REALISMUL Definitie. Curent literar-atistic manifestat, pe plan european, la mijlocul secotului al XIX-lea, care pune accentul pe relatia dintre arté si realitate. Semnificatiile conceptului in literatura (lat. realis - realitate, fr. realisme -realism): in. sens general realismul numeste capacitatea artei de a crea reprezentiri ficjionale pornind de Ia realitatea fenomenalé (termen pus in circulatie de Gay Courbet, corifeul scolii realiste in pictura: .,Titlul de realist mia fost impus, tot aga cum cel de romantic le-a fost impus artistilor de la 1830. Esenja realismulut negarea idealului si a tot ce decurge de aici"y, prin semnificatia sa specializata, conceptul desemneazi sansamblul trisaturilor caracteristice unet migcéri artistice din secolul al XIX-lea [...] ansamblu de reguli de reprezentare" (R. Jakobson); Curentul artistic (literaturs, pictur) cristalizat in Franfa apdrut ca reacfie la romantism, respingnd idealizarea, fantezia si subiectivismul excesiv al acestuia, reactualizénd conceptul de mimesis" al Antichititii grecesti cu sensul de ,redare exacté, completd, sincert a mediului social, a epocii in care ardim", de .reprezentare” obiectiva justificati de rajiune” (revista .Le Realisme", 1856-1857, fondati de Jules Champfleury si Luis Duranty care sunt considerati $i teoreticienii realismului). Balzac sromancierul va trebui si zugrdveascd societatea asa cum ¢ ea, fard sit caute 5-0 idealizeze, ci intr spirit de obiectivitate edt de perfect posibil si indiferent fai de protestele publicului, inspdimantat ed se vede zugrivit pe sine". Reprezentanti: Franta: Stendhal: Rogu si negru si Manistirea din Parma Balzac: Comedia umani (Mos Goriot, Gobseck, Eugenie Grandet, Ilucii pierdite, Medicul de fara) Flaubert: Madame Bovary Maupassant Anglia: Dickens: Aventurile lui Oliver Twist, David Copperfield, Marile sperante Thackeray: Balciul deserticiunilor Rusia: Gogol: Suflete moarte, Revizorul Dostoievski: Fratii Karamazov, Idiotul, Crima si pedeapsa Tolstoi: Razboi si pace, Ana Karenina, Cadavrul viu, Puterea intunericului Cchov: Doamna cu cifelul, Pescdrusul, Unchiul Vania, Livada cu visini, Trei surori Autori ai unor manifeste ale realismului sunt: Stendhal, in romanul Rosu si negru: ...tm roman e ca o oglinda purtata de-a lungul unui drum batut de multé lume"; Balzac, Prefaja la Comedia umanit (1842): , literatura e oglindé complet a moravurilor sociale”; pictorul Champfleury, articolul Realismul (1857). Context istoric: Apatifia realismului este favorizati de contextul social-istorie (revolutia industrial, consolidarea burgheziei; dezvoltarea presei) si de factori culturali (curentul pozitivist, avantul deosebit al stiinti indeosebi al stiinfelor naturii), dar sa se dezvolte in forme specifice in secolul urmator. ‘Trisituri definitorii: reprezentarea veridica a realitiii, surprinsd obiecti ca intro oglinda - Stendhal, interesul pentru aspecte ale societifii burgheze a vremii, pentru moravurile sociale pentru influenta mediului asupra individuluis teme preferate: averea, familia, parvenirea; obiectivitatea perspectivei narative, narator omniscient, omniprezent, detasat; personaje tipice (reprezentative pentru diferite clase si categorii sociale) Aiversitatetipologicl personaje care si, concureze starea civil” (Balzac), caractenul personajelor este conditionat de medi, epoca, ereditate: se impune ca tip uman caracteristic parvenitul, iar ca valoare banul sau pozijia dobinditd prin avere, relatii ingelaciune, cdsitorie, mostenire etc; complexitatea umani;utilizarea nor tehnici ale an vv vvvvVY ‘iacdogh v Scanned with CamScannerlimbajul este utilizat ca mijloe de descrieri minufioase; tehnica detaliului veridic, semnificativ; scriitorii au o atitudine criticd fata de societate; stilul impersonal si sobru; absenja idealizarii, respingerea lirismului; specii literare cultivate: roman, schitd si nuveld psihologicd; comedia si drama. ividualizare a personajelor, vvvYVYY > nizuima de a oglindi veridie, obiectiy realitatea contemporani nu presupune reprezentarea exhaustiva a adevirului, ci .decuparea" unor .felii de viata" semnificative, ordonarea acestora, esenfializarea, semnificarea lor pe coordonatele unei logici riguroase care, in fapt, lipseste realitiii (Maupassant afirma: Am ajuns la concluzia ci Realistii talentati ar trebui s& se numeasca mai degrabé iluzionistiy, > crearea iluziei autenticitiii se realizeazi prin disimularea codurilor specifice scriiturii: estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuzd (perspectiva narativa omniscient& alterneazA cu perspectiva unor personaje, ceea ce eviti accentuarea unui singur punct de vedere), contaminare intre discursul naratorului si cel al personajelor (diversitatea registrelor stilistice tsi are m diferentierea sociald a eroilor), enunjare tipic realist& (.,Persoana a treia, ca si perfectul simplu, face deci acest serviciu artei romanesti $i ofera cititorilor siguranta unor fabulatii credibile" - R. Barthes); > documentarea riguroasi deveniti imperativ pentru scriitorii realisti se reflecti in operi prin descrierea mediului social (inspirat de modelul cercetdrii stiinjifice, Balzac nizuia si creeze storia moravurilor societitii contemporane"), prin dezvoltarea observatiei si a reflectiei morale, a analizei psihologice, a tehnicii detaliului prin care .inceared sé producd impresia de documentar autentic si de viata reala" (G. Larroux), > canonul realist al structuritor narative (acceptat in mod necesar printr-un .pact de lecturd") vizeazi persoana a Ill-a narativa (naratiunea heterodiegetic’), imperfectul/perfectul simplu al nararii (narajiune ulterioard), narator omniscient in ipostazi demiurgicd, focalizare zero (perspectiva narativa omniscient), unitate de compozitie (progresia logicd, previzibil a actiunii; compozitia inchisd, avand ca principiu dominant cronologia, cdreia i se adaugi, in multe cazuri, simetria si circularitatea; viziunea artistic’ este construiti cu ,ambigia totalitaiii", cu intentia de a surprinde particularul si general-umanul, frumusetea fragild a existenfelor modeste si uratul cotidian, dramele mdrunte si mari tragedii colective, binele gi raul; > dezvoltarea artei portretului: personaje tipologice, verosimile, din toate clasele sociale; create prin observarea directi a vielii - surprinznd raportul dintre om si mediul su natural, social si istorie -, dar gi prin aplicarea unor idei teoretice din sfera sociologiei, a fiziologiei, a medicinii etc, Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominantei morale (personaje - caractere) sau asupra unei carenje ereditare (pe care 0 vor accentua naturali stii); > cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil (,realismul textual" - G. Larroux) Modalitatea de redare trebuie sé fie cdt mai simpla, pentru ca tofi sa 0 poata intelege." (,.Le Realisme"). Specificul structurilor narative: ‘Tema $i problematica sunt inspirate din realitatea imediati, contemporand, prezentind un grad mare de interes, vizind: existenja sociala si istoricd, relatia dintre individ si grup, tipologii si comportamente umane, valori morale, civice, materiale ete ‘Teme predilecte in Comedia umana" a lui Balzac sunt tema parvenirii, cea a paternitiii, a mosteniri, a existen{ei micii/marii burghezii et Subiectul si actiunea trebuie si reuneascd, in limitele verosimilititii, evenimente neobisnuite s1 banale; inserarea unor episoade inspirate din evenimente atestate documentar sporeste .efectul intimpl de real”; reperele spatiale si temporale prin care narajiunea este ,awtentificata" sunt obiective, determinate geografic / istorie; incipitul .ignord" ruptura dintre realitate gi ficiiune, luind forme variate: descrip! (.surprinderea cadrului unei lumi deja existente" - Guy Larroux - actualizatd prin toponimice si prin referent temporal obiectiv), ex abrupto” / in medias res" (frecvent, 0 secven{i dialogati deschide Jumea textului sau o referire ia un eveniment anterior, cunoscut cititorului; finalul inchis se realizeaz3, de obicei, prin reluarea cadrului initial, eventual, din perspectiv aceluiasi erou; varianta finalului deschis, prezenté in romanele-ciclu, corespunde incipitului .ex abrupto’ si deschide ipoteze de lecturi prin care este pregatiti ,,intrarea" in romanul urmitor ai seriei; Scanned with CamScanner