ta 20 de buciti a) diferenta dintre CTM si CVM va fi de 200 um; b) diferenta dintre CTM si CVM va fi de 800 um. ¢) CFM (costul fix mediu) se reduce ou 10%; ) CFM va creste de 3 ori. 2,179. in conditiile in care in intervalul To-T: costurile variabile (CV) cresc cu 200%, iar productia (Q) se marogte cu 50%, costul variabil mediu (CVM): a) eregte cu 50% b) seade cu 50! ©) cregte eu 100%; 4) scade cu 20%. 2.180.In To costul variabil mediu (CVM) a fost 100 um. Pe termen scurt, dacd productia (Q) creste cu 50%, iar costurile variabile (CV) cresc cu 25%, costul marginal (Cmg) este de: a) 25 um. b) 75 um. ¢) 200 um; @) 50 um. 2.181.Pe termen sourt, dack productia (Q) scade cu 60%, costul fix medi (CFM): a) creste cu 150%; b) scade cu 60%; ©) eregie eu 250%; 4) seade cu 50%. 2.182.La 0 produetie (Q) de 21 unititi, costul total (CT) este de 1000 um. Cind productia este de 23 de unitati, costul total este de 1280 u.m., iar costul marginal (Cmg) este de 100 um. Costul marginal al celei de-a 22 unitati | produse este, in wm.: a) 280; 4 b) 180; ©) 1280; a) 1180. 2.188.Pe termen scurt, productia (Q) creste cu 50%. Atunci, costul fix mediu (CFM): a) scade eu 33,34%; b) cregte cu 66,66%; ©) cregte eu 50%; d) seade eu 50%; 2.184. Inte factorii de cregtere a profitului se include: a) cresterea duratei de rotatie a capitalului; ») reducerea duratei de rotatie a capitaluluis ©) exesterea costurilor salariale; 4) cresterea cheltuielilor materiale. { 792.185.Cand profitul total (Pr) si costul total (CT) cresc fiecare cu o suma data x, & incasarile totale (VT): 8) cresc cu b) crese cu x/; ©) cresc cu 2x; @) muse modifici. oe 2.186. Masa profitului este influentata pozitiv de urmittorii factori: a) cresterea duratoi de rotatie a capitalului; b) diminuarea vitezei de rotatie a banilor; ©) cresterea numarului de rotalii ale capitalului; 4) cresterea costului total mediu de productie. 2,187. Atunci cfnd are loc reducerea duratei de rotatie a capitalului, masa profitului: a) scade; d) crete; ©) .scade mai rapid decdt masa monetara; ) réméne constanta, 2.188. Profitul reprezinta: a) excedentul costurilor totale fafa de ineasiri; b) venitul factorului munca; ©) diferenta intre incasarile totale gi cheltuiclile cu materiile prime; @ motivatia obiectivi a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in funcfiune. 2.189, Partea rimasi dupi ce firma pliteste impozitul pe profit reprezint: a) profitul brut; b) profitul net; ©) ‘profitul de monopol; 4) profitul normal, 2.190.Marimea profitului si gradul de profitabilitate al firmei se afl in relatie de acelasi sens cu: a) nivelul costului total mediu; >), nivelul profului unitar; ©) durata in timp a unei rotatii a capitalului; @ nivelul salariului. 2.191.Volumul profitului si gradul de profitabilitate al firmei se afli in rolatie inversi cu: a) nivelul costului total mediu (unitar); 1B) nivelul pretului unitar; ©) volumul produselor gi serviciilor vandute; 4) viteza de rotatie a capitalului folosit. 802,192.0 relatie de acelasi sens exista intre: fa) rata profitului la cost gi costul de produetie; ) costul total mediu gi profitul mediu; ©) durata nei rotatii a capitalului folosit si profit; 4) viteza de rotatie a capitalului folosit si profit. 2,198. Une din afirmatiile urmatoare nu este corecti: a) atunci cfnd cregte pretul de vanzare, la acelasi cost total mediu, profitul creste; 7 b) atunci cénd durata unei rotatii a capitalului creste, viteza de rotatic reste; ©) atunci odnd costul total mediu scado, Ia un prof dat, profitul creste; @) atunci cénd numarul de rotatii ale capitalului folosit cregte, masa profitului cregte. 2.194, Una din afirmatiile urmétoare este adevirata: 2.198. 2.196. 2.197. a) cregterea pretului unitar se afld fn relatie de acelasi sens cu profitul mediu; b) atunci cna viteza de rotatie a capitalului creste, masa profitului scade; © rata profitului calculaté la cost este mai mick decit rata profitulul calculata la cifra de afacen 4) cresterea numirului de rotafii ale capitalului se afl in relafic de acelagi sens cu durata unei rotatii a capitalului folosit. Diferenta dintre incasarile totale gi costurile totale de productie reprezinta: a) profitul brut; ) rata profitului; ©) profitul net; d) suma dintre profitul net si costurile salariale. Profitul nu indeplineste urmatoarele func a) motiveaz pe proprietarii de capital pentru utilizarea acostuia in activitati cu caracter comercial; b) stimuleazi jnitiativa economicd gi acceptarea riscului de citre intreprinzltor; ©) incitd la cregterea eficientoi economice; d) conduce la sc&derea eficientei economice. Prin raportarea marimii profitului la capitalul folosit se obtine: a) viteza de rotatie a capitalului; b) oratii a profitului de reguld negativa; ©) oexpresie a gradului de profitabilitate « firmei; d) un indicator de eficient& economic’, de genul efortlefect, 812,198.Daca scade costul total mediu de productie (CTM) in cazul unei firme (pretul de yanzare a bunurilor obtinute fiind constant), una dintre afirmatiile urmétoare este adevarata (profitul fiind pozitiv): a) rata profitului in functie de cifra de afaceri seade; 1b) exist’ o rolatie direct intre OTM gi profit; ©) rata profitului in functie de costul total de productie se modifica mai putin decat rata profitului in functie de cifra de afaceri; 4d) rata profitului in funetie de costul total de productie creste. 2.199, Criteriul fundamental al eficientei unitatilor economice este: a) maximizarea salariului; b) maximizarea costului; ©) minimizarea impozitului; d) maximizarea profitului. 2.200.La 0 societate comercial, costuil variabil mediu (CVM) este de 20 um. iar nivelul productiei (Q) la care profitul (Pr) este nul 50 buciti. Dack pretul unitar (P) este egal cu 40 um., atunci costul total (CT) si costul total mediu (CTM) sunt: a) 1250 wm, respectiv 25 u.m. b) 3000 u.m., respectiv 60 u.m.; ©) 2000 um., respectiv 40 u.m.; 4) 2000 u.m., respectiv 80 um. 2.201.Daca profitul mediu (Pre) creste cu 2 u.m,, jar costul total mediu (CTM) eregte cu 1 um., care din afirmatiile de mai jos sunt adevarat 2) pretul ecade cu 3 um. ‘b) pretul scade cu 2 um.; ©) pretul ereste cu 3 u.m.s 4) preful ereste cu 1 um. 2.202.Raportul dintre profitul mediu (Pre) si profitul total (Pr) al unei firme este egal cu 2, Profitul mediu (Pra) este egal cu 10 u.m., iar pretul de vanzare (P) este egal cu 15 u.m. Venitul total (VT) ineasat de cdtre firma este egal cu: a) 22,5u.m., b) 12u.m, ) 15 um, @) 10um, 2.203.La un pret unitar (P) de 10.000 u.m., un cost fix (CF) de 100,000 um. gi un cost variabil mediu (CVM) de 5.000 u.m., volumul productiei (Q) la care profitul total (Pr) al firmei este egal cu zero este: a) 30 uniti b) 20 unital ©) 25 unitati 4) 10 unitati.2.204.La o rata @ profitului, calculati la costurile totale (Rprict), de 10%, o cifré de afaceri (CA) de 400 u.m. a asigurat firmei un profit (Pr) de: a) 363,63 u.m.; b) 36,36 um; ©) 76,63 um; ) 46,43 um, 2,905.La 0 cif de afaceri (CA) de 24 um. si la o rata a profitului calculata la costurile totale (Rprect), de 20%, costul total de productie (CT) este: 2.206.in situatia in care preful de vanzare al unui bun (P) este de 100 u.m., costurile fixe (CF) sunt de 50000 um., iar costul variabil mediu (CVM) de 50 um. pragul de rentabilitate pentru producerea acelui bun este de: 4) 200 unitati; b) 300 units c) 400 unitati; d) 1000 unitati. 2.207.Dacé rata profitului caleulat’ la cost (Rprect) este de 20%, atunci rata profitului calculaté la cifra de afaceri (Rprica) este: a) 38,33%; 2.208.Costul total de productie (CT) reprezinté 80% din incasarile totale (VT) initiale. Incasirile totale (V'T) erese cu 10%, iar profitul (P1) se dubleazd. In acest imprejurdii, costul total de productie: a) rimane constant; b) cregte cu 2%; c) se reduce cu 70%; ) se reduce cu 12,5%, 2.209, Initial, rata profitului calculati Ja cost (Rpnet) a fost de 20%. Cand costul total (CT) se reduce cu 10%, iar incasirile totale (VT) ale firmei raman neschimbate, rata profitului calculata la cost devine: a) 10%; b) 20%; ©) 33,33%; d) 50%.2.210.0 firma previzioneaz pentru anul urmiitor costuri fixe (CF) de 20 milioane uum,, un cost variabil mediu (CVM) de 2.000 u.m. si cd pretul (P) bunului pe care-l produce va fi de 7.000 um. In condifiile in care firma si-a stabilit ca obiectiv obtinerea unui profit total (Pr) de 6 milioane u.m., productia (Q) eare trebuio realizatl este de: a) 6.000 bucati; b) 4.500 bucdti; ©) 5.000 buctiti; d) 7.500 bucati. i 2.211.{n To, rata profitului caleulati Ja costurile Lotale (Rprict) a fost de 10%. in Ts, costurile totale (CT) crese cu 20%, iar rata profitului calculati la costurile totale Rprict) creste cu 5 puncte procentuale. Profitul (Pr) in Ti: a) cregte cu 280! ri b) scade cu 18%; ©) cregte cu 180! a) cxeste cu 80%. 2.212. Cifra do afacori (CA) este do 100.000 u.m., iar costul total (CT) este de 80.000 , um, Cu cat trebuie redus costul total pentru ca rata profitului in functie de : cifra de afaceri (Rprics) si creasci cu 10%, in conditiile in care cifra de afaceri se mentine constant? a) ou 2,000 u.m.; b) cu8.000nm; ¢) cx 6.000 um; @) ou 10.000 wm. 2.213.{n To, costurile totale (CT) au reprezentat 80% din cifra de afaceri (CA). fn T, cifta de afaceri (CA) creste cu 40%, iar profitul (Pr) se dubleazd. Costurile totale in Ti: 2) se reduc cu 12,5%; b) se reduc cu 70%; ©) oresc cu 25%; 4d) cresc cu 20%, 2.214,Daca nivelul pretului de vanzare (P) este de 20.000 u.m., iar rata profitului caleulati in functie de cost (/prict) este de 25%, atunci nivelurile costului mediu (CTM) gi al profitului mediu (Prn) sunt: 2) 4,000 u.m., 16,000 u.m.; b) 10.000 u.m., 10.000 u.m.; ©) 16.000 um, 4.000 um.; @) 8.000 um, 12.000 um. 2.215 Incasirile totale inregistrate de cdtre o firma sunt de 6 u.m. Dac& rata anuala a profitului in functie de costul total (Rprict) este de 25%, atunci profitul (Pr) si costul total (CT) vor fi: a) 4um312um; 1 b) 12um;48um; 2 Odum; 16um; & 16um;04um, 842.216. 2.217. 2.218. 2.219. Profitul (Px) reprezinti 20% din costul total de productie (CT). Costurile materiale (Cas) reprezintA 20% din costurile totale, iar cheltuiclile salariale (Cai) reprezint 300 um. in aceste conditii, profitul va fi: a) 50 um; b) 60 wm; ©) um, d) 375 um Costul fix mediu (CEM) in ‘To a fost de 2.000 u.m., iar costul variabil mediu (CVM) de 3.000 u.m. Productia (Q) ereste de 2 ori, iar costurile variabile totale (CV) eu 50%. Cand pretul (P) este constant, cregterea profitului mediu (Pra) este: a) 1250um,5 b) 1.850u3 ©) L750 ums @) 2.000 um. ‘in conditiile in care pretul (P) creste de la 100 u.m. la 140 u.m,, iar cantitatea oferta (Qu) sporeste de la 400 la 600, oferta este: a) clastic’; b) inelastic’; ©) cuelasticitate unitaras @) perfect elastic’, in conditiile in care pretul (P) creste de 1a 100 um. la 200 um. iar cantitatea oferita (Qed) sporeste de la 400 la 600, coeficiontul elasticitatii ofertei in functie de pret (Kess) pentra bunul respectiv este: a) Kes> 1; b) Kesse<1; ©) Keon= 1 4) Kessp= 0. 2.220.fn conditiile scdderii protului (P) cu 20%, cantitatea oferité (Qu) scade cu 30%. 2.221. Oferta in functie de pret este: a) elasticé; ») inelastici; ¢) ou clasticitate unitar’; @) perfect elastic’. in vaport de coeficientul de elasticitate al ofertei fafa de pret (Keom), in care din. situafiile de mai jos avem o oferti elastiod: a) Keo = 0; b) Kecep = 1; ¢) Kearp <1; &) Keaty> 1.2.222. in situatia in care o firma oferd intr-o siptimAng 50 de unit&ti din bunul X cu pretul unitar (P) de 1000 de -u.m. si 100 unit&ti cu pretul de 1200 de um, oferta in functie de pret a bunului X este: a) elastic’; by inelastic ¢) cu elasticitate unitara; @ perfect elastic’. 2.293.in conditiile cresterii pretului (P) cu 25%, cantitatea oferita (Qu) creste cu 20%, Oferta in funetie de pret este: a) elastica; + b) inelastic’; ©) cu elasticitate unitard; ¢) perfect elasticas 2.224.Coeficientul de elasticitate a ofertei pentru un bun in raport de pretul acestui bun (Kea) se calculeaza pe baza formule A%P__ ama 2.225.Daci pretul unui bun (P) este 2.000 u.m., atunci cantitatea oferita (Qu) este de 200 de unitati. Daca protul este de 4.000 u.m., atunci cantitatea oferita (Qu) este de 240 unitati. Coeficientul elasticitatii ofertei in functie de pret (Kean) 2.226.Dacé oferta unui bun are o elasticitate unitard, iar pretul (P) bunului creste cu 10%: a) cantitatea oferiti cragte cu mai mult de 10%; b) cantitatea cerut seade eu cel putin 10%; ©) cantitatea oferit’ creste cu 10%; 4d) cantitatea oferit& nu se modificd. 862.227.in cazul unui coeficient al elasticitatii ofertei in functie de pret (Kese,) egal cu 2, abunci una dintre urmétoarele variante este adevarata 2) scdderea pretului bunului respectiv cu 1% a determinat cresterea cantitati oferite din acel bun eu 2%; b) cresterea pretului bunului respectiv cu 2% a determinat crogterca cantitatiioferite din acel bun cu 1%; ©) seaderea pretului bunului respectiv cu 5% a determinat scliderea cantitatil oferite din acel bun cu 10%: @) cresterea pretului bunului xespectiv cu 10% a determinat scédevea cantittii oferite din acel bun cu 5%. 2.298.in cazul unui coeficient unitar al elasticitatii ofertei in functie de pretul unui ‘bun (Keup), una dintre urméitoarele variante este adevira a) modificarea procentuali a cantitatii oferite dintr-um bun este jumilate din modificarea procentuala a prefului bunului tespectiv; b) modificarea procentuala a cantitétit oferite dintr-un bun este mai redusi decit modificarea procentualé a pretului bunului respectiv; ©) modificarea procentuala a cantititii oforite dintr-un bun este egal cu modificarea procentuala a pretului bunului respectiv; ¢) cantitatea oferita dintr-un bun nu variazi ca urmare a cresterit profului bunului respectiv. 4, Piata. Mecanismul concurential 2.229.Care din urmétoarele variante este falsi in legituri cu preful,de echilibra care se formeaz’ pe o pial concurentialé: ‘) este preful la care se realizeaza cel mai mare volum de tranzactii pe piata b) este pretul la care cererea gi oferta sunt egale; ©) este protul la care cererea de pe o anumité piata este superioara ofertei de pe'acea piatdi 4) se poate modifica in urma variatiei factorilor care influenteazd cererea 54 oferta. 2.230. Piata nu reprezinta: 1a) spatiul economic in care actioneaz’ vanzatorii si cumparatoriis b) locul de intalnire la un moment dat a dorinfelor consumatorilor cu cele ale producatorilor; ©) un ansamblu de mijloace de comunicare intre vanzitori si cumparatori; @) doar spatiul anume stabilit de autoritatea publied pentru vanzarea - ‘cumpararea bunurilor economice. 2.231. [In economiile contemporane: a) economia naturalA nu exist; }) relatiile de piajd sunt dominante; ©) exist numai piata factorilor de productie; ¢) piata bunurilor de consum serveste autoconsumului2.282. 2.233. 2.284. 2.286. 2.286. 2.287. 2.238, 2.289. O modalitate de interventie direct a statului pe piatd este: a) stabilirea unui plafon de pret pe piata unui bun; b) eresterea nivelului fiscalitatii pe care o suport firmele; ©) acordarea de subyentii producitorilor care actioneaz’ pe o anumita piatd; d) majorarea veniturilor pensionarilor. ‘in contextul unui pret mai mare decat cel de echilibru, pe o piati concurentialé: a) cantitatea oferit& este inferioara celei care corespunde pretului de echilibru; ‘b) sc va manifesta un exces de oferta; ©) va exista un oxces de corere; @) interesele producitorilor gi consumatorilor sunt cel mai bine satisfacute. Pe o piaff cu concurent perfecta, pretul care se formeaza pe piati tinde epre: a) maximizare; b) echilibru; ©) un nivel care sf avantajeze numai cumparatorii; d) un nivel care sd avantajeze numai vanzitorii, Dintre formele de concurenti, cartelul este specific: a) monopolului; b) concurentei perfecte; ©) oligopolului; @) pictei cu concurenta monopolistic’. In condifiile existentei unor prefuri libere, concurenta nu: a) avantajeazi pe cei puternici gi dezavantajeaza pe cei slabi; b) stimuleaz progresul economic gi social; ©) conduce la cresterea costurilor medi de productie si a prefurilor de ‘vanzare; 4) conduce la diversificarea ofertei. Nu reprezinta o trasiturd a piefei cu concurenté monopolistica: 2) diferentierea buaurilor; b) atomicitatea cererii gi a ofertel; ©) fiecare producitor are o fort economic’ ridicat& pe piat’; <) posibilititi multiple de alegore pentru consumatori. Nu repregint& trisiturd a pietei cu concurenti de tip oligopol: 2) putini ofertanti cu fort economicd ridicaté, b) fiecare produedtor poate influenta conditiile pictei; ©) putini cumpiratori cu forté economicd ridicats; @) atomicitates cererii. Concurenfa monopolistici se deoscheste de concurenfa perfect’ prin: a) existenta a cdtiva vinzitori; b) atomicitatea ofertei; ©) diferentierea produselor; @) atomicitatea cererii. 882.240. Constituie o trisatur’ a pietei eu concurenté de oligopol: a) oferta provine de la cdtiva produeiitori cu fort’ economicé ridicata; b) intrarea liberd pe piatl; ©) consumatorii pot influenta decisiv pretul pietei; @) transparenta perfectii a pietei. 2.241, Obtinerea profitului nelegitim: a) contravine legii; b) este rezultatul rationalit&tii in activitates economioa; c) nu este rezultatul contributiei firmei la activitatea economica; 4) decurge intotdesuna din existenta situatiei de monopol. 2.242. Atomicitatea ofertei este specific’ pietei: a) pietei de monopol; b) pietei de oligopol; ©) pietei cu concurenta perfecta; @) oricdrui tip de piaf’ cu concurenta imperfecta. 2.243. Piata restaurantelor din Bucuresti reprezinta un exemplu de: a) piat& de monopol; b) piat& de oligopol; ©) piafd cu concurenta perfect 4) piaté cu concurentd monopolistica. 2.244,Piata telefonie! mobile din Romania reprezint& un exemplu de: a) piaféi de monopol; b) iat de oligopol; ©) piat& cu concurent perfect’; @)_piat& cu concurent’ monopolistic’. 2.2.45, Atomicitatea pietei se caracterizeazA prin: a) vanzitorii gi cumparatorii sunt multi si egali ca numix; b) vanzatorii si cumparitorii sunt numerosi, fiecare avand o forfi economic ridicat’; ©) numerogi agenti ai cererii si ofertei, fiecare avdind o fort economic& redusa; 4) deciziile proprii ale fiecKrui agent al cererii gi ofertei exercité un efect somnificatiy astpra cererii, ofertei si prefului 2.246. Pe piata cu concurentl perfecti pretul este: a) fixat de stat; b) permanent stabil; ©) expresia raportului cerere-oferta; 4) impus de cativa vanzitori 2.247. Atunci cand piata unui bun economic se caracterizeazd prin existenfa unui singur vanziitor gi a unui singur cumparator, ea se numes' a) piati de oligopol; b) piati de concurent’ perfect’; ©) piat& eu concurenta loial’; 4) piat’ de monopol bilateral. 892.248.Piata caracterizati prin existenfa a numerosi agenti ai cererii gi numerosi agenti ai ofertei poate fi: 2) piati de monopol; b) piaté monopolistiea; ©) piatd de oligopol; ©) piata de monopol bilateral. 2.249.in situatia in care pretul unui bun este stabilit sub nivelul pretului de echilibru, atunci: x a) cererea este gala cu oferta; a ‘b) existi exces de cerere; é ©) exist exces de oferta; 4) oxisti deficit de cerere. 2,250, Prefurile administrate: a) se aplicd tuturor bunurilor economice; b) sunt intotdeauna superioare prefurilor libere; ©) se formeazi pe piata liber’; @) rezulti din implicarea guvernului. 2.251. Profitul de monopol: a) este mai mare docét profitul normal; b) este mai mic decat profitul normal; ©) este inclus in profitul normal; 4) poate fi obtinut gi de cate firmele aflate pe o piatii cu concurenti perfect 2.252.Daci statul intervine pe piati prin fixarea unor prefuri minime, atunci, pe piata respectiva, se manifesta: a) exces de cerere; b) exces de oferta; ©) deficit de oferta; 4) starea de echilibru. 2.258.Statul nu intervine indirect pe piati, atunci cAnd: a) acorda subventii; b) creste taxele de import; ¢) majoreazi veniturile consumatorilor prin diminuarea impozitelor; &) stabileste prefuri maxime pentru anumite bunuri. 2.254.in conditit normale, dac& venitul cumparatorului creste, iar oferta rimane constanta, echilibrul pietei se va forma: a) Ja un pret mai mic; b) la un pret si o cantitate de eehilibru mai mari; ) la un pret mai mare si ocantitate de echilibru mai mica 4) la un pref mai mic si la 0 cantitate de echilibru mai mare. 90 a2.255. Pretul de echilibru de pe piaja bunului X se va reduce intr-una din urmitoarele situatii: a) ecade cererea pe piata bunului 1b) ereste cererea pe piafa bunului X; ©) seade oferta pe piata bunului X; ¢) crese costutile medii de productie ale productorilor bunului X. 2.286.Costul de productie al unui bun creste. In conditiile in care ceilalti factori ‘aman constanti, echilibrul pe piafa concurentiala a reepectivului bun se va forma: ‘a) Ja un pret de echilibru gi cantitate de echitibru mai mari b) la un pret de echilibru gi cantitate de echilibru mai mici ©) lawn pret de echilibru mai mare si o cantitate de echilibra mai mici; d) la un pret de echilibru mai mic gio cantitate de echilibru mai mare. 2.957.Presupunem cf se inregistreazi o reducore a nivelului taxelor si impozitelor suportate de edtre producdtorii bunului X. In condifile in eare ceilalti factori Aman constanti, echilibrul pe pista bunului X se va forma: 4 a) la un pret de echilibru si cantitate de echilibru mai mari; b) Ia un pret de echilibru gi cantitate de echilibru mai mici; ©) laun pret de echilibru mai mare gio cantitate de echilibru mai mica; @) Ja un pret de echilibra mai mie si o cantitate de echilibru mai mare. 2.958, Se consider c& pretul unui bun A se afld la un nivel la care apare un exces de oferta. fn aceste conditii, pretul pe o piati concurential: a) se reduce; b) exeste; ©) raméne nemodificat; ¢) este intotdeauna mai mic decét costul variabil medi. 2.259. Reducerea taxelor de import are ca ofect pe piata bunului de consum X: a) reducerea ofertei gi cresterea profului; b) cresterea ofertei si reducerea prejului; ©) mentinerea ofertei si prefului ca urmaze a cregterii corerii; | @) cresterea ofertei si cresterea prefului. 2.260. Daca pe piata unui bun, se realizeaza un exces de cerere: a) pretul pietei va sofidea gi va tinde spre preful de echilibru; | b) pretul pietei este superior prejului de echilibru; ©) pretul pietei va cregte gi va tinde spre proful de echilibru; @) producitorii acelui bun vor oferi cantitaifi din ce in ce mai mici pnd la nivelul de echilibru al pietei. 2.261. Cand pe piata unui bun X oferta ereste mai putin decdt croste cererea: a) cantitatea de echilibru scade; b) pretul gi cantitatea de echilibru sead; ©) pretul gi cantitatea de echilibru erese; 4) pretul de echilibru creste si cantitatea de echilibru seade. a2.262, Cand pe piata bunului X, cererea cregte mai putin decat creste oferta, pretul si cantitatea de ochilibru: a) erese; b) sead; ©) scade gi, respectiv, creste; 4) cregte gi, respectiy, ecade. 2.263. Cand pe piata unui bun X, cererea creste si oferta scade, pretul si cantitatea de echilibru: a) erese; ) scad; ©) creste gi, respectiv, creste, scade sau nu se modifick; 4d) scade gi, respectiv, cregte, scade sau nu se modifica. 2.264.Cand pe piata! unui bun X, cérerea scade gi oferta creste, pretul gi cantitatea de echilibru: a) sead; b) cresc; ©) scade si, respectiv, create; 4d) scade gi respectiv, ereste, scade, nu se modifica. 2.265.Cand pe piata unui bun X, oferta creste mai mult decat scade cererea, pretul si cantitatea de echilibru: a) sead; b) ereso; ©) scade si, respectiv, ereste; 4) creste gi, respectiv, seade. 2.266.intr-o tari oferta de cereale este asiguratii de 4 firme, iar 5% din cerere este satisfacuta pe seama importului. Piata cerealelor este: a) monopolistica; b) de oligopol; ©) de monopol; 4) cu concurenta perfect. 2.267. Piata bunului X este foarte specializat gi din aceast’i cauza exist numai trei consumatori a c&ror cerere este: Qi= 10 - 2P; Q2= 5 - SP; Qs=5 - P. Oferta Piotei este egal cu 10 + 4P. Pretul (P) si cantitatea (Q) de echilibru sunt: a) P 2.268.Pe pinta benzinei, functiile cererii si ofertei sunt Qc = 200 - 30P, Qor= 20 + 5P, unde P este pretul. Dacé guvernul impune un pret de 6 unititi monetare, atunci pe aceast& piata apare: a) un excedent de ofert& de 15 unitigi de cantitate; b) un excedent de oferta de 30 unitafi de cantitate; ©) un excedent de cerere de 15 unitati de cantitate; 4) un excedent de cerere de 70 unititi de cantitate. 922.269. Functiile cererii gi ofertei bunului A sunt: Qo = 400—90P, Qor= 200+ 207. In acest caz, pretul (P) si cantitatea (Q) de echilibru sunt: a) 20; 320; b) 5; 150; c) 4; 280; d) 4; 180. 2.270.Cererea si oferta pentru bunul X se exprima prin functii de tipul: Qo= 10 - 2P si Qor= 4 +P. Pentru a sustine veniturile producitorilor statul intervine pe pista stabilind un pret minim de 4 u.m., urmand si achizitioneze eventualele oxcedente de oferth Costul suportat de guvern este egal cu: a) 20 um; b) 24um,; ©) 30um; @) 40um. 2,271.Pe piata bunului X cererea are forma Qc = 16 - P, iar oferta Qor = P+1. In conditiile in care statul fixeazd protul la 5 u.m. a) pe piati va aparea un exces de oferta de 4 unitati; b) pe piat& va aparea un exces de cerere de 4 unitati; ©) cantitatea tranzactionat dupa interventia statului va fi de 8 unitaiti; d) cantitatea (ranzactionaté dupa interventia statului va fi de 2 unitati. 2.272.Pe piata bunului X cererea are forma Qe = 25 - 2P, iar oferta Qo = P44, fn ‘conditiile in care statul stabileste un pref maxim de vinzare de 3 u.m.: a) pe piat va apSrea un exces-de oferté de 7 unitati; b) pe piaté va aplirea un exces de oferté de 19 unitat ©) pe piata va apirea un exces de cerere de 12 unital d) pe piata va apirea un exces de cerere de 19 unit&ti. 2.273, Cererea la nivelul unei firme poato & definit’ cu ajutorul functiei Qe= 80~ 2P, iar oferta Qor= 20 + P. in cazul existentei cchilibrului pe piata, pretul @) si cantitatea (Q) de echilibru sunt: a) 40 um., respectiv 20 unitatis b) 20 usm, respectiv 40 unit ©) 80um., respectiv 30 uniti 4) 30 um, respectiv 40 unit. 2.274.Cererea pentru un bun este dati de relatia Qe= 100 - 2P. Oferta bunului respectiv este Qor = 50 + P, unde P este protul. Daci pe piata exist un exces de cerere de 20 unitati, atunci pretul este: a) 80 um; b) 20,88 wns © lum, 2) 60um.2.276.Pe piata graului, cererea si oferta sunt Q.= 50 ~ 2P-si, respectiv, Qor= 10 + 4, (ande Q ~ cantitatea, P ~ pretul). Dack guvernul intervine asupra prefului fixandu-l la un nivel de § w.m., pe piatd apare un exces de: a) oferti de 42 unitati; b) cerere de 26 unitati; ©) oferth de 8 unit’ti; 6) cerere de 84 unitati. 2.276.Pe piata unui bun, corerea gi oferta sunt Qe= 30 ~ SP si, respectiv, Qor= 12 + P, (ande Q ~cantitatea, P ~ pretul). Preful gi cantitatea de echilibru sunt: a) 3 um. gi, respectiv, 20 unitati b) dum. si respectiv, 10 unit ) 3um, si, respectiv, 15 unitat 4) 5 um. si, respectiv, 5 unitat 2.277.Pe piata unui bun, la un pret de 20 um. apare un exces de oferta, iar la un pret de 10 u.m. apare un exces de cerere. Protul de echilibru pe piata bunului respectiv este: a) mai mare de 20 um5 ‘b) mai mic de 10 wan.; 6) intre 10 um. gi 20 um. d) 22 um. 2.278. Cererea gi oferta de benzina sunt reprezentate prin relatiile Q:= 40 — 2P si, respectiv, Qor= 20 + SP, (unde Q —cantitatea, P — preful). In cazul unui exces de cerere pe piata, preful benzinei este: a) mai mare decat 4 um; ») egaleu6 um; ¢) mai mare decat 6 um.; 4) mai micdecat 4 um. 2.279.Pe piata unui bun, functiile cererii gi ofertei sunt Q= 70 - 2P si Qoe= 10 + P (unde Q- cantitatea, P - preful), Dac statul impune un pref cu 25% mai mic decat pretul de echilibru care s-ar forma pe aceasti pial, atunei pe piati apare un: a) exces de cerere de 18 uniti\ 1b) deficit de oferti de 20 unitati; ©) exces de ofertd de 15 unitati; ¢), deficit de corere de 20 unit 5. Piata monetar si piata capitalurilor 2.280, Daca un individ depune bani la bancd, atunci: a) masa monetara scade; b) numerarul gi masa seripturald cresc; ©) masa scripturala creste, iar numerarul in circulatie scade; 4) rezervele biincii sead9,281.Dac& un individ imprumuta bani de la banc eub formé de numerar, atunei: a) numerarul si masa scriptural crese; b) numerarul in circulatie ram4ne constant, iar masa scriptural scade; ©) masa scriptural scade, iar numerarul in circulatie creste; @) rezervele bincii crese. 2,282, Rata dobainzii se stabileste, in general, de citre: a) banc& la acordarea unui credit bancar; b) cererea gi oferta de pe piata fondurilor de imprurnut; ©) un deponent si banci in momentul constituirii unui depozit; 4) banca gi cel care obtine un imprumut de la aceasta. 2.283. Banii nu sunt: a) oconventie social; b) un bun liber; ©) un mijloc de schimb gi de plata; d) un mijloc de rezervi 5i economisire. 2.284. Punctul de plecare pentru existenta banilor a fost aparitia: a) monedelor de aur si argin b) bancnotelor; ©) monedei seripturale; 4) schimbului. 2.285, Cele doud funetii principale ale primelor forme de bani au fost: 8) mifjloc de schimb gi mijloc de misura (etalon) pentru celelalte bunuri; 1) mijloc de schimb si mijloc de plat ©) mijloc de masura (etalon) pentru celelalte bunuri gi mijloc de plata; <) mijloe de masura (etalon) pentru celelalte bunuri si mijloc de rezorvis gi ‘economisire. 2.286.Primele forme de bani au fost: a) banenotele; b) monedele metalice; ©) monedele de aur gi argint; 4) bunurile (obiectele). 2.287.Nu intra in sfera notiunii 2) monedele metalice; b) moneda scriptural; ©) actiunile gi obligatiunile care se tranzactioneazé ocazional pe piata extra- bursier’; @) alte instrumente care sunt acceptate ca mijloace de schimb gi plata. gonerice de bani: 2.288, Creeazi mas monetarat a) doar banca central; ») doar bancile comerciale; ¢) banca centrali si bancile comerciale; 4) banca centrald si guvernul.2.289. Numerarul se transforma in bani scripturali pri 9) depunerea numeraralui intr-un cont bancax; b) ridicarea numerarului dintr-un cont banca; ©) acordarea de etre o banc a unui credit in numerar; 4) schimbarea valutei in lei. 2.290.{n perioada contemporana, masa monetari este formaté, in cea mai mare parte, din: . a) monede metalice; 2) banenote; ©) bani scripturali; d) numerar. 2.291. Viteza de rotatic a banilor se accelereaz& atunci cand: ®) cantitatea de bunuri supusi tranzactiilor se reduce, ceilalti factori ramanand constanti; | b) preturile creso, ceilalti factori ramanand conetanti; ©) masa monetard creste, ceilalti factori riimanand constanti; 4) profurile cresc in aceeasi masurd ca gi masa monetaré, in condifiile in care cantitatea de bunuri supusa tranzactiilor ramane constanta, 2.292, Cererea de moneda provine de la: a) banca centrala; 1b) agentii economici cu nevoi de finantare; © agenfii economici care cheltuiesc mai putin deca lichiditatile proprii; 4) banci gi alte institusii financiare cu disponibilititi temporare. 2.293, Oferta de moneda provine de la: 2) agentii economici care cheltuiese mai mult decat lichiditatile proprii; b) agentii economici cu nevoi de finantare; ©) banca centrali (de emisiune) si agentii economici cu. disponibilitati temporare; ® populatia care cheltuiegte mai mult dectt lichiditiitile propri 2.294.Rata dobanzii se reduce daca: a) nevoile de finantare din economie cresc; ») oferta de fonduri de imprumut se reduce, iar eererea de fonduri de imprumut ereste; ©) oferta de fonduri de imprumut creste, iar cererea de fonduri de impramut se reduce; 4) banca central emite mai putin’ moneda. 2.295. Rata dobiinzii creste dacd: 8) disponibilititile temporare din economie eresc, suiele find pistrate in sistemul bancar; ») oferta do fonduri de imprumut se reduco, iar corerea de fondiiri de imprumut cregte; ©) oferta de fonduri de imprumut creste, iar cererea do fonduri de imprumut se reduce; Ks ® banca central emite mai mult moneda. 96EEeCEeeECEErE CEE 2.296. in cadrul pietei monetare au loc tranzactit privind: ‘a) emiterea de titluri de proprietate; b) cumpararea si vanzares de actiuni; ) Sinantarea si refinanfarea; 4) cumpararea gi vanzarea bunurilor in rate. 2.297 Intre operatiunile prin care are loc cresterea masei monetare, se include: a) rambursarea creditelor; >) emisiunea monetari; ¢) schimbul valutar al monedei interne pe alte monede convertibile; @) cresterea vitezei de rotatie a banilor. 2.298. {ntre operatiunile prin care are loc restrangerea masei monetaze, se include: a) refinantarea bincilor comerciale de etre banca central; b) emisiunea monetara; ©) vanzarea de valuta de c&itre banca centrala; d) reducerea vitezei de rotatie a banilor. 2.299.in conditiile existentei unui exces de corere pe piata fondurilor de imprumut, rata dobanzii are tendinta de a: a) seddeas 'b) creste; ) raméne la acelagi nivel; 4) ajunge la zero. 2.00. Prin operafiunile specifice pistei monetare are loe, in principal: 2) monfinerea constanta a masei monetare; +b) diminuarea tonsiunii dintre nevoi gi resurse; ©) reglazea cantitatii de moneda din economie in functie de nevoile acesteias ) cresterea tensiunii dintre nevoi gi resurse. 2.301. In care din situatiile de mai jos, banii indeplinese functia de mijloc de schimb: a) se achita omarfa cumparata anterior; b) se achita impozitele; ¢) se cumpiri un bun economic; @) se depun la banca in vederea obfinerii unei dobanzi 2.809.Pe piata monetard, la o rata anualii a dobanaii (@) de 15% exist un exces de corore de fonduri de imprumut (C), in timp ce la o rata anual a dobanzii (4) de 25% apare un exces de oferta fonduri de imprumut (Of. Rata dobansii de echilibru pe piata monetard este: a) mai mica de 15%; b) intre 15% gi 25%; ¢) mai mare de 25%; a) zero. 2,903.Masa monetara nu-se afl in relatie de acelasi sens cu: a) valoarea tranzactiilor; b) viteza de rotatie a monedei; 6) cantitatea bunurilor si servieii supuse tranzactiilor; d) nivelul prefurilor.2.304.Masa monetara poate creste daca. a) viteza de circulatie a banilor scade cu 50%, iar valoarea bunurilor gi servicillor supuse tranzactiilor scade cu 60%; b) viteza de cizeulatie a banilor rimane constanti, in timp ce preturile crese de 2 ori, iar volumul tranzactiilor rimane constant; © preturile rimin constante, iar viteza de circulatie a banilor cregte cu 30%; 4) viteza de circulatie a banilor riméne constanti, in timp ce valoarea bunurilor si serviciilor supuse tranzactiilor scade de 3 ori 2.805.Pe piata monetara cererea de fonduri de imprumut este C= 10 - 20, iar oferta-de fonduri de imprumut este Of= 5 + 30d, unde d’ reprezinta rata dobanzii. La echilibru, rata dobanaii si marimea fondurilor de imprumut (in am) sunt: a) 15% gi, respectiv 8 wm. ) 18% gi, reepectiv 10 u.m.; ©) 10% si, rospectiv 8 um. A 10% si, respectiv 10. um. 2.906, Pe piata monetard cererea si oferta de fonduri de imprumut sunt C= 20 - 40-¢ vi Or= 15 + 60d, unde d’ reprezinta rata dobanzii. La echilibru, rata dobanzii i m&rimea fondurilor de imprumut (in u.m,) sunt a) 5% si, respectiv 8 u.m. b) 5% si, respectiv 18 um; ¢) 10% si, respectiv 8 um. 4) 10% $i, respectiv 18 um. 2.307, Intro economie, masa monetari este egal cu'120 u.m,, iar valoarea tranzactillor este de 2400 um. In aceste conditi, viteza de rotatic a banilor este: 2) 20; b) 0,05; © 01; ad 2.808.Daci viteza de rotatie a banilor se dubleazd, preturile scad cu 20% gi masa monetara creste cu 50%, atunci volumul bunurilor si serviciilor produse la care exist echilibrul' masei monetare: a) cregte eu 275%; b) se-dubleaza; ©) cregte cu 20%; d) ereste cu 33,3%. 2.309. Valoarea bunurilor supuse tranzactiilor ereste de trei ori, in timp ce viteza de rotatie a banilor creste cu 100%. Dack masa monetara este, Ia inceputut Perioadei 1800 u.m., atunci masa monetara de la efarsitul perioadel este: a) 1200 u.m.; b) 2700 um. eee eee See ee2.810, Daci viteza de rotatie a banilor cregte de doud ori, iar masa monetard scade cu 30%, atunci valoarca bunurilor gi serviciilor supuse tranzactiilor inregistreaza: a) ocrestere de 1,4 ori; b) oscddere de 40 um; ©) ocrestere de 1,6 oi; 4) ocrestere de 150%. 2.311.in intervalul To — Ti, cantitatea de bunuri supusé tranzectiilor se dubleazi, proturile crose cu 10%, iar viteza de rotatie a monedei se tripleazi. Masa monetark: a) creste cu 73%; ‘b) nu se modifica; ©) este eguli ou 79% din cca initials d) scade cu 25%. 2.312.Atunci end masa monetard este de 20.000 u.m,, iar valoarea tranzactillor este de 80.000 u.m., vitoza de rotatie a banilor este: a) 0,25; b) 4 ©) 0,55 a) 12. 2.318. Masa monetard creste cu 10%, viteza de rotatie a monedei riméne constant, iar cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor creste cu 5%. In aceste conditis, nivelul preturilor: a) cxegte cu 4,7%; b) eregte cu 10%; ©) seade cu 5%; @) seade cu 6,3%. 2.314.Valoarea tranzactiilor este 140.000 u.m., iar viteza de rotatie a monedei este de 7. Masa monetiara in circulatie este: a) 14.000 ums b) 20.000 um. 6) 10.000 u.m.; 4) 140,000 wm, 2.315.Atunei cand masa monetara este 30.000 u.m., iar valoarea tranzactiilor 150.000 u.m., viteza de rotatie 2 monedei este: a) 0,2; vi ©) 0,5; a) 5. 2.816.Masa monetara creste cu 26%, iar preturile crese cu 20%. Daca viteza de rotatie a monedei este constant, atunci cantitatea de bunuri gi servicii supuse tranzactiilor a) creste cu 5%; b) seade cu 26%; ) nuse modifica d) cregte cu 20%. 992.317.in intervalul To ~ Ti, masa monetara in circulatie creste cu 8%, cantitatea de bunuri si servicii supuse tranzactiilor se mareste cu 12%, iar preturile cresc cu 6%. Viteza de rotatie a monedei: a) creste cu 1,92%; ») seade cu 1,92%; ©) exeste eu 9,92%; 4) seade cu 9,92%. 2.318.Daci masa monetara in circulatie este de 15.000 um. gi viteza de rotatie a monedei este 4, atunci valoarea tranzactiilor pe piata este: a) 60,000 u.m.; ») 30.000 um; ©) 90.000 wm.; 4) 15.000 um. 2.819.in Ti fat de To, masa monctard in circulatie creste cu 200%. Daca in acelagi interval valoarea tranzactiilor pe piat& sporeste cu 60%, viteza de rotatie a monedei: a) cregte cu 50%; b) eregte cu 100%; ©) seade cu 100%; @ scade cu 60%, 2.820.Un individ depune Ja banc& 8000 u.m. la inceputul primului an. Ce sum va primi ca dobanda la deporitul siu peste trei ani dac& rata anual a dobanzii (a) este de 10%, gtiind cd se aplica procedeul dobanzii compuse? a) 24,000 um; b) 2.400 um; ©) 2.648 um; d) 10.451 um. 2.821, Cati bani trebuie s& depund la bancii un individ pentru ca, Ja o rat a dobanzii anuale (4’) de 20% si obtin dup& doi ani un venit din dobandi de 80 u.m., stiind ci se aplica procedoul dobanzii compuse? a) 181,81 um; b) 55,55 wm. ©) 120um; @) 144um. 2.822.Un credit de 10.000 usm. este acordat pe o perioada de trei ani, ou o ratii anuala a dobanzii (d’) de 10%, in regim de dobandi compusa, Suma finala (S:) pe care debitorul trebuic si o restituie este de: a) 18.100 um; b) 13.810 um, ©) 3.300 um; 4d) 13.000 um, 1002,323.Un credit acordat unei. firme pe doi ani, in regim de dobanda compusi, cu 0 rat anual a dobanzii (a’) de 20%, aduce o dobAnda total (D) de 44 um. Creditul acordat este de: a) 144um,; d) 120um,; ) 100 um; @ 110 um. 2.324.Ce suma de bani trebuie si depund in prezent la o banc un individ pentru a obtine in 2 ani un venit din dobanda (D) de 210 um., in conditii de dobinda compusd, la o rald anualii a dobéunzii (€”) de 1096? a) 2,000 w. b) 1.210 um; 2,325.0 firma a imprumutat de la o banc 100 um. pentru doi ‘ani, plitind o dobanda totala de 44 um. Rata anual a dobanzii (d’) ou care a fost contractat creditul, in regim de dob&nd& compusi,, este de: a) 10%; b) 20%; ©) 30%; d) 100%. 2.826.Un agent depune Ja banc suma de 200 u.m., cu o rat anual a dobAnzii (i) ‘de 20%, Care este dobinda obtinuta de deponent dupa 2 ani, in regim de dobanda compus’? a) 44um; b) 60 um; Q) 8um; 4) 48um. 2.827. Ackiunea se deosebeste de obligatiune prin aceea of: ‘) prima so tranzactioneaza pe piata financiar’, iar a doua nu; b) obligatiunea aduce un venit fix, iar actiunea unul variabil; 6) actiunea aduce un venit fix, iar obligatiunea unul variabil; 4) prima poate fi tranzacfionati, iar a doua nu. 2.328. Obligatiunea: a) oferé dotinStorului dreptul de proprietate asupra unei parti din patrimoniul firmei; b) are o valoare fix in timp; ¢) reprezinta un imprumut pe termen lung; @) aduce un venit din ce ince mai mic pe mAsurd ce se apropie scadenta. 2.829, Dividendul: a) este un venit variabil; b) este acordat doar pentru accle actiuni care se tranzactioneazii pe pietele financiare; ©) depinde de mirimea firmei. 4) este un venit fix.2.330. Cuponul adus de o obligatiune: . a) are o valoare variabilé; 2) depinde de tranzactiile de pe piata financiard; ) este scGaut din valoarea obligatiunii atunci cénd aceasta cate riscumparata; 4) este un venit fix, 2.831. Cursul unei obligatiuni este cu atat mai mare, cu cit: 2) cuponul este mai mic; ») valoarea nominal este mai micd; ©) rata dobénzii esto mai micd; © valoarea datoriilor totale ale debitorului este mai mare. 2.882, Bursa de valoti: a) este o piata financiara primard; ») reprezint& looul in care detiniitorii de titluri stabilese cursul acestora; ©) este o piafi financiard secundar’; @) mm admite si desfigurarea de operatiuni cu caractor pur speculativ. 2.333.Pe piata financiard secundard, cererea de actiuni creste mai mult decat oferta de actiuni. fn conditii de echilibru pe aceasta piata, cureul si numarul de actiuni tranzactionate: a) scade gi, respectiv creste; b) crese; ©) sead; ®) creste gi, Tespectiv scade, 2.334.Po piata financiarl secundar@, eororea de actiuni creste in aceeagi proportie cu oferta do actiuni. fn conditii de echilibru pe aceasta pial eursul si oumarul de actiuni tranzactionate: a) crese; b) scade si, respectiv, cregte; © scade gi, xespectiv, réméne constanti; 4) riméne constant gi respectiv,croste, ©) (Cursul actiunii / Rata dobanzii) 100; 4) (Cursul actiunii / Dividend) 100, 2.8836.Dac& rata dobanzii creste, atunci: a) cursul obligatiunilor scade; b) ereste cursul actiunilor; © eursul actiuilor scade, iar al obligatiunilor creste; ©) cursurile obligatiunilor gi ale actiunilor crose. 1022.937.Una dintre urmitoarele variante este adeviirat in privinja randamentului unci actiuni: a) este intr-o relatie inversa cu dividendul unei actiunis b) este intr-o relafie direct’ cu pretul (cursul) de achizitie a unei actiuni; ©) nueste influentat de dividendul unei actiuni; d) este intr-o relatie direct cu dividendul unei actiuni, 2.338. Bursa de valori nu poate asigura: a) traneformarea capitalului real in capital banese; b) transferarea capitalurilor dintr-o intreprindere in alta sau dintr-o tard in altn; ©) modalitatea de preluare a pachetului actiunilor de control in cadrul unei intreprinderi; 4d) vanzarea gi cumpfrarea de titluri nou emise. 2.989. Titlurile de valoare pot fi revandute numai: a) pe piata primara; b) Ja un curs egal eu valoare nominal ©) la uncurs mai mic decat valoarea nominal; 4d) pe piata financiard secundara 2.340. Bursa se apropie de modelul pietei: a) cu concurenté perfoctiis b) cu concurenti monopolistic’; ©) de monopol; 4) de oligopol. 2.341. Care dintre afirmatiile urmitoare privind bursa este falsa? a) bursa este un barometru al starii economics; >) bursa asigura mobilitatea capitalurilor; ) bursa este o piat& financiar& primara; @) bursa se apropie de modelul pietei cu concurenta perfecté. 2.342. Care dintre urmiitoarele este un drept patrimonial ce revine definatorului de actiuni intr-o societate comercial? a) dreptul de a fi informat in Jegaturé cu situatia financiard a firme ) dreptul de a vota in cadrul adunarii generale a actionarilor; ©) dreptul de a alege consiliul de administratie al societ&tii; @) dreptul de a obtine o cota parte din capitalul firmei la lichidarea acesteia, 2.341 tn cadrul operatiunilor la termen, una din urmAtoarele afirmatii este falsi: a) vanziitorul este un speculator ,bear”; b) cumpiratoral este un speculator ,bull”; ©) strategia ,i 1a hausse” este intotdeauna in avantajul eumpirdtorului, 4) lascadenta, ambii participanti vor obtine un cAstig. 2.344, Tranzactiile la bursa de valori sunt, in general, speculative, deoarece: a) intotdeauna, cumparatorii cégtigé in detrimentul. vanzatorilor; b) intotdeauna, vinedtorli cAgtig’ in detrimentul cumpiratorilor; ©) und din partile tranzactiei cagtigd in detrimentul celeilalte; 4) cursul titlurilor are o tendinfa crescdtoare. 1032.845, Actiunile ou 2) titluri omice de administratia public& centrali pentru finantarea deficitului bugetului de stat; b) titluri de credit; ©) titluri de proprietat 4) instrumente ale politicii monetare. 2.346. intre drepturile pe care le confer’ actiunea posesorului acesteia nu se inclu¢ a) dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor; b) droptul de a primi dividende; ©) dreptul de a incasa dobanzi; 4) dreptul de a obtine o parte din capitalul societitii in cazul in care aceasta este lichidat’. 2.847. Care dintre afirmatiile urmatoare este falsi? a) actiunea este un titlu de proprietats, in timp ca obligatiunea este un tiths de credit; b) venitul actiunii este dividendul, in timp ce venitul obligatiunii este euponul; ©) actiunea aduce un venit fix, in timp ce venitul obligatiunii este variabil; @) gradul de risc este mai ridicat pentru actiuni decat pentru obligatiuni. 2.848.in legiturd cu actiunile, o afirmatie este corecti: a) emisiunea de actiuni se realizeaz numai la infiintarea unei societii b) actiunile adue un dividend intotdeauna fix; ©) emisiunea de noi actiuni are drept scop majorarea capitalului social; 4) cstigul principal este cuponul. 2.349. Dack o societate comercial emite actiuni noi, atunci: ) datoriile societitii comercial cresc; b) datoriile societitii comerciale se reduc; ©) capitalul social creste; 4) eapitalul social se reduce. 2.350. Daca o societate comercial emite obligatiuni noi, atunci: a) datoriile societ&tii comerciale erese; b) datoriile societatii comerciale se reduc; ©) capitalul social croste; €) capitalal social se reduce. 2,351.Pentru o sosietate comercial’, posesorul unei obligatiuni emise de citre aceasta este: 2) debitor; b) creditor; ©) proprietas @) actionar. 2.852.Pe piata financiara primaré: a) ee tranzactioneazA titluri nou emise; neazi titluri emise anterior; ile ce deruleazii la burst, @) posesorii titlurilor se pot manifests in ealitate de cumpiirdtori 1049.Pe piata financiar& secundard: a) se tranzactioneazi tithuri nou emise; >) se tranzactioneazi tithuri emise anterior; ©) titlurile se vand gi se cumpara la valoarea lor nominala; 4) cursul titlurilor este fix. a) sunt speculatori ,a la hausse”; b) sunt speculatori bull”; ©) mizeaza pe scdderea cursului titlurilor; d) mizeazi pe cresterea cursului titlurilor. 2.355. Cumpirdtorii de titluri pe piafa financiara secundars, la termen: a) sunt speculatori ,a la baisse”; b) sunt speculatori ,bear”; ©) mizeazii pe sedderea cursului titlurilor; d) mizeazi pe cresterea cursului titlurilor. 2,956.Cursul unei actiuni inregistreazi in prezent o cregtere cu 100 um, iar valoarea ea anterioara a fost de 1000 um. in prezent, randamentul acfiunii creste cu 80% fati de perioada anterioara. Dividendele aduse de aceasta actiune inregistreazi: a) o cregtere cu 80% b) oscddere cu 30%: ©) oeregtere cu 43%; @) o scdidere cu 48%. 2.957. Un individ cumpér& o actiune de 1000 um. i o vinde patru luni mai tarziu in schimbul a 1300 um. in timpul acestei perioade el cAstig’ 200 um. sub forma i de dividende. Randamentul total objinut de acel individ a fost de: 4 a) 14%; b) 16%; ©) 18%; &) 50%. 2.358. Cuponul unei obligatiuni este de 750 um, Dac& rata dobAnzii (@’) este de 8%, i atunci-valoarea obligatiunii pe pia este de: a) 6000 um. 4 b) 6Oums o) 815,9 um; a) 9875 ua, 2.359,Un agent economic cump&ra o obligatiune la valoarea nominala de 5 um. Dup& 1 an, agentul economic inegseaz cuponul in valoare de 1 u.m. si vinde obligatiunea la un curs de 4 um. in urma acestei tranzactii, agentul economic: a) cigtig 4 um; b) nici nu eagtig’, nici nu pierde; ©) pierde 2 um.; @ cigtigd 2 um 1052,360, Atunci cénd venitul anual adus de o obligatiune este 2.000 u.m., iar rata dobdinaii @) este de 20%, cursul cbligatiunii este: a) 2.000 um; b) 1.000 um; e) 4.000 ua d) 10.000 um. 2.861. Cand venitul anual adus de o obligatiune este de 2.000 um. iar rata dobanaii @este de 40%, cursul obligatiunii este: a) 5,000 wm; b) 10.000 um; ©) 20.000 ums a) 12.500 um. 2,362. Venitul anual fix al unei obligatiuni este 10,000 w.m. la o rata a dobanaii (@’) de 20%. Daca rata dobanaii (d') creste la 40%, atunci cursul obligatiunii: a) scade en 20%; b) crete ou 20%; ©) seade cu 100%; a) seade eu 50%. 2.863. Daca rata dobanzii anuale (d)' actual este 80% din nivelul initial, cu cit s-a modificat cursul obligatiunilor in prezent fafa de perioada initial? a) a scfizutcu 20% b) a crescut cu 20%; ce) asc&zutcu 25%; 4) acrescutcu 25%., 2.364. Venitul anual adus de o obligatiune este de 10.000 w.m. fn conditiile unei rate a dobanzii (@) de 20%, cursul obligatiunii este: a) 6.000 um; b) 16.000 um; ©) 50.000 um; @) 2.600 um. 2.365.0 obligatiune care se tranzactioneaza pe piata secundara aduce un venit anual fix de 160 um. in acest caz: a) dack rata dobanzii este de 20%, cursul obligatiunii este 90 um; 4) daca rata dobanzii scade de la 20% la 10% , cursul obligatiunii se dubleaza; ©) dack rata dobanaii ecade de la 20% la 10%, cursul obligatiunii scade cu 30%; 4) daci rata dobanzii scade de la 20% la 10%, cursul obligatiunii creste cu 200%. 2.866.Un agent economic da ordin de cumpirare la termen pentru 10.000 actiuni A Ja un curs de 100 u.m. pe actiune si un ordin de vanzare la acelasi termen pentru 20.000 actiuni B la un curs de 120 u.mJactiune. La scadenta, atat cursul actiunii A, ct gi cursul acfiunii B sunt de 110 um/actiune, Agontul ‘economic: a) egtigh 200.000 u.m.; 2) pierde 100.000 um; ©) cgtigé 300.000 u, 4) cstig’ 100.000 um. 10842,967. Un agent economic incheie un contract de vanzare la termen 2 1.000 actiuni A Ta cureul de 100 wm. pe acfiune. Dacé la scadent cursul actiunti A este 110 uum, agentul economic: a) cagtig& 10.000 um. b) pierde 10.000 um ©) cagtigd 20.000 ums @) pierde 20.000 um. 2.868.La o rata a dobanzii de 20%, venitul anual adus do o obligatiune este de 500 ‘ain. Dacd rata dobanaii cregte cu 5 puncte procentuale, atunci cursul obligatiunii: a) scade cu 25 wm. b) scade cu 600 usm. ©) cregte cu 500 um. ) sade cu 7.500 u.m. 2,369.in momentul To, intre agentii economicl A (anzator) si B (cumpirator) se incheio un contract la termen pentru vanzarea-cumpairarea a 1.000 acfiumi, la Um ours de 1.000 u.mJ/acfiune, cu scadenfa in Tr. La scadenté, cursul actitinilor este 2,000 um. Castig&: a) vanzitorul, 1.000.000 um; b) vanztoral, 1.500.000 um.; ©) cumpéxiitorul, 1,000,000 wm; d) cumpiratorul, 1.500.000 um 2.370. {ntre agentii economici A gi B se incheie un contract de vanzare-cumparare la termen a 100 actiuni X, la un curs de 5. 000 u.m//actiune. La scadenti, cursul actiunii X este 10.000 u.m. Atunci: a) cumparatorul cAstiga 500.000 um; ) vanzitorul céstigé 1.500.000 wm; c) cumparatorul cdstig’ 1.500. 000 u.m, d) cumparatorul pierde 100.000 um. Piata muncii 2.871.La un moment dat, pe piata muneii exist exces de oferta de fort de muncé, Salariul are tendinta si: a) s& crease; b) sk scada; ©) rdmand constant; d) e& evolueze independent de modificarea conditiilor piet 2.372. Activitatile care fac obiectul cererii gi ofertei de muncd sun a) realizate de toti cei care muncesc; hb) realizate de persoanele casnice; ©) realizate de salariati €) realizate de studenti si elevi.