Rtitouite ‘netjuue , cele ete de easfindire, clasifeare Jutouila, totaltbatea. tylbiriritor locate gi genta poveeate ab inflo- wmalia Jepticd ebimie® sau eowBinar® @ fuitouudui Vuitd tr wane iumitor si Sdifiads = Abate inflamatore sisleuee Q Opa strubsci (SIRS) Ca utenare 9 eshungeba La. deevoltaua, froeuclor neekotieo furu Lute 0 orf, cov. ftrite wiake , Dime monifastdnols se foun seume ae tuclotorieor® gi his funetie wnubtipecr de ofpaue (libs) Feritoouite. ute 0 ioflawatie uietosiou® tified, ineiflect cle sawed spac «0 hase lepeud 1 elerfegtu® ie (0 * Ueahea unti comumedri the Cantnuk o.caritare abot filrive

spucifie inpetici noorouiale, heriae wohluty efaritoutl® geutis rf, bored fx. Tl) Cuteru® tohocalic Mfr peuttatieal®(lifee) ‘9p, trea leat (abees) Citerink infectios af. Hepotted opoaatpatiedD ebihait®?) Criterint wwerfohat, eh, biebigtaud tcf flastie® (actucaze feunoger) DipD caractirul txuolat % setoate « wefiinene fitrino-fusicut- lee ta farleurte. wbiloase wifrectak » fate LSerouite furs 2 dritonite’ steunclate 5 Siihowite 1AONe 1d a eliotautior® gereneni frrper 6) proclure ce fanpi ; &) eu baskeei’ patoperiterte btm eau seeuHv < UNO WAronbrominnte wn fuirenit® 2,3, FRR wolutive a puitoriiter Siusptomatocege. * mawifisbant Gocak wakime “wmiezotanre stunclor locale ¢ Temnclor perrale inroxicate intoxicate: mowimn® ta, timita rudwunb Gite! NRritowiia oeutl tn Cipra sepritudui 2) Sepsis furctonink (abt) 3) Sepsis furitonio grav 4) Soul sebtie Arrouireda + Sernvate. wii si pakotopii couccuaitente Semne Sunckionale 1 Dentea © ah moi courtaut sim - tia (Cute, font), Ceabizalea, iractiee (Nowa, =fursieudi to. taetpact (abate sau G09) cau gine iofstinad > fara derrinaler-feolice Gturotith a fue 3 Upitea trauet WAS nal > inifiah prin Lewd dinamie >t+OS mesanics 4, Suhiduk = tw fouuthe cifure eu adbtenela tr floeuuk inflamator aefeitbonsutai cupoki olindraprmotie fi Litalea newvului frenit Sernscte firier sloukroctire Wdouinel® + stufhous sta BO ji eipur ab furctoniter, dimitod Ro, tmetput rpmenbisade — , abdlouey oe fimn*, Reis painctinn $e efaetuiad’ tin functie de cavee fuitouites sitimpue cteats. a faze termimatar eoufractute m.-> nekoriam gi abd, balonar, Reade fi mareata ba Gitidni ,copi\, aolminisizanea autibiotiee /opiotole, 2 luctior Clout =Ahdowan ubtadat fimobit tn tmpul, writer, Semut tuseé foritiv « tase imporibitl sau foarte cduuoased, i Debfatca abclovin* Sumnuce Beuuubeyp fotir Simbtomut DieBofoy « dsfererteric cetanadA (pitetica trowbmidac impuls wes) 4. Strehia. abo) = Bont amormate de Jovotitete sou matitak ; di patitie, maditatis dupatice 5 p Soma i* (Mauottl - Loedolsi) *suunbititate oluruoasd a abot. 5 buwrcaltotia abel =situatkium abdouinal (s, Mander) cauza Slus dinom. 6 Tig etal sau veginak «dedine ta, vivelu fuudubui fe ioe ouplar, cam, boubeard tr eadul acumubitiz exuctat Tn eawitaten, felvind. Senne Hine gencrate = freaetiveliyh) normal +f tonicd 39ST >f eauminald - hacked: Sith rinitioh aeedead » eoncordaret ex L° Td: nonal > diminua2ad Slaua peaald spabial, clutete, sufringd. Ge fatq toric® Goluond cate wlinistit agitad ; ftrminald Raluein ati, Capivatic acechratd. Frees 1eQ } eitic forpates tr ceeubit Cat ex, neki spree 2bdlormen, sts aoe J Cochiniee tn halonatte touted fiterminales ale farctonit.1s Teunlr'f mcrtagtr, chad na ew func Sch "eiubene sina i ec eel alae esque sx ‘stfarena ertpuns nsec ie site ie Seater eas te: ein Cadet maladiar cebu pred rea semmclor ladle i crevereasemlor generale de intoxicate Dintre multiple dereglin ale homeostaziei, provocate de peritonithrolul desi ait in evoluarea rocesului patologic ct fn fnala lui revine imtasleate.E cunoseut faptl, cd supra peitonculu (circa 2m) este echivalenta cu supeafata dermali a organismal. Din aceast cauza procesul supurativ declansat in abdomen fo ‘organismal eu toxine atit de origine bactrind, cit gi endogend, apirute in urma metabolismului deeglat din focal inflamatori. Acestea sunt praductele se soldeazd cu 0 acumulare masiva de apd, protein si eletrolit in imestinal. Hipocaliemia a §i perder esentiale de serotonind zidirnicese conducerea inervoasa si sporese pareza intstinald cu aglomerarca de taxine. Organisil se spolaza de chide clectoliti, proteine 9 alte substanfe importante, eva ced mayteresindromului umoral a cate se aug efectele neurovegettive. acterlile prezente in peritonith igi exercitd efeetul patogenie prin intermedial inelor 51 mediatorilor sau direct pe celule. Endotoxinele sau ipopolicaharidele ctetelvi microbian au groutatea molcculara mare find compuse dimen poizahard ‘eu efecele esle mai toxice, un lipid si 0 proteini. Celula nth esentalé pentru endowaxind este ‘macrefagul. Aciunea toici a endotoxincieste secundarh liberi: mediatorlor. In grupa mediaizrilar sunt cuprinse molecule foarte diverse ca structs efect biologie: ctakine ‘a sem Interferom) produsi de metabolism ai acidulul aruhidonic (AA) ler cielooxigenazei (tromboxenl 1 prostoglandine) sau pe cea a lipooxigenazei (aitetrione oi ipesin) fata de acta a plachator, mele de denne edie. radical liberi de oxigen. mona de acct. Endotoxina activeazi complementul pe caleaclascd prin component lipidica i pe calea alterativ prin componenta polizahariics. Activarea complementuli dice Ia gencrarcaanaflatinei (G si Co, care induce vazodilatatie, contactia musculaturii netede, chemotaxia celulelor ‘monocelulare ji polimorfonucleare si moduleaza rispunsul imun. De asemcaca endotoxina acivew:d acidil arahidonie pe calea cicloxigenazei eu elibrarea de prostoglandine si pe calea lipooxigenazei cu eliberarea de lewcotriene. Un alt efect al endotaxinci este elibctarca factorulul activator al mombocitlor (PAP), produs de citse neutofle. macrofags si celule_endoteliale si_care_producs bipatensiune. Tulburdrile de coagulare produse sub aciunca endotoxinei sunt mediate de facorul XL (Hageman) si de factorul tisular care genereazd tromboze intavasculare. Endotoxinele stimulcaza ‘macrofagele care produc intercukina-1 (IL-1) cae inijazi rispunsul organismului gazd la inectia bueteriand, Maerofagele produc interferonul si endorfinele, care aera ia produceres hipotemsiunit sla-soculul septic Exotosinele sunt numeroase yi favorizeaza invasia ular 9 produc dnlamatie, necrozd si supa. Antibioticele, prin actiunea lor asupra bucterilor le pot disruge gi elibereazi endotoxina in exces agnvand bla SOC ENDOTOXIC (ese, 201) RIN nse eind ce predomi soa wens Tote mmecansmele de protect a orzanismula locales generale Sind soufiiente Diaguesticut inie Hi bacteslolophe Gactetlolaple al feritouihee Airawncta ssomne «mot sus ducese Exauuer paratlinic Aue luceptaua tb fucoriterd. eu ventrofitie sicleplasat ba clueghita a formmuelsi Huntth (dm > 48.000 fun? San < 4000/3 s¢ atociare wu mortatitate Tralt®) LIVSH Ms Rloteiun C-reactivd 4% Mnewie (He) %Tyseea gi heatinina daparotauie wali - sup (xifo- oui Geal) dn faizoust wre guitabe = Laporatoucie uccolie iuf. Sep. din conto foiforatie’ int. auBfice 920d saw ofuuclice « 6 uscdlie ustatiand em Pubsmgize ineitiei tr fasten vif. daw ‘uf dught wei tote. Dwematra cxuolotlei D Liehidatea our beritonifeiidarea cauzei peritonitei mare a petoail esr gestro-dvodanal Parone) Pere okt eee renee ec ‘Stadiul de pertonita Stadiul de pertonita formontatva urutonta u ee Cee] s = Gmiteree, “adicall subs Dage Sulpiomome duasti: > oxaware > > $02 Meee £E awenewisin’. omg hip + Ce pli (Sn ferctouitr difere £20) wine ot > Rylororizatia droutilor s fare la. olisiaufa de faga, ofssator' fe = wits Sesroherodor = Causa, foto - ihre olerie. fons at audibiokes (mowomitinas eounauiieind 250wp) , ni tanec) qsup) fieente 46h, MASURILE TERAPEUTIC E GENERAI Se Pentru acestea un rol de prima important fi revine combaterii ileusului paralitic, care trebuie privit nu numai ca o veriga centrala in mecanismul declansarii procesului patologic, dar sica cauza principala in structura mortalitatii. Manevra ce urmeaza in multe cazuri este utila in lupta cu paralisia intestinala: a) blocajul sistemului vegetativ simpatic cu novocaina sau si mai bine prin blocajul epidural(trimecaina, lidocaina); b) restabilirea activitatii bioelectrice a musculaturii intestinale si gastrale cu ajutorul perfuziei i/v a solutiilor de potasiu in combinatie cu solutii de glucoza cu insulina (1 Un. la 2,5 gr.); c) decompresia tractului digestiv prin aspiratia nazogastrala permanenta; d) stimularea ulterioara a peristaltismului prin intermediul injectiilor de prozerina (1 ml 0,05%) sau calimina si clizma (saline, evacuatoare, clizma-sifon, clizma Ognev: 50 ml sol. hipertonica + 50 ml glicerind + 50 ml apa oxigenata), introducerea pe cale i/v a 30 ml de clorura de sodiu de 10 %. Aceste masuri se repeta fiecare 12 ore timp de 3-4 zile dupa operatie. Dozele sunt maximale: a) benzilpenicilina 10-15 min. Un; b) penicilinele semisintetice (ampicilina, ampioxul, meticilina) 3-5 gr; c) aminoglicozidele (canamicina, monomicina) 2-3 gr; d) cefalosporinele (ceporina, cheflozolul) 3-5 gr; e) metronidazolul; f) antibiotice de ultima generatie - TIENAM, fortum, zinocef, etc. Aceasta cura dureaza 5 - 7 zile dupa care antibioticele trebuiesc schimbate din cauza antibiorezistentei microbilor. in caz de aparitie in decursul tratamentului a semnelor de infectie anaeroba (chiar si semipatogena) este indicat metronidazolul (trihopol, flagil,metrodjil s.a.) peroral sau i/v (metrodjilul). Reechilibrarea hidroelectrolitica este componenta terapeutica majora. Cantitatile de apa si electroliti ce trebuie administrate se stabilesc in functie de tensiunea arteriala, presiunea venoasa centrala, ionograma, hematocritul, semne clinice obiective. Ele se administreaza pe cale i/v, de preferat prin cateterizarea unei vene magistrale (jugulara sau subclaviculare). td Hee Rect) re LFebre = carrie , wage. saw reifoudd ew fuse Aipusfebeiee + fussoane fi an sharori. QTakisorctic sinstolania joe eftic t4als tab 3. wore vio. $ kg 4. Mure abd. Loealizate ex mnitutitote meotie S.fosien vulbior dou teros 6. Stain govdisa, Sou dike Semne tocate br aber, gubbunie = duture vaRD ir eachau abel. repr fax itackiautd trUMAR 5 Ln fost. atbneggad - chatcas Co Wives whsrd cormtal L> ales subhepodtie » cluiute Coratizat® ; uarmbatd cp tase san mizedri /patpore ober aunt ivistinak sav it, (et «wai abol. , dlutese Coe. rabers fuluic = dante vagh de abol.ing ev iritotia. vericit urinare ssivert. bind pueratizate, , liBetate tuolotovine sifrax bartuit ,activatee 2-$ Uulor si wmorad ot aparae weifasifieD (MONS > gor —» cleees d» duslidlrab 7 faite, outa qusnratizate, > goe sonata toutimutubal sophie fj witetea easbinolien Deetidsa + dual abeentei Duara tub Nem + iustotave YB coueiue + fouy at tifow 5 Yor Wlatute wi moi lume 4-8 WG cnt ¢ foruet eaual fistul). odtoparator : spafor co autiseisttee sau Cavas caudinuc + autibiotier. eHoeesuk Sublupatic Feobetic putabutd tu up. ff, tne 1M spounete. + Hl abe Falpotor ~plasiron Simpbowe wivdow. frritouiole)”, £°, Bucoettoe®, neu rofitic Coun Coeak= funectia., Rx, OT , USE, Hagarsdeapie - seotael Rsoeuahrc voutivwtlul fe fj witatea ra8 pin yolizes Desetikerca dual. abetnalad Duuorea Jub doom + iustolota Yeb tauetue + tomfanue at tfon Kor WEte wi mai olweome 4-8 2G, edned 2 foruat eoual ted. Jortohmator « 4dtare ov autiseittee sau aval cavtinaas + antibiotic Mberut subfiaieForme anatomo-clinice ale peritonitelor rena eet one soe Oe Te Ea ou cs PRDIAMIAISEIE 2) Loja interhepatofrenicaintre diatragm, fata convexia ficatului,grilajul costal sligamentulfaliform; Drei eee eC noc Pn pereielul abdominal anterior din pr Loja splenogastrofrenicd, sediul abceselor subfrenice stangi; uegrt creseut, Semele iitatiel fertioneate se, constats rar. in Ee eae et) ‘sccclerares. VSH emer nots au abe abcesele situate deasupra colonulul i mezocolonului ee ea eee See ei Ponerinae eter renee Ty im cavita See ee teint ee ee at abcese subfrenice primitive sau secundare (perforatie de Fratament: operator — Weschideres Viseer cavitar: stomac, duoden, apendice, vezicula biliar3); Poste, econgts alt sale, Se ee een a operatic we pret 7 + abcese postraumatice (plagi prin arme albe sau arme de foc), eee ts > Lncaritord ev nu trofite, DS OM eae CRI? : : capes ral Te a eco mn, Wiftcprofeinenie uae Ut tae Be acess fi eatining, , fumoekhnc + . Simptomul Dusen- aplatisarea peretelui abdominal anterior PM DRS CMO, MO RMUV 11, Ryabd, la inspir, $i marirea in dimensiuni la expir. Simptomul Litten-aplatisarea spatiilor intercostale a inspit. SW? D934 plidore, teho sau Se ace eect Oats a ee cn Abcesul cu sediu intre ansele intestinale este o suferinfa ce rezulta din pendicitele distructive, acute, din perforatia ulcerului gastric si cel duodenal, poate secunda o peritonita purulenta difuza, Clinica si diagnostic: dureri surde moderat intense in abdomen, balonare abdominala periodiea. Seara se produce hipertermie pind la 38°C. si peste. Abdomenul ramine suplu, semnele iritatiei peritoneale lipsesc si doar atunci cind abcesul este situat aproape de peretele abdominal anterior si este mare in volum se observa incordare musculara pe fata abdominala anterioara In singe se atest leucocitozi moderata, cresterea VSH Daca abcesul a atins propor(ii apreciabile, radiologic se descopera opacitate de focar, mai rar cu nivel hidroaeric. Este un abces greu diagnosticat. Utila in acest sens este ex: plorarea cu ultrasunete. Tratament: chirurgical — deschiderea si drenajul cavita{ii purulente. Calea de acces se alege in raza de proiectie abdominala a colectiei abscedate. : feck ca pa consistent alustala ent case violets ia deviahiecoluut uteri, Explorarea bimanuald vi s estima aproximaiy dinensiunea colectet abcedate. In analiza singel