Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Timothy J. Sharp - 100 de Cai Spre Fericire-Part-1

    Uploaded by

    Andra D
    16 views22 pages

    Original Title

    Timothy J. Sharp - 100 de Cai Spre Fericire-part-1

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views22 pages

    Timothy J. Sharp - 100 de Cai Spre Fericire-Part-1

    Uploaded by

    Andra D

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    LORETTA Aprecieri pentru Viata trece repede ~ Traieste-o din plin Fovette TaRocks este un adevorat faromen, cexpertal preferat de tats lumen in probleme de sires. Pe edt de slipitoare pe atdt de anucen, infelepiunea plind de duh « Lavette se bozzazd pe ‘umojeinte slide gl pe 0 paihologie potiva de lid ord, Sfturite ei practise despre trirea plenard a vette vor ajute a cer 98 fe pose, creatiitae, umor gi fericire. Aceasta este cen mai hunt cart de autoperfectionare pe eave 6 vei iti tn aa te. ~ doctor Joan Z, Horysenko, autora luerarlor Fanor Pioos for Busy People Inner Peace for Busy Women Mia pltcut la nabunie Viata trece repede - Tridagteo din plin, Loretia esto un massire al {loins comicului perdru a crn att o carte iragitcare gi antrenant, eit gi, mai importent, pentru e atrage atentiaasupra eelorpresentate devo ‘mn Interior, Tar ceea ce Spine este not tft teduie ne ncetinim vitae! gibi ma ml, fir ‘mai blanc eu noi tngine ga profttam de toate poriunitaile pe care ni le ofr vat — doctor Alice D, Domar, csstent univasitar la Aepartamentul de Obctatich, ginecologie gf biologie Poproduetiva, Faeultaten do Medicina Harvard, ‘sutoaton Inertris Self Nurture Mice pldaut Loretia chiar de prima data cind ane (auto la telvisinen publica, Aovasta carta ese lina de perspctva,afaturi gi total este prezentat 19 maniors comioa, distract ‘Mam indragostit dee." = doctor Wayne W. Dyer, utoral luersnilar 10 Seorts for Sueves and Inner Peace gi The Power of Intention. Viaje trece repede ~ Traiesteo din plin ma out 90 din hohote tne de lo primul paragrof et introducer, Loretta reugit din now a2 erie 0 carte ce ne face x8 vcem instantanenIuerurile fn Derpedtins, pinto abordare infloapl ¢: ‘eraordinar de comica in ecto timp.” wv doctor Christiane Northrup, crit Women’s Bodies, Wamen's Weadors {Cu tpt over nevoie de mat mult roe gi de mai suite bucurie tm veilenoasie, iar acenst carte ofera exact ocetlucra. Nu mad ete ook dist timp cto oe ei, dar vei inaia mctoe verifieate, practice dea inctinsritmul, dea regs cole etre Tucruite care contsoan i dec te bucura de views = Chery! Richardson, Tucrari Stand Up for Your Life Viata trece repede — Traieste-o din plin o » Viata FF ‘trece repede — 43 Trdieste-o din plin Zoce adevaruri simple pentru o viata extraordinara * Loretta LaRoche Cuprins Multarsri Introducer 1: Spune da stresulul (Cash aio ia etraorinard eb sh i rerietont") 2: Dac mu acum, atunel cand? (Gast alo vial exraordinara, ebuie ‘aiogtctipa") ‘:Lominifa de a capatu tunetulu Gast aio via extranrinera treble 4. optimist." 4: Asta este _ (Gist ai ovo exraordinara rcbile saacepti) i: Trect peste toate rics! (Caso cio visa exroersinad, obs salmon") 6: P ceva inedit! (Casita viata erteortinard, reba sh Bicreatiee) (Cua o viata axtecordinare treble hi mederat.*) aparitia a 18 a a 6 89 hor Prea mult din ceva bun poate fi prea mult _ 123 (Casta oviaia exteordinara, eobule si responsi “INTRODUC >and eram mica, una dintre mamei mele era ,.Nu se sti ‘88 facem curat in east simbata pe nieiodata*. Daca eram in toiul sav ‘oase, trebuia 84 ne asigurdin ef rir méncare pentru ef... .Nu se stie uettele mici de foaio carat, alata ccofraje de ou goale pentru c8... ei Am incoreat s& inteleg ce anv trebuit s8 stiu. Era eeva destal 4 88 streseze un copil. Poate ci: scopul. Ce-i drept, avusesem parte de incandiu de proba la scoala gi Rece~eram chiar inviitati sane a Sn cazul unor atacuri nueleare, 8 ajungea si loveasca Pamantul, luc profesorul nostru de stiintele n avut im clasa a treia, domnul Fu Poate c& mama stia ¢& urma, rau gi trebuia sii ne pregatim. Ob dar ea imi rasmundea en vin Int ns erape, Nos aa ch rt mina? Ota impram fa lee por, dar mana contain tare tsi raga ~ boi of am Bi i? Cec con cen i io in miso lnjeria Ina ntti cmp el ld fel spunes chu fot a rdcre es vnatoaen Eapunetna es vor ube pen gin red daar ch sone Sn x 8 ~pata st mk uc ni-o min gianna en imp do oni De eo trebuin fl age de rerio? De vm pla fr gow un egal sion Harkey dane ‘al? ‘in cele din urma, mama a cedat si mi-a cumpaeat 0 rereche, inf nal oda, pa cad ies tort chp: pteam ot port pon dn pen Cae en sii Ma al pen ern perechon me ponte poten Ate oe dni irre. Lect potecere pate xen opi dena toll Nu eran sm op et det do ca on cova do gana. Prin urate, iol au riaas Intra atr Inomrl de sure slo ropes ‘urlte. Cred ef iam putut paria de dows ori. Lned i mai dee lint p in. ad, am penpetva mall ma dar anspeasemifcaiel aeaut Nu ae gle niidal’ Poses ana mea ss mo doe re cena propos dan Engi bnil el a fb prtnda Mari depen i cl al Delon “Rishi Mona As eat part dn Genera treat Gator mona lr risen. Aa it pal oa bin i caesar somone om amb, a ior soapaindnisioe Drop consent expat anes Ince drastic ui de trea nk De exon, ae et inna ‘arf pictate de mana, enre au fost in Faria oi do séndeu aveam 1¢anl, Lam adusaseed dintra vecanya Potrecata in Bermude oj aproape ct no-ama cocojat din cauea greuti lor Bra un vat de 12 fasfuri, Necare Pictacs manual eu a albéstraa,Ficeare farfurie era Alifersta. Aum, sinesr vorbind, cred ef boat trea ‘a pun eam exageraté. Cul pasade faptul et fccare ora diferita? Ce putea se fntSmple, 8 atm ca ot, si ne companiinfarfurile gi sa spunem: .A, ata ni are tulpinal| Mame ise prea inert do epee, i de ee nu? ‘Le cumparase cu bani dgtigat din greu, ueru pe care {a cubliniat de neniumtrate ort dupa acces, Sete tm dulapul cu porfelanuri, agteptind scale perssane speciale pe care mama leerteaauicont de merienouce ‘pentru a minen din el, No, plebéa, nu eram auFlent 4 buni ca si filosim sealo tears euperioare fs i cumstineobignute, Din end tn ednd mi eerninton 8 aves 38 mi le lise mie. Mut timp, mam eonsotat a acel gind. Intro a, acum doi ani, mea tneeabot Voi farfurile™, ar ou! m-am git: Cred ot bd Joe de mine... leea mea din prezentincoen ce privosta vosela ae rerumd la efteva furfari de plastic in core A servesc cna comandata de le un restaurant, Na cred cl mama a fost rautacioas si nu ed ct Intr-odevar a gindit ct fara ei nu este scent de bund ca sf mandncw din farfurile speciale, Bur gt simpla a dye o viata prea grea. Toi mogtenias © Porepectiva asupra vit dele fille nomstre gf de Socicttea tn care trim caro, de bine de ra, ne fase fim cine suntem gi ne fermoaza convingerie. Adsees, ‘mostenim concepte asupea vietii pe care ina ma lo Infelegem cu slovarat. Uns dintre povegtile mele favorite este despre o {ei cave stata in bucatarie ei peas ofotusa # Y , de vita In cuptar pentru cina. Fea ei mai mict 9 ‘urmirea ea piviren on 3 vadé cum progategte min= caren i ibrobato: ,Mamico, do é a taiat beac in margino do la frigtara do earao de vita™ Tae mama ia rispant:,Seumpo, ag se prepard.” Dar de?" Tar mama a trobut a so gindosseao socunda gl 8 recancasct: , Nati exact de ce. Aga fea mana mes sieant eonvinaa ca va un motiv bum penta asta * Hlaide so frebtm pe bunien abun. ‘Aga of fermeia gba chemat mama gi i-a pus acceagi fncrebere, Femeia mai i varsta a trebult 08 reeu- noesed la randul ei c& mu glia nici ea de ce Picea seost uer, dar procada aga pentra ea gt moma ei prepara rojeta in cel fel ‘Asa ch zuchersato po batrind, carein acl moment ssvea 90 do anf ia ttrabat-o de ce tala bucaile din smarginilefripturi inainte de ao pune la euptor. ‘Pai, a spus bated, .pontru ca mu aveam 0 ea tip suficient de mare in care so pun.” Malti dinire-nof au moztenit 0 mentalitate def tara de a parinti note, anw una care ne spune ea na ‘rebule et sarbatorim g ef punem pe masa farfurlle de porlelan fin in fiecare 2, Dar, precum femeia co fiptara din came de vita, trebuie ed vedem dineolo de modal in care am fst ereoeut go lnereten 66-20 ‘sim calen spre 0 vie fet (Cu siguranga,trebule sa ne salvar vlitorul 9) 8 nu ros eu ugurins ceea co avem sau ene satis: facem taste dorintsle materaliste de care nu avers nevoie. Dar nu ar trebui st astptam sa colebram viaje ‘umal in ocaai speciale §) aii ee afl ascuns mesa scestel car: trobuie 64 aducem un sentiment de ‘sasbatoare in viele noasire i lecare st. Nu mai avern timp de pierdut, Dupt eum spun ade spoctatonlor i partiipantfor Ia somimarile mele, despre hazardul Viti Nimeni mu oe asa vi din ea" Atunei etnd fae aceast6 declarafie, malfiréd, dar thu gl 08 Spi pun urmatoarea tnirebare: ,De ee o f e morbide? Ar treba st vorbim despre Iuerati srnezante* Cu toate aenetea, atin cid devenim eu adevirat congtion|i de prepria inortalitete, sunicm ‘bligati st trim in prezent, deoarece ingle seosia ete singurul moment sigur. Aska ne forjouza ‘58 be concenirtim asupra Iucrurilor eu adevdeat ime Portante gine pormitesle lam deoparte pecelelale, [Ne reamintato tot ceea ce ni se paren groan va toce, Coada dela aad care abia ve migea devine o nimica toata, Blocajul dim trae devine un pele de 3 ‘ascalta 0 muice buna. Dows ore in plus le mans mu ‘mai sunt un asomenes chin deck ij prop ang! ‘cast exert In timp a Sto sxrut ye fica ba inane do 4 adormi ‘Timpal nostra pe aceast planet este soart ir sim att de multo ore fare 24 ne bucurim cu edevdeat eel. Atat de multi dinire not par s& agtepta, agteapta.. gi agteapta. To-al intrvbat veeodala: (Ce nurse astept? Ce tebate sa Se fnew iminte de a face Iural pe eare Hl tot amin? De ce anume am novoie Inainte de a face?” say ,Be cine agtept tm dea wie sa fae ceva?™ Credo-ma,afment na vine sti den vio fa ev, pete eo aunt placa ge Ofera s1 vei fi recompensat Metafora mes logata de trairea din lin 8 vie se ‘ofa la mal mult decit I rites bucuriei de moment Sinerefazarea Iuerurlor po eare le rem. Ba 0 refers Je roouncagterea feptului eo, in intoriorul nostra, vem foarte multe de oferit, cea ce face ea viata sie fu ndeviratsperaln, Ne putom ardta recunotinis $i ‘ria mai des, ne putom imbrotiga reiproe cu enti Pins, fie ral Jortasoet gl same iubim wn pe ali ‘nuit mai profund. ‘Din pacate, nem indeprtat de aceasta impartsire spontana @sentimentalo, Familie moa mu avea nevoie se ear tou cascte audio en sti dea seama ceea ce simfoa; measbrii familie! mele mu aveau newie 68 ampere fice ca fornia speciale co 90 potivent ‘une! anumiteoeazi. Oamenll vorbecu Inte: 13h puma co ce aves de spus personal, fra pree mult tama. Pasiunes a erg infrinata. Dragostea 0 fice pe rata Iataia aa te ciupeasch de ara gt st puna ‘Seporita (dulaufo), Nu ae duces pant la magazin a ef campere 0 felitane cv acelagt mesa), der care costa 6 dolar (Gencraia sees na aves prea multi bani cast cum pereméncare seumpa, dsr onmonii is savarau meéscle fu posi. Trebuiat ej 98 moarge pe joe eatva klk ‘motrin loe 6h conducd 0 magind en ser conditionat sis oeealte un CD, dar erau eaptivati de peisa) si sation vecinit po cao i Intalneau pe drum. Tesiau o viata lipsith de belgug, dar so bucurau de o bogie Interioare, Noi tein 0 viata plind de bogsti, dar 0 noo lip do belqug interior. ren multi din ‘Traieste 0 viafa plind de adevaruri simple fal fl mulfumit ou adevarat Ie amintogtt cum tn ailole ep at urmat tragediet din 11 septembrie a exstat o revarsare Ineredtila de Jnbire so dorings de ereare a unor lagttur: emotio. nale? Oamenii siau unit forele in flan vimitoare ‘zi imense la spitalo pantra donarea de singe, in timp = copii eceau prajiturcle gi trmiteau fllltari g sour eehipelor de ealvare gt familar victimelor, ‘Oamenii erau forte ama uni ex ai intr mod ee pea extraordinar $i ehiar exe down dreptul ext cordinar Dar, de Zap, acest ners nea demonstrat cho oi pentru un moment, am sim la nivel electiv fe Imeritaten si importanfa veil Am fost xguduiti seo din indferenga noastra gi am fost surpring ch trobuie sa ne coneentrim asupra luerurlor cw ade wirat importante, Atune! eld gre wilnice pécea nefacemnate, am fost neveiti at seordam atentie aspoctelor impartante ale vii: sptopieres, bund tea, empatia gi dragoetes Am erat tn domoniul reducer stresulutimp de rai bine de 30 de ani giam ajutat es del de oamens ‘8 gusraaea 0 modalitate de ase relaxa gi de a fv mai ‘ewe in loe 58 fe sexi} gi tig. In tot aost timp, cosa 08am inva att din ea ile mele, ctyde lamilo de oament ca eaream erat oa lungul vremil este fptul ca abilitatea omeneases de a simi bucuria gf simful profund al satisfac ‘ente cova ce ne stdin putare mai mult dee am orede Cu tof putem sa ahmger la adevaruri simple care ‘eau stat la dispoite doa lungal azeolelor. Incepem sf vedem cum nevola societal) noartre de a aborda exces joria cum ca mai muh este mai bine* nem ceondus pe cirares insleainavit de celal gi de noi Tngine, Avanct cin Sneepam se integram moderate, rosponsubilitatea, buna dispositie, optimism, crestivlatea, loxbiitates, doringa de ereare 2 unsi Tegnturi i « unel seranifiait fm existenjle noaste, priv vias cu demitate ql grate. Ce alta modalitat Ina pel gli pentru oa ea ovata Intradevar extra cordinara? 1 on ee fh ons Spune ,,DA“ STRESULUL 1a wai 0 vite estroordinara, treble fit resisent isan petreoat 30 de ani dea o buna parte din visa men tn profesia de trainer i consultant, sfatuindhi p catenin legstark ca probleme lemate Ge ces, Am seria cir, ame moallaat omisiun! pontrw television PBS; acum mafia ia permanent pedrum cn o& vorbece unor grupurl mari ds oamont despre ‘modaltatan i eae 0 ranageraae nivelal lor do tos. ‘Mulgumese cerulul in eeare 1 penira c& a creat stromal, Co vreau sh spun este cd dact mu ari exist, tf fort gomoral ‘Dar vei sa git cova interesant? $i ar trebul st srulumesti in ecare af oral pentru a existastres ato un semn de sust In tof ani in care am vorbit denpre etre, em tot sayeitaoleagl luarorl de la coment: Vis mea 9 att de stresantd fncit nu o mei suport, .Ce ag putea face cas seap de stro, ,Suntatat do stresat, net 1 pt nici 8 dorm, ae st manne", ,.Te ro, aut ret reap de tres", Na am co 88 fae ea stresul In viaje meal" Prieval lusra care vreau sf fe inates de oamen este acta: mulfumest ceulul ca ai parte de sree tn viaje ta, Ar trebul 64 stai in genunchi gi at ‘mulfumest tn flveare xt pentru faptul ea a! parte de stro. Daed nu gf stresat inseamni cog mort. Cred oar trebul al avem 0 incantaife pe care eA ne-o repetam: Bineeuvéntat fie atrenull 3 gtd vd clin mu cunt bun. Ce anuine se intdmpla cu seletaton noastra inst 4am ajuns 2 credem c4 stresul este un duginan ait de ‘mare? Doar despre acta vorbim, mii aj? Nu tin o ereai tu, dar eu ma oimt iressta nur nd i eeult pe tot eum vorbese despre stresul lor! Ne omportam ea eum ol ar fun produseecundar Ingrocitor al socetaiinoastre extenuate, Acast sires te o boul ce trvbuio vindessta. cet stres ese eva ce trebuie eradeat din ville noastr, penin ea not 8 avom parte doo existanga sanatoash yi linigtita Darstresui nu setocova po care tebe #8 incarcam ‘8 Hl magcam eau ed il oradicem. El cate un semo, ‘Atuneicnd treeunosti gt Irexicw elm impotriva, Jui, pol fla multe despre lncrurile pe care ar trobu se fii penta man ert 4 mal aos. tres ete, deft, obinoewvantare os te poate ata ral seni ca tree faci nig schimbaei tn via ta Obsorva semnalele Ar tubule aprociom faptu! 8 ¢ropurile noastre aro modalitoto do «na anuaga ea trebuie a facem ‘ceva. Trebuies8 ne oprim, st negAndim gi observéan ce ne trans:ite orpal atuneiefnd ne simiimn obositi din esuaastresulut. In loc s@ ne lasam atragi par fi simplu de enervareag de tensimea pe cat le reeste Jn majaritatea oamenilor, 1 ar ff mal intareaiat 88 Spa" ase Incercim 8 agcultam semnalele? Nu arf) mal simp 18 observam momentele in cere ne comportim rational aga cum no dieteaza el s8 actions neon — $4 face cova In lepature eu sete? Nu ar tabu a8 Ingologem 8 stresul este un simptom gi mu o cats? (Cineva care a particirat la nul inte seminarile mele mba spuseandva ea arune ind imtoo presine si un stres mare, jp le elinee ei. Aeum, poate fi so pore amusunt cind ctogti aooste rindi, dar sinoor vorbind, nu procedém toti tn felul asta? Nu tipi la pantofi tai dact se supe giretal exact atunei eid et Sn intaraiore la vervicin? Nu dai omni volanulss tunel cind masina nu mai pornste? $i i stuaile ‘mai grave, nu {e trozesti uaoorifipdnd In copie su la el deog end, in realitate, moval pentra care ‘ot ouptrat nu are nimle dea face 69a? De ceo mu incors a te duc 8 pe: Sti, toemat ‘am ult a ealne. Nu iis fn ie foe ees er, Si, In fond, mu este o dicta fi lacie? Pan la ‘erm, mu @dectt un eine gi nu vorbest rominegts [Nu injeleg ct fii sti eae. ip majoritatea timpului, acolo gi eu nw aie nimic. De ce fp In el acum? $i, he pt, ete via tu? Semnalel existen(e tress sunt evidente,Tipim Ja tpul dela radio, ne comporeza irstonal intra, ne enerveazt comportamantal agumotos, der jueduig al copie, ne intrebam dace s-a eraat o conepiatle ‘mpocriva noastra Ia servi, avem impresia ck tout Timea eare sa in fata nomstra Ia coadé la ceroport & aptrut acolo dosr ca sa no faca fn siuda... avem palpi 4 tonsiune erescul ‘Uncor ne simtim extaardinar de acs de nerve faa de tarsnileailnice lamest, repetitive: ,Dece pu vasele la loc in ehiuveta dest do-abia le-am - ah spalet”,Tosmal am fut patul! De ce toa asezat in 1" De pavea daca acs lucruileacoatea doar o data, fi revolva definity cu ele ‘Trobule a fim ateni a choervam acestesimtome 53 ctutam acele motive pentru care ne simi ag. ‘Trebuie oa rocunoaglom eauzele socundare sl 8a actions. Daradesearufacom asta Inechimb, cantare ‘modalitati mai simple de a ne slina simptomele treaul gt do ano fac sane simtim bine pe fermen scart. Ins scesta este un sport pariealo: ese ca gi ‘eum ai vodea sem de sop ¢ Iuminie de avertizare de la trecerea peste ealea ferats. [fi dai seama cd ‘somnalul esta foarte serias gi ea taal face ine 20 “ncotines. Sau pobisa ape pe accelerate gf ince sh treci inainten trenulu~ desigus, daca fae oeast Juor, sitio facut prat Daca nu acoraialentie cemnalelr,acsston nu Yor fae altcava det sa devina din ce in ce mai evidente {noc ea win eno, a tpa tn gol tau i thal plerdo slujha- fa lee sai palpitafislabe, ai ajungo ln seta de eardiologie. fn locul unei miei dureri de cap, din ‘ind in ond, a i elabit do esigvone ‘Trebuie sl acordm atenie semnalelor gi s8facem cova, Intotdesuna aunt fascinate de fapta ea buds ‘id ruin ca pe ooportunitate de erestare gi cons ra durarea gi placerea ea doua fajete ale aceleii tonede, In mod similar, ser posta fi calea eo fo conduce eae 0 viata mai buna ~ dacs urmesi druenul im direct eoroece Fil ATENT CATEVA SIMPTODIE COMUNE ALE STRESULUT Schimbarea stirilor: Observe inespl aa pling ‘gor? Tred pen momenta de feisize anu detrictoyo Imposibilitatea de a te concentra: Obsorvi cb 1 {i mah pot amintievenimente sau conversa recente? Comportament obsesiv: Nu to mal pot opt din Dut? Din méneat? Din Incr? Din extmpaatuel? Imposibilitatea de a dormi: Te trezeyti in ioc nop eu gnduri diverge are to fram? Teitare: Cale’ mai nesemnificative lucturi te fac ‘mood 68 ini din ming? Trolare: Observi cd te retvagi de Is intalniile sociale, sind et cote mai ugor at fi singur? (Cole tei niveluri de reducere a stresubui Sociotatea noasrtcauta solutii rapide - ea sa ma ‘mai spunem cA este turn in care tout ume erede e8 ar trobui st eumparam un predus enre sn tezalve problemele in cttova momonte.§i do vem ce Catia (tof 0 solutie pentru disconfrtul strocal g ton. ‘unea pe eare Te sit, manngementalsteauli «de vont un segment enarm din economia noastra. ‘Molte produse de consum pot i nutritive te pot foce ste simfi mai bine, Sopururil gi himéntralele parfimate, parfumurile persistent, acultarea une tl ape care cusge toate ncestea nbundtese ea {tea viol camenilar earora le plae afl de neru Se intémpla ca mio chiar simi placa acete lycra pore gi red ca daca ‘aun In ural met eset ente nd Alina i care sunt fine si'miros bine, momentele sbiinuite din Heeare si deutn pun mai frumoas, Acsstoa find epuse, daca asta ete modaltatea ta dea trata stresul din viata t, atfel de mii ajutosre seaman tn band pus po rand atunei end ts nevoiede oeperstie pe cord. 4 mu mai spun e, penta tunti oameni, ele s-ar putea dovedi factori do stres suplimentari* Dack nia ij poi permite nel curs de econ pe ear fl yrel? Sau 9 spunem e mergem Ia ace magizine gl mu gist roma do lovantie destro- santa cae if place aya de ml ‘Acesten sunt nigte elemente superficiale care pot, timp de atteva ocunde, atznua durerea gi anetaten dar asta e tot coes a fae, Ele aunt doar strat eu. periog, dacs vrei al uneipiramide care teva gata st nfelogi si st managorion trae ‘Stralul de mille eate eo] eareaprilina corpul gh rintes: terapile gi programele mai profunde, care Ii pot guia corgul sh ee denvolte gist nfoleagh cum sf tba ih deel rsa, De oxemph, pos nceren exerci Droaura yopa acu Pllatee ~ au oreo to va ajuta 62 i Intaregi erpol, gi astfel sa if cfere mai multa putere sf reclavena. De avemenca, exists masajul = eare a Hlovedit « avea un fect puternic gt imediat asupra ‘stemululimunitar Si anumit tipur de torapi baka iorista prin sare ivoti eam st» opregti din senda in fafa nogativismulu fac parte, de asemenca, in stratal de aloe. ‘Dar avosic dava straturi nu pot 98 rtiote fire 0 Fandafe. Nucleul trdbuie Fe solid pent ea restal fk conetitaie un afutor Orieat de multe humana prin sau posit do yoga stepaneyi, trobuie carci fo Fendafie solid inainte 98 poli ineinge ex acevirat {et folosgt intr-un seop bun beneficileereeul ‘Aga ca ceoa co urmoaza ete erent aceste: cdr Iuceurile care aunt en adevérat importante, care ta jute geegti un oobi i vag 9 hi fers puters 0 serniicaie. Daca nu studies ex stent lerurle fundamentale din viafa ta, nu wei pote 68 fact nimie face ste sim steesat. Trobuse 9d te Intec daca te isxex i daca infclegice este important penta tie ‘Trebuie x4 construlogti logaturi mai profunde ex omens triesti cu inegrtate gi sa gtsoyt eck lib gi moderaie, Daca viata trebuie savursta, atunci ta trobuie st crezi cu sdevarat ca bucurie este singurul cra cere ‘conteazd‘Trebuie i chservi care sunt minnie dia Aeearu si Trebuic sa celebren. Cu alto cavinta rebate trai! viata din pln sea mandte! ‘TINE UN JURNAL AL BUCURTILOR © tchniea foarte utila pentru gisires nuclewlut la gipentra a expla tfelegt seal din wag ‘ete 4 fi un jurnal al bueurillr Bucuria nu ero nimie i comun cu ving, fart, fmaréciunea sou resemnarea. Ra vine din pace Interionra, din putroa dow of 4 dea primi si din capacitaten de a aprecia. Este sontimentul de multumice pentru darl vet. Dac fun jurnal al ‘buourilar teva aja st mentum osntiment de ink Aispositie, sentimental ea te avéngi spre culm Impreund cu vulturi gi ms te eu ia mize ala uri de gn. Eneopore lic serierea unor euvints Sn ural pare si reduea tn mod conaidrabil sre Pare perfect normal, nu? Multi dintro not gi ‘cep siua printro reeapitulae a Iueruilr pe care ‘trobule ele fom In goes 2i~o list nterminebila e sarin obliga. §1 ne ganda la toate moda: ‘eatle tm eare flecaro dinte ele poate sfargi post ‘Aja ea ineepem ziusimagindndwne fm vans toate Tonoroivle ce ae putea owe aball aupra noastea In urmatoarele 15 ore gsufwim tosta durerea gt Ingejorarea inainte de ane seri eafeaua de a ical agen. 'Nu gin da ce toturor ne place sn torturam singur, dar asta facem, nu-i aga? De fapt, sgeres calor eae partici la seminarile mele ea poate ar tebuist cumpere un ici, ste autoflagcoze in ‘momontelcadocvate.Imaginea pe ear percep poate crea un moment de epfanie un moment de reeu- noaglere care fi ajuld sh Infleaga abouritaten lo viturlor pe cave gi le aplion in intorcrul lo. in le 38 Si Sncepiziua In bande, de oe nu a ncep-o ot odor ics de bucurie? Cencentreezate tas minvte asupra lerurilor bune, « lveruilor tare te fac sh te simfi extranrdinar 1 minuna in Tae de plein fervor ‘ack iyi exte gre 84 Ineopi 68 fai acest enw, ncoareh nce dintre urmatonrol idol care 68 to ‘mpalsionene tw directia buna: . Gandogto-te 1a oomenil care au influent poaltly vata ta numerd tri eruri po care le faci bine, Noteaza cal putin cine Iueruri caro igi plae Is tine nau Giindoptete la momentelo in care ai avut parte de att dragoste In vioa a, init ai simgit co taic taorit pe care Hi plice lfc ane cod ee mi tno, stot orl, rou ow pave ori.) Enunea ggindeglte le modalitatn nce fil fos dn | teneral sau sofiaoful ta. Seriele gf spune ile sili. 1. Gindestete la un moment ctnd teat simtit ep sini abun ind trecei printrn moment grou. ‘Cum toai simfi, fm deal? 8. Amintesteti rei moment in care a simtit paces intorioard gi seninataten, Poi aurprinde acute sentmenil Und era? Det sen aa 8. Gindeste-te Ia cineva pe eave Lui iorta gla conseciniole pe care aeessts iertare le-ar aves stupa vet tale 10, Cu cine rit col mai mult? Amintage-i de noe ‘mentela en ridin de tare, ino te duree obras, isi ste de Incuri oe ofira hueuri, Tneepeh sua cu teva dinte ee gi mu ezta 315 clnstegtt inf. gf mm ensietaten i Gandleste-te le cinciealitati pe care Te adari la par- ‘De ce gindim la 0 seara atet de redust? fotran seminar racont po care Yam austin, am Intuit 0 femeie care era inerediil da innebuivs dupa prosoapele el. Pentru acess femeie, subietal prosoapelor era la fel de important pracum economia pestra Alan Greenspan (n trad: Ala Groenspen eete lun economist amoricen ear @ fort progedintele Cam sillulai de Gavernatori ai Rezorvelor Federale ale tatclor Unite perioada 1987-2006). ‘Femeia aceasta Ii fubea prosoopele. Pentru ea, un prosop framos brodat, perfect saortat din punct do vedere colcrste ou buctdia eau bala era o opera de arts. fp alegea prosoapele aga cam Julia Child (n trad. aetiitoare gi prozentatoare de emisiuni de toloviziune cu tema culinara) igi slege rail, Tre Dbuiau 8 aba ealoaren, tortura si grosime potrivite ‘Era mustl 8 le tmpaturit gt agonate exact asa cum ‘rebuie pontru a parea pufoase.Aranjamentul potiet 4 alogorea provoapolor invzmras foarte mult pentru en. Bra clar ex prosoapele reprezoniau o decaratie & ‘coen ce sien fat do casa, precum gi despre gus ture gi sit personal Problema era ea sojul e! mu even aecoayiexttien sau ocslagi priorital, Pentru ef, prosopl era numal © cps pe eare Ig gtergea mainile ce ‘Atune! iad a ioept 28 vorbossea daapre aosast. problema in grup, era evident c feb in intecoral et o ani de ile. Dntradata, soful ei era hunt Ata onaresefolsso unuldize procoopel pentru ,oxspels” ‘eas tear poi dupa un dus ,Dumocscule mars, cam pasie a arte atemenen ipa de respec", aspis fen, Odate, La pins olosind unl dincre prosoapale de ‘buctarie os seanganigte apa cae cise pe odes ‘Acuin, mu vreau 64 Imi arat desconsideratin fat de problemele aceteifemes. De fap, tam mulgumit, pentru pore gi pentma fap] ot. fost att de eoncies fm privinga iustrart nai anumit hier pe care pro: Yai mult dine not ff de-a hungal eel Ades, Jud Inerurle fire importante ¢ le transforma in probleme globale, imense. Desigus, aceste 1ueruri minuscule (preeum prosoapele) nu sant exact coea ce ro preoeupa pe no mal dograbs, le reprezinta mani: festa ale unor probleme mai mari din vista noastré ‘Dar orleary af motival, feet ete of pater 2 Jam e272 insgniiantprecum wa eg de pofurdl un lefant gi ea T transformam inten confit nuclear ‘A mai fost gio alta femeie In grup care avea 0 protloma asomnatoare cu porncle. Le eoletiona ~ pe cele brodate ramoase, pecelesimple sdin maiase, toate modelele posibilo— gi places se veda pray tiato prin eamara de zi, Dar sol ei - ontw cum 0 f ndrasnit! ~trdgen dn cénd In end un pui de some pe eanapea gi i punea eapul pe cle, Daca va pte ‘magina aga coval Granite cep pial li intra ati Jn pera gi asta scoton din mini ‘Arum, serios yorbind, eat doi soli mengionati mai Aevreme a fi putut, eu siguranta, fie ma abel tn logacura ea problemele care erau importante pentru sole lor $i, n mod similar, soile arf putt ma tente Ia fapin! 2 obsaale lex probabil e& Ea eat De rbot si se simta mai puyn important dee acele Prosoape de ming sau perne. Da, daca a a gasit 9 ‘modaltate de arezolva fapel e simon o urd orb {nk de coti din cauza net buck de sof, ate te Intrevede nil o aout Acestor dou femel eam eugorat gasizes une! rodaltai de a tice hz de aituafie respective pentrs 8 dezamorsa conflict ps ealo a4 deving din ee fn co mai grav Daca ficeaa din situate ceva serio, inten {intro hora cu sot Io lgata do print gi cine era ‘al important. Le-am reeralntt ca eae mult ma ugor fact lumina supra acetai tip da conflict. Pina la sflrgtul seminarulf, femeia cu pernele a dels a e cumpara tofului el propria pana — pe eaze ptea sto umple de grasine oreat de mult shar fl dori De vemenes, isi imagina autoburele eu tugti care ar ‘area fu fa cast a din suburb iar pl! hua ban fens fi adm eolecia magnilic de perme Cealatta femeie « dees ce data viltoare cand ty rindea sojulutlizand nul dintre prosoepele i ‘oate ca af epele pe jos, ost 52 ageze In genic gi ‘a spane: gif mulgumose, rare a." Asta ar atrage atentia! Vatarecennot Tuwersoonny + Controtalasupra mint Inseamna ea lierednente fe Bucuri de orie ee poate tnsémpla." ~ Mialy Csikszentesthalyé Teebute ef privim la eantitatea do energie po care © consumim cae ne simtim prost, anxigi gi supra ‘518 gisim sursa problomet. Dac esto cove minus, tun de cos ne simtim prost? Trebuie a8 ne pune ‘urmétoarea intrebare: Chior se merita? Merita ea ‘perma asia sa imi distrugh elena? Merit sk pierd o -noapta do com? Morita cétusi de putin avantia me? ‘Da ofiam ada ntreega energie pecaneo prec Ingeljorandune 9 find obeedats de lverurle nekpor- ‘ene, am putea realizm Into 2 pace global! DISTORSIUNI COGNITIVE, ‘Adeoos contribu la sontimentle nosetre legate de stree al anxietate prin faptul ca vodem clar Tucrurile di jurul nostra; davenim prea atagatt din pune! de vedere emofional de o arumnita modaitate Aloe gandl eau de cea oa olota i towutal nostra, ‘laste dstorsionam realitatea, Dear recunongnrea ‘acu tipar este unul dntre primi pai ese 0 ma- nageriere eu sucoes a stresului, Vieunul dintre ur matoarele exemple do gindire distorsonala vi se pare familiar? Gandirea mantheista, im alb si negra: Nu ‘exista mannfe de gr g nicl o cle de milee. Intote

    You might also like