ZILELE

s u P l i m e n T A l z i A R u l u i R o m â n i A l i B e R ă ⁄ m i e R C u R i , 2 1 s e P T e m B R i e 2 0 1 1

BUCUREȘTIULUI

Capitala,
la 552 de ani
Străbateţi Capitala la etaj, prin buCureștiul „Orașul meu eSte așa
filă Cu filă! turiStiC Ca un membru al familiei”
p.06 Adevăratele poveşti se regăsesc în p.05 Patru autobuze cu etaj plimbă turiştii p.04 Andrei Bîrsan a înfiinţat în 2007
cărţile despre Bucureşti, despre istoria lui, de- prin centrul Capitalei. Împrumutate de la Regia Asociaţia Bucureştiul meu drag pentru a spune în
spre magia oamenilor de litere, şi nu numai, care de Transport din Constanţa, autobuzele vor mai imagini, noi şi vechi, povestea oraşului în care s-a
au trăit în acest oraş, despre muzee, străzi şi putea fi văzute prin Bucureşti, cel mai probabil, născut, pe care îl iubeşte aşa cum este și în care
câte şi mai câte. până în luna octombrie. trăieşte zi de zi .
2 RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011
Capitala, la 552 de ani
Trei zile şi trei nopţi au petrecut bucureştenii de ziua oraşului în care
locuiesc. Precum în poveşti, Capitala, care a împlinit 552 de ani, a avut
parte de o sărbătoare cu de toate: muzică clasică, ritmuri de fanfară, piese
de teatru, concerte de folk.
L
a toate acestea s-au adăugat
numeroase evenimente şi
spectacole, desfăşurate atât în
Centrul Istoric, cât şi în Piaţa
Constituţiei. Parcurile au fost,
de asemenea, pline de oamenii veniţi să se
plimbe cu trăsura, ca în Bucureştiul inter-
belic, sau pur şi simplu curioşi să asiste la
atelierele meşteşugăreşti.
Evenimentele speciale au început încă de
vineri, 16 septembrie, în Centrul Istoric, o
zonă pe care municipalitatea a încercat să
o amenajeze, dar ale cărei străzi sunt încă
în şantier, în cea mai mare parte. Cu toa-
te acestea, bucureştenii au fost prezenţi
să vadă, ceea ce oficial s-a numit festiva-
lul „Bucureşti – metropolă vie”. Mai exact,
festivalul a cuprins muzică live, acrobaţii,
mimă, teatru de stradă, spectacole cu pi-
cioroange şi costume. În Centrul Vechi,
manifestările au început cu un spectacol
de hairstyle cu totul altfel. Specialişti coa-
eDitOr COOrDOnatOr
Eugenia Mihalcea
Zilele GrafiCă
și preluCrare fOtO
buCureștiului Anca Marisac
fotografii
Silviu Ciobanu; Alexandra
Radu; Mihai Barbu;
Mediafax (coperta)
faţi şi îmbrăcaţi extravagant, veniţi toc-
mai din Barcelona, i-au transformat pe do-
ritori în adevărate vedete contemporane.
În acelaşi timp, pe străzile pavate răsuna
muzică de toate tipurile.
Dintr-o direcţie se auzeau cele trei fan-
fare, una de la Bucureşti, una de la Giur-
giu şi una de la Slobozia, care au colindat
străduţele, spre încântarea doamnelor şi a
domnilor mai în etate. Pentru tineret, din
alte colţuri ale centrului Capitalei răsunau
trubadurii.
Au existat şi locuri de distracţie pentru
copii, mai ales în prima parte a zilei. Cei
mici au fost încântaţi că se pot poza cu sta-
tuile mişcătoare, care se găseau în Centrul
Vechi, sau alături de cei doi cocoşaţi, care
umblau pe străzi îmbrăcaţi în haine mai
ciudate. Amintind din nou de perioada in-
terbelică, un comediant promitea oameni-
lor că le poate citi viitorul.
Sărbătoarea începută vineri a continuat
publiCitate
Ani Honcioiu, Adriana Alexiuc, Claudiu Stana,
Marius Mihai, Andra Nistor, Luminița Manta
DireCtOr De publiCitate
Andrei Boba
andrei.boba@romanialibera.ro; 021.202.82.17
Zilele buCureștiului
este un supliment
al ziarului
FOTO MEDIAFAx
şi sâmbătă cu spectacole, alte cântece de
fanfară şi târguri de meşteşugari. Seara a
avut loc un concert extraordinar în Piaţa
Constituţiei, cum puţini s-ar fi aşteptat.
De la ora 20.30, pe scena special amenajată
din faţa Palatului Parlamentului au putut
fi ascultaţi peste o sută de artişti, o îmbi-
nare între stilul clasic şi muzica pop, dar şi
Bogdan Ota, pianistul român care a uimit
Norvegia.
În ultima zi a sărbătorii, duminică, s-a
organizat prima Gală Folk You de la Bucu-
reşti, la care au participat Emeric Set, Flo-
rin Chilian, Nicu Alifantis, Vama, Alina
Manole Band, Mircea Vintilă, Taxi, Mircea
Baniciu, Zdob şi Zdub.
De asemenea, Piaţa Constituţiei a fost
animată, pe parcursul întregii zile de du-
minică, de un concert special dedicat li-
ceenilor din Bucureşti, ca şi de Parada
elevilor, un spectacol cu tradiţie în cadrul
Zilelor Bucureştiului.
Cotidianul românia liberă este un produs
aDreSa
Nerva Traian nr.3, Bl. M101, et. 9,
sector 3, București CP 031041;
Telefon: 021.2028290; Fax: 021.2028143
tipar
United Print
evenimente
BALKANIK!
23 – 24 septembrie
Uranus 144
Este primul festival de muzică şi cultu-
ră balcanică din România, care aduce
pe aceeaşi scenă trupe din Turcia,
Serbia, Ungaria şi România, printre
care Taraf de Haidouks şi Orchestra
Salijevic din Serbia, Mahala Rai Banda
din satul Zece Prăjini. Concertele vor
începe vineri de la ora 19.00 şi sâmbă-
tă de la 18.00.
Pe lângă spectacolele de muzică live,
vizitatorii se pot bucura de târg de
produse handmade, dar şi de diverse
degustări.
OKtOBer Fest 2011
21 – 25 septembrie
Parcul Tineretului
Weismainer, Krombacher, Monchshof,
Warsteiner, Oettinger sunt doar câteva
din mărcile de bere pe care vizitatorii
le vor putea gusta la festivalul din Par-
cul Tineretului, alături de preparate
din cultura culinară germană, dar şi
din cea românească. În fiecare seară
vor avea loc spectacole de percuţie,
pantomimă şi stand-up comedy, dar şi
concerte în aer liber.
PLImBAre Pe CALeA VICtOrIeI
24 septembrie
Fundaţia Calea Victoriei organizează o
incursiune altfel în viaţa unui bulevard
foarte cunoscut al Capitalei. Este un
traseu cultural pe urmele unor oameni
care au trăit în acest oraş şi au lăsat
semne memorabile în urma lor: scrii-
tori, politicieni, istorici, muzicieni sau
actori.
De exemplu, într-unul dintre palatele
Căii Victoriei a locuit omul cel mai bo-
gat din țară, căruia îi ziceau Nababul.
Puțin mai încolo, un orfan de mamă de
la Câmpulung a înființat Institutul de
Istoria Artei. Într-o altă casă de pe Ca-
lea Victoriei a cântat Liszt. Lector va fi
Mariana Radu, iar preţul de participare
este de 30 de lei.
 RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011 3

Atestat în hrisoavele lui Vlad Ţepeș

Legenda spune că oraşul Bucureşti a fost fondat de un oier pe nume Bucur, dar nu există nicio dovadă în
acest sens. Conform unei alte variante mai probabile, Bucureştiul a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân,
la sfârşitul secolului al XIV-lea.

P
rima menţionare a
numelui „Bucureşti”
datează însă din 20
septembrie 1459 şi
apare într-un docu-
ment emis din cancelaria voievo-
dului Vlad Ţepeş.
Oraşul, despre care există dovezi
arheologice că ar fi fost locuit din
cele mai vechi timpuri, a primit
numele de „Micul Paris” odată cu
transformarea radicală prin care a
trecut în timpul lui Carol I.
De asemenea, ultimele decenii
ale veacului al xIx-lea şi începutul
secolului al xx-lea completează
zestrea urbanistică a Bucureştiu-
lui cu alte clădiri monumentale,
datorate unor arhitecţi străini Bucureştii sunt o creaţie a naţiunii noastre, sunt
sau puţinilor arhitecţi români
instruiţi în şcolile din străi-
originalitatea noastră, sunt tot ce am fost în stare să facem...
nătate, în special în Franţa. Bucureştiul a ajuns,  ca prin proprie vitalitate,  să se impună ca o
Bucureştiul devine, în aceeaşi
perioadă, şi un important centru
Capitală unică asupra căreia s-a revărsat grija atentă a unor mari
economic, sunt înfiinţate bănci, oameni pe care însă nu i-am înţeles deplin pentru a li se arăta
sunt construite importante pa-
late publice. Calea Victoriei, în
recunoştinţa cuvenită...”
NICOLAE IORgA – „ISTORIA BUCUREşTILOR”, 1939
zona centrului istoric al Capitalei
dominat de bisericile şi hanurile PuBlICITATE
specifice evului mediu, a sufe-
rit  diverse transformări. Au apă-
rut construcţii impunătoare, cum
ar fi clădirea CEC (arhitectul el-
veţian Paul Gottereau), societatea
Agricolă, Hotel de France,  Poşta
Centrală.

ȘtIAȚI CĂ
Cel mai vechi aşezământ religios din bucureşti este biserica Domnească.
Cea mai veche biserică din bucureşti, situată pe strada lipscani, în Centrul Vechi, a fost con-
struită de domnitorul mircea Ciobanul în timpul primei sale domnii (1545-1554) şi se păstrează
şi azi în forma originală – Curtea Veche.
Oraşul bucureşti a fost desemnat capitală a ţării româneşti în 1659 de către domnitorul
Gheorghe bica.
primele drumuri pavate cu piatră de râu au fost amenajate în 1661.
În 1694 s-a înfiinţat prima instituţie de învăţământ superior, respectiv academia Domnească
din actuala zonă a universităţii.
Cea mai veche gară de călători din bucureşti este filaret. aceasta a fost dată în folosinţă în
octombrie 1869, cu un an şi o luna mai devreme decât actuala Gară de nord, numită pe atunci
Gara târgovişte.
primul teatru din bucureşti, teatrul naţional, a fost inaugurat pe 31 decembrie 1852 cu piesa
„Zoe sau amantul împrumutat”. acum, în acel loc se află Hotelul novotel, care a reconstituit
faţada teatrului.
4 RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011

„Orașul meu este drag, nu iubit,

este așa ca un membru al familiei”
Andrei Bîrsan a înfiinţat în 2007 Asociaţia Bucureştiul meu drag pentru a spune în imagini, noi şi vechi,
povestea oraşului în care s-a născut şi pe care îl iubeşte aşa cum este şi în care trăieşte zi de zi . Când
merge pe stradă, fie că e în drum spre o întâlnire sau spre serviciu (lucrează în domeniul IT), se opreşte
câteodată să facă o fotografie. Crede că oraşul se schimbă sub privirile noastre şi este de datoria noastră
să-l imortalizăm în cadre care să rămână viitorilor locuitori ai Bucureştiului. În cadrul Asociaţiei, organizează
expoziţii de fotografii tematice, excursii foto prin oraş, iar mai nou are în plan realizarea unui centru de
memorie vizuală a Bucureştiului.

eugenia.mihalcea
@romanialibera.ro
De ce aţi înfiinţat Asociaţia Bucu-
reştiul meu drag?
În decembrie 2007 a fost prima
noastră excursie. Mie îmi place
Bucureştiul, îmi place fotografia şi
le-am pus pe cele două împreună.
Din 1979 fac fotografie, mai mer-
geam cu un prieten, cu altul, ne
plimbam regulat prin Bucureşti,
dar mereu apăreau probleme: ba că
nu aveam voie să facem fotografii,
ba alte probleme. Şi atunci am în-
fiinţat asociaţia, căreia i-am spus
Asociaţia Bucureştiul meu drag
– drag nu este iubit, este aşa ca un
membru al familiei, şi cu bune şi
cu rele. Cu relele poate mai închizi
ochii, pe unele poate le rezolvi, de
cele bune te bucuri. Scopul princi-
pal al Asociaţiei este promovarea
cunoaşterii Bucureştiului.
În afara plimbărilor, ce alte eveni-
mente organizaţi?
Am avut expoziţii de fotografie,
la metrou, pe gardurile muzeelor,
pentru toată lumea. De vineri, de
exemplu, vom avea o expoziţie
pe gardul Muzeului Municipiu-
lui Bucureşti, unde vor fi puse în
paralel imagini de azi şi din secolul
trecut din Bucureşti. De multe
ori, din păcate, fotografia actuală
a Bucureştiului arată o involuţie:
ori este mult mai murdar, ori zona
a decăzut din punct de vedere
arhitectural.
Unde aţi observat aceste lucruri?
De exemplu, cartierul Floreasca
sau centrul Bucureştiului, unde
clădirile istorice sunt acoperite cu
reclame, iar noi suntem împo-
triva reclamelor de pe clădirile
istorice.
Dar aveţi exemple de cartiere sau
zone care arată mai bine acum
decât la începutul anilor 1900?
Toate cartierele muncitoreşti,
Drumul Taberei, Titan, cele în
care a crescut vegetaţia şi le-a
făcut mai locuibile. Nu sunt urâte
aceste cartiere. Dacă aş compara
oraşul cu perioada interbelică,
aş putea constata că era acelaşi
zbucium, foarte mulţi oameni
pe stradă, foarte multe reclame,
foarte multe maşini. Iar, prin
comparaţie, în anii 70-80 era o
acalmie aparentă, aproape idilică,
puţine maşini. Acum e un frea-
măt, nu neapărat unul bun, dar
ceva ce pare viu.

Sunteţi născut în Bucureşti. În ce

cartier aţi copilărit şi ce amintiri
aveţi despre acel loc?
Am copilărit pe Moşilor şi atunci
era o zonă foarte frumoasă pentru
un copil. Era Hanul Odobeşti,
unde ne jucam la butoaie, era o
zonă de case, eu am locuit la casă,
urcam prin poduri, aveam cine-
matografele Mioriţa şi Moşilor,
aveam de toate, multe fabrici. O
copilărie într-un Bucureşti cu de
toate, inclusiv mici meşteşugari. FOTO CRISTI IVAN
Acum Calea Moşilor este plină
de betoane şi de blocuri care se mese, Biserica Silvestru. Pe linie. Poţi merge pe Calea Victori-
reabilitează în culori puternice, treptele bisericii am copilărit, am ei, de la Dâmboviţa până la Piaţa
pe e o parte, şi de străzi pe care poze de acolo. De asemenea, o altă Victoriei. un alt loc foarte frumos
îţi este frică să mergi, pe de altă zonă, deşi foarte tranzitată, dar de vizitat este Mitropolia, la fel
parte. Dar orice capitală a lumii care îmi place foarte mult, este şi Biserica Bucur sau Mănăsti-
are şi o parte bună şi una rea. E Piaţa Revoluţiei, are foarte multe rea Radu Vodă, dar sunt şi alte
uşor să desfiinţezi un oraş, chiar statui şi monumente. monumente istorice sau locuri cu
şi Parisul, dacă vrei. verdeaţă, care pot fi arătate. Vrem
Dacă aţi fi ghid turistic pentru nu vrem, o atracţie mare este şi
Spuneţi-mi trei locuri din Bucu- un grup de străini, pe unde i-aţi Casa Poporului, o avem şi trebuie
reşti care nu sunt foarte vizitate. plimba? să ne-o asumăm. Dar nu avem un
Mie îmi place foarte mult zona Din păcate Bucureştiul nu este traseu turistic, ci avem puncte
Foişorului de Foc, cu strada Zece punctiform, nu îi poţi plimba în prin oraş.
 RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011 5

La etaj, prin
Bucureștiul turistic

Patru autobuze cu etaj plimbă turiştii prin

centrul Capitalei. Împrumutate de la Regia
de Transport din Constanţa, autobuzele
vor mai putea fi văzute prin Bucureşti, cel
mai probabil, până în luna octombrie. 16.000
de călători, străini, dar și români, au mers cu autobuzele
eugenia.mihalcea nii pot coborî unde vor, pot vizita
RATB pentru turiști din luna iulie, de când s-a înființat

L
@romanialibera.ro
inia turistică „Bucha-
rest City Tour”, un pro-
iect derulat de Regia
Autonomă de Trans-
port Bucureşti (RATB)
împreună cu Ministerul Dezvoltă-
rii Regionale şi Turismului, a fost
inaugurat pe 28 iulie. Pe traseul
care are 14 staţii circulă 4 autobuze,
care se succed la un interval de 15
minute.
Biletul de autobuz costă 25 de lei şi
este, de fapt, o cartelă valabilă 24
de ore, ceea ce înseamnă că oame-
un muzeu, de exemplu, şi apoi pot
urca din nou în autobuz. această linie specială.
Plimbarea durează aproximativ o
PuBlICITATE
oră, pe traseul Piaţa unirii, Piaţa
universităţii, Piaţa Romană, Piaţa
Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle,
Arcul de Triumf, Piaţa Presei libere
şi înapoi pe Kiseleff şi Calea Victo-
riei până la Palatul Parlamentului.
Dacă la inaugurare autobuzele nu
aveau nici un fel de ghiduri turisti-
ce, acum sunt dotate cu ghid audio
în română şi engleză. Potrivit date-
lor RATB, până în prezent au circu-
lat cu linia turistică aproximativ
16.000 de călători.
6 RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011

Străbateţi Capitala filă cu filă!

Străzile
Bucureştiului au, Fraier de Bucureşti Poveşti cu statui şi
Florin Iaru
pentru unii trecători, Editura: Polirom
fântâni din Bucureşti
Victoria Dragu Dimitriu
Prezentare: „Verva şi tandreţea strâns
nume necunoscute. împletite în versurile lui Florin Iaru
Editura: Vremea
Prezentare: „Poveştile cu statui şi
Istoria Capitalei se regăsesc intacte în prozele scurte
fântâni din Bucureşti” aduc noi detalii
– foarte scurte! – pe care poetul a înce-
se agaţă, de multe put să le scrie de aproape un deceniu
inedite despre podoabele, pierdute sau
încă păstrate, ale oraşului, scrise cu
ori, într-o singură (din 2004, mai exact). Memorialistic
acurateţe şi într-un stil fermecător şi
în mare parte din „Povestirile din
expresie-clişeu, care Bucureşti”, el îşi deapănă istorioarele
captivant. Victoria Dragu Dimitriu a
fost realizator la Redacţia Culturală a
este (cu adevărat) parcă grăbit, parcă nepăsător, de parcă
Radiodifuziunii Române şi a semnat
nici n-ar fi mare lucru de spus, doar nu
puţin cunoscută: sunt decât scene mărunte, decupate
emisiunile Atlas Cultural, Eminescia-
na, Bucureşti, istorii scrise şi nescrise,
Bucureştiul din fluxul cotidian. (…)” (Ion Bogdan
Arhipelagul Bucureşti.
lefter)
Interbelic. Multe
case memoriale
din Capitală au În Bucureşti, fără adresă Captivantul Bucureşti interbelic
Elisabeta Isanos Graziella Doicescu
pe faţade mici Editura: Vremea Editura: Vremea
plăcuţe care indică Prezentare: Autoarea se plimbă „În Prezentare: Graziella Doicescu evocă
Bucureşti, fără adresă”, pentru că atmosfera patriarhală, inconfunda-
personajul ce a trăit oraşul – cu toate ale lui – îi este acasă. bilă, a vechiului Bucureşti, îmbinare
în respectiva clădire. O acasă recuperată din preaplinul captivantă de pitoresc balcanic şi de
amintirii de copil cu rădăcini în alte civilizaţie europeană, Bucureştiul
Toate acestea, însă, zone istorice ale românităţii, o acasă biletelor de închiriat şi al simigeriilor,
sunt date seci, asumată cultural, mental, sufleteşte. al oltenilor cu cobiliţă şi al lampagii-
Născută la 8 iulie 1941, la Bucureşti, lor ambulanţi, dar şi cel al teatrelor în
bucăţi de informaţii Elisabeta Isanos este fiica Magdei care jucau actori de seamă ai operei,
care nu au rolul Isanos şi a lui Eusebiu Camilar. Ab- în care veneau să dea spectacole cei
solventă a Facultăţii de litere, a fost mai vestiţi artişti lirici ai scenei
să atragă. Sunt ca poetă, prozatoare şi traducătoare. internaţionale. Scrisă cu dragoste
nişte titluri fără pentru oraş, cartea se întemeiază pe
o experienţă trăită.
text. Adevăratele
poveşti se regăsesc Bucureşti. De la tramvaiul cu
în cărţile despre cai la automobil
Bucureşti, despre Alexandru Lancuzov
istoria lui, despre Editura: Paralela 45 Bucureşti. Amintiri şi plimbări
Prezentare: Alexandru lancuzov oferă o Catherine Durandin
magia oamenilor de lucrare valoroasă ca informaţie istorică, inte- Editura: Paralela 45
resantă şi savuroasă, datorită îmbinării reuşite Prezentare : Acest oraş al Balcanilor ce se vrea european este de
litere, şi nu numai, dintre stilul beletristic, uşor de parcurs, şi fapt un amestec de stânjeneală şi fascinaţie: Bucureştiul sfidea-
care au trăit în acest informaţia de specialitate. O carte a vacanţelor, ză. Parcurgerea în sens invers a istoriei sale ar constitui poate o
oraş, despre muzee, ate,timpului liber sau a referinţelor de specialita-
este ceea ce Alexandru lancuzov a reuşit să
manieră de urmărire, de abordare şi de înţelegere a construirii pa-
sionate a acestor castele de cărţi de joc ale oraşului, ce se năruie ori
străzi şi câte şi mai construiască în opera sa despre Bucureşti. sunt acaparate de noi stăpâni, care visează mereu în alt fel logica
frumuseţii şi a puterii.
câte. Editura Vremea
a lansat în 2007 o
serie numită Planeta
Bucureşti, în cadrul
căreia apar noi şi Diurn şi nocturn
Adrian Majuru
noi volume despre Editura: Curtea veche
Prezentare: „Graţie preocupării sale — şi folosesc termenul
Capitală. Întâmplări doar fiindcă cel de obsesie riscă să aibă o nemeritată cono-
meşteşugit scrise taţie negativă — pentru misterele şi întunecimile marelui
oraş, pentru ceasurile lui de slavă, ca şi pentru personajele
despre Bucureşti sale pestriţe şi pitoreşti, Adrian Majuru este creatorul unui
găsiţi, însă, şi la alte Bucureşti balzaciano-dickensian, fremătând de viaţă,
lumină, cruzime, mister şi poezie. Mai mult chiar, Adrian
edituri. Majuru este expertul al cărui nume îţi vine primul în min-
te atunci când rosteşti cuvântul Bucureşti.” (Doina Jela)
 RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011 7

Noul Antipa După mai bine de doi ani de renovări,

Muzeul Antipa şi-a deschis porţile pentru public
sâmbătă, 17 septembrie. Muzeul va putea fi vizitat
de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 20.00,
iar un bilet costă 20 de lei pentru adulţi. La subsol se
află diorame cu fauna Românie, la parter se regăsesc
toate vieţuitoarele lumii, iar la etaj, roci şi minerale,
o sală dedicată insectelor, dar şi un spaţiu pentru
animalele marine.

PuBlICITATE
8 RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011
„Minunile“ anului 2011
Bucureştiul are, din acest an, un nou
Stadion Național, de 55.000 de locuri, un
pod care fluidizează traficul într-o zonă
foarte circulată, dar şi un nou Centru
Vechi.
eugenia.mihalcea
@romanialibera.ro
F
iecare proiect, însă, ori
a fost dat în folosință cu
întârziere, ori a costat
mai mult decât era pre-
văzut inițial, ori a iscat
scandaluri internaționale.
Arena Naţională ar fi trebuit să fie
inaugurată pe 10 august, cu un meci
amical între reprezentativa Româ-
niei şi cea a Argentinei, însă partida
a fost anulată.
Actuala arenă s-a construit pe am-
plasamentul fostului Complex Naţi-
onal „lia Manoliu”. la 18 decembrie
2007 au început lucrările de demola-
re ale vechiului stadion.
Arena Naţională, care are o clasifi-
care de categoria I, are o capacitate
de 55.000 de locuri pentru specta-
tori, din care 20.000 sunt la Tribuna
I şi a fost o investiţie de 200 milioa-
ne de euro.
După primul meci, România-
Franţa, un raport uEFA cu privire la
Teatrul Național
Arena Națională
starea gazonului de pe Arena Naţi-
onală estima că peluza stadionului
din Bucureşti va avea nevoie de o re-
înnoire majoră în primăvară. uEFA
a recomandat ca terenul să nu găz-
duiască meciuri cu 10-12 săptămâni
înaintea disputării finalei ligii Eu-
ropa, programată la 9 mai 2012.
În 2013, la 40 de ani de la darea în
folosinţă a actualului sediu al Tea-
trului Naţional Bucureşti, ar trebui
finalizat un proces de modernizare
Podul Basarab, care se întinde pe 1,9 kilome- Pasajul Basarab, la care s-a lucrat timp de aproape
în valoare de 50 de milioane de euro,
tri, este depăşit la capitolul înălţime doar de un 5 ani şi 4 luni, susține 4 benzi de circulație şi 2 linii
prin care numărul locurilor în sălile
pod similar din Millau, Franţa. Cu cei doi piloni de tramvai pe centrul său şi dirijează traficul care
de spectacol va fi aproape dublat, de
înalți de 84 de metri, este cel mai lat pod hobanat vine dinspre nordul Capitalei spre sud şi vest.
la 1.720 la peste 3.100.
(susținut de cabluri conectate la piloni) din Eu- Costul inițial al pasajului era prevăzut la 140 de
Centrul Vechi al Capitalei a de-
ropa, care închide inelul principal de circulație, milioane de euro şi termenul de finalizare era
venit, în ultimii ani, polul de dis-
redesenează panorama Capitalei şi transformă o stabilit pentru luna octombrie 2009. Costul total
tracţie al Bucureştiului. El atrage
zonă murdară a oraşului într-una din cele mai a ajuns la aproape 240 de milioane de euro şi po-
în fiecare seară mii de români şi nu
ordonate. dul s-a inaugurat cu o întârziere de 2 ani şi 4 luni.
numai. Nu există turist care să nu
fi petrecut măcar o seară pe străzi-
le lipscani, Smârdan, Blănari sau
Centrul Vechi
Covaci. Deşi pline de restaurante,
străduţele din Centrul Vechi mai
au mult până vor fi reparate în to-
talitate.
10 RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011
Un ceai în curte sau în stil oriental
Odată cu răcirea vremii, un
ceai cald, băut într-o grădină
cu frunze îngălbenite, departe
de agitaţia oraşului, poate fi o
alegere înţeleaptă. Vă prezentăm
mai jos câteva astfel de locuri.
RaMayana. Aflată pe strada Baldovin Parcalabul nr.
11, foarte aproape de Gara de Nord, este o ceainărie-
cafenea orientală, cu şase saloane, fiecare amenajat
în altă culoare. De altfel, mobilierul, vitraliile, cande-
labrele şi draperiile au nuanţă orientală. Ceaiul se ser-
veşte pe jos, pe pernuţe, într-un spaţiu foarte intim.
Ceainăria are un sistem de Waiter Call, care permite
chemarea chelnerului prin apăsarea unui buton.
GReen tea. Ceainăria de pe str. Dr. Burghelea nr.24 are patru sa-
loane: salonul clasic, salonul indian, salonul japonez şi mansarda
francez-interbelică. De asemenea, mai are şi o grădină frumos
amenajată cu fotolii şi mese din paie, unde se poate bea un ceai în
linişte, când încă e plăcut afară. În ceainărie există cărţi de citit,
jocuri de societate, care pot fi folosite de clienţi.
cinci. Se găseşte pe strada Olimpului, la numărul 13, undeva în spatele Mitro-
poliei. Clădirea în care se află ceainăria a aparţinut în trecut unui pictor belgi-
an, care şi-a construit o casă mare, cu încăperi pentru servitori, cu camere ge-
neroase, dar şi cu grădină mare. În meniul ceainăriei veţi găsi multe sortimente
de ceai, de la ceai negru, verde şi roşu, până la ceaiuri din fructe. În unele seri au
loc spectacole ale Teatrului de Artă Bucureşti.
SeRendipity. Micuţa ceainărie de pe strada Dumbrava
Roşie nr. 12, în zona Parcului Ioanid, are două încăperi
unde se poate bea un ceai sau chiar o cafea. Există un spa-
ţiu cu pernuţe pufoase pe jos şi unul cu canapele. Grădina
este spaţioasă şi are un leagăn pentru copii, dar nu numai.
Metoc. Numită şi grădina cu
smochini din cartierul armenesc,
ceainăria se găseşte pe strada Popa
Rusu, la numărul 21, destul de greu
de găsit dacă nu primeşti îndruma-
rea cuiva. În grădină sunt amena-
jate mai multe separeuri, care sunt
despărţite cu flori şi pomi, creând
o atmosferă foarte intimă. Fiecare
separeu are mese şi scaune din ră-
chită sau lemn, acoperite cu perne
comode.
evenimente
strAdA de CArte
Biblioteca Centrală Universitară din
Bucureşti va organiza, până pe 24 sep-
tembrie, evenimentul cultural „Strada
de c'arte”, un eveniment în cadrul
căruia străzile C.A. Rosetti, Boteanu şi
golescu se vor transforma într-o zonă
pietonală animată de teatru, muzică,
pictură, film şi internet gratuit. Proiec-
tul în aer liber va include şi ateliere de
creaţie pentru copii, la manifestare
urmând să participe şi 14 edituri şi 14
birouri de arhitectură.
Aula Bibliotecii va găzdui spectacole de
teatru, precum „Novecento” cu Claudiu
Bleonţ, regia Andra Negulescu, şi one
man show-ul „L-V: 8 – 16”, în regia Ioa-
nei Păun, un recital susţinut de Maria
Răducanu şi filme selectate de Transil-
vania Film, printre care „Ursul” de Dan
Chişu, „Călătoria lui gruber” de Radu
gabrea şi „Caravana cinematografică”
de Titus Muntean. La toate evenimen-
tele intrarea va fi liberăm, iar în tot
perimetrul Străzii de c’arte va exista
internet wireless gratuit. Programul
complet al manifestării poate fi găsit
pe site-ul www.stradadecarte.ro.
eXPLOre dANCe
Artişti din peste 16 ţări din Europa, Sta-
tele Unite ale Americii, Canada şi Noua
Zeelandă îşi vor prezenta la Muzeul
Naţional de Artă Contemporană, Tea-
trul Odeon şi Teatrul Nottara cele mai
recente creaţii coregrafice, în cadrul
celei de-a şasea ediţie a festivalului
eXplore dance, ce se desfăşoară între 1
şi 16 octombrie, în Bucureşti.
eXplore dance festival înseamnă 30
de spectacole, 21 de filme de dans, 8
workshop-uri, 5 discursuri, o masă ro-
tundă, dar nu numai.
FILme de CANNes
Proiectul Les Films de Cannes à Bu-
carest, iniţiat anul trecut, va fi reluat,
în perioada 14 - 20 octombrie, în
Capitală, cu proiecţiile mai multor pe-
licule care s-au remarcat la Festivalul
de la Cannes anul acesta. Proiecţiile
vor avea loc la Cinema Studio şi Noul
Cinematograf al Regizorului Român. În
program se vor regăsi şi „Melancholia”
lui Lars Von Trier, pentru care Kirsten
Dunst a primit trofeul de interpretare
feminină la Cannes, şi „Midnight in
Paris”, savuroasa comedie a lui Woody
Allen. Programul Les Films de Cannes
à Bucarest va fi anunţat pe parcurs şi
va fi disponibil, în luna octombrie, pe
site-ul www.filmedefestival.ro.

Curtea Berarilor, o berărie românească
Vali Vernea (foto) este consumator fidel,
dar şi acţionar la Curtea Berarilor.
Când şi cum s-a născut Curtea
Berarilor?
Cu toate că putem să vorbim despre
un business relativ tânăr, suntem
una din cele mai vechi locaţii din
Centrul Istoric. Acum aproape patru
ani, când am deschis prima secţiu-
ne a Curţii Berarilor, eram una din
cele maxim 10 locaţii din Centrul
Istoric.
Experienţele pe care le propunem
noi consumatorilor au ajuns la
nivelul conceptual pe care ni l-am
propus atunci când am început
acest proiect. Noi am stat un an şi
am “gândit” toate elementele aces-
tui concept, până când am deschis.
Curtea Berarilor s-a născut din
pasiunea pentru bere, a noastră,
a asociaţilor, dar şi pentru că am
simţit lipsa unui concept de acest
gen pe piaţa din Bucureşti (şi chiar
din România). Avem şi alte busi-
nessuri pe care le administrăm,
dar toate au o legătură cu berea
– eu sunt implicat în advertising
şi George, asociatul meu, deţine
o firmă de distribuţie (bere în
principal).
De ce o berărie românească şi ce
înseamnă o berărie românească ?
Dacă vorbim despre o berărie ger-
un bistro intim, cu
mâncare sănătoasă
mană sau cehească imediat gândul
ne zboară către o imagine clară
a ceea ce înseamnă conceptele
respective. Ce este o berărie româ-
nescă este foarte greu de spus, iar
subiectivismul poate juca un rol
determinat în descrierea acesteia:
găsim câte ceva în vechile hanuri
de la intersecţia marilor drumuri
comerciale, în schiţele lui Caragi-
ale, în unele descrieri ale perioadei
interbelice, dar nimic care să poată
seta clar acest concept.
Pentru noi asta înseamnă că avem
în faţă o mare oportunitate, dar şi
o mare responsabilitate. Consider
că suntem cei care pot construi
acest concept. Ca şi suport raţional
stă volumul de bere pe care noi
îl vindem (cel mai mare din ţară
pentru o locaţie horeca), numărul
de consumatori care aleg Curtea
Berarilor în fiecare an, precum şi
poziţionarea berăriei.
Ce aduce Curtea Berarilor nou sau
diferit pentru clienţii săi?
Aici stă mare parte din valoarea
adăugată pe care conceptul propus
de noi îl are – toate elementele pe
care le aducem sunt născute din
feedback-ul pe care îl primim de
la clienţii noştri. Nu încercăm să
eugenia.mihalcea
@romanialibera.ro
O masă în oraş poate însemna o ie-
şire la un restaurant pretenţios, cu
un timp de aşteptare a mâncării de
peste jumătate de oră, cu preparate
cu denumiri greu de descifrat şi cu
ingrediente despre care nu ştim
nimic. De câţiva ani au apărut
în Bucureşti, ca şi în alte mari
capitale europene, alternative la
aceste tipuri de restaurante. Sunt
mici bistrouri, unde mâncarea este
proaspătă, preparată şi servită în
aceeaşi zi, din produse fără conser-
vanţi. În aceste locuri, atmosfera
este prietenească, iar clienţii devin
repede amicii localului şi, de ce nu,
ai bucătăresei.
un astfel de loc este şi Violeta’s
Vintage Kitchen, un mic bistro
inovăm de dragul inovaţiei, ci în-
cercăm să facem totul cât mai bine
cu putinţă şi cât mai personalizat.
Costruim şi aducem elemente pe
care consumatorii noştri se aş-
teaptă să le găsească într-o berărie.
În susţinerea celor de mai sus voi
face trimitere la două concepte
pe care le vom lansa în curând:
Halba ta – clienţii noştri fideli vor
putea avea propia halbă la Curtea
Berarilor; o vitrină cu 110 halbe va
fi elementul principal al campa-
niei. Halba este inscripţionată cu
aflat pe strada Batişte nr. 23, colţ
cu Jean louis Calderon, unde
Violeta găteşte, în fiecare zi,
mâncare sănătoasă. O bucătărea-
să tânără, absolventă de limbi
Străine, mai exact de germană-
franceză, Violeta Dincă a fost una
din primele care a deschis această
piaţă a localurilor prietenoase
din Bucureşti. Era o pasionată
de gătit şi, aşa cum se şi prezintă
pe site-ul bistroului, avea un dor
de bucătăria bunicii ei: „Dorul
de pâinea proaspăt scoasă din
cuptor, de gemurile şi dulceţurile
ei, de prăjituri, checuri şi cozonaci
plini de nuci şi ciocolată.”
Nu are mâncăruri fără gust, nu
aer mâncăruri cu gustul potenţat
de chimicale, cu alte cuvinte nu
are mâncare ieftină sau junk-
food. Bucatele care se pregătesc
RomÂnia LibeRă, mieRcuRi, 21 septembRie 2011
numele şi prenumele clientului ce
o va primi şi rămâne acestuia pe
viaţă. Fiind un număr limitat de
halbe, vom acorda maximum 30
pe an.
Colecţionarii – o zonă special
amenajată aşteaptă colecţionarii
de etichete/capace de bere/halbe/
etc. Colecţiile pot fi vândute nouă,
iar noi le expunem, pentru ca toţi
clienţii să cunoască mai multe din
istoria berii .
Care sunt obiectivele pe termen
la Violeta’s sunt din ingrediente
proaspete, fără conservanţi, aditivi,
prafuri şi margarine şi sunt, pe
cât posibil, low-fat. Violeta spune
că găteşte cu ulei puţin, şi doar
cu uleiuri netoxice (de măsline,
de sâmburi de struguri, porumb,
palmier şi orez).
11
scurt şi lung?
Vă voi da un răspuns clar şi la
obiect:
a. un tip (din Bucureşti) spune:
Hai la o bere! - una din primele
opţiuni de alegere a locaţiei să fie
Curtea Berarilor;
b. un tip (care nu este din Bu-
cureşti) care vine în Capitală să
spună: Mă duc la o bere la Curtea
Berarilor!
Vrem să fim cea mai bună şi cea
mai cunoascută berărie din
România.
Iar cei care vor să înveţe câteva din
secretele bucătăriei Violetei, pot
alege unul din atelierele de pâine
pe care le organizează regulat şi în
timpul cărora îşi învaţă participan-
ţii cum se dospeşte şi cum se fră-
mântă aluatul pentru ca pâinile lor
să iasă pufoase şi aromate.