10 era Rational-Emotiva sj mportamentala in Tulburare ee —_ a . entie si Hiperactivitate de Deficit de valde asupra manifestaritor compare «canis even re ‘cu ADHD eee i sicredinjele irationate tipice, care pun : ac cfoman seu. li een ational pi Hi, depresie,performant” ma cute in revistd diverse " Wi REBT, Cy : aceste simptome secundare. sociate, care sunt in mod tipic utilizate in teatamen, intervenjii comportamentale as Fe deca aa mt final, va fi prezentat un rezumat al i Dy tung in rd o perspecti iv REBT la un copil cu ADHD. Originile biologice ale tulburarii: simptomele primare ig ig Spre deosebite de multe tulburari ale copilariei, ADHD este ee Principal o tulburare biologic’. Astfel, vom incepe prin a trece in revista li originilor ADHD. Ulterior, vom descrie tentativele REBTI/CBT de Secundare ale REBT, care includ performana scolara redusa, toleranta scazuta |; frustrare, depresia, anxietatea, problemele de conduita si dificultatile interpersonale. Rapport, Chung, Shore si Isaacs (2001 ) ofera un model conceptual al ADHD, bazat pe literatura existenta. Conform acestor autori, influenele biologice, component genetica, evenimentele Prenatale, ca de exemplu Sreutatea scdzutd la nastere, consumu! de alcool, fumatul ete, determina diferente idiosincratice in neurotransmititori dopaminergici-noradrenergici (ex. dopamina, Norepinefrina si epinefrina), care sut oe ae cor trasaturile centrale Cognitive si comportamentale (ex. sustinua de ce a Ipoteza catecolaminelor in etiologia ADHD es Catecolaminelor in ereier (Barkley: Toy) ae ee “ADHD (a Performanta, LET, dif > . Caracteristicile secundare ale aa fale, ete) sunt considerate a fi co-p! ale caracteristci Cultitile interperson 901). Pentru un review mai extins aup* ‘4 ca find teratura asupra aclucida simptomel ilor centrale Ray act PPort et al., ¢tiologiei ADHD, Consultati Barkley (1997) :10. Terapy 714 Rational-Emotivs gC omportamentala ald 243 jzarea REBT asupra simptome ADHD Ptome ocul lor secundare pups considerata a fi 0 tulburare biologics, mai pe AP pitote ale cart simptomele secundare, inclusiv tole 7 q S oler cecaP A ansietatea, performanta seolard red Ae edit perk ©, secundate: am decat tulburdrite din retail seat la frustare cultajile in relationare onsiderare fiecare a fo perspectiv non-biologica. SA tuim in bs Him in co din aceste port seolara sc qcumentat €2 acei copii care au ADHD tind si experienyieze di te 7 scolare. apanind inclusiv performan scolar ea ie inl col prea peceum si posbielo dfcultade Perec aeamel esi aatiaz3 considerabil, unele incadrindu-se intre 50 si 80% (Hinshaw, em ea (1992) arated cael crind ewista o diserepanga stricta intre 1Q - peer He itateaintre ADHD i Gittcultaile de invajre este de aprovimatv 15%. Aces congruent cu tera Tul Barkley (1998) earesustine 8 Bianca . "ADHD si in lipsa dificultajilor de invajare (LD). Sub-performana erste [a copii CU sae ee previzibilt la copiii ew ADHD cu sau fri LD, deoarece inatenti, si wale iii cu AT an ganizarea si/sau impulsivitatea il scot pe copil din sarcina. Barkley (1998) 50% dintre copi pporeard cd mai mult de cu ADHD au nevoie de o anumité forma & intervenfie tutorat scolar, cu aproximativ o treime fiind plasafi in anumite forme de o alta treime rmanand repetenti o clas pe parcursul scol Exist doud aspecte centrale ale performantei copiilor cu ADHD pe care sugeram capracticienii REB T sa le abordeze: auto-ev aluarea globala negativa si starile afective depresive rezultante gi toleran{a sc muta la frustrare, incluzind patternurile de evitare a sacinilor, Ca rezultat al experientelor de esec repetate, probabil datoritd predispozitiet alueaza global ca ,prosti” sau se considera ne, copiii cu ADHD se angajeaza in profetii itatea lor normal. , caracterizat’d de toleranta edueatie special gi hor ngurale, mulji copii cu ADHD se ev .raaj", Datoritd acestui tip de imagine de sin wio-confirmatorii si pot avea performante sub capi wt mult, acesti copii au o abordare general a invari | fe toler ‘uti la frustrare, care se manifesta in multe domentt, incluzind performanjele scolare. Cing - omen c ad cei mici abordeaza sarcinile scolare considerand ca Nu pot suporta acest lucru. “este pufin probabil sa persevereze. Se pre; fi . Prea greu pentru mine. Ar trebui sa fie ma _ Ar trebui sa fie mai usor A arerul " Ch itarea celta achiziile in invajare gi notele au de cuferit. Cand LFT conduce se eva shoal de invajare si performantele academice scazute at spre ae aie “S Negativa si depresie, e jicigg, Impactul auto-ev' si depresie, apare un cere viclos. P bil performantelor Se sia ; ora eee I LFT ofera copilului un set mental care nu este fa10. Terapia Rational-Emotiyg Co st Comportamentata 9 _gasadar important pentru clinician sa ¢ : i ine Gp diagnosticatea copiitor miei (AP, 7 omune pentru mulfi copii d a unt C me tale aren meni de interes elinie? ‘unoasca eri te "A, 2000). Mai e; le aceasta varsta, © Corespunzitoare Xact, Manifestarile St daca da, din ce vin Ur ana ce solici dev a ce solic’ es itui Portamer era lent . Cor sunt considerate peoeuin 0 tulburare doar cand ve Problematice menji- efor Sau mai multe domenii (APA, 2000), Poate f impiedicd func a Tin care copilul manifesta comportamental «a Pent lini Li an sa in care medi ” 00). Asad: " mediul jatelor™ pet ae ee Sadar, " datelor” pentru potentialul diagnostic din ae Henli at putea i multe surse si in ul ara) il poate afecta pe copil (APA, 200 content e350 2a 5c sare F. abaPit colectarea e faptul ca, de cticienii se bazea cog capa si diagnosticul este rea Mp a a pe A freevent realizat dupa © evalu rehensivas pract biectiva (Carey, 2 pe forme de evaluare a diagnosti are oe natura subieetiv@ (Carey, 2002) Cercetareace Salen cd este inca f examineaza diferei are Pot tie diagnosticd este inca in dezvoltare gi 7a diferentele nice CU funct} are si, ca atare, este posibil rea mult ps e observaniie, interviuri clinice si scale de ev ne luare. Desi este posibil #4 . posibil sa. i jferenfe [a EEG intre elevii cu ADHD si cei fata : oie (Hermens etal. 2004 si Raz, 2004). Aditiona, fa Pee Wwerunua ind ‘qu ganglionii bazali si cerebelul scufundate in dopamina si asa a 7 cAcei «ADHD Muri (Neto eta, 2002), poate si nu fe necesara o examinare neurologied sta jd este realizatd o evaluare comprehensiv rologica wea rate diagnosticului de ADHD poate fi mai departe ingreunata de faptul ca iain’ suprapuneri semnificaive cu alte diagnostee. Kube et al, 2002) erat 10? op iis a terapie pentra ADHD aveau de fap ate tbr, ineunénd oa gi dificultajile de invaare. Lewinsohm et al, 2004) estimeaza e& mai mult reardul m i e dejumatate din elevii cu ADHD au cel putin o tulburare subclinica, mai mult de 50% fremii diggnosticati cu ADHD avand Tulburare de Conduits (CD) sau Tulburarea rovocator (ODD) (APA, 2000). Un numar de alte tulburdri (ticuri, ahuz de substanje, tulburare bipolara, tulburare de personalitate antisocial) trebuie uate in considerare in realizarea diagnosticului de ADHD. In plus, clinicienii ar putea beneficia de examinarea disfunctiilor/tulburarilor familiei, deoarece a avea un copil cuADHD predispune familiile la conflicte, stres crescut si divergente maritale sporite (Hinshaw, 2002) . Opijonismului P Pvaluarea si diagnosticul de ADHD pot si apara intr-o rosi factori/conditii, Din neferi . | 7 ee re, simptomele distincte de ADHD descrise anterior J feg Msura la multi copii. Acest lucru poate fi rezultatul a nume s wig fagnosticul di 4 fie foarte difieil pentru clinician. . n 1g we “vedere c&, dupa cum s-a mengionat anterior, ADHD tinde sa aiba ocomorbiditate ata . . . ' ut cu tulburdrile de externalizare cat si cu tulburarile de internalizare (Barkley, Nii yy nae e eee aluarea acuraté este cu att mai importants. Asadar, clinicianul va beneficia de- ge aliesei70 SpeeiFC Sim LOM _ cafes C28 promertuldurati (eX. depres : acelor onsiderate CONSECINIE ale Giagno sy, 7 jate copilarie, 0 evaluate acura comportamente deviara dy 4, in cate Melton, 2000. poulos 1 ologii scolari, scalele ge peumente de evaluare Ele au dey = normative despre nivelul simp, ‘ di revent, exist un numar de seale aioe oe {acilitea7a diagnosticares ea a a sau pot fie este Val eit Pir, Mato), ai wtiliZ ¢ ofe! de ey, ea ADH | se privind caracteristicile psihye 2 A “casa, lascoala ja nivel nation mer : j minugio’ Sete a eee serie de review ID (Anastopuolos $i Shelton, 2001; Barkley ta fost reaizate OT evaluarea ADI nt utilizate scale sunt instrumentele Co, - a Ons i freeve! amphaus, 1994), ADDES (MeCarn eestor Seale PE shaw i Nigs, 1999). © Ms: 1097), BASC (RE (Coane rp achenbach 98). scoste studii se centreaza pe evaluarea Copiitor pe a ericire, mare parte dit! plematic, deoarece debutul simptomelor de 4h On nel ani, ceva ce ae ates gi Shelton, 2001). In plus, McGee e a anil Pes oa eee pee al simptomelor este asociat cu 9 Probabilitat » ee a. Teeubi in functionare. Sugestia lor este sustinuts mare de tulburart eal 0 asociere intre problemele comportamer serve in ciara nied si problemele conyportamentale ulterioare (Campbell oe ala euenificae timpurie i acurata a simptomelor de ADHD, poate perm desvoltarea unor interventii cliniee mai specifice, concepute s maximizeze pote fala copilului si sd prevind diticultatile viitoare. Cu toate acestea, evaluarea si diagnostics ADHD in copilaria mica este adesea dificil (McCarney, 1995), deoarece la aceste Vis: este mai complicata distinejia intre nivelurile normale si cele deviante de hiperactiv. impulsivitate si inatentie (Shelton gi Barkley, 1993). Ca rezultat, clinicienii se bazeaz ek Sle precumm si pe alte stategii de investigare, pentru evaluarea ADHD. svc dense de Diagnostic pot fi foarte utile clinicianului pentruineley ve C4 ADHD este asocint on pennant oe facilitarea diagnosticului. Avand me 2002): relat sociale, performante 4 a funetionarii in trei domenii Censen si ea rae ae are: Si profesionale gi Vatamari non-intenticr es a he util de obtinut, Interviurile structurate suit ‘este informatii pot ente de eva! Penteu diagnosticul iferey Al St s-au nial 7 > edi “erential in ADI s dovedit a fi instram Valide (Goldman, el 2] mai 999), Cel mai frees Py wnolds gi K Rey, 199s virst " apare tipic in (1992) au st Sime observati compan nab: Stone et al, 1996; Schatfer et al., 1996) des? iN Considerare eg ‘Amentale de ¢ Peeegrs . important?! ere are depinde diagnosticul, Este impo! este stimulul, Uc este my; lepinde diagnosticul, Este imp: 4 ai Mare nevoia de sticul, Este imports SColar preys ot Ata es Mai pre enevoia de Concentrare gi cu cat mai putin inter Preziniy freey £eu pentr ; jv! Profesorilor eM este Caractering e PUl CU ADHD sa se concentrez® wre * Patintlor sa fig crue SHei Pentru copil), aspect ce face ca oa NUU diagactin Hannan tative si pedepsit ps Portamentele 1, PeMat pozitive ada. time-out, costul raspunsului, inde Blvg kone nalla printre diferitele forme de may rae, ce A programele de management al egyse* Ment al., 1982), si ca in oa copiilor cy Api e arele negative. CUM SUNE feprosuri : , conseC in A ilegillor $i time-outrel sects Yrramentuli fa clts3. Managementul cone teg corvedit eficace pe termen lung (Pelham et a, 199s F = ‘el modificarilor comportamentale, acest tratan, Alor rate, nu exists dove7i pent o eficacicate gga te 20 ny of Pediatrics, 2001; Goldman etal, 199g, te Srna et al, 1993). Acest lueru inseamn c& odata ce interven si Hagerman, 19925 0 rite, eastigurile de scurta durat: ale copilului suntadeseapien® Com of Pediatrics, 2001; Pelham et al, 1998; Reichenterg. Gye (American Academy Oa rand, tehnicile de modificare a comportamentulgt ieee Uiman, 2000) In 3 doe rrrofesorilor sau parinjilor. Acesta este un domeniu na ut tmp si efor Porven implica. Mai exact, el ar putea interveni pentru ec practicianul Pan Jnana calmi in fafa dificultayilor comportamentate ale eae paving ica cnsecvent tehncile de management al comportamentului imag a Terapia comportamentala clinica este cea mai eat modalitate de aplicare procedurilor comportamentale, la copiii cu probleme de hiperactivitate $i atentionale (Hinshaw, 2000). Acest tip de interventie implica a lucra cu Profesorul (si Parintele) dupa un model consultaonal, Sunt dezvoltate, eu ajutorul informatilor de | fige de raportzilnic care fintese probleme specifice ale copilului. Este procedura, pentru ca profesorul cd monitorizeze si s4 ofere feedback copil acele probleme specifice. Profesorii sunt instruiti si ofere feedback pari performanga scolara a copiilor lor, urmiaind ca acasA acestia s& administrer pozitiva (Pelham et al., 1998). Aditional, terapeutii pot aplica strategii de alclasei (Kelley si MeCain, 1995). In urma uilizi terapiei comportame fost raportat ca faptul in ciuda bene! ite, La fel ca in limite. La fel ¢é de lunga durata (American a profesor, conceput 9 Hului prising iilor prvind © 0 consecinyi le management ! ntale cliniceau ameliorari ale comportamentelor de acasa cat si de la scoala. Tratamente multimodale diile au ardtat co combinatie a lor este eae Golan (1998) raporteaza ca ,,integrarea farmacotit an orientate spre mediu, educationale, psihoterapeutice st net © abordare adecvati, care intuitiv pare puternicd si ¢* le Particulare ale copilului si strategiile selectate dint™ ICe fintite” (pp. 1 104), opil. Goldma cu un numar de abord coe pe Scoala, constituie legatura intre Problem si de interventij terapeuti yn10. Terapia Ra Tapia R, Tional-Emotivy $i Co ste probabil cea mai exhaust ee inc pnttu ADHD. The MTA Co fine ciale P 9 ani au fost esanti ino inte pi ie, medicatie si management in cele pat & edicatie. cor 50 nent: ortamen nS sen 5 er de COL Reza gy a copii ee gment ADHD a existat 0 descrestere Matcata a simptomey ego arcaie, fie cu combinatia de medicatie «; us cu met iva examina, OPerative Gr, nati aleator int. re a med; ‘atic lor cand 5 My aondaea utlizat, practcianal REDS ere ni [a interventii terapeutice anterioare sidee i inate onion precum si a acceptabilitaii pe ris Par ratamentuluy, deoarces familiile Fido oe ontd au datorat probabil acest Iye yenfie ote mentul medicamentos al copilului”) sau cor jn waa ificila”). in rea difi este pi plat ntervenfii de orientare cognitive Alte int rele cognitiv-comportamentale pentru ADHD i Insnritrizare, strategii de rezolvare de problem seen, 1988). Intervenjiile cognitiv-comport (rae a a controlului asupra comportamentul u ae a t de notat ca datele de cercetare nu Sustin eficacitatea tratamentelor te pent ADHD fn lipsa altor forme de tratament, si prin urmare, tratamentele oe eae ca auxiliare pentru managementul Contingentelor sau pentru nitive sun et clinica (Pelham et al., 1998), nclud training auto-instructional, fe, auto-evaluari si auto-intarir} ‘amentale au scopul de a asista ui sau prin strategii auto-mediate, hezolvarea de probleme sociale + i in manifestarile Dupacum s-a menfionat anterior, controlul scazut al ee ee solu ADHD. Ca urmare, copiii cu ADHD nu se opresc a a acestui aspect, este alemative pentru problemele lor. Ca metodi de abor are invajat sisi identifice “omandaté rezolvarea de probleme, in care copilul ) ae a le evalua, 3) si ia Foblema, 2) sa Senereze cat mai multe solutii alternativ ecinfe negative si pozitive, Uso fiecare alternativa si si-i identifice posibilele cons revada/evalueze rezultatul a Selecteze 9 alternativa si si o implementeze ce acest caz, cercetarea nu sc) leave alese. Ar eu a attioorea singulard arezolviti ers Dif cy we comportamentu ae FA eneralizare a abilitajilor blame DAD Par si aiba dificultayi de g 1996), n diferite Situatii/scenarii (Ervin et al.,toupee poste ge Math H pos Baitene A Dole gional sel auto-iNtP Ue Apu sunt mai patin compliante la indieatiie gg. cu mn 4 un astlel de diagnostic. Trainingul Autosinse De 9 : -" s Fai Godan (1971. a Fst tecomandat ga Ora eichenbaut ao le Sy psi ofere aufo-instructiuni in incerearea de asi ie ila erie de auto-verbalizari On cr eLT, copilul invagd o serie de auto verbalizari (eompgen in SUT core autorverbalizavi si se internalizeze gj gay ul, aceste J : in final, . ae 1 odeleaza initial auto-verbalizarite 5 aul nt ivi bal, Practicis ; v poi rugat sa realizeze aceeayi sarcing jy tiny Train pine stint ca persoanele deeit cele Este ssorilots si profesor dezvoltat di (si. de a invaga copi ecomportamental verbal), penta ntul non-ver comportame etal, Prat aj sareini. Copilul este lee Me 7e BES arc reall i nt on emrare, Gradual, copilul Is ofera instructiuni in soapy in fing ofer schirgionata vailizarea vorbirid inteme pentru ghidarea performange, Utica’ Ses sat penta spor efetele SUT (Ervin et ab, 1996), ga rea intiririlor este recom, jocurilor pentru a invaga SIT mic si fie atent la sarcini. F poate H avantajoasi, deoarece ereste probabilitateg ce rea Auto-monitori Auto-monitorizarea este 0 interventic utilizata pentru o gama larga de proble incluzind depresia, izbuenirile de furie, maneatul-compulsiv si ADHD. Buin’ (1990, citat in Ervin et a.) a sugerat e8 cei cu ADHD nu reugese s8 se centtere asus comportamentelor proprii si asupra consecintelor acestora. Unul dintre Scoputile ne monitorizarii este de a determina copiii sa devin’ mai constienti de aceste aspecte, re crus g Avatar * ca troarce intentional cz FR. Pecte. Acest incre bose alley prina cere copilului incerce intentionat sa fie atent si si observe aspecte specifice ale comportamentului siu (ex. cand striga in clasa) gi si ‘inregistreze aceste c amente. Prin sporirea constientizirii . an ny “se a ee : a sporirea constientizai U comportamentelor specifice, este de ane ene controlul ac ae La fel ca in cazul altor interventii pentru aceasti lagi, I necesare intariri adifionale pentru ameliorarea i (Evi ‘a col a etal., 1996). mportamentului (Ervin Auto-intérirea Oproblemaaditionala i . Copii cu ADHD oa azine ADHD este lipsa evaluarii propriei performar't mai mult, pot si nu ee mai mare de a ignora feedback-ul oferit de alts alti copii fara acest dingnostie, . au sd nu-si afirme performanta lor, in comparalié invaja copiii cu ADHD shai . erformantele Scolare si sociale pot fi ameliorate prin Ba a-Si Monitorizeze (auto-monitorizare) si si evalueze calitatet auto-rec e igs “ . 1996). ‘ompensare atunci cand ating unui scop dorit (Ervia etde caZ studi de mai jos fost tratat de primul autor (Kb) ¢ ; foo anvil cepte! + lungul ‘i af in invajarea conceptelor predate. in timpul pau anulu, Chris pservat CO dupa ce Chris incerca sa se alature jocului, pee la locut sea ij, Profesoara lui a incercat sa afle daca aceste comportament festat aceste e qu daca el a manifestat aceste comportamente si in clasele anterioare snetigar a indicat e& aceste comportamente nu erau noi. ine one P " lent, p Chris [-a trimis pentru o evaluare psihologica, ofesoara sa rofesoara lui Fvaluarea Teste administrate: WISC IV (Wechsler, 2003); Testul de Performanji Woodcock- Johnson (Woodcock et al., 2001); Testul de Aperceptie Tematica (Murray, 1943); Sarcina de Completare a Propozitiilor Rationale (Wilde, 1992); Chestionarul de Personalitate pentru copii (Porter si Cattell, 1975); Inventarul de Depresie pentru Copii (Kovacs, 1992); Forma de Evaluare Connors - Profesori si Parinti (Connors, 1997); Scala BASC -Parinji $i Profesori (Reynolds si Kamhaus, 2004). Performanta lui Chris la WISC-IV a indicat un 1Q de 115, fara diferente semnificative in performanele verbale si non-verbale (desi scorul non-verbal a fost usor sub scorul verbal). Examinatorul a notat cd evaluarea a fost un proces dificil, deoarece Chris era -distas in continuu de mobila din cabinet, de aspectele echipamentului de testare si de orice altceva ce ii cddea sub priviri.” Rezultatele la Testul de Performanji Woodcock ‘ohnson au indicat c& performantele sale erau in acord cu varsta. Foma de Evaluare Connors Forma de Evaluare Connors~ Hofesori(CTRS — §) Paria (CPRS-S) | Scorul T pectona 61 Opozitional rage’ onitive Probleme cognitive ie ; Inatentie Octane a Hiperactivitate s a “ADHD Connors 72 Indexul ADHD Conno!Je A Doyte gt Math DHSS 300 Kristen Je diferente intre eval rot pele dife “ : sresant, au EIEN Te qdomeniileelinice.cu PLAOPOZItIgg, ONE. fn mod intere ' ejerauridicate tos aludrii parintilor au indicat Scorur; uly -soateie ‘ icy ezultatele &Y at, Rent asifieata in 1 semnificativa, ndicat ca Eyaluarile prote : a fost doar usor ti ' » subscald ( le Completare : ind un rata ind resp ; alte persoane. a Depresie pentru Copii (Kovaes, 1992) ay qultate au fost congruente cu cele ale acl setivitatea) clasifieata 1 svigiilor Rationale a Peon a LET pent sate Hipers a Pro} care doar pentew 0 Sarena de Cor evalua global & ; ja de a catastrola pryl cl el si absolutiste pentttt als Bi Rezutatele fa taventaraul C6 1" sprimat, Aceste Te one C, la care ade evaluare BASC, asemenea ca experienfiaza annie Pe baza rezultatelor evaluarii, avea L ase tend « indica, forme; Porat de a ansietate. Chris a fost diagnosticat cu ADHD, Tipul Cong nat, Plan de tratament Pe baza rezultatclor evalua, precum si a interviurilor eu parintii si copityl, ay a stabilite urmatoarele obiective de tratament pentru Chris: 1. invajarea modelului REBT/CBT, inclusiv ABC-urile pentru intelegerea inte conexiunilor dintre ginduri, emotii si comportamente, pentru a facilita ispunsuy emofionale si comportamentale mai eficiente. i 2. Asumarea responsability pentru gandurile, emotiile si comportamentele sale 3. Idemtificarea, de catre Chris, a modalittilor utile de a gandi in Privinga lucruriy pentru a inlocui modalitajile de gandire inadecvate pe care le avea uneori, Spe, ry s-a hotarat si se lucreze cu el asupra: "OPEC, * Evaluarii sale globale ca fiind un un ratat, care conducea Probabil spre depres; sa usoara. -Presia : a ca sarcinile erau prea dificile pentru el (toleranta seazuta } care aveau un impact negativ asupra performangei sale scolar * Catastrofarii privind respingerea Sociala, care ii amplifica anxietares ren rai 311 perturba performanta sociala, Xtetatea probabil - Invatarea modelului fitre pAcintit Ing cr.2 5. Imtervenjia asupra ae catre Périntii lui Chris, jr r parentale si de Management al comportamentul tehnicilor de ti i s ime-out, cos' = 7 " recompense gi tehnica token economy”. Ostul raspunsului, lauda si alt 6. Disputarea ce ringel 5 omy”. alternativelor raion use fata de sine si faya de alte persoane gi accentuart? alternativelor rationale il ~'SPularea credintelor irafionale si implementaret - M ajuta pe Chris 5% internalizeze un nou set de credint10. Ter ia Ration -Emou 8 $1 Co ci ,,tok oe POKaMen, yiilizare? ne ani economy” in tmpul $edi ala vr decal tel, ponte sit 301 Ua ameliorg alentia posoriere@ terapie ;, sedinl® oe (a lui Chris. Scopul initial al sedingei FY ~ sai, sf aocepte ci: 1) ei sunt responsan i dy a sri riteelnay ili pentru propriite pePeamentes $1 2) ar fi cel mai util sa accepte (ny ga ee Ptllle gindur, de terapie, au fost solicitati sq f a atl sa pa i filosofia ce fundamenteaza REBTCy Fe CBT, utiliza a fost de ani S cat si pay nd o problema gS arinfii lui pe care fiecare il putea utilize in “in oe aren problematice, Penta cea BaPtamanii, cind Chis se wes at daca devin excesiv de sup eon mantra a lui Yoda, un personaj din Raz as Nu sunt comportamentul meu", spusa Cu vocea personajului, E] utilize novi provoce rs i Gin cei inate de asemenea, aeons ee He La tema, care a fost prezentatd lui Chris ca fiind un »€Xperiment” ee sau aversiva pe care termenul ,tema” o are de obicei,isam cerut lui Chen sa = see quto-verbalizarea lucrurilor utile. Deoarece Chris avea tendinga de a fi auto-ritic dupa cfzen ceva care i eauza probleme, am decis cig va spune ,Ce am Reatere ge puso persoan rea. Luctez asupra avestei probleme." Am pus aceasta stmnae gu uncard pe care Chris il purta cu el de-a lungul saptamanii. in plus, iam cerut lui Chris siti un Jumal al Gandurilor Rationale (vezi Anexa A), pe care urma sil examinam insedin{a viitoare. Apoi am generat o afirmatie pe care parinfii sai sa si-o poata spune, cind aparea un comportament problematic. Paringii lui Chris au fost de acord s8-si spuna -Putem trece peste acest lucru. Nu ajuta la nimic daca ma infurii pentru acest lucru.” Att Chris, cat si parinfii sai au fost prezenti in prima parte a celei de a doua sedinte Chris a reusit sa-si spund sloganul ,,in majoritatea timpului, cdnd mi-am amintit sd ma uit hacard.” Cand l-am intrebat cum s-a simgit dupa ce si-a spus sloganul respectiy, el a spus -Destul de bine. Mai bine decat inainte.” Am intarit ideea gandirii adaptative. (Acest ‘Nema servit sila intarirea conexiunii credinte rationale> Consecinje/ credinje irationale Wonsecinge), Am examinat apoi Jurnalul Gandurilor Rationale si am observat c& Chris en dea fi impulsiv la scoala, experientia multe credinje neta ae ape negativa. Dupa cremated acestul jumal, Chris af ie a Stem wenn auto-evalua negativ in timpul saptamanii. an a eran nar eptarea hecondijionata de sine o prioritate in seding liga fecare suportul ‘ehh wT 4 experimentul solicitat parintilor lui Chris, ei au uti 1 a ae 4 mearga rau sag amintindui unul altuia sloganurile, cand lucrurile incepeau “ me — " ‘Pecial in timpul temelor. Si ei au parut sa accepte conexiuneayp. Tene Chris. In acel moment, jn timp e s-a implicat Chris in timpy, pau Hay spre bata a te chiar inainte sa te implici in bataien Ll. cut prit ee hneam descurajat si iam cerut ga a fere nici 0 posibilitate. Deoarece REBT : este tui Chris eandurile pe care el ar fi py, a 4 doar eu ilizat 7 aia in © ofer ie ‘Aceasta a fost 0 ipoteza bazata pe faptul fs ing juca cu mae (ceea ce am presupus ca includea aNUMite : tis 4 seu furie susfine c& ceringele absolutiste sunt Iq bare Si oria REBT pent are, am reusit sii ofer lui Chris © ipotezg as acest 197), Prin or gi cum ag fi fost un ahieitor. A dat din cap si * ee ce-gi spunea. Sa vita la He era mai apropiat de faptul ca dorea sa se Joace cy ce a e aroun dat GA je discutand despre ,dorinfe” versus ,ceringe absolutistes petrecut pot restul cae si abordeze alte credinje irationale, incluzand Catastrof, sane eae de cite prieten sievaluarea globalia propriei Persoanesiaating pevnd espa i-am oferit feedback si intariri lui Chris in privinta comportameny tin ee eee de jetoane utilizata in sedinte a fost eficienta Pentru a-| ia 5 a atent la subiectul discutiei. Am lucrat cu parintii lui Chris Pentru a uta acasl aceasta tehnicd, precum si programul de management al Contingentelor, pent comportamente jintd specitice ale lui Chris (vezi Anexa B si C), 5 Profesoara lui Chris a fost contactata intre sedinta a doua si infeleagd mai bine comportamentele lui problematice m; specific, Chris avea dificult raporta de frie). T emit (EI si a treia, pentru a 0 ajuta anifestate la clasa. in mod 4 in timpul activitay tilor de grup g rofesoara lui crn Ui le I Chris au conf ~~" 51a inteles ortamente| TMat acest . tlucru. Desi nu in mod perfect, Chis C4 poate va fj T sale de-g I t nevoit s4 lucreze in continuu asur Igiamin eet Veli. Paringit tui au raportat mai pai® I Detondelen "eS CX @ posinr te aY Adesea unul altuia ce au invagat in tere Petioadelor de tra Posibil sa fie ne. aaa : He ceil Nzitie, Voie sa se intoarca la terapie, in sP*yor Kristene A. DOSIeS! Mark D. Terese sngentelor Recompensa Contingent eee ‘psa eyaluarea Anexa B. -_s ryeruri pe eare Fe conside oo ——— oo Ie considerati negative/aversive: Listafi einei lucruri pe care pozitive/recompense: ew w Anexa C: ': Program de Management al Consecintel Pentru aceasti siptimand . eee eee alegeti cinci sarcini pe care doriti jod normal ar interfera distractibilit: ae ay s itatea/inatentia voastri stra, Sarcini dorite: