Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • RTB 9

    Uploaded by

    narcis
    23 views28 pages
    terapia rational-emotiva

    Original Title

    rtb9

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    terapia rational-emotiva

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    23 views28 pages

    RTB 9

    Uploaded by

    narcis
    terapia rational-emotiva

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    4 ? . no Rational-Emotiys ; i $1 “Grup, pentru Copii sj Ad Comp, ve lesce, athe ; |, TERIESEN: Pu.D. st Maria A. Eswositg ti ala og St.John ate ate se corespondenta jee yjesen sau Maria A yt pall SB36F Jamaica, NY. 11435" yllae qunenii sunt fiinye sociale si incep sa functioneze ca membri ai . scaresenasc. Continudim sd lucrdm, sd ne jucdm sis& traim in poe din momenta acdar, nu este surprin Ator ca terapia de grup a fost 0 optiune de avant ppulard pentru mai bine de o jumatate de secol. Exista o serie de condoms svindaplicarea terapiei de grup la copii si adolescenti si, mai specific, pps newdelor REBT si metodelor de schimbare cognitiva in aceste grupuri. Conform lui Ellis (1997), Terapia Rational-Emotiva si Comportamentala (REBT) si Tenpia Cognitiv-Comportamentald (CBT) sunt deosebit de util de folosit in terapia de up. Ellis (2002) a afirmat ca: . ae A 14 (CBI) a Rational- agi Ce amentala (REBT) si Terapia Cognitiv-Comportament a{ional-Emotiva si Comportamentala (REBT) si Terap Sea! epéacl i a fot wri eficiente de terapie in grup, deoarece implicd oament care se intilnese Coy hhosociale, se centreazi pe gandurls em ii se ajute uni pe ali pentu es! * pentru a lucra asupra problemelor lor psi “Sporamentele membrilor si incurajeaza toti participant ‘e, emotiile si comportamentele. (p-51) suri (Elis, 2002) asi “dividual. Usilizare® ent decdt REBT i leita crisa in literatu wk @avut succes, din 1959, cu utilizarea RE! BT in grup! de grup este de obicei mai efici Raat de copii si adolescenti a fost des on) 385 f a sito A Tope Mana sent y deans taht sspeetiV wwe M Lo pene ade ansambla asupra toy pezent pecilive ind se lucreaza, cu ee eT et dolescenti si 0 discuuie La copit st ¢ uC ODI, 6 gia, jut, ont t pent inet id feo discutic pu! Seung de® X jitizarea REBT 1 tp, in comparatie eu terapia Mdividuaty fe atid espns UUle apres Ee piei de peup REBT, . seta iid to ficienia terapied de grup rete pnd ete - contol § grupurile de - i > or ~ Opil s rale in terapia de grup CU copii si Consideratii genera ‘ons adolescent! ‘le yi dezavantajele terapiei de _ in revista avantajele yi deza ij piel dk supe, Vor fi recute in re yiadolescen{i copii yi adok Avantaje p ete o metod comund, utilizata cu copiii si cu a a zi nn untae pe care Ie are in plus fap de terapia individual wunteroaselor avantaje pe ca a Ha de terapia inv cel mal reprezentativ fiind Yalom (1994), au identifieat factori cel mai reprezents grtupurilor. Corey si Core: in cadrul grupurilor, dolescentij datoritg a. O serie de Autori, terapeutici SPeCifigj lori ca find “forte Speciale (p. 239), “Universalitatear ‘atin terapia de BrUp, deoarece erupului impartasese ¢ Parte din ai in lupta cu problema lor, in acest fel, elevi pot constitui un suport excelent unul Pentru altul. Copii deja un progres inspre depasirea greutatilor Uuniversale I moartea cuiva iubit) pot oferi de asemenea Speranta si inca se lupta cu problemele lor. al terapiei de STUD este ca, de la mai multe py Soane, spre deosebire de ‘Srapia individual. Oferivea si. primin “impactul pe care i Privind stilul Jor (1997) s-au referit la acesti fae care produc schimbari constructive ™ este unul din acesti factor puter . €& poate fi utiliz faptul c& si alli membrii ai lor se simt mai putin izol beneticiaza de terapia de grup si adolescenjii care au realizat (cum este divorqul Parintilor sau inspirajie penteu cei care Unavantaj aditional atunci ednd elevii recunose { suferinge adolescentii si copii primese feedhack Kul primit doar de La clinician in ‘Kuli ajuta membrii. si infeleag’ ce dores, Cy dacd exista ceva, si schimbe Sunt far we) 5’ Corey, 1997, 5, 243). Am descoperit cd evi ae Onesti in of Ack-ului penta pe eet amet s a entru prietenii lor g e este foarte usor st i denunje” cing NU sunt de: p Prictenii lor si le este |. fapt pe care ‘te feedbackul este late, clinicienii nu il pot realiza intotdeauna. | Ml poate fi remateat intt-un grup de studio i Convingerile ce interfereazi cu realizarea "ie de criticd privind tema lor si pot naa ™ ceed ce poate facilita cresterea constintzii “S8ara competitie din Stupurile de copii si adolescent pom lemele ameliorate participantii pot inva diferiti membri ai grup — Esposito Maria A. csen 3! Mark D Tene 388 erup ca fiind 0 metoda ineficients, " srapia de &! : rape, este important SA recunoastem cg, Zulia clicnti cu nevoi si probleme a membrilor sa beneficieze de informag; abordate nevoile unui Singur meng despre diferentele intte a avea grup, . 7 ; termenii continutului, Membritor ¢ i an nsidere vet adevarat in unele ¢a : fe, sunt Si mute ce ca multe a foes igor poste #1488 : ‘ chiar toa! pe a a tae ee reeiara. se intimpli ade eh consent i desi la un moment dat Pot sonst ofeit desi 9 Capitol vom disc an acest ca i. Uleriot one de copii si astolescen grupulti ni omogene sau eteroge! ; ezentate. , oblemelor prezen nl tera ae kj posibila preocupare privind (em? 7 a participantii. Gra pia de grup, este ideea c& terapia introun fo dul limitat de confidentiatitate care fniru care copiii sunt eircumspecti’ privind pe tere ! lividuald sunt asigurati ca cea mai mar a copilului sau a inteni Ycevaluie (cu exceptia abuzului copilul Saul a intentiel de agg ii) va mamvine confidential datorita faptului 8 terapeutul ese de codurite etice 51 poate suporta consecinte severe daca ing mat Poate fj formatay © Parte g e intimid Je grup poate int icin oe erat este url din. mrotivele Pent p. Elevii din terapia ind garantat € terapiei de gru Jucrurilor pe care le rani pe sine sau pe alea 5 ege $i oa fe ee : constrains a Totus cadrul terapiei in grup este mult mai dificil de asigurer enfialita : i es mul Mad dee a ali atea completa, Acest lucru poate fi si mai adevarat in cazul grupurilor a confidentialitatea copii si adolescenti. O modalitate de a aborda eet robe ae nt entiatiay este conceperea unor contracte serise pe care toi membrif trebuie e emneze inainte de a incepe interventia de grup (vezi Anexa B). Acest lucru poate sari linisteasea ezita sa intre in grup, din cauza temerilor privind confidentialitatea. Cei care vorbese compulsiv sav intrerup pot fi, de asemenea, 0 problema potentials ip grupuri. Terapeutii pot reduce riscul intreruperilor constante din partea anumitor membri, prin stabilirea unor “regu de baz" pentru grup, in prima sedinga. Aceste reguli ar ety sa accentueze importania acordarii respectului pentru ficcare persoana care vorbeste gi Si specifice momentele adecvate si inadeevate in care membrii $A facd comentarii. Am observat ¢4 elevii sunt eficienti in a-i monitoriza pe ceilalti membrii ai grupului si laa oferi feedback cand considera cd acestia monopolizeaza terapia de grup. Acest lucry poate fi in mod deosebit adevarat pentru adolescenti si utilizam acest feedback ca parte abe terapeati iD plus, i grupului ti pot comunica individual unui membru faptul c4 monopolizeaza procesul deg, iil incuraj . : ae P © grup $i il pot incuraja sa-si monitorizeze propriul scans omratinne ne EP Se ae pot aren nate “Ste Important ca terapeutul s4 recunoasca nev il besifice 3 olul membrilor individuali ssf anticineys cen eet 88 Feeunoasc’ nevoile {rep De exemplu, unit elevi fy vor face ea cage Culm WOF Hi afectayi de particparea deoarece si elevii il evita) deoarece “et TREBUTE oy ata ore? exit cunt ema si/sau membrilor erupului.” Desi acest i dis s aiba aprobarea liderutui grupului SA-Si realizeze sarcinile, este impor de Peed Scopului de a determina grupul din spatele comport, Portant de abordat motivul, sau irationalitatea potentials ~ Acest luctu poate fi in detrin ce en STUpUlUi pot oferi sfaturi rele sau membrilor foarte sugestibili. unor grupuri este existenta membrilor ind se lucreaza cu adolescenti. Membrii Pe cei ce apia Ravional-Emour’ st Com - tamentala de Grup, Pentru Copii gi Adotescemti 39 orupului. carora le pasa e ei si cE eee cpasatori Pasi doar de ei si de problemele lor, si oe ar si simplu nEPAENO i, pot impiedica capacitatea altor me r. $i membrii care ot sj pot fi daunatort intregului proces de grup. Totusi, eval mbri de a-si ameliora Srup. » evaluarea adecy; soya ulterior in acest capitol) ar tebui si elimine aceasta problema ‘ala (care va a gicared aceStOF inidivizi sa intre in grup. Sma potentiala prin in general, am constatat ca grupurile pot fio resursa importanta atunci ca jpop st adolescent in plus, structura REBT in sine se Pore fale sera eet de grup. Vor discuta pe scurt teoria REBT i asumptile ei fundamental wate o erupurile $t-vom prezenta apoi unele Hint de ghidae amet enn Sepeuraea grupuritor cu copii si adolescenti. REBT aplicat la grupurile de copii si adolescenti in acest punct al cArtii, cititorii vor fi deja destul de familiarizayi cu modelul REBT si cum este aplicat cand se lucreaz cu copii, adolescenti si parinti. Totusi, dorim sa oferim sourta trecere in revista a modelului, cu referire la terapia de grup, cand se lucreaza cu aceste populatii REBT la grupurile de copii si adolescenti REBT opereaza sub premiza c& indivizii detin cognitii perturbatoare, disfuncjionale/ itationale privind evenimentele, care au un impact negativ asupra comportamentului si emofiilor. Adica emotiile sunt mediate de cognitii, Acest lucru este diferit de modetul deficitului cognitiv, care presupune cA dezvoltarea tipicd implica achizitia anumitor procese cognitive, care nu sunt dezvoltate la copiii ce experientiaza di icultati. Pentru ailustra diferenja dintre cele doud modele, vom lua in considerare cazul unui copil cu anxietate sociala gi cel al unui copil cu sindrom Asperger. Pentru a indeplini criteriile penta sindrom Asperger, este nevoie ca un copil sa aiba difuncyii in interactiunile sociale reciproce (Gilberg si Gilberg, 1989). Conform DSM- IV-TR (APA, 2000). criteriile de diagnostic includ ,. deteriorare severd si sustinuté in interactiunea social” (P- 80). La copilul cu Asperger. nu este dezvoltata abilitatea de a se angaja in interactiuni sociale adecvate cu alii. Acest luctu este diferit de cazul copilului ce antietate sociald. Acesti copii Pot cunoaste comportamentul corect, dar nu reusese sa se angajeze in realizarea Iui- Modelul cognitillor disfunctionale sugereaza ca acest lueru se datoreaza faptului c& cheval gandeste “Daca voi spune ceva si voi gresi, ceilalti vor avea o parere proasté desPr= Mnine...va fi groaznic” sau “Trebuie s am aprobarea altora, deoarece ar fi intolerabil s4 nt fie aga." Aceste cognitii sunt irationale si interfereazd cu ii slevului de a se angaia 1% ‘comportamente adecvate social. mere ntru care ‘aceasta distinctie este importanta in terapia de grup, este c4 tipul ae eas i care levi pot fi integral Poate varia daca ei nu au achizitionav/invajat : fi | ana A. Esposito en Mati Pd coviale si compostamentale Ad22V3. FeSpecty dag procesele cosnitiVE SOT“ storsionate ale realitaqti. Daed tulburarea pin. <® en imerpresa ai pereePl ive, grupul de terapie poate fi centrat pe abiliag 7” ev deriv din deficite Jor comportamentale si cognitive de coping, elevii fing a unl oS" exersarea strategiile usit s4 le dezvolte. Grupurile pot avea Patticinar ieee abit pe eae eae a permite ca cei care au dovedit un anumit hive cuniveld ine ate ai sé ofere un model colegilor lor. Grupurite orien! de compet ao gore deficite par $3 fi sess cl em pa siau dezvoltat cogniile si strates “fg ean de pon cnc use s4 vada imteractiunea dintre cognitile, in twerapia de Fre ajul (colegii lor) in care aceste comportamente ale clevilor on seer teasta oportunitate permite o injelegere mai deplina a dinamicit interact sie sariabile si ofer’d ocazia de a practica/exersa cognifiile si comportamentele nte in contexte mai naturale decdt cele prezentate in terapia 1:1. i frecvent centrate pe comportamente extemalizate deodrers Ba back di apen ° * rimese un feedback direct de la alte persoane. De exemply, a fe si strategiile adecvate de management al furiei, deficitele Trasaturi distincte ale grupurilor REBT Terapia de grup REBT cu copii si adolescenti, ca si terapia individuala, este mai mult psihoeducationala decat motivationala. Liderul grupului nu este acolo doar ca sa inspire membrii grupului ci, mai degraba, ca si le ofere cunostinte si informafii pentru a-i ajuia in atingerea scopurilor. Adica, scopul este de a informa si educa membrii grupului asupra disfunctionalitaqii schemelor lor cognitive prezente, de a-i invaja strategii de disputare activa si de a lucra cu ei pentru dezvoltarea unor rispunsuri emotionale si comportamentale mai adecvate, care s4 fie asociate acestor cognitii mai sdnatoase. REBT sugereaza ca, indiferent de originea tulburarilor emotionale, in cadrul grupul pe centram pe credinjele irajionale si procesele cognitive ce stau la baza acestor emofii Int-un format de grup, participansii pot ajuta membrii grupului sa identifice cu usurings Schemele cognitive/credinjele irationale care menjin tulburarea. Acesta este un benelicit Particular al formatului de grup, deoarece Participantii pot fi mai eficiengi decdt un clinician adult in a injelege care sunt unele din cognitiile subiacente care conduc spr motile nesanatoase traite de colegii lor. in grupurile REBT, elevii parcurg un num’ eae B vom detalia in continuare, care faciliteaza schimbarea direct # Dupa aes mt can spre schimbai emotionale si Comportamentale. aan dezvolte Senne anterior, grupurile REBT sunt psihoeducationale si re ee rae Slevilor despre cauza emotiilor si comportamentelor distruct REBT a emotion si jee ue REBT cu copii, ne centrim de timpuriu pe ‘onale $i disfunctioncle iS hae elevii sa infeleaga diferengele dintre emofii Lae ae funejionare at pa Punct sugerdm clinicianului sa se gdndeasca la ni i Srupului si sa igi adapteze limbajul in terapie la un ni ys. ter pational-Emotiva si Comportamentala de Grup, pentru Copii si Adolescenti 391 eg at nptesmetos te ponte elevii mai mari, utilizarea lor poate si impiedice intele pot hee" eBT de baza in cazul copiilor mai mici. Sugeram termeni mai a anor t compatibili cuterminologia existenta in limbajul REBT, im ee or ‘Astfel, in jocul termenilor de mai sus folosim pee > ec, andtoasa + ectimportant al psihoeducatiei REBT este dezvoltarea vocabularului emotional, Ja copii mai mici, liderul grupului poate petrece un anumit timp pentru a ju dezvoltarea vocabularului lor emotional. Am descoperit c& multi elevi, cand sunt jntrebati cum Se simt, raspund c& >rau”. Liderul grupului, prin instructie didactic, ety prin exereiit experiential, Va aa levi sd recumoascd o serie de emofi (jure, tristefe, frustrare, anxietate). In acelagi timp, liderul grupului si membri grupului sists elevil in infelegerea a patru aspecte ale fiecarei emofi ire 8 site UnasP inspelal 1, Fenomenologia — cum este simfita emotia. 2. Expresia Sociala — cum comunicam obiectivel 3, Activarea fiziologica — raspunsul biologic. 4, Predispozitia Comportamentala — emotii trebuie s& actionaim asupra problemelor. El comportamental care pot fi de natura adaptativa sau dez Je si emofiile noastre negative. le sunt adesea indicii importante c& Je pot conduce spre strategii de coping adaptativa. xperienfele lor emofionale se centreazi de asemenea Je sunt cele ce conduc spre delul Eveniment/Gandire/ ati despre diferentele dintre gandurile irationale Conduce spre emofii negatives dar mai BT, sau in orice grup de nsiderare. | ca ajuta elevii sa devind constienti de ¢ ar emotional, grupurile REBT faptul ca gandurile lor iration® tative. Utilizind mo Pe lang’ faptul si sisi dezvolte un vocabul pe educarea elevilor privind aceste emotii disfunctionale, dezadapy Emotie/ Comportament, elevii sunt inval si gandurile mai rationale, sandtoase, care pot functionale. Totusi, qnainte ca cineva s& inte intr-un grup RE! fapt, exist cdteva lucruri care consideram ca este justificat sa fie luate in cot Linii de ghidare generale in formarea grupurilor REBT ‘lor care participa la grup sunt aspecte foarte importante 28 grupuri focalizate, cu scopuri nite pentru formarea Evaluarea si selectia indivi ale terapiei de grUP» ial in REBT, care utili foarte specifice. Elkin (1983) oferd unele linii de ghidare importa grupulvi, pe care team Getaliat mai jos. Sugerim ca liderul grupulul ‘sa realizeze © sedinya pretiminard 6M potentialii membrii, fie inainte de inifierea grupulul Gn cazul grupurilor inchise), fie inainte ca nov persoane sa se aliture grupului in cazul grupurilor deschise)- scopul principal al sedintelor preliminare este de a determina daca obiectivele Pe mbrii sunt compatibile cu obiectivele mrupului Aceasta intélnire je catre potentialilor otera, de asemenea, oportunitatea chestion’r liderului grupului 4 preliminaré ae Esposito py Tejesen Main Esp Mark 2 i erupului ant. in acest entialii membri . punct, potenti pot pone fiatul paticiPa * 14 dacd Vor s sa participe la grup. C ‘realize potertot ajuta $4 decid Uy adolescenti, este importanta si implicare, cae Har 8 unl UP Se ata, Ca si cu adull, aceasta manne prot Isis abordeze problema confident Obiectivete Maa ar tel anda tututor intrebarilor care por oS SOpityy pu TE Pot sq, apary ilulyiy i gi 54 rs jrupului sis poet rats ae ime intalniri, liderii ar trebui si se asig, ei prime intalniri © asigure ¢3 Pote © eXcludere eng, a riterile de excludere din grup, Criteriile d w indeplinese endente de grup, de lideri si scopurile pe ear grup sunt na ee excludere mai riguroase decat alte grupur; REBT au auesea Saiifmerin psihotici, cu tentative de sui Poteet sic pot fi exclusi din grup elevii care sunt t nici nic eia nu vor beneficia de participarea lor (Sau lipsa sesh timp. po exclusi elev eu una sau mai multe tulburaei extreme gp (tulburare de conduita, tulburarea opozitionismului Provocator). Un criteriu j excluere specific erupurilor REBTT este lipsa dorinjei de a realiza sareigsit UDO temele terapeutice. Sarcinile grupului constituie un aspect esential al gr si indivi are nu dorese si participe la acest aspect al grupului ar pie bine de o abordare alternativa. Poreniaii membr ai gropului webuie, de asemenea, sa indepling includere, care, la fel ca cele de excludere, sunt dependente de ae ale grupului. Pentru a fi inclusi in orice grup REBT, membrit qo iesti¥el de cadrul general REBT, pentru a ne asigura de f: Potentiali su Mali Sticaeyp Grupye Inigigy, tile Cle are, artic ‘Upurilor Criteriile ge le specitice al REE raptul ca acest g, a care el dorese sé panticipe, Deoareve acestea sunt component Mle ae Constituie necesar ca membrii potentiali si fie de acord si luc ee eiiale srupului, in special in disputarea credimmi ne 3 84 Pa este esential ca elevii s4 ail : ee privind A Oportunitatea ca liderul st crli ar trebui sa ofere o scurtd Zate in grup. Acest lucru va titi gi gata de Ivers entru a informa potentialii elev! 13. Terapia Rational-Emotiva si Comportamentala de Grup, pen » Pentru Copii si Adal lescenti 393 vind © lile de ‘baz ale ‘Srupului, De exemplu, lide: gil eit socializart tn afara grup ey StuPUl poate avea unek a de acord sa respecte aceste reguli inainte de A - Toi potentialii membri trebuie 3 mene, il C8 elevii s8 primeasca o lista scrist a a altura grupului. Poate fi, de mere in care fie de acord eu respectarea eT ee axemplu de contract pentru grup. lor. Vedefi Anexa B pentru un jntalnirea preliminara poate oferi oportunitatea ca liderul Hl jmnareascd aspectul esenfial al confidentialitatii. Liderii ees i ime despre dreptrle lor privind.confidenfaitatea ee iene confidentialitatil, inclusiv despre circumstantele in care aes Se fimiele reporteze informatii. in plus, este important ca tuturor potential este obligat si anintt faptul ¢& ef sunt resposabili pentru asigurarea Paoli ae dezvaluite de colegi. Avand in vedere natura sociali a scolii, consideram ee aaa fnfdenfale nu suit menfinute in sigan de ete elevi cand grupurile auoc ih cadrul scolii. Avand in vedere c& membrii grupulu se intilnese si interacfioneaza regulat unul cu altul in timpul zilei la scoala, acest lucru permite mal multe oportunitati pentru fale, Cand se intampla astfel, recomandim abordarea siderm c& acest lucru ofera uulilor confidentialitayii. De 4 ramana dezviluirea aspectelor confidenti acestui aspect atat individual 9 oportunitate aditionala pe! asemenea, in acel moment in grup, i ‘Alte aspecte ce trebuie intalnirilor de grup, precum functie de ani) nu ar trebui Sa (peste 8 ani) ar treb scoala nu ar trebui sd fi sie afle in competisic t este discutata decizi in urma incalcarii acestel Ft cadru, de obicei am aiba mai mul j sa aiba max! i sa e derulate i cu elevul, cat si in grup, si con: ntru trecerea in revista a reg ‘ade a permite sau nu elevul i. I, includ orele, eguli a confidentialitat ele si locatia decise inainte de a inigia erupt il cai gi marimea grupulul in timp ce aceste decizit vor varia in re de elevi mai mici (pand la sapte observat c& grupurt rin timp ce grupurile de clevi mat mari Grupurile a cdror activitate are loc in pale de scoala si nici nu ar trebui vie pe care elevii le considers dezirabile (ex. ragan etal, (1998) derula grupul r. Este de asemenea important i fi utile; de ora de sport). Ideile creative pot fi ea popeot® Ol in timpul perioadei de mast 5 ee metode vor fi “Filizate in colectarea datelor pentra 7 y determine dinain raluarile pre-test o ie es sul sisi jizeze ea Setermine tipul grupului, deschis sau inchis. evaluarea progté ebuie © i A . het oal, der gropulil eve a ovicnd este toe in grup. Un grup deschis se ; igiona’, is, elevii ot pat ‘mentind si exist suficienti membri. Aceasta intr-un grup desc! “reste lis sors sea pan si-au atins obiectivele. Totusi, i. tisitoare cand nu sunt realizate poate derula cat time metoda are avant aceste grupuri PO o ermit per nabile Po deve! ential inte e poate ni prea cos pt i membr potentiali (Corey et al, 1992). Un as tal (1992) 4 denumit ™sindromul cuibului probabil nu se schimba ni jodata” ee: f jn cadru 500! erodei este c2e0 sy intotdeaune toi z i Mc dezavantal aI TIC levi Pat mat imi de seine i tofi meri incep i termina iI", Fn CO ise a UP ET geupurilor Fachise este c& grupul se va finaliza fie c& «41 evident nt} uy fl eo 304 Mark D. Terjesen si Maria A. Esposito clevii siau indeplinit obiectivele fie ed Forays ae avantaj deoarece a sti ci geupul se va finaliza la 0 anur Metiong 5; COnstituj g <6 data poate i . o de motivatie pentru a iucepe realizarea activa a schimbirilor (Corey et al. l9o2y yu avantaj al grupurilor inchise este cd sunt mai ef eat ata decat grupurile ce dureazi mai mult de un an ile Tipuri de Grupuri REBT pentru copii si adolescengi REBT a fost aplieat in multe tipuri de grupuri, atat de seurta durata eat si de durata (Elkin, 1983). Grupurile REBT cu co lungs pii si adolescemti pot d REBT cu adulti prin faptul ca in acestea, obiectivul jntrun cadru de grup eu mai mui membri ce diseuta eu un particin lueru poate si are loc in yrupurite de copii si adolescenti mult sarcini de grup cu o structurare mai limitata decdt in eave erupurilor de cadrul grupurilor pentru copii incerciim si realizam adult mai multe centrandu-ne pe interactiune si pe dezvoltarea gandirii sinitoase adecvate, Heri de grup erapie individu ant. in timp ce act cestea pa poate fi de a oferi t Nlelor himbarea comportamentala si emotional. Grupurile Acestea sun oot fi adaptate la aspecte specitce ‘are considerdim ¢ REBT dezvolte strategii de coping ii. Grupurile cu obiective mai tT-0 petioada dif te lesea utile, deoar unui domeniu dif “ cil (ex. intrarea | 714 SA auda colegi care lucreazé asupra Pentru ei, dar poat te fault ister Rational-Emotiva si Comportameniala de Grup, pent . Stup. pentru C Pentru Copii $i Adotescenti 395 esl colegilor lor. Grupurile Cu continuturi specifice sunt uti 202 xslt colegi, cu niveluri va rc msi ori de mediu sit i woures. ex similari. ee it unicii care e: Perientiaza dificultayi indo resursd de suport in afara structur : ri 1 variate de disttes, expusi la streso {nu sunt singuri, cd a * ig elevil sa vad ee gand experientele lor emotionale si o geet pull Grupurile orientate spre sarcini Gropurile orientate spre sareini tind spre scopuri specifice care nu sunt neaparat de natura emotional, ct pot fi mai mult de tip educational/de performanja. Aceste sarcini pot fi sarcini specifice pentru grup (ex. crearea unui program de preventie a violentei) sau tofi membrii grupului pot lucra pentru o aceeasi sarcina (ex. pregitirea SAT). Desi acest grup are 0 natura mai practic’, ne centrim de asemenea pe componentele emofionale ce pot interfera cu sarcina, REBT poate ajuta, de asemenea, la clarificarea obiectivelor asupra cdrora se Tucreaza (ex, intrarea la facultate) si identificarea potentialelor bariere practice gi cognitive/emotionale (,este prea dificil”) in atingerea scopului. Am observat cdaceste grupuri functioneaz’ mai bine daca au un obicetiv clar si un cadru temporal limitat in care s& ating’ acel scop. La inceputul acestor grupuri, liderii pot functiona ca favilitatori, pentru a ajuta grupul sa-si identifice si sa-si defineased clar obiectivul, sh identifice credinfele irationale care conduc spre emotii si comportamente extreme, auto-distructive, ce impiedica atingerea scopului, sd restructureze credinfele irationale in credinje rafionale si si ajute la generarea strategiilor eficiente pentru indeplinirea obiectivului. Uneori, elevii pot dori sa selecteze strategii care mu sunt practice $! in acest caz, liderul grupului REBT poate sd-i ajute si examineze toate olutiile potentiale evalueze care sunt cele care au cel mai mare grad de succes, sunt practice $1 acceptabile pentru filosofia grupului. Consideram ca acest ultim punct de vedere este important, Liderul de grup va interveni pentru a se asigura c& sarcinile alese au un inalt grad de acceptabilitate pentru membrii grupului, deoarece acceptarea lor redusd va conduce spre eforturi scAzute pentru atingerea scopului, Dupa selectarea unei interventii, vor fi acordate sarcini specifice membrilor individuali ai grupului. . Mare parte din munca REBT de grup angajeaza elevii in exercifii de “asumare a riscuritor” sau de ,shame attack” Ccontruntare a rusinii”), adesea realizate pentru 23) uta clevii cu anxietate sociala si-si depaseasca nevoia de aprobare. in grupurile orientate spre sarcina, incurajam elevii sa asi din "zona de contort”. Desi acesta nu este neaparat vn seop pentru aceste grupuri, este compatibil cu alte aspecte ale REBT. Elevii sunt ineurajati sf selecteze © sarcind pe care nu se simt confortabil si 0 realizeze, ceed C& juts la promovarea asumiiriscuclor. fn acelayi timp, nu dorim ca aeesti selecteze aitini ou o probabilitate seAzut de sticces, Aviind in vedere e@ acestea pot fi sareitt de wrap (ex. 0 sarcind de indepfinit pent ti membri),ingeream sd ajutten toi clevii si le eifizeze, Daca grupurile, fie ca intteg fie individual, nu reuyese sa realizeze obicctivul ales, clinicianul REBT va utiliza acest lucru ca 0 oportunitate pentru a discuta emotiile 396 Mark D. Terjesen i Maria A. Esposito ndtoase si nes feren{a intre raspunsuri Moase la nere, aanee tant canvingerilos ato-dstruetive. Dacd unui individ i se permite sa. a pal s& se blameze pentru esecul de a atinge acel scop. Desi ag poate fulliat tn discutulterioare pentru managementul dezamagiri, daca ot, erupulu este sa realizeze eu succes sarcina (ex. s& construiascd un forum de a a conflictelor), liderul grupului ii va ajuta sa lucreze pentru atingerea obiectivuty;, in acelasi timp continund si educe membrii privind conceptele REBT de bara Grupurile psihoeducafionale/de ghidare Exist grupuri in care se luereaza cu populajii “de rise”. Acestea pot impli au tise de a dezvolta un numar de tulburati potential, si pot avea 6 focaliz, seolard decat Grupurile Orientate spre Sarcini. Acestea pot include abordarea eleyj au rise dea dezvolta tulburari de comportament alimentar, abu de alcool sau de drome sau pot implica educatia pentru SIDA. in unel a artic’ ii Buri manifestat unele C8 levi care ATE Mai putin Ja frustrare si abilitatea de a © parte majora a acestor atat teoria REBT cat si ai aditional cu fami se angaja grupuri. Clinician rile tAtilor familie’ si gn intareasca aceste lectii acasa, Terapia RaGional-Emotid si Compo MesMENLAL de Grup, pe C lescenti 397 Grup, pentry OPI $1 Adotescer ‘i seaute tematicii relatiei terapeutice (denumit i existd foarte putine studii empirice asu afie de colaborare) oy o literatura bogata asupra aliantei terapeutice cu ad ii - Din nefericire, tli eave in tim sun despre acest subiect la copii, ti +N prezent stim mult mai Ceca ce este extrem de clar privind dezvo caltmai dificil in 62741 copilor § adotescentlon day rast in format de grup. DiGiuseppe, Linseontat sy vrai bariere in formarea aliantei ter Seo a copilot si adolescentilor sunt trimigi de alteineve | isep de obice terapia in stadiul pre-contemplatv. Enkin (1983) deserie eat este de dificil pentru lin incadru de grup. Nivelul motivagiei pe : : (1) majoritatea a terapie si (2) copiii si adolescentii ian sa mentind interesul membrilor fc ntru schimbare a copiilor i adolescentilor in terapia REBT de grup este considerat a fi un moderator important al eficienei tratamentului. Cei mai multi copii si adolescenti care intra in terapie fac acest lucru impotriva dorinyei lor, fiind de obicei adusi la terapie deoarece prezinta probleme de extemalizare care ii deranjeaza pe ceilalti (prieteni, profesori, familie). Din acest motiv, in general ei nu considera c& au o problema, nu doresc s& se schimbe si pot fi total nemotivati pentru tatament. Acest lugru reprezinté un obstacol major in procesul stabilirii scopurilor terapeutice cu copii si adolescenti, ceea ce constituie primul aspect al dezvoltirii alianfei terapeutice (DiGiuseppe et al., 1996). DiGiuseppe et al. (1996) au dezvoltat 0 abordare cogni iv-comportamentala pentru motivarea pentru schimbare a copiilor/adolescentilor, pe baza cercetarilor lui Prochaska ; itat in Di 1., 1996). Consideram ca aceasta abordare “lemente (1988, citat in DiClemente et al., 16 ; : : ea ortante cand se lucreaza cu copli $ adolescenti in grupuri, Abordarea eee ie vfadelului Schimbarii, care descrie cele cinci stadii ale schimbari prin ieee aes Eat wi yntemplares (2) contemplare: (3) pregatre; 4) acsiune si care trece 0 perso: pre- fenjia de a se schimba si de + C) Piigiul pre-contemplativ nu au int : (5) mentinere. Elevii in stadiul pre ‘e au fost adusi sunt problematice, Odata ce obicei nu considera c& srurile pentru cart u t ; di eremplti tl incepe sa perceapa o problema si poate cduta aaa mite elevul ajunge in stadi mn tad ajutor. Apoi, in timpul 5 ‘tire, elevul intenjioneaza sa faci uni pasi imediati pentru chim’ jului de preg: i i iu s nceput deja sa realizeze acest lucru. in momentul seijunii, schimbarea a apirut deja. in final, in stadiul actiunii, chimbarile care au fost atinse. intr-un i ajunge " tru a susfil ri n in care eleval ul [ereaZa PEM tin diferite sta ale schimbsi, care pot ofr de mentinere in derulare, vel ‘duse de schimbare. format de SUP or privind Ce ‘au ajuns cel putin in stadiul contemplativ, oe cole enilor cor inanterior, copii si adolescentii, la fel ca si alti paciensi Majoritate® Mum s-amenvior® grup in stadiul pre-contemplativ si, asadar nu preep in timp ee a te we fest iyeryeste in mod special problematic in grupuri, deoarece pati So Vi cpleme. Acest iva a membrilor. i rene Cee pe participa stabilirea alianfei_terapeutice conten erupurie or fanpeutice inire terapeut si client, abordarle cog Desi MAM le wwoltare ez L 398 Mark D. Terjesen si Maria A. Esposito ari importanja discutarii obiectivelor eu tap comportamentale Ree aa ca terapeuii s& incerce sa 4, a deschist si sincerd. Fst scopurile i comportamentele tints, Aces: copilul sau adolescentul privit isn special daciIuim in considerae fae te Une crucial cand se lucreaza cu Pa ‘de care alii si este probabil s3 fie diferite a Se sunt aproape intotdeuna stabi ale copilului sau adolescentului, Conform ty, conrae, obietivelor interne ae cuploreze consecinjele compare ee ee lie at alaete ai ase comporta, poate ea ore ase p. 90). Acest lueru poate fi un pas impo See pean Ee a eer er contem Stari ofera o oportunitate interactiva unica pentru alti deoarece acestia pot reusi sd indice consecinte pe care copilul Tespe au reusit s& le identifice. : Atunei cand se lucreaza cu copii si adolescenti, este de cont de faptul c& varsta si nivelul de dezvoltare pot determi terapeutice vor fi mai importante (DiGiuseppe et al., 1996). Acordu asupra se este probabil cel mai important in cazul adolescentilor. Stabilines legatutii tep lor este mai importanta in grupurile de copii mici (DiGiuseppe et al., 1996), aca Peutice se lucreaza cu grupuri de copii este adesea important s& inee,i «, Brupului cu o activitate sau cu un joc antrenant. Wi lurmatoarelor tehnici: (1) fiecare copil s Si copii rebuie si ghiceasca cui fi apartin, (2) jucati »Simon Says Simon, (3) fiecare copil spune cantecul, filmul, Sportul lui prefe, Xi place si (4) copiii isi descriu metafori¢ emotiile ca fiind fenom doar unele din tehnicile care pot fi utilizate pentru a ajuta la stabili

    You might also like