Aptob publicarea pe site-ul 185 Mares invapoator geolar Anexai " Scrisoare metodica pentru anul scolar 2022 - 2023 Copitul rade: Intelepciunea $i iubirea mea e jocul! Téndrut cinta: Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea! BatrGnul tace: lubirea si jocul meu e-ntelepciunea! (Lucian Blaga, Trei fete, 19191) Anul scolar 2022 - 2023 se va derula sub deviza: Joc, respect si bucurie ! si, de aceea, demersurile noastre in domeniul educatiei timpurii vor avea in vedere: Jocul = camijloc de comunicare $i rezitienta; - camijloc de dezvoltare si invatare; - a traire care stimuleaza creativitatea; = camijloc de relaxare $i recuperare; - cametoda didacticd; - ca mijloc de realizare a activitatilor didactice. Respectul - pentru propria persoana; - pentru semeni; = pentru valorile general umane transmise din generatie in generatie (reguli de comportament in diferite situatii: in familie, in unitatea de tnvatamant, in mijloacele de transport, in excursie/tabara, in diferite spatii publice etc. ); - pentru valorile nationale (reprezentanti romani de seam’, istorie, geografie, obiceturi, traditii, folclor); - pentru natura pentru patrimoniul viu (https: //www.youtube.com/watch?v=EOB- 99q-k); Bucuria = caemotie; = camod de viata; = casentiment impartasit cu ceilalti; = ca mobil al starii de bine si al dezvoltarii.Noile prevederi legislative care vizeaz’ organizarea si functionarea unui sistem de educatie timpurle unttar, incluziy $1 de calitate; o structur’ modulara a anului scolar si o acomodare cu prevederi ale Regulamentului-cadru de organizare sf funcgionare a unitatilor de invéifémént preuniversitar - 2022, necesit& clarificari si repere care s& stimuleze la reflectie $i aplicare unitar&, responsabila si cu sens. Astfel, prezenta scrisoare metodica va avea in vedere unmatoarele aspecte: Clarificarea unor prevederi ale Metodologie! de organizare si funcfionare a creselor si a altor unitdti de educatie timpurie anteprescolard (HG nr.566/ 2022); Precizdri cu privire la mediut educational in unitatile de educate timpurie (crese si grddinite) $1 rolut acestula in invditare $1 in dezvoltarea autonomiel personale; - Proiectare $i evaluare in educagia timpuries = Reglementér! $i documente scolare cu care opertim in educatia timpurle in acest an scolar; = Teme propuse pentru activitatile metodice $1 cercurile pedagogice; - Proiecte $i programe educationale care se deruleazd in acest an scolar in educafia timpurte. A. Clarificarea unor prevederi ale Metodologiei de organizare $i functionare a creselor si a altor unititi de educatie timpurle anteprescolaré (HG nr.566/2022) Odat& cu promovarea HG nr.566/28.04.2022, organizarea si functionarea creselor s-a transformat intr-o prioritate a inspectoratetor scolare $1 a unitatilor de jnvatimant prescolar cu personalitate juridic&/unitatilor de invatamant preuniversitar cu personalitate juridic4, cu grupe de nivel prescolar. Tn acest context, pentru o intelegere unitara a prevederilor legate legate de acest aspect, se impun o serie de preciziri suplimentare, dupa cum urmeaza: Cresa este un serviciu public sau privat, care face parte din sistemul national de invatémant preuniversitar si care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de educatie, ingrijire si supraveghere copiilor de varsta anteprescolara, cu varste cuprinse intre 0 $i 3 ani. Unit&t{ de educatie timpurie anteprescolara sunt: a) cregele arondate unei unitati de invatamant prescolar cu personalitate juridica, cu program prelungit; b) cresele arondate unei unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridic& care are in component nivel prescotar, inclusiv cresele confesionale care solicité arondarea prin decizie a inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti; ©) cresele nearondate unei unitati de invatamant, pentru care autorititile publice locale au calitatea de persoand juridicé fondatoare si care devinunitati de invatamant cu personalitate juridic&é gi sunt coordonate metodologtc de Inspectoratul Scolar Judefean/al muntcipiulut Bucuresti; ) centrele de zi cu grupe de anteprescolari, Serviciile de educatie timpurie pentru unititile de educatie timpurie nearondate unel unit3ti de invatémént si pentru care autoritatile publice locale au calitatea de persoana juridic& fondatoare sunt coordonate metodologic de c&tre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti (ISU/ISMB), prin desemnarea unei unititi de invapamént prescolar care va coordona si monitoriza planificarea, organizarea si desfisurarea activitatilor cu copiti, in acord cu prevederile curriculumului specific, in baza unui plan operational anual aprobat de ISJ/ISMB. ‘Ministerul Educatiei, prin inspectoratele scolare, asiguré finantarea cheltuielilor de personal, pentru cresele nearondate, fn limita costului standard per anteprescolar, proportional cu numarul de anteprescolari. Structura anului scolar pentru unitatile publice de educatie timpurie anteprescolar’ este aceeasi cu cea stabiliti pentru fnv&timéntul prescolar. Planul de scolarizare pentru unitatile publice de educatie timpurie anteprescolara (atat cresele arondate, cat si cresele nearondate) se stabileste anual de catre inspectoratele scolare judefene/al municipiului Bucuresti si se fnainteaz& Ministerului Educatiei fn vederea aprobirii cifrelor de scolarizare pentru unitStile de invatimant preuniversitar. Tnscrierea copiilor th unitatile de educafle timpurie anteprescolara se face conform precizirilor $i calendarului specific transmise anual de Ministerul Educattel, a criteriilor specifice stabilite de consiliul de administratie sau, dup caz, de autoritatea administratiei publice locale; in situatii deosebite, copiti anteprescolari pot fi inscrisi in unitatile de educatie timpurie anteprescolara in ‘timput anului scolar, cu respectarea prevederilor in vigoare. Conducerea unititilor de educatie timpurie anteprescolara se asigura de c&tre director si CA; functia de director se ocup’ conform prevederilor Legale in vigoare; numirea in functia de director la cresele nearondate se face prin decizie a inspectorului scolar general emis cu avizul conform al primarului. Asigurarea personalului este responsabilitatea angajatorului; asigurarea personalulut didactic - ISJ/ISMB in colaborare cu a) unitatea de invatmant; b) APL; in_cresele pentru care nu se solicit’ arondarea autoritatile administratiei_publice ale au cal le ordonator principal de credite si asigur& posturile necesare functionarii acestora. P&rintii/reprezentantii legal ai cAror copii beneficiazi de servicii in cadrul unitatilor de invatamént preuniversitar cu nivel anteprescolar publice sunt obligati la plata unei contributii lunare de intretinere/contributie de hrand, stabilit prin decizia consitiului de administratie al unit&tii de tnvitimant, dupa consultarea parintilor, B. Precizari cu privire la mediul educational in unitatile de educatie timpurie (crese si gridinite) si rolul acestuia in tnvatare si in dezvoltarea autonomiei personaleMediul educational este un factor activ si decisiv in procesul de dezvoltare i invtare al copilului mic. Specialistii il numesc al treilea educator, pe lang cadrul didactic si resursele innascute ale copilului. Calitatea mediutui va influenta dezvoltarea autonomiei copilului, progresele acestora din punct de vedere fizic si cognitiv, formarea personalit&tii acestora $i, implicit, traseul scolarizarii lor si viata de adult de mai tarziu. In acest sens, Ministerul Educatlel incurajeaza cadrele didactice din unitatile de educatie timpurie (crese si grdinite) sé urmAreasc& construirea unui mediu educational care: - si exprime grija pentru starea de bine a copilului, liniste, ordine, armonie; - shi permit copilului si exploreze liber spatiul, si se manifeste: si poaté alerga, si poati canta, s& poati rade zgomotos (delimitarea unor zone gilagioase de zonele de liniste/invatare).; - sii confere copilului o stare de sigurantd, securitate fizicd si emotionala pentru a putea s& exploreze, experimenteze si si integreze experientele traite; - s& evite supraincarcarea, insi, in acelasi timp s&-i incite curiozitatea copilutui; - si permita copilului s& se exprime si si primeascd raspunsuri $i confirmari ale reusitelor sale din partea unui adult, aspect important din punct de vedere afectiv pentru el; - sh reflecte diversitatea cultural; - _s& exprime adaptare la particularitatile de varsti $i individuale ale copiilor. Pentru a veni in ajutorul cadrelor didactice, prezentim cAteva aspecte pe care le considerim importante pentru acestea in procesul de construire a unui mediu educational sigur, stimulativ si prietenos pentru copiii de la nastere la 6 ani. Oserie de specialisti in domeniul educatiei timpurii ne atentioneaza cu privire la excesul de materiale si elemente decorative care poate crea disconfort copilulut in sala de grupa. Studiile arat& c8, pentru copii mici, un mediu fnc&rcat poate perturba atentia acestora sil determing s& obfing rezultate mai slabe. Gillian ‘McNamee, director de invatare la Erikson Institute din Chicago avertizeaza profesorii asupra a ceea ce ea a numit “Efectul de mall” in decorarea salilor de clasé. "Cand mergi intr-un mall, dupa o ord $i jumatate deja simti c& sunt prea multi oameni, prea mult& stimulare vizuala, gilagie’; "Asta poate darama o persoana”. De multe ori, profesorii sunt constienti de efectele negative ale supraincdrcérii salilor de clas, cunosc faptul cA un mediu mai simplu stimuleaza creativitatea, ins se tem de impresia pe care 0 sala goal o genereazi in randul parintilor. De fapt, tot ceea ce expunem pe pereti trebuie sa fie fh acord cu nevoile copilului si pentru stimularea dezvoltarii acestuia. Mai mult, daca un profesor ajunge la finalul anului scolar la concluzia c4 nu a folosit niciodata informatiile sau materialele afigate, nu a facut referire la ele, inseamna c& ele nu au avut nicio valoare pedagogic pentru elevii s&i. Unii practicieni sunt chiar de parere c& nu estebine sa afisezi nimic inainte ca aceste materiale sA fi fost explorate sau create de opii/cu copiti. Mobitierul trebuie si ofere copilului o ambiant% familiati, siguré si confortabila, s& fie adaptat varstei copiilor, s4 contribuie la crearea unui climat educational stimulativ si s& permita gruparea si regruparea, fn functie de tipurile de jocuri i activitati desfasurate. Rafturile si sertarele vor fi joase, astfel incat copiii s¥ aib& acces usor ta jucdrii, s& fie tentati sd le utilizeze. Jucdriile si materialele ne les activitatilor trebuie asezate la nivelul copiilor, astfel incat acestia sd le poata vedea, 8 le poat alege si si se deprinda s& le aseze la locul lor. Acestea trebuie si fie schimbate in functie de tematica de invatare. Cadrrut didactic va acorda 0 atentie deosebita organizarii spatiului in centre, cum ar fi: Biblioteca, Colful cdisutei/Joc de rol, Construcgii, $tiintd, Arte, Nisip si apa si altele. Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale, de spatiul existent si de nivelul de varst& al copiilor. In functie de spatiul disponibil, cadrul didactic poate deschide toate centrele sau cel putin doud centre de activitate, in care pregateste zilnic ,oferta” pentru copii, astfel incat acestia si aib& posibilitatea s& aleagé locul de invatare $i joc in functie de disponibilitate si nevol. Pentru copifi anteprescolari, spafiul s&lii de grup va fi fmpértit fn cel putin dou’ zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfasura activitati mal zgomotoase, si zona pentru activitate/invatare, unde se vor desfasura activitatile care necesita liniste si concentrare; in zona pentru activitate/invatare trebuie si existe cel putin doua centre de interes din cele recomandate pentru copiii de la nastere la 6 ani (Biblioteca, Colful c&sufei/Joc de rol, Constructii, Stiinf&, Arte, Nisip si ap’ etc.), dotate cu materiale si jucdrii specifice activitatilor pe care copiti le vor desfasura. Tot in aceasta zona trebuie sa existe si un spatiu linistit si confortabil pentru odihna. ‘Multe sli de grup sunt dotate cu televizoare, dar utilizarea acestora trebuie fScutS cu mult& precautie sf cu un scop precis, Educatoarea trebule s4 planifice, numai dac& este necesar, un timp scurt pentru vizionare, si selecteze un anumit program care vine in acord cu tema activitagilor (un minidocumentar, imagini si peisaje, un joc educativ). Este util ca vizionarea programului sau a secventei respective s& aibé loc cu un grup de copii, sub indrumarea educatoarei care particip& aliturl de acestia pentru a le da explicatii. Televizorul trebuie folosit pentru a completa cunostintele copiilor $i nu ca un element concurent pentru activitatile din sala de grup’, fn scopul vizionarii desenelor animate. Insistim asupra respectirii acestor aspecte, intruc&t numerosi copii sunt aproape dependenti de televizor si demersurile noastre trebuie si fie orientate spre formarea capacitatii de gandire a copilului, dezvoltarea creativitatii si a imaginatiei, lucruri pe care televizorul (folosit fra discernamant) nu le faciliteaza, ci le blochea: Lucrarile realizate de copii trebuie s& fie expuse si, astfel, sa fie apreciat efortul pe care l-au depus pentru a le obtine. Se vor organiza spatii de expunere a acestora, iar dac& spatiul pentru expunere este insuficient, lucrarile vor fi expuse doar dup negocterea cu copifi pentru a decide care lucriri si fie afisate, avand grija ca, succesiy, toti copiti din grup s& aiba lucrarile evidentiate. Grija pentru amenajarea mediului educational din sala de grup& se va reflecta si fn amenajarea spatiilor existente fn aer liber (curtea gradinitei/cresei). Echilibrul, coordonarea, abilitatile senzoriale si motorii, grija fata de mediu, cooperarea, interesul pentru a experimenta sunt dobandite aici, in spatiile deinvatare in aer liber. De aceea, ne vom asigura c& si aceste spatti fl ofera copilulut siguranta, libertate de migcare si in alegeri, posibilitatea de a-si satisface curiozitatea si, fn acelagi timp, de a fi creativ. Tn organizarea si amenajarea mediului educational din interior sau din exterior se va tine cont de prevederile Standardelor privind materiatele de predare- invaitare in educatia timpurie si Normativul de dotare minimala pentru serviciile de educate timpurie a copiilor de ta nastere la 6 ani (OM. nr.4143/2022). C. Proiectare si evaluare in educatia timpurie Prezentul curriculum (aprobat prin OM nr.4694/2019) pune un accent deosebit pe ideea de unitate a celor doud segmente ale educafiei timpurii (anteprescolar si prescolar), precum si pe conceptul de dezvoltare globali a copilului, considerat a fi central in perioada copilariei timpurii, in contextul in care, ‘in societatea de azi, pregatirea copilului pentru scoalé si pentru viaté trebuie si aiba in vedere nu doar competentele academice, ci, in aceeasi masura, capacitati, deprinderi, atitudini ce tin de dezvoltarea socio-emotionala (a tral sia lucra jmpreuni sau al&turi de alfii, a gestiona emotii, a accepta diversitatea, toleranta etc.), dezvoltarea cognitivé (abordarea unor situatii problematice, gandirea divergenta, stabilirea de relafii cauzale, etc., asocieri, corelafii etc.), dezvoltarea fizicé (motricitate, sénatate, alimentatie sinatoasé etc.), dezvoltarea limbajului sia comunicarii (ascultare in vederea intelegerii mesajului, comunicare si exprimare orala corecté, interes pentru scris si citit, discriminare fonetica, constientizarea mesajului scris etc.), capacit&ti si atitudini fh fnvStare (curiozitate sl interes, inifiativa, persistent, creativitate). Th acest context, se recomand’ echipei de educatori/profesori pentru fnvatamént prescolar, fn urma derulérii evaluarilor initiale, s& selecteze, de ta fiecare domeniu de dezvoltare, comportamentele asteptate de la copii grupei si dimensiunile de dezvoitare vizate pentru perioada imediat urmatoare (pentru fiecare modul in parte din structura anului scolar) si sa le esaloneze in timp. Totodata, acestea vor fi revizuite dupa o perioads, in vederea realizirii ajustrilor, {in functie de raspunsul copiilor si de progresele inregistrate de acestia ca grup. In acest sens, cadrul didactic consemneaza o serie de aspecte referitoare la copit in caietul de observatii, ca la finalul perfoadei de evaluare initial’ s& poata face completirile necesare in fisele individuale de progres. Firesc este ca, in urma celor constatate i consemnate in observatoare, s& se organizeze activitati individuale sau pentru un grup mic de copii activitati ameliorative, compensatorii sau recuperatorii. Activitatea didactica se planific& anual si sptiménal fn acord cu planul de ‘invayimént si metodologia de aplicare a acestufa, din cadrul curriculumutut specific. Planificarea activit3tilor pe termen tung (an, modul) sau prolectarea global ‘aga cum o numeste C. Cucos (2014) are drept scop armonizarea activitatilor propuse cu Planul de fnveigamént pentru educafie timpurie si cu Programa scolardi pentru educafie timpurie, parte a Curriculumutul pentru educatia timpurie (2019). Planificarea activitatilor pe termen lung reprezint& un cadrul prielnic pentru planificarea pe termen scurt (séptamanal, zilnic3). tn educatia timpurie accentul cade pe evaluarea progresului copilului in raport cu el insusi si nu pe achizitiile acestuia la nivelul continuturilor predate, iar planificarea anual este un ghid care poate suferi modificdri pe parcursul intregului an scolar, in functie de nivelul dedezvoltare al copiilor din fe rile, int i dorintele acestora, precum si in functie de resursele_pe care cadrul didactic le are la dispozitie. Precizdm faptul c3, de regula, indeosebi cu copiif de grup’ mare, pe parcursul unui an scolar, vor fi abordate toate cele sase teme anuale de studiu, ca teme integratoare. Cu toate acestea, indeosebi pentru copii mai mici de 5 ani, pot fi si situatii in care, in functie de nivelul de varst&/de dezvoltare al copiilor, de interesul acestora, de resursele (materialele, umane etc.) pe care cadrul didactic le are la dispozitie, se pot aborda mai putine teme anuale de studiu, ins nu mai putin de patru teme anuale de studiu la nivel prescolar si nu mai putin de dou’ teme anuale de studiu la nivel anteprescolar. Planificarea anuala se realizeaza pe teme siptiménale (nivel anteprescolar - crese) pe proiecte tematice si teme sptimanale independente (nivel prescolar - gradinite). : Incvie ce urmeazé prezentam pasii importanti fn projectarea anual’: |, Baza de plecare fn realizarea planificaril anuale din cresa/gradinita o reprezinté stadiuV/nivelul dezvoltarit anteprescolarilor/prescolarilor care alc&tuiesc grupa de copii. Astfel, educatoarea realizeaz’ o evaluare initiala in primele doui-trei siptémant ale anului scolar si stabileste nivelut de dezvoltare al fiec&rui copil, raportat la indicatorti/reperele care reflect nivelul optim/ minimal al dezvoltrii unui copil, pe un segment de varst, indicator prevazuti in Reperele fundamentale in inviifarea si dezvottarea copiilor de lanastere la 7 ani, Rezultatele obfinute sunt inregistrate/contabilizate in Fisa de apreciere a progresulul individual al copilului, inainte de intrarea in invdpdimantut primar (anex’ a Curriculumutui pentru educafia timpurie - 2019), in caietul de observatit asupra copilului sau in alte documente care inregistreaza nivelul de dezvoltare al copiilor dintr-o grup& si pe care educatoarea le poate elabora, in contextul in care aceasta le considera utile. Pentru realizarea evaluarii initiale si pentru stabilirea nivelului de dezvoltare al copiilor din grup se vor utiliza, ca metode de evaluare, intrebarile adresate copiilor in timpul jocurilor/activitatilor de invatare, observarea curent& a reactiilor acestora, analiza rezultatelor copiilor (lucrari, raspunsuri etc.). Ca instrumente de evaluare initial pot fi utilizate: catetul de observatti asupra copiilor, fisa de apreciere a progresului copflului anteprescolar/prescolar, fige de evaluare (fara a exagera cu numéarul acestora), portofoliul lucrarilor realizate in primele doui-trei sptimani si alte instrumente. hn aceasta etapa, educatoarea va avea in vedere urmatoarele aspecte: - observ comportamentele, atitudinile, deprinderile si abilitatile, timbajul, interactiunile copiilor cu cei din jur; = discut& cu copitul, cu parintii sau cu alte persoane implicate in educatia copilului; - aplicé copiilor fise de evaluare integrate sau specifice diferitelor domenii de dezvoltare/domenii experientiale; ~ se raporteazi la fisa de reflectie (pentru a se asigura c& a parcurs toate etapele $i c& a facut toate demersurile necesare);consemneazi/noteazi/ inregistreazi constatirile in caietul de observatii asupra copiilor din grup si, apoi, in fisa de apreciere a progresului; coreleaz’ consemnarile din caietul de observatii cu indicatorii din ,Reperele Fundamentale in invatarea si dezvaltarea copilului de la nastere la 7 ani” si stabileste prioritatile de interventie; analizeaza $i descrie nivelul de dezvoltarea al grupei, pe fiecare domeniu de dezvoltare: Dezvoltare fizica, sanatate si igiena personala, Dezvoltarea socio- emotionala, Dezvoltarea limbajului si a comunicarii, Dezvoltarea cognitiva, Capacitati si atitudini in invtare (intr-un scurt raport de analiz’ de la ‘inceputul anului scolar sau intr-o caracterizare a grupei care se poate regasi jin caietul de observatii sau in alte documente, in care sunt cuprinse caracteristicile individuale $i de grup ate copiilor); prognozeaz si realizeaz o list cu prioritatile (competentele generale si ‘specifice) domeniilor de dezvoltare care vor fi urmarite pe parcursul anului scolar. I. Analizarea continuturilor inv8t&ril, respectiv studierea descriptivelor de continut ale cele 6 teme anuale de studiu (Cine sunt/ suntem?, Cand, cum si de ce se intémpld?, Cum este, a fost si va fi aici pe pamént?, Cum planificdmtorgantzém o activitate?, Cum exprimdm ceea ce simfim? $1 Ce si cur vreau si fiu? ) si corelarea acestora cu nivelul de dezvoltare al copiilor din grup. Tn cadrul acestei etape, cadrul didactic va selecta temele proiectelor tematice sau temele siptaménale, derivate din fiecare tema anuala de studiu, care vor putea fi abordate pe parcursul unut an scolar, asigurand un echilibruin abordarea acestora in functie de nivelul grupet. Astfel, cadrul didactic se va asigura c&: realizeazi un sumar al continuturilor posibile pentru fiecare tema anual& de studiu; compara continuturile alocate fiecirei teme anuale de studiu, incercdnd si evite suprapunerea lor; structureazé /organizeaz& continuturile pe teme, in functie de nivelut grupei ‘si opteaz’ pentru o abordare concentric& a temelor sau in functie de tema anual de studiu cu care acestea sunt corelate. lll, Elaborarea propriu-zisa a planificarii anuale este o etapa in care cadrul didactic va avea grijé s&: selecteze aspecte relevante din sumarul continuturilor relevante posibil a fi parcurse cu copiti din grup si si gaseasc teme pentru sdptamanile tematice (nivel anteprescolar) / proiectele tematice s1/sau séptimanile independente {nivel prescolar); compare (dac& este cazul) temele continuturilor propuse cu cele parcurse in anul/anii anterior, evitand suprapunerea acestora si incercand 0 abordare divers si complementar’;= elaboreze o planificarea anuald care s& cuprind’ siptimani tematice (nivel anteprescolar) sau proiecte tematice si siptimani independente (nivel pregcolar), respectand metodologia de aplicare a Planului de invalfdméant pentru educatie timpurle; - selecteze, pentru fiecare tema siptimanal/profect tematic sau siptimana independent’, competentele specifice vizate, pentru fiecare domeniu de dezvoltare din programa si suporturile informative si materiale de care are nevoie. Pianificarea siptéménala a activitatilor de invitare poate fi subordonata si, ca atare, corelaté cu tema saptimnala (nivel anteprescolar) sau cu tema unut proiect tematic aflat in derulare/a unei s{ptmant independente (nivel prescolar), care se coreleaz’ cu o tema anual& de studiu. Continuturile invatarii vor fi trecute prin filtrul specificului varstei anteprescotarilor/prescolarilor, precum si al ansamblului de cunostinte si deprinderi pe care acestia le poseda deja. Astfel, cerintele unei planific&ri saptamanale de calitate sunt: = Aplicarea Planului de invéitémdnt si a programulul zilnic pentru fiecare tip de unitate de educatie timpurie (cresi/grdini{a cu program prelungit sau normal); = Corelarea continuturilor pe verticalé si pe orizontald. Activitatile de invatare, ta randul lor, necesit& a fi subordonate temei saptamanii, fie cd este vorba despre activit&ti si jocuri liber alese, activitati pentru dezvoltare personala si/sau activitéti pe domenii experientiate; - Respectarea nivelului de dezvottarea a grupei. Planificarea pe termen scurt trebuie si tind seama si de specificul grupel de anteprescolari/prescolari, realtzarea competentelor specifice vizate necesita perioade de internalizare diferite de la un cotectiv ia altul. Cadrul didactic are posibilitatea de a decide ce competente si obiective operationale vizeazi, ce continuturi transmite si ce strategii didactice foloseste pentru atingerea scopurilor. Deoarece planificarea/replanificarea actiunilor educative este un proces influentat de progresul inregistrat de copit, atunci urmarirea acestuia devine scop in sine; - Anticiparea unor evenimente din viata sociald a comunitatii sau personald a copiilor. E important s& anticipim schimbirile atmosferice, sarbatorile si evenimentele locale, nationale, culturale si religioase si chiar zilele anfversare ale copiilor care presupun o pregatire special, precum realizarea unor activitati specifice cu impact emotional si social crescut: albume- surpriz din partea colegilor, confectfonarea unor jucarii cadou, oferirea cadourilor si urarile fiecdrui copil, preg’tirea unei mese festive sau mica distractie cu muzicd si dans al&turi de p&ringii copitului aniversat. Planificarea acestor momente in cres8/gr&dinitS contribufe la formarea comuniunii de grup, 1! invag’ pe copii si se respecte, s& fie empatici; - Asigurarea unui echilibru intre activitétile pe grupuri mici, individuale si frontale pe parcursul unel zile;- Alternarea activitatilor statice cu cele dinamice, a celor linistite cu cele zgomotoase, active (fizic si mental) cu cele de relaxare, activitatile structurate cu cele nestructurate; Corelarea atentd a continuturilor activitdgilor pe centre, acestea puténd deven! complementare pe parcursul unei zile. Planificarea activitatti pe centre necesita o corelare atenti cu celelalte tipuri de activitat{. Dac’, de exemplu, la centrul Constructil realizim ,,C&suta piticilor”, putem programa si se desfasoare in acel decor Jocul de rol, Albi-ca zipada si cel 7 pitici” sau citirea de imagini din poveste pentru centrul Bibliotecd. 0 activitate bine planificat& pe centre poate ajuta educatoarea sA isi organizeze activitatea ‘ntregit zile/sdptimani. De exemplu, sdptiménile care au planificate teme de genul ,Miresmele primaverii” (sau alte teme legate de viata pe pamant) se recomanda a debuta cu activitati experientiale din Domeniul Stiinta pentru a putea face cunoscut copiilor aspecte retevante din viata acestora, iar in cadrul centrelor pot fi explorate aspecte ale primaverii prin lectura unor ‘imagini (Biblioteca), prin studiul atlaselor, ierbarelor (Stiinta) ori prin desen sau modelaj (Arta). finaintea unor observari este ideal daca anteprescolarul/prescolarul face cunostinté in centre cu obiectul supus observatiel, pentru ca el nu mai este timitat de actiunea frontalé a educatoarei si se poate misca liber, poate pune ‘intrebarile pe care le consider necesare lémuririt lui. Activitatile de genul Joc de rol ar putea fi planificate dup& ce copilul afl& aspecte semnificative cu privire la continutul/subjectul vizat; Elementul ludic va avea prioritate in construirea unei planificdri sdptdmédnale sau zilnice, a unui demers didactic integrat, toti copiii fiind fascinati de joc, la varsta copilariei, si provocat de acesta la varsta maturit&tii. (H.Catalano si LAlbulescu, Pedagogia jocului si a activitdtilor ludice, 2017) Subliniem faptul c&, in contextul noului curriculum cadrul didactic nu isi va ‘indrepta atentia c&tre un numér de activitéti dat de planul de invat&mént, pentru c& nu exist 0 astfel de limitare numerica. Tn schimb, acesta va avea in vedere asigurarea unui echilibru in planificarea tuturor tipurilor de activitati si a mijloacelor de reatizare a acestora, atat zilnic, cat si saptiménal. De aceea, recomandém cadrului didactic, la anumite intervale de timp (intre 3 si 5 saptmant), si revada planificarea si s8 echilibreze balanta activitatilor, in perioada imediat urmatoare, dac& mijloacele de realizare sau domeniile experientiale pe care le-a parcurs ‘impreund cu copiii au favorizat un domeniu/mijloc sau altul (ex.: au fost planificate mai multe activitati de memorizare, pentru c& se apropia Craciunul; au fost planificate mai multe activitati matematice, pentru cé materialul didactic pe care ‘I aveam era foarte ofertant din perspectiva temei proiectului tematic, copiti s-au aratat domici sa progreseze in activitatile de grupare dup mai multe criterii si in activitatea de numarat etc.). Diversificarea mijloacelor de realizare a activit&tii gialternarea tuturor tipurilor de activitati tematice/experientiale asigurd diversitate si bog&tie activitatflor, preintémpinand sabloanele, stereotipurile si plictiseala. Evaluarea trebuie si urmireasc& progresul copilului fn raport cu el tnsugi si mai putin raportarea la norme de grup (relative). lar progresul copilului trebuie monitorizat cu atentie, inregistrat, comunicat si discutat cu parintif (cu o anumita periodicitate). De asemenea, evaluarea trebuie si indeplineascé trei functii: masurare (ce a invdtat copilul2), predictie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urmator, i in special pentru intrarea in scoala?) si diagnozé (descrierea starii de fapt si identificarea aspectelor care perturba dezvoltarea copilulul). O evaluare eficienti este bazata pe observare sistematic’ in timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu parintil si pe date confirmate de portofotiul copilului, fige etc. ‘Atunei cnd vorbim de evaluare in educatia timpurie trebuie sé aducem in discutie céteva aspecte importante, $i anume: > La inceputul fiecdrui an scolar, primele dou’-trei siptaméni sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluarii initial). Cadrete didactice vor observa copifi in timpul diferitelor momente ale programului zitnic si vor dialoga atat cu paringii, c&t si cu copii, in vederea obsinerii unet Amagint cat mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizica s{ nivelul de cunostinte si deprinderi al copiilor din grupa la care lucreaza. Toate aceste informatii vor fi consemnate in Caietul de observatii a copiilor si, apot, i Fisa de apreciere a progresului si vor sta ta baza elaborarii Caracterizdi grupei/raportului_de inceput de an scolar $i, ulterior, a planificarii calendaristice anuate. > Tn ceea ce priveste evaluarea continua, cadrele didactice au o serie de oportunit&ti in programut zilnic pentru realizarea acesteia. Totodata, nu trebuie si pierdem din vedere procesul de evaluare, derulat la sfargitul fiecirei sptimni tematice (nivel anteprescolar) sau ca parte a fiecdrui project tematic/a unei siptimani tematice independente (nivel prescolar), desfasurat cu copifi de-a lungul anului scolar, > sfarsitul anului scolar sau sfarsitul de ciclu necesiti 0 evaluare mai atenta. Este vorba de evaluarea sumativa, care nu necesita delimitari fixe ca durat& in timp si care va avea in vedere: fie stabilirea pasilor urmatori in parcurgerea curriculumului (ce urmeaza s& desfasuram cu copii in anul scolar urmator), fie culegerea datelor pentru finalizarea completirif figelor de apreciere a progresutui copilului fnainte de intrarea in etapa urmatoare (trecerea de la anteprescolar la prescolar, trecerea de la prescolar la invatamantul primar). Ca si in cazul evaluarii inifiale, se recomand& utilizarea unei palete largi de mijloace si instrumente de evaluare si evitarea excesulut de fige de lucru, cu scoput de a conferi copflului siguranta si detasare in timpul acestui proces.D. Reglement&ri, documente scolare si instrumente de lucru fn educatia timpurie In cele ce urmeazi vom enumera cateva dintre reglementirile importante care sprijin’ derularea in bune conditii a activit&tilor din unit&tile de educatie timpurie (crese si gridinite): Curricutumul pentru invdfémédntul prescolar (OM n1.4694/2019); Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copiilor cu varsta cuprinsd intre nastere si 7 ani (OM 1.3851 /2010); ~ Standarde de referinfa pentru pentru invatamantul preuniversitar, inclusiv pentru unitatile de educatie timpurie anteprescolari, aprobate prin hotarare de guvern (HG nr. 94/2020); ~ Standardele privind materialele de predare-invafare in educatia timpurie $i Normativul de dotare minimald pentru serviciile de educatie timpurie a copiilor de la nastere la 6 ani (OM. nr.4143/2022); ~ Hotdrére pentru modificarea Hotdrérii Guvernului nr. 136/206 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per anteprescolar/prescolar/elev si stabilirea finanfarli de bazd de la bugetul de stat, din sume defatcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per anteprescolar/prescolar/elev, pentru tofi prescolarii $i elevii din invagéméntul general obligatoriu particular $i confesional acreditat, precum si pentru cel din invdgaméntul profesional si liceal acreditat, Particular si confesional (HG nr.194/2022); Legea nr.248/2015, republicatd (2020), privind stimutarea participdrii in invdféméntut prescolar a coptitor provenind din familii defavorizate; Metodologia de organizare $i functionare a creselor si a altor unitdf! de educafie timpurie anteprescolard (HG nr.566/2022); Regutamentul-cadru de organizare $i funcfionare a unitéifilor de inveifamant preuniversitar (OM .4183/2022); - Metodologia de organizare a Programutui national pentru prescolari $i elevi “Ateliere de vara" (OM nr.4126/2022); - Norme metodologice privind efectuarea concediutui de odihnd al personalului didactic de predare, de conducere, de indrumare si control $i al personalului de cercetare din invatdéméntul de stat (OM nr.4050/2021); - Norme de igiend din unitdtile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna si recreerea copiilor si tinerilor (OMs nr.1456/2020); - Nota MEd nr.28.259/2000 privind documentele de evidenta a activitagii educatoarelor din invétamantul preuniversitar (ref.la Condica de prezenta si evidenfaé a activitdgii educatoarei intalnité si cu denumirea de Caietul educatoarei); Adresa MEd nr. 40.377/2000 privind documentele de evidentd a activitafii educatoarelor din invétdmdntul preuniversitar care lucreazé la grupele cu predare in limba minoritafilor nafionale;- Adresa MEd nr.46.267/2010 privind activitatile specifice functiel de dirlginte fn fnvafamantul prescotar. Yn ceea ce priveste documentele scolare si instrumentele de lucru" care fac parte din portofotiul educatoarei/educatorului-puericultor, mention&m: Cadrele didactice din educatia timpurie utilizeazi o serie de documente pentru inregistrarea prezentei zilnice a copiilor, pentru inregistrarea activitatilor cu Copiii $i a rezultatelor obtinute cu acestia, precum si pentru profectarea fiecirei activitatt in parte, respectiv: > Condica de evident a activitatii didactice din educatia timpurie/Planificarea sAptimanald; Catalogul grupei; Caietul metodic (in care se fac consemnéri privind studiul individual sau se ‘inregistreaz& informatii importante din punct de vedere profesional); Caietul de observatii privind progresele copitlor; Fisele de apreciere a progresului individual al copilului fnainte de intrarea in clasa pregatitoare (modalitatea de completare a acestora a fost prezentata in Scrisoarea metodicd 2019); > Fisa de reflectie (focalizaté pe interactiuni), cu mentiunea c& aceasta va fi utilizata doar ca o list de autoverificare; > Projectele tematice; » Proiecte didactice pentru toate tipurile de activitati, cu mentiunea ca pentru: proiectele de activitate integrata sunt necesare si scenarti de activitate; > Planificarea activitatilor derulate pentru dezvoltare profesionala; > > > vv vv Planificarea activitatilor cu p&rintii; Planificarea activitatilor cu gradinita/scoala; Planificarea activitatilor extracurriculare. Suplimentar, cadrele didactice din unitatile de educatie timpurie, vor ad&uga Lekesrien tor profesional urmatoarele materiale: > Materialele didactice confectionate, fise de lucru si de evaluare, modele de lucrri artistico-plastice $1 practice; Proiecte educative, protocoale de colaborare; Portofoliile copiilors ‘Mapa cu materiale-suport pentru temele de consiliere - concepute sau preluate din diverse surse, pentru a putea vent in sprijinul parintilor; CY - Curriculum vitae; Copii ale documentelor de studi; Dovezi/ documente ale participarii la activitati de formare continua. vvv vvy * Detalit legate de acestea se regisesc in materialul electronte transmis inspectoratelor gcolare in septembrie 2019: Suport pentru explicitarea $4 infelegerea unor concepte i instrumente cu care ‘opereazd curriculumut pentru educafie timpurie. E, Teme propuse pentru activitatile metodice si cercurile pedagogice Jn acest an scolar, urmatoarele teme vor constitu! puncte de discutie si de reflectie in cadrul activitatilor metodice s4ptaménale si cercurilor pedagogice, care se vor derula fn comun (educatoare - educator!-puericuttor! din crese):Educatia outdoor - exemple practice, proiecte educationale derulate (a nivel nationat/tocal; Educatia incluzivé in contextul dezvoltdrii comunitatilor de invdtare; impartdsirea bunelor practici de ta nivel tocal; Educatia pentru valori in educatia timpuries Integrarea aspectelor specifice patrimoniutul viu in curriculumul pentru educatie timpurie; Amprenta pedagogicd (Signature pedagogies - L.S.Shulman, 2005) si importanta ei in procesul de formare a cadrelor didactice din educagia timpurie; Activitafi STEAM in educatia timpurie; Metodele interactive de grup si importanta lor din perspectiva integrérii curriculare; Integrarea serviciilor de educatie si ingrifire in unitdtile de educatie timpurie anteprescolard. Prolecte si programe educationale care se deruleaza fn acest an scolar fh educatta timpurte Ministerul Educatiei a initiat constant, aldturi de parteneri importanti $i cu experienté in domeniu, proiecte educationale dedicate invatdmantului prescolar/educatiei timpurii. De aceea, multe dintre proiectele initiate, in timp, au cunoscut dezvoltari noi. Dintre acestea amintim: Programul educational nationat de stimulare a interesului pentru tecturd Sd citim pentru miteniul trei (MEd, \SJ-uri, grédinite, comunitdti locale); continua si prin initiativele OvidiuRo: Ateliere de lecturd si protectul Citeste- mi 100 de povesti; Programul educational nagfonal de educafie ecologic’ Ecogradinita (MEd, IsJ-uri, gradinite, comunitati locale); continua si cu proiectul Grédina de tiniste, relaxare $i invatare. © alt& serie de programe initiate de Ministerul Educatiel sau pentru care Ministerul Educatiei a incheiat parteneriat cu teri sunt: Programut educational national de stimulare a interesului pentru educatie fizicd si sport Kalokagathia (MEd, 1SJ-uri, gridinite, comunitati locale); Proiectul educational De la joc la educatie financiard (MEd, BCR, APPE, Infomedia Pro, |SJ-uri); Project educational Rom4nia creste cu tine - educatia timpurie o investitie in viitor (CEDP Step by Step in parteneriat cu Reprezentanta UNICEF Romania, ISSA si MEd, cu finantare elvetian’, prin Fundatiile Botnar si Jacobs); activitatile continua in baza protocolului cu MEd nr.10.857/2022; Proiect educational necompetitiv Educatie timpurie incluziva si de calitate (MEd, Univ.din Arad, Pitesti, Suceava); activitatile continu’ pan’ in iunie 2023.In acest an scolar, Ministerul Educatiel lanseazi dou nol proiecte: Project de educatie pentru valori: Joc, respect si bucurie! Project de organizare de grupe Reggio-Emilia (pentru copiti de la nastere la6 ani), in fiecare judet, cu sprifinul celor 42 de persoane resurs& din cadrul proiectului ETIC care au participat la vizita de studit si cursul de formare in Centrul Loris Malaguzzi, Reggio Emilia, Italia.