08 Revista Bistritei VIII 1994

MUZEUL JUDEŢEAN BISTRIŢA-NASAUD
REVISTA HISTRIJEI
VIII
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Colecţîa ·
iSTORIE ŞI CIVILIZAŢIE
---------
History and civilization
t. 9
Coordonatorul colecţiei : Emil Ioan Emandi

Academia Română - Filiala Iaşi
Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană
Casa Editorială şide Presă ,.Glasul Bucovinei"

Str. Cuza Vodă nr. 41, Iaşi, 6600
Telefon : 032/115541 ; 112413
Director : Emil Ioan Emandi
I.S.B.N. 973-96800-4-6
MUZEUL JUDEŢEAN BISTRIŢA .. NĂSĂUD
REVISTA
BISTRITEI 9
VIII
Editura "Glasul Bucovinei"
Iaşi, 1994
_ _ _ _ _ _ _ _ Colegiul de redacţie; _ _ __
CORNELIU GAIU, GEORGE MARINESCU, DOREL VIDICAN,

MARIN POPAN, MIRCEA PRAHASE
---------
Revista apare ca anuar al Muzeului Juqeţean Bistriţa-Năsăud,

continuând sub un alt titlu publicaţia "FILE DE ISTORIE"
Editor : EMIL IOAN EMANDI

Coperta : MIRON DUCA
Desene: ELENA PANDEA
Tehnoredactare: EMIL IOAN EMANDI, ION TANASE
Corecturi: CORNELIU GAIU, DOREL VIDICAN, MARIN POPAN
Muzeul judeţean Bistriţa-Năsăud,

Orice corespondenţă referitoare la publi-
str. Gen. Grigore Bălan nr. 19
caţia .,REVISTA BISTRIŢEI" se va adresa
____________________________
:,__ -
tel. 063/211063
--------------------
------------·------- - - - - - - - - - - - -
M1.12eu1 judeţean Bistriţa-?iăsăud,
Toute corespondance concernant la reuve
str. Gen. Grigore Bălan nr. 19
"REVISTA BISTRIŢEI" doit etre adressee
tel. 063/211063
SUMAR
George Martnescu - Cercetări şi descoperiri arheologica aparţinând bron-

zului timpuriu (cultura Coţofeni) in nord-estul Transilvaniei . . 9
Carol Kacs6 - Piese de bronz din depozitul de la Dipşa tn Muzeul de Istorie

Naturală din Viena 21
Valeriu Sîrbu - Consideraţii asupra habitatului getic din zona Căscioarele,

jud. Călăraşi
25
Dumitru Protase - Consideraţii privind antroponomastica traco-dacică şi orL
ginea etnică a purtătorilor din inscripţiile Daciel romane . . . S5
Constantin Pop - Ateliere particulare de ceramică in Dacia romană 41

Comeliu Gatu - Săpăturile arheologice de la Ocniţa, corn. Teaca, jud. Bis-
trita-Năsăud 49
Valertu Lazăr - Autohtoni şi alogeni în spaţiul judeţului Mureş In perioada
prefeudală (sec. III-X) 55
Gheorghe Baltag - Aşezarea de la IUbeşti - Sighişoara. Elemente inroitc

în cultura materială din sec. IX-X 75
l'au! Niedermaier - Dinamica evoluţiei oraşului Bistriţa în contextul căilor
de comunicaţie 79
Ernst Oberlender-Tdrnoveanu, Gabriela Rădulescu - Al doilea tezaur de Ia
Şieu (notă preliminară) 83
Ecaterina Telcean - Insemne şi embleme de breaslă din Bistriţa (sec. XVll-

XIX) 97
Anton Dorner - Contribuţii Ia genealogia familiei lui Nicolaus Olahus . 10\'1
Toader Nicoară - Orizonturi temporale tn satul românesc din Transilvania

(1680-1800) 117
Ioan Chiorean ~ Aspecte privind dinamica intelectualităţii juridice din

Ti·ansilvania in perioada dualismului austro-ungar 129
Ioan Lumperdean - .,La Longue Duree•• in mentalitatea şi limbajul grăni

cerilor năsăudeni. Repere economieo-sociale şi politica-naţionale 137
Mircea Gelu Buta, Magda Pupeză -- Aspecte ale asistentei medico-sanitare

din ţinutul Năsăudului in timpul regimentului de graniţă (1762-
1851) . . . . . . . . . . . . . . . 147
Ioan Bolovan - Consideraţii istoriografice asupra regimului demografic din

Europa centrală intre revoluţia de la 1848 şi primul război mondial 155
Stelian Mândruţ - Date privind doctoratul lui Constantin Moisil la Univer-

sitatea din Viena (1870) 167
Cornel Stgmirean - Ziaristul Teodor V. Păcăţian ln perioada tribunistă 173
Lazăr Ureche Solomon Haliţă militant pentru infăptuirea :Marii
Uniri 185
Cornel Crăciun - Cultură şi reclamă la Miercurea Ciuc. Consideratii pentru
perioada interbelică 191
Vir9il Pan(i - Aspecte privind situaţia cultelor minoritar.:> din Tr<msil·.-ania
In perioada interbelică 205
Remus Câmpeanu - Evoluţiaistoriografiei confesionale in ţinuturile Oradiei
şi Năsăudului in perioada interbelică. Analiză comparativă 223
Dorez Vidican. - Exploatarea pădurilor grănicereşti ele la Năsăud prin Socie-
tatea "Regna" (1926-1932) 229
Mircea Prahase - Instalaţii hidraulice ţărăneşti (mori, pive, vâltori) in sub-
zonele etnografice Rodna şi Năsăud 243
Vasile V. Filip - Pomul şi steagul în ritualul nunţii şi înmorrnântării din
satul Chiuza, jud. Bistriţa-Năsăud 257
Florica Pop - Cercetări etnobotanice pe Valea Budacului 263
Ioan Chintăuan - Consideraţii privind formarea concreţiunilor grczoasc 27l
Abrevieri bibliografice~ 277
PRESCURTARI BIBLIOGRAFICE
ABRI!VIAIONS BIBLIOGRAPHIQUES
AAF Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj-Napoca.

ActaArch Acta Archaeologica, Budapest.
ActaMN = Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
Ar.taMP· ·· = Acta Musei Porolissensis, Zalău.
ActMuz = Activitatea Muzeelor, Cluj-Napoca.
!\II A = Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie, Cluj-Napoca.
AIIC = Anuarul Institutului de Istorie, Cluj.
AriN = Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj.
ATSC = Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj (Sibiu).
Alu ta = AJuta. Muzeul Judeţean Sfântu Gheorghe.
AMET = Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, C!uj-Napoca.
A1VIST = Anuarul Muzeului de Ştiinţe Naturale, Piatra Neamţ.
AnnalesESC := Annales. Econom ies, ·Societes. Civilisations. Paris.
ANRW ···· = Aufstieg ·.und Niedergang der romischen Welt. Geschichte und Kultur Roms
im Spiege de1· neueren Forschung. Herausgegeben von Hildegard Temporini
und Wolfgang Haase, Berlin-New York.
Apulum = Apulum. Buletinul Muzeului Regional Alba Iulia.
Arch~rt ~~ Archaeologia ~rtesito, Budapest.
ArchHung '= Archaeologiai Hungarica Budapest.
ArhMold = Arheologia Moldovei, Iaşi.
AS = Arhiva Someşană, Năsăud.
ASMN = Din activitatea ştiinţifică a Muzeului Raional Mediaş.
AUB = Analele Universităţii Bucureşti.
AVSL ";, Archiv des Veraines flir Siebenburgische Landeskunde.
Ranatica ~ Banntica. Muzeul Judeţean Caraş-Severin, Reşiţa.
Biharea ~ Biharea. Culegere de studii şi materiale de etnografie şi artă, Oradea.
ROR ~ Biserica Ortodoxă Română, Bucureşti.
BSNR = Buletinul Societăţii Numismatice din RomAnia.
BSRG Buletinul Societăţii Române de Geografie, Bucureşti.
Carpica Carpica. Muzeul de Istorie şi Artă, Bacău.
ce
CIL
Crisia
== Cultura Creştină, Oradea.
Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin.
";, Crisia. Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea.
Cumidava = Cumidava. Muzeul Judeţean Braşov, Braşov.
Dacia = Dacia. Recherches et D~couverts arch~ologiques en Roumanie, Bucureşti, I-XII,
(1924-1948) ; Nouvelle Serie; Revue d'archeologie et d'histoire ancienn, Bucu-
reşti.
Danubius = Danubius. Muzeul Regional de Istorie Galaţi, Galaţi.
OissPann = Dissertationes Pannonicae, Budapest.
Dolg = Dolgozatok az Erdely Nemzeti Muzeum Erem-es R~gi~gtarab61, Kolozsvâr (Cluj).
DolgSzeged = Dolgozatok a M. Kir. Ferencz J6zsef Tudomânyegyetem Archaeologiai Inteze-
tebol. Szeged, I-XIX (1925-1943).
EDR = Ephemeris Daca-Romana, Roma.
EphemNap = Ephemeris Napocensis, C!uj-Napoca.
ErdMuz = Erdely Muzeum, Kolozsvar (Cluj). .
Erc!Rep = Erdely regeszeti repertoriuma, I. t1skor (Thesaurus antiquitatum Transsilvam-
carum, Tom. 1. Praehistorica ; Roska Marton), Cluj.
FI = File de Istorie, Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Bistriţa. .
Germania ==:; Germania. Anzeiger der Romiseh-Germanischen Kommision, Frankfurţ am Mam.
Helis = Helis, Sofia.
IDR ,;" Inscripţiile Daciei Romane, Bucureşti.
IMPR ~ Istoria militară a poporului român, Bucur~ti, 1984.
IstRorn = Istoria României, Bucureşti, I, 1960.
J str os ~ Istros. Studii, comunicări, note, Brăila.
JahrRGZM = .Jahrbuch des Riimisch-Germanischen Zentralmuseums zu ~!ainz, ::Yl:ainz.
Kozl = Kozlemenyek az Erdely Muzeum Erem-es Regisegtirib61, Kolozsvar (Cluj).
Lamps = D. A!icu, E. Nerneş, Roman Lamps from Ulpia Traiana Sarmizegetusa. British
Archaelogical Report.s, Suplementary Series 18, Oxford, 19i7.
~.Iannus ~ Mannus. Zeitschrift filr deutsche Vorgeschichte, Wurzburg-Leipzig-Bonn.
:\!ari sia ~ Marisia. Studii şi materiale. Arheologie, istorie, etnografie. Muzeul Judeţean
Mureş, Tg. Mureş.
~.Iat€riale = Materiale şi cercet.iri arheologice, Bucureşti.
:\IemAntiq = Memoria Antiquitatis. Acta Muscei Petrodavensis, Piatra :K"eamţ.
~IB == Mitropolia Banatului, Timişoara.
:\TN ~ Muzeul Naţional, Bucureşti.
OmCD = Omagiu lui Constantin Daicovidu cu prilejul implinirii a 60 de ani, Bucureşti,
1960.
OR~ == D. Tudor, Oltenia romană, Ed. a III-a, Bucureşti, 1968.
PBF = Prahistirische Bronzefunde. Institut fi.ir Vorgeschichte der Ul\iversitiit, Frankfurt-
am-Main.
PC = Problemele continităţii.
PM = Probleme de muzeografie, Cluj.
Pontica = Pontica. Studii şi materiale de istorie, arheologie şi muzeografie, Co.nstanţa.
PZ ~ Prahistorische Zeischrift, Berlin.
RB === Revista Bistriţei, Muzeul .Judeţean Bistriţa-Năsăud, Bi-striţ.a.
HI
HevArh
= Revist.a Istorică, Bucureşti.
= Revista Arhivelor, Bucureşti.
RevMuz = Revista Muzeelor, Bucureşti.
RevRHist
Sargeţia
= Revue Roumaine d'Histoire, Bucureşti.
~ Sargeţia. Acta Musei Devensis, Deva .
.SCIV(A) = Studii şi cercetări de istorie veche (şi arheologie), Bucureşti.
SCN
StCom
= Studii .şi cercetări de numismatică, Bucureşti.
~ Studii şi comunicări. Muzeul judeţean de etnografie şi Htorie locală Caransebeş,
Caransebeş.
Caransebeş
StComSibiu
== Studii şi comunicări. Muzeul Brukental, Sibiu.
= Studia Universitatis "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca.
Studia
Szazadok = Szazadok. A. Magyar Tiirtenelmi Târsulat evkonyve, Budapest.
Transilvania = Transilvania, Sibiu.
Ziridava = Ziridava. Studii şi cercetări, Arad.
CERCETARI· ŞI
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
APARŢINAND BRONZULUI TIMPURIU
(CULTURA COŢOF:ENI) IN NORD-ESTUL
TRANSILVANIEI
GEORGE MARINESCU
Continuând serie prezentărilo!' unor 2. ARCALIA (com. Şieu-:"\tlăgheruş)

descopedri arheologice făcute în ultimii
ani pe teritoriul judeţului Bistriţa-Nă a) La cea. 3 km SE de ~at, pe culmea
săud 1 punem, de această dată. la înde- ,,Cetate'', Şt. D;lnilii a făcut în 1963 un
mâna cercetătorilor interesaţi materiale mic sondaj arhPo!ogic şi a intocmit o
aparţinând culturii Coţofeni ce se păstrea- schiţă sumară a forti ficaţiei de păman t
7-ă în depozitele Muzeului din Bistriţa de aici .1. Fără a avea o opţiune clară.
precum şi în diferite colecţii din judeţ. Şt. Dănilă plasează fortificaţia în perioa-
Deşi materialele prezentate provin, cu da dacic<.! sau feudală timpurie, după cum
o sin~ură excepţie (Bitriţa "Han"). din lnc.;ă s;l. se înţeleagă cu materialul eera-
cercetări de suprafaţă sau din descoperiri mic ilustrat. Datarf'a aceasta este discu-
întâmplătoare socotim că este oportun[t tabilă întruC:tt în lotul ceramic din I!)fi3
publicarea lor atât pentru a le oferi ca (inv. !1020-9025) se află fragmente cc-
material ilustrativ cttt şi ca o contribuţie ramice sigur Coţofeni (pl. 1 1...:_4). acP!c-
la mai buna cunoaştere a începuturilor iaşi culturi (vezi pl. li5-6) aparţinându-i
epocii bronzului în România în ge1wral. si cele ilustrate de Şt. Dănil{t ca ... da-
în Transilvania centrală şi nord-estic<\ în cice "· Am filcut aceste precizări ceva m(li
special 2. Ca de obicei, prezent.'im desco- cktaliate deoarece situatii similare vom
peririle pe localităţi, în ordinea lor alfa- mai înt:tlni Ia Piniicu ,;cetate" şi Husu
betic~{. B<irgăului "Contcnita".
Menţionăm, de asemenea, că descoperi-
1. AGRIŞU DE JOS (cam . •5ieu rea de tip Coţofeni de p€ ,.,Cetate" a fost
Odor hei) reconfirmati'i de un nou lot ceramic ajun'\
in Muzeul Bistriţa în Hl84.
În colecţia sătească Şieu-Odorhei orga-· b) La poalele "Cetăţii". in punctul ..In
nizată de Luşcan Marţian, se află cera- peri". printr-o cercetare de suprafaţă
mică de tip Coţofeni găsită prin cerce- efectuată împreun<.'l. cu C. Gaiu în 1986.
tări de suprafaţă in punctele "Poderei'· am identificat o altă aşezare de tip Co-
şi .,Poiană". Nu s-au făcut alte cerce- t.ofeni. Materialul ceramic (pl. 1/7), mă
Wri. runt dar tipic, se păstrează în Muz. Bis-
triţa.
1Pentru de~coperirile prezentate anterior
\'ezi, între altele : FI, 3, p. 11 şi urm. : AS.
3, p. 302, sqq.; FI, 4, p. 24 sqq : i\1arisia, 10, 3. ARCHIUD (com. Teaca)
p. 31, sqq. ; RB, p. 7 sqq.
~ Se va observa mai jos că pentru zona în
discuţie, în ciuda bogăţiei de materiale, refe- a) ln punctul "La dâlme", loc situat la
ririle bibliografice sunt rare şi de multe ori SE de sat, în 1948, cu ocazia desfund~~di
discutabile. Avem aici în vedere inclusiv con- terenului pentru vie au apărut fra~mentl'
tribuţiile valoroase ale lui M. Roska (Kozl,
I, 1941, Cluj, p. 44 sqq; ErdRep., I, 1942) şi :J .Şt. Dănilă, FI, 2, p. 91 ~q.
P. Roman (Cultura Co~ofpni, Bucureşti, 19i6). 4 Ibidem, p. 04, fig. 21i-'1-3.
~ - Re\'ista Bistriţei
cera...mice de tip CoţOfeni 5 printre rare şi: · b) De pe teritoriul !,Cetăţii" provine un
un văscior publicat de Şt: Dănilă 6. Aceste topor de piatră ovoidal, perforat, atri-
materiale precum şi un nou lot găsit în buit culturii Coţofeni 10.
1965 au fost predate Muz. Bistriţa de
locuitorul !!:mat Au~ustin. Toate aceste
materiale (pl. 1/8- i 1) se păstrează în 5. BECLEAN
Muz. Bistrita (inv. 5481-5482).
b) Ceramică de tip Coţofeni (pl. 1/12- a) Pe teritoriul localităţii se semna-
l 6 ; II/1-5) a ajuns în Muz. Bistriţa (inv. lează 11 mai multe unelte de piatră, atri-
5520-5529) şi din punctul "După gră buite epocii neolitice sau, eventual, cul-
dini", loc situat în yatra satului, iden- turii Coţofeni.
tificat de Şt. Dănilă şi lgnat Augustin b) Ceramică de "epoca cuprului", foar-
în l 961. De aici provin ~i două unelte te probabil Coţofeni, este amintită de M.
de piatră : o daltă (inv. 5309) şi un to- Roska 12 ca păstrându-se în Muz. Cluj.
por ovoidal (5322) publicate anterior şi
atribuite culturii Coţofeni 7 .
c) La sud de fostul sfat popular, in ju- 6 BEUDIU (corn. Nuşeni)
rul .,casei Ignat", in 1966 s-a recoltat ce-
ramică de -tip Coţofeni (pl. 11/6-9) ce In punctul "Fundoaia" se află o întinsă
se află, de asemenea, în Muz. Bistriţa. aşezare antică de pe suprafaţa căreia
d) La cea. 4 km de vatra satului, in a fost culeasă ceramică aparţinând mai
pu.nctul l1Hânsuri", cu ocazia cercetărilor multor epoci între care şi culturii Coţo
arheologice 8 de amploare pe care le-am feni (pl. 111/1-2). Materialul în Muz. Bis-
efectuat aici începând cu 1977 împreună . triţa, inv. 10372 : 10394.
cu C. Gaiu, au apărut şi urme sporadice
de ceramică Coţofeni.
7. BISTRIŢA
4. ARDAN (corn. Şieu) a) In colecţia fostului gimnaziu german

se afla "un topor de andezit lucrat după
a) Săpătmile efectuate de K. Horedt şi modelul celor de metal" 13. M. Roska
Şt. Dănilă în 1966 pe "Cetate". un pla- menţionează şi el un "topor eneolitic de
tou fortificat situat la NE de sat, au dus 15,2 cm" H. Alte topoare, semnalate de-a
la descoperirea de ceramică apartinând. lungul timpului ca fiind descoperite pe
intr~ altele, şi culturii Coţofeni 9. Din da- teritoriul Bistriţei 15, pot aparţine, de ase-
tele ce ne stau la dispoziţie locuirea Co- menea, culturii Coţefeni.
ţofeni este destul de sporadică, nu atim;e
b) O întinsă aşezare Coţofeni a fost
faza clasică şi nu credem că poate fi pusă identificată in anii 1972 - 1973 cu ocazia
in lecrătură cu inceputurile fortificaţiei. siipăturilor pe care ·le-am efectuat în
cel puţin pentru faza identificată în son- punctul Bistriţa "Han" loc situat la mar-
dajul din 1966. Materialul ceramic (pl. ginea nord-estică a localităţii. Aici, pe su-
II/lQ,-18) se păstrează in Muz. Bistrita prafaţa aşezării daca-romane în· curs de
(inv. 5460-5465 ; 5493-5494 ; 9424 ~ dezvelire 16 au apărut urme sporadice Co-
9429).- ţofeni. Prezentăm aici doar materialele
5 Aşezarea a fost semnalată prima dată de ceramice descoperite grupat, respectiv pe
Şt. Dănilă in AM, J. 1955, p. 90.
10 G. Marinescu, AS, 3, p. 302, fig. 1.
6 Vezi Materiale, 9, 19i0, p. 434, fig. !1 1. La
11 Idem, Marisia,- 10, p. 34.
această descoperire face trimitere şi P. Roma•l,
12 Vezi, ErdRep, p. 39, nr. 96.
Cultura Coţofeni ... , p. 79, nr. 190.
7 St. Dănilă, G. Marinescu, Fl, 3, p. 13 sqq, 13 Vezi AVSL, 13, 1876, p. 424, pl. I/14; M.
pl. XII/6 şi pl. XII!l4. Roska, ErdRep, p. 38, nr. 93, fig. 33.
B Pentru date preliminare vezi: G. Marine•- 14 M. Rosku, Kozl, I, p. 39.
cu, C. Gaiu. MCA, 15. 1983. p. 131 ~qq: G. 15 D. Berciu, RevArh, V /1, 1942, p. 28/127 ;
Marinescu, Thraco-Dacica, 7. 1986, P. 46 sqq. Şt. Dănilă, Materiale, 9, p. 434, fig. 4, G. Ma.
9 Un raport preliminar asupra ace~tor săpă rinescu, AS, 3, p. 303, fig. 3; Şt. Dănilă, G.
turi face St. Dănilă, FI, 2, p. 68 sqq. şi in Marinescu, Fl, 3, p. 11 sqq, pl. V /1 ; XIV /5 ;
AS, 3, 1974, p. 287 sqq., pl. J,'4-6 (ceramicfl VI/3.
Coţofeni). · 16 Cercetările sunt incă inedite.
10
cele gă:;ite intr -o groap5 (G 7/1 972), ad.1n- însoţit de Gh. Gherman. a. făcut o v~
că de ·110 cm din umplutura căreia am riffca.re la locul descoperirii. ocazie cu
recuperat ceramică (pl. III/3-? şi oase rle care în Muz. Bistriţa (inY. :H25-5426)
animale precum şi pe cele găsite într-un a ajuns multă ceramică de tip Coţofer:ii
bordei (B VI/1973), rectangular (3,5/4,5 m) (pl. VI,'3-9 ; VII/1--3). Altf' fragmente
ce ~ adâncea la - 120 cm. Din umplu- precum şi un văscior întreg (pl. VII !4) se
tura locuinţei am recuperat multă cera- păstrează în colecţia şcolară Budeşti.
mică, inclusiv vase întregibilc (pl. III/8 b) !n anul Hl73 am desenat în colecţia
- 13 ; IV, V), oase de animale şi trei râş şcolară amintit<\ mai multe materiale, în-
niţe-frecător de <mdezit maroniu-roşcat. tre care şi v;isciorul m:::i sus-menţionat,
am preluat pentru Muz. Bistriţa unele
materiale între care şi câteva fragmente
8. BLAJENII DE JOS (cam. Şintereag) ceramice de tip C<Jţofeni (pl. VII/5-6)
şi, în plus, însoţit de Gh. Gherman am
In 1980, intr-o cercetare de suprafaţă verificat punctul "Tăuţi". Cu această oca-
pe care am efectuat-o cu C. Gaiu, în zie, în imediata apropiere a punctului
punctul "La cruce", un mic platou situat ,,Tăuţi", pe suprafata unui mamelon
la intrarea în sat, în dreapta drumului ce alunf!it cu urme de fortificarc ? (val şi
vine de la Şintereag, am găsit ceramică şanţ?). denumit de localnici ~· Ţigla lui Ia-
aparţinând mai multor epoci între care şi naş", am cul€'s multă ceramică de tip
câteva cioburi de tip Coţofeni (pl. VI/1 Coţofeni (pl. VII/7-9 ; VIII/1-5). Ma-
- 2). Materialul ceramic se păstrează în terialul ceramic ·se aflrt în Muz. Bistriţa
Muz. Bistriţa. Nu s-au făcut alte cerce- (inv. 10258-10269).
tări. c) PC' telitoriul satului, inclusiv în
punctul ,.Tăuti", se semnalează apariţia
unor unelte de piatră ce aparţin, foarte
9. BOZIEŞ (com. Chiochiş) probabil, culturii Coţofeni 19.
d) Ceramică de tip Coţofeni (pl. VIII '6),
In punctul "Poderei", loc situat în •;a. provenind din punctul "Ciurgău". loc si-
tra satului şi semnalat înc.J. din secolul tuat în vatra satului, se păstrează în co-
trecut ca "staţiune preistorică", a fes~ ·ră lecţia şcolară Budeşti. Nu s-au făcut alte
sită ceramiCă de tip Coţofeni pe car; o cercetări.
publică M. Roska 17. Nu s-au făcut alte e) La est de gara Budeşti, în punctul
cercetări.
,La stânci". mari alunecări de teren (1!170,
i974) au deranjat o aşezare de înălţime
de pe suprafaţa căreia am cules, in sept.
10. BUDEŞTI 1975. multă ceramică de tip Coţofeni (pl.
VIII/7-17). bucăţi de chirpic şi ~asP.
a) !n punctul "Tăuţi", regretatul profe- umane inhumat€'. Toate n;aterialelc se
sor de istorie Gh. Gherman a identificat păstrează în Muz. Bistrita. De notat c;:ă
prin cercetări de suprafaţă o aşezare an-
Punctul " La stânci" este situat în zona
tică din aria· căreia a cules ceramică apar- punctului .,Pădurea Cornilor" de pe ten- .
ţinând .. mai multor epoci între care. şi toriul satului Visuia. unde a fost idei1ti-
culturii Coţofeni 18. In 1965, Şt. Dănilă ficată o altă mare aşezare Coţofeni.
--·--
Pentru ..
17 staţiunea preistorică" vezi : C.
Gooss, Chronik, 15; I. Marţian, Rep, II, p. 10,
nr. 93. Vezi şi M. Roska, Kăzl, I, p. 65-66, 11. BUDVRLENI (cam. Teaca)
pct. 162, fig. 18 ; ErdRep, p. 149, nr. 21, fig.
174; P. Roman, Cultura Coţofeni, plasează
!n punctul .,Intre păraie", loc situat la
greşit descoperirea In jud. Sălaj.
18 Descoperirea este semnalată de P. Roman sud de sat, D. Protase şi Şt. Dănilă au
(Cultura Coţofeni. p. 80, nr. 24) cu localizarea identificat în 1960, prin cercetări de su-
greşită In jud. Cluj. Se menţionează ceramică
Coţofeni aflată in colecţia Institutului Pedago. 19 Şt. Dănilă, G. Marinescu, Fl, 3, p. 12, sqq.,
gic din Oradea ! Materialele au ajuns aici, pro- pl. II/2; XII/1 (Tăuţi); G. Marinescu, StCom.
babil, duse de Gh. Gherman care era student Caransebeş, 3, 1979, p. 124 sqq.; G. Marinescu,
la f.f. istorie. Marisia, 10, p. 36, pl. II/3.
11
prafaţă, o aşezare antică din aria c5rda amator local Koksis Marton, in :\1:uz:. Bis-
provine şi o toartă fragmentară Coţofeni triţa au ajuns, între altele, fra~mente ce-·
(pl. IX 1). Materialul se păstreadl în Muz. ramire de tip Coţofeni dir. punctele ~,Pe
Bistriţa (inv. 5393). c~ejă" (pl. IX '5-6 ; inY. -;o.:;g : 3070) şi
,,După grădini" (pl. IX 7 ; inv. 5831). Am-
12. BUNGARD (com. Lechinţa)

bele aşezări sunt situat€ in apropierea
şcolii generale si au fost semnalate si
pentru- alte de~coperiri 2·3, dintre car~.
Din punctul "Sub vii", loc situat la
unele, pot fi atribuite, eventual, şi cul-
nord de sat, in Muz .. Bistriţa •m ajw1s
turii Coţofeni.
fragmente ceramice aparţinând mai b) In oct. 1977, însoţit de acelaşi Kok-
multor epoci, intre care ~i câteva de tip sis M., am descoperit alte două aşezări
Coţofeni (pl. IX/2-3). de tip Coţofeni. Una dintre acestea se
află în punctul "După deal" 2'<, nu departe
13. CAI.4NU MARE (com. Căicmu Tl1ic) de casa Berceni Ioan (pl. IX '8-10), cea-
laltă se află în punctul "Hodăstău", loc
Pe teritoriul satului se semnalează 20 situat lângă păşunea "Pârloage", la cea.
descoperirea mai multor topoare de pia- 3 km de satul Manie (pl. IX/11-13). Ma-
tră care apartin neoliticului târziu sau, tP.rialelc se află în Muz. Bistriţa_
eventual. culturii Coţofeni.
17. CICEU-CORABIA (com. Petru Rareş)
14. CAIANU MIC
Cu prilejul săpăturilor efectuate, îm-
Pe teritoriul satului se semnalează ~ 1
preună cu C. Gaiu, în perioada 1977 ---
descoperirea mai multor uneltc de pi<l-
1!181 in punctul "Sub Cetate", pc supra-
tră care au fost atribuite. în genf'ral, epo-
fata aşezării dc epoca bronzului au apă
cii neolitice dar care pot, eventual. s:·l
J ut fragmente ceramice ~1<:· tip Coţofeni.
aparţinii. şi culturii CoţoFeni.
la diferite nivele (pl. IX '14-15 s1 pl. X.'
1--·8). Nu s-au identificat complexe in-
15. CHINTELNIC (cam . .';Jieu-l1vfăg1wmş) chise. desigur dat fiind caracterul limitat
al cercetărilor. Toate materialele se p[lS-
în 1!177, cu ocazia efectuării arăturilor treaz<'l în Muz. Bistriţa.
adânci pentru plantatia intensivă din
nunctul "Ştiubei". a foo:;t deraniată o marP 18. CIREŞOAIA (cam. Braniştea)
aşezare antică de pe suprafata căreia.
împreună cu C. Gaiu. prin repetate cerin Muzeul Cluj se păstrează un topor
cetări de suprafaţă şi un mic sondaj ar- ele piatră de formă amigdaloidâ pe care
heologic, am cules o impresionantă canti- :'11. Roska îl atribuia culturii Cotofeni 2.5:
tate de ceramică aparţinând mai multor
epoci între care şi culturii Cotofeni (pl.
lX/4). Aceleiaşi culturi pare să-i aparţin?! 19. COLDAU (oraş Beclean)
si un topor de marnă publicat separat 22 .
Toate materialele se păstrează in Muz. !n 11uz. Cluj şi in colecţia S. Torma, se
Bistrita. păstrau unelte de piatră şi ceramică atri-
buită de M. Roska culturii Coţofeni 25 8 •
. 16. CHIOCHIS
~:J. Şt. Dănilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 11, sqq.,
G. Marinescu, Marisia, 10, p. :JB cu ilustraţ.ia.
a) Din cercetări de suprafaţă efectuatP 2~ Punctul este semnalat de noi in Marisia,
de-a lungul anilor de pasionatul arheoln~ 13-14, 1984, p. 24. Fragmentul de topor (pl.
XTX-'5) poate fi atribuit atât epocii bronzului
:!O G. Marinescu, Al. Retegan, FI, :], n . .J-14 cât şi culturii Coţofeni.
sqq., pl. II 14. ~ 5 Vezi Kozl, I, p. 67, nr. 164 şi ErdRcp, p.
21 Ibidem, p. 433 sqq, pl. IT/3, 5-G ; G. Mn- 151. nr. 28.
rinescu, Marisia, 10, p, 36 sqq., pl. VIII 15. 25 a M. Roska, Kăzl, 1, p. 83, nr. 316 cu biblia.
Z'l G. Marinescu, Marisia, 13--14, p. 24, pl. grafia mai veche; P. Roman, Cultura Coţofeni,
XIX/3. p. 81, nr. 170.
12
20. CORVINEŞTI (corn. Matei) la Bistriţa, se afW. o întinsă aşezare an-
tică de pe suprafaţa căreia s-au cules
In colecţia şcolară din localitate orga- cioburi aparţinând mai multor epoci între
nizată de prof. A. Filipaş se afla, în 1977, care şi culturii Coţofcni (pl. XI/ 12-13).
ceramică de tip Coţofeni găsită pe terito- Materialele se păstreazii în Muz. Bistriţa.
riul satului, în locuri neprecizate. C.Heva Tot culturii Coţofeni i-ar putea aparţine
fragmente din acest lot am preluat pen- şl unele din uneltele de piatr<l se!)~nalat:
tru Muz. Bistriţa (pl. XI/1). ln legătură anterior 29 pe teritoriul satului în nunc-
cu aceste descoperiri de tip Coţofeni po~ tele "Fundoaia" şi "Grădini".
fi puse şi unele topoare de piatră ser:;
nalate de noi anterior 26.
24. DU:'\JBRAVA (corn. Nuşf':·n;
21. CRISTEŞTII~CICETJLUI {corn. Uriu} . In 1971, in punctul "Fînaţe" a fost de<-

coperit întâmplător un topor perfor:1t de
In Mliz. Cluj se păstrează ceramic<1 <;;i piatră, de form<'i ovo.idală care a· fost atri-
unelte de piatră atribuite de M. Roska buit neoliticului târziu· sau culturii Co-
"epocii eneolitice şi aramei" 27. ţofeni 30 •
22. CRISTUR-ŞIEU (corn. 8ieu-Odorhei) 25. FINTINELE (corn. i\!latei)
a) In punctul "La baie", loc situat la în 1973, într-o Cl•rcetare de suprafaţc't

est de sat şi la nord de soseaua ce ducP pe care am efectuat-o în punctul "Lab",
spre satul Chintelnic, se· află o întins<! loc situat in sh\nga ~oselei ce vine d(~ la
aşezare antică de pe suprafaţa căreia Şt. Matei, la intrare in sat, pe arătură, am
Dănilă şi Lu.şcan Marţian au cules cera- găsit materiale arheologice aparţinclnd
mică aparţinând mai multor epoci, între
mai multor epoci între care şi ceramiC:t
care şi culturii Coţofeni (pl. XI/2). Ma-
terialele se păstrează în col. Sieu-Odorh('i dl' tip Coţofeni (pl. XI'l4-15). Materia-
~i în Muz. Bistriţa (inv. 8267). lele se păstrpază în Muz. Bistriţa (inv.
b) O întinsei aşezare Coţofeni a fost 9728-9729).
depistată de acelaşi Lu~can Marţian in
punctul "La râpă". loc situat lângă po-
dul C.F.R., pe o terasă înaltă a Şi eului. 26. FINTINIŢA (cam. JV!iceştii ele Cîmpie)
Materialul ceramic se păstrează in Muz.
Bistriţa (pl. XI/3-8 ; inv. 8224-8232 ; a) Intr-o cercetare de suprafaţă pC' can~
8570-8574) şi în colecţia sătească Şieu am efectuat-o în 1977 in punctul "La
Odorhei (pl. XI/9-11). cumpănă", loc situat în jurul fostelor
c) Ceramică Coţofeni găsită în punctul grajduri alo CAP-ului, am identificat o
"Fîntîna viilor" se află, de asemenea, in mică aşezare antică de pe suprafaţa că
colecţia sătească Şieu-Odorhci. Din acest reia am cules ceramică de tip Coţofeni
punct se semnaleaz<1 2s şi descoperirea (pl. XI '16-17 ; XII/1--3). Materialul ce-
unor topoare de piatră care, tipolo~ic, pot ramic se păstrează în Muz. Bistriţa.
aparţine şi culturii Coţofeni. b) Cu prilejul sondajului arheologic pc
care l-am efectuat în v&lra satului pen-
23. DIPŞA (com. Galaţii Histriţei) tru lămurirea contextului în care fuseser<-L
descoperite urme funerare de Ha C-D 31,
In punctul "Poderei"', un platou sltunt am găsit şi fragmente ceramice de tip Co-
la cea. 1 km în stânga drumului ce duce ţofeni (pl. XII/4-13). Materialul eeramic
în Muz. Bistriţa.
2ti Şt. Dănilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 18 .~qq,
pl. IV /4 ; V/3, V!Il ; IX/3.
27
Vezi, ErdRep, p. 58, nr. 38. 29 Ibidem, p. 17, pl. VII/1 ; IX/2.
28
Şt. Dănilă, G. Marine~u. FI, 3, p. lB -;qq., :JOG. Marinescu, Mari.da, 10, p. 42, pl. IIl/10.
pl. VIII/2-3. :n tr. Marine~cu, ;lS, :l, p. :l05. sqq.
13
27. JEiCA (com. Mărişelu) 30. LUNCA (com Şieuţ)
!n Muz. Bistriţa (inv. 5694) a ajWls, Pe teritoriul satului este semnalată 3 ~

din cercetări de suprafaţă, o buză de descoperirea unui topor de piatră ovoi-
castron decorată cu mici alveole (pl. XIII/ dal ce poate aparţine culturii Coţofeni fi-
1), ce aparţine culturii Coţofeni. Aceleia5i ind, probabil, contemporan cu locuirea
culturi îi pot aparţine şi topoarele de Coţofeni învecinată de la Ardan 1,Cetate".
piatră semnalate anterior 32_
31. MATEI
28. LECHINŢA
Cercetări de suprafaţă efectuate in 1987
a) In punctul "La Savinca·•, loc situat de C. Gaiu au dus lă identificarea în
în stânga drumului ce vine de la Matei, punctul "După coastă" a unei aşezări de
cercetări de suprafaţă efectuate îa 1961 tip Coţofeni. Materialul ceramic, mărunt
de St. Dănilă au dus la rec0ltarea de ce- dar tipic (pl: XIII!ll-14) se află în Muz.
raiP:ică mărWltă de tip Coţofeni (pl. XIII/ Bistriţa.
2-3). Materialul ceramic se păstrează
în Muz. Bistriţa (inv. 6314-6316). In 1984
aşezarea a fost redescoperită printr-o 32. MARIŞELU
cercetare de suprafaţă pe care am efec-
tuat-o împreună cu C. Gaiu. Cu acest pri- a) Intr-o cercetare de suprafaţă, efec-
lej am recoltat, de asemenea, ceramică tuat<i în 1961, Şt. Dănilc.i a găsit în punc-
Coţofeni (pl. XIII/4-5) ce se află în Muz.
tul "Căstăuţi", loc situat la cea. 500 m
Bistriţa (inv. 17201 ; 17206).
vest de gara C.F.R., o aşezare antică de
pe suprafaţa căreia a cules, între altel•~.
b) ln punctul "Fizeş", loc situat la cea. şi câteva fragmente ceramice de tip C(J-
2 km în dreapta drumului ce duce spre ţofeni (pl. XIII/15 ; XIV /1-2) ce se păs
Chiraleş, prin cercetări de suprafaţă au trează în Muz. Bistriţa (inv. 6383), pre-
fost găsite materiale din mai multe epoci cum şi câteva unelte de piatră atribuite,
între care şi fragmente ceramice de tip de asemenea, culturii Coţofeni 3:>.
Coţofeni (pl. XIII/6-7). Materialul eera- b) O altă aşezare de tip Coţofeni a fost
mic în Muz. Bistriţa (inv. 9375, 9377). identificată, tot în 1961, cu prilejul edi-
c) Ceramică de tip Coţofeni (pl. XIII/ ficării grajdurilor fostului C.A.P. 36. Ma-
8-9) a fost găsită şi în punctul "Pode- terialul, mărunt dar tipic (pl. XIV/3-7)
rei" (inv. 6317), loc situat pc un platou se păstreaz;'i în Muz. Bistriţa (inv. 6388
aflat la ieşirea din localitate, spre He- - 6391).
rina, la cea. 800 m în stânga drumului. c) Tot culturii Coţofeni îi aparţin, foarte
Unele din uneltele de piatră semnalate probabil, şi topoarele de piatră descope-
anterior 3::1 de pe "Poderei" pot aparţine rite pe teritoriul satului, publicate ante-
.
şi culturii Coţofeni.
rior 37 •
29. LIVEZILE 33. MILAŞ
Dintr-o cercetare de suprafaţă efectu- Din punctul "Sub creang" provine tm

ată in 1967 de către Şt. Dănilă în jurul topor perforat de piatră ce. aparţine, pro-
grajdurilor IAS-ului, în Muz. Bistriţa n babil, culturii Coţofeni 31l.
ajuns un fragment din buza unui văscior
bogat ornamentat, de tip Coţofeni (pl. J.t Ibidem, p. 17, pl. XIV/7.
:15 Ibidem, p. 11l pl. XIII/2, 5 şi p. 21, pl.
XIII/10). Nu s-au făcute alte cercetări. XV/4.
:JO Aşezarea a fost semnalată de Şt. Dănilă
J;! Şt. Dănilă, G. Marinescu. FI, 3, p. 17, pl. în PM, 1964, p. 46, n. 1.
X/4; Şt. Dănilă, PM, 1960, fig. 8 ·1 ; G. Mari- :n Şt. Dănilă, G. Marine~cu, FI, 3, p. 18,
nescu, Şt. Dănilă, FI, 4, p. 25, pl. I/4 şi nota. G. pl. IV /2 ; V /2 şi G. Marinescu, Marisia, 10,
:il Şt. Dănilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 13 5qq .. p. 44, pl. V ,'1.
cu ilustraţia. :JU Ibidem, p. H, pl. V /2.
14
34. MINTIV (com. Nimigea) mult 44. şi care, la rându lor, ar putea să
aparţină purtătorilor culturii Coţofeni.
De pe teritoriul satului, în s!Je...:ial din
punctul n Valea Peterchii" în Muz. Cluj a
ajuns multă ceramică şi une1te de piatră. 39. NIMIGEA DE JOS (com. Nimigea)
Dintre aceste materiale unele sunt atri-
buite de M. Roska "eneoliEcului" sub a) Pe teriteriul satului a fost descope-
care, de regulă, include materiale Coţo rit întâmplător un topor de piatră per-
feni 39. Nu s-au făcut alte cercetări. forat, de tip Coţofeni 45.
b) O aşezare Coţofeni a fost identificată
de C. Gaiu în 1987 pe platoul de dea-
35. MOCOD (com. Nimigea) supra satului. Materialul ceramic, mc.l-
rnnt dar tipic (pl. XIV/10-11) se află
M. Roska menţionează că în colecţia I. în Muz. Bistriţa.
Marţian se aflau "cioburi eneolitice" 40 .
ce proveneau din punctul "Purcăreţ". Tot
de aici. se semnalează descoperirea de 40. NIMIGEA DE SUS (com. Nimigea)
cioburi "cu inciziuni" 41. Nu s-au făcut
alte cercetări, dar descoperirile aparţin, In Muz. Cluj au ajuns cioburi, proba-
foarte probabil, culturii Coţofeni. bil de tip Coţofeni 46 ce provin de pe dea-
lul "Cetăţuia' 1 • Nu s-au făcut alte cer-
cetări.
36. MONARIU (com. Budacu de Jos)
41. NUŞENI
In colecţia fostului gimnaziu german
din Bistriţa au ajuns "cioburi cu ornament Pe teritoriul satului se semnalează des-
in zig-zag şi în brazde", găsite în punc- coperirea de unelte de piatră precum şi
tul "Şanţul cu sare" 42. Ceramica aparţine de .,ceramică eneolitică şi de epoca cu-
foarte probabil, culturii Coţofeni. prului" 47. Materialele aparţin mai multor
epoci între care, sigur, şi culturii Coţo
feni 48.
37. MONOR
In mai 1986 am desenat în colecţia şco 42. PETRIŞ (com. Cetate)

lară din localitate materiale arheologice
aparţinând mai multor epoci. Printre In gimnaziul german din Bistriţa se
aceste materiale se aflau şi câteva frag- f.Jăstrau trei topoare de piatră de form:i
mente ceramice de tip Coţofeni (pl. XIV/ "amigdaloidă" 4 care aparţin, foarte, prcJ-
8-9) găsite în punctul "Poienile Gledi- babil, culturii Coţofeni.
nului".
43. PINTICU (com. Teaca)

38. NASAUD
a) Cu prilejul unor cercetări de teren
Pe teritoriul localităţii au fost găsite efectuate în anii 1957-1~160 pe deo.lul
mai multe topoare de piatră 43 ce pot
aparţine aşezărilor semnalate mai de 44 1. 1\Iarţia.n,
Uep, p. -161 ; IJem, Tara ,\'ă
săudului, p. 13; D. Berciu, HevA1·h, V/1, 1942,
:J1J Vezi Kozl, I., p. 7G, nr. 228 ; ErclRep, p. p. 50, nr. 348 ; M. Roska, Erdi?ep, p. 1~9. nr. 90.
209, nr. 27 cu bibliogr. mai veche. 45 G. Marinescu, Marisia, 10, p. 4G, pl. V/5.
40 Ibidem, p. 253, nr. 20. 4!i M. Ro.~ku, Kozl, I, nr. 227, p. 75 ; Id., Erd
41 I. Morariu, AS, nr. 18, 1936, p. 448. nep, p. 209, nr. 26 ; P. Roman, Cultura Coţofeni,
4l M. Roska, Kozl., 1, p. 69, nr. 174; ErdRep, p. 83, nr. 246.
p. 156, n'r. 74 ; P. Roman, Cultura Coţofeni, p. 41 M. Roska. Kozl, 1, nr. 13, pl. 1 ; ld., Erd
83, nr. 241. Rep, p. 26, nr. 93 cu bibliogr. mai veche.
4J Şt. Dănilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 18, pl. 411 Vezi P. Roman, Cultura Coţofeni, p. 83 nr.
X/6; G. Marinescu, 1\Iarisia, 10, p. 44 sqq, pl. 169.
V/3-4. w M. Roska, Kozl, I, p. 75, nr. 237.
15
,.Cetăţii"' din localitate, Şt. D<-inilă a cules 46. RUSU DE SUS (com. Nuşeni)
cc~ramic<l. antic:\ ~i feudală timpurie care
se păstreaz<-l în Muz. Bistriţa. Ccramica Din puncte neprecizate, în Muz. Cluj
antică a fost datată de autorul mentionat (1, 4292-4304) 'se păstrează ceramică
in a doua cpoc<-'i a fierului 50 . Examii-larea atribuită "epocii eneoltice şi brenzului" 54 .
materialului ceramic în discuţie (inv. 8987 Este de presupus că unele cioburi "eneo-
--8988 ; 8990--8994 ; 8995--8998) ne-a Litice" aparţin culturii Coţofeni. Tot ace-
arătat însă că atribuirea acestei ceramici leiaşi culturi i-ar putea aparţine şi un
celei de-a dGua epoci a fierului este im- topor de piatră găsit pe teritoriul locaU-
probabilă căci cele mai multe dintre frag- tăţii în ultimii ani ,j.;.
mentele ceramice, inclusiv unul ilustrat
de Şt. Dănilă ca dacic (fig. 32;1) aparţin,
sigur culturii Coţofeni (pl. XIV.12--15). 47. SA.TU Nor_· (com. Cetate)
Desigur că o astfel de încadrare a ma-
terialului arheologic de la Pinticu "Ce- Pe teritoriul satului se semnalează des-
tate" ridică semne de întrebare asupra coperirea mai multor unelte de piatră,
momentului de început a fortificării dea- dintre care cel puţin câteva :>f; ar putea
lului, o situaţie astfel similară cu cc•a a aparţine culturii Coţofeni.
"cetăţilor" de la Ardan, Arcalia şi, poate,
Rusu Bîrgăului. Numai cercetările viitoare
pot oferi date concludente pentru Rceastă 48. SALCUŢA. (com, Sînmihaiu
chestiune'. de Cîmpi.e)
b) Un topor perforat de piatră desco-
perit pe teritoriul satului 5 1 poate fi pus, În punctul "Observator", loc din care
eventual, în leg<1tur~1 ~i cu locuirea Coţo s~ttenii extrag nisip pentru diferite con-
feni de pe "Cetate". strucţii, în iulie lfHH au fost d~coperi
te .il fragmente ceramice de tip Coţofeni
(pl. XX '1--4). Materialele se păstrează în
44. RUSU BJR.GAULUI (com. Josenii Muz. Bistriţa. Nu s-au făcut alte cerce-
Bîrgăului) t;:-tri.
Pe dealul "Contenita", loc situat la est

de nî.ul Bistrita. St. Dănilă a cules în 49. SĂRATA (oraş Bi-striţa)
1963 ceramică ~nti~ă pe care a atribuit-o
celei de-a doua epoci a fierului 5:!, Un topor perforat de diorit, semnalat
Examinarea materialului aflat în Muz. pe teritoriul localităţii 58 aparţine tipologie
Bistriţa (inv. 8936-8941 şi 1027H-l 0283) neoliticului târziu sau culturii Coţofeni.
ne-a arătat îns<:l. că această încadrare este
discutabilă căci. cel puţin wwle fragm!:'nte
ceramice (inv. 8939), aparţin cu certitu- 50. SARĂŢEL (corn. Şieu-Măgheruş)
dine culturii Coţofeni (pl. XV,'l).
In punctul "După grădini" în 1979 am
identificat printr-o cercetare de suprafaţă
45. RUSU DE JOS (oraş Bec!ecm) efectuată împreună cu C. Gaiu, o m1ca
aşezare antică din aria căreia am cules
Pe teritoriul satului se semnalează ·Je<;-
coperirea unui topor fragmentar de an- Informaţie N. Vlassa.
;'rJ
dezit care poate aparţine culturii Coţo
'' G. Marinescu, Şt. Dănilă, FI, 4, p, 32 sqq,
feni 5:J. pl. IT/4.
:,ti Şt. Dănilă, PM; Hl60, p. 161 sqq, fig. 7/
r,u Şt. Dănilă, FI, 2, p. !JU sqq, fig. 32/1-2. 1-6 ; Şt. Dănilă, G. Ma1·inescu, FI, 3, p. 19 sqq,
pl. XIV/5.
51 St. Dănilă, G. JVIarinescu, FI, 3, p. 18, pl.
;; 7 Materialele ne-au fost predate de studen-
XI/3.'
5~ Şt. Dănilă, FI, 1, p. 263; FI, 2, p. 102-103. tul Olten Chitu, autorul descoperirii.
53 Şt. Dănilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 18, pl. .-oll Şt. Dănilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 19, pl.
XI/2. VIII/1.
16
ceramică aparţinând mai multor epoci în- ţofeni. Precizăm ca m colecţia Muz. Bis-
tre care şi culturii Coţofeni 59 (pl. XV /2). triţa nu se află materialul pe care auto-
rul menţionat îşi baza semnalarea.
51. SEBIŞ (com. Şieuţ)

56. ŞIEU
Pe teritoriul satului se semnal.eaz-i dr~s
coperirea unui topor ovoidal de i .iatr.:i ')i a) Din vatra satului în Muz. Bistriţa
a unei măciuci 6°. Ambele piese pot fi atri- (inv. 8692) a ajuns un fragment ceramir
buite culturii Coţofeni, fiind, eventual, de de tip Coţofeni (pl. XV /7).
pus în legătură cu aşezarea Coţofeni de b) Ceramica de tip Coţofeni (pl. XV/8)
la Ardan "Cetate". a ajuns în Muz. Bistriţa (inv. 8525) şi din
punctul "Podul Ardanului".
52. SII..IVAŞU DE CIMPIE c) în colecţia şcolară din localitate, or-
ganizată de praf. Boarescu Simion, se
află ceramică Coţofeni ce provine din
Din cercetări de suprafaţă efectuate pe
teritoriul satului în punctul "După deal". locuri neprecizate. Tot locuirii Coţofeni
în Muz. Bistriţa (inv. 10289-10290) au i-ar putea aparţine şi descoperirile de to-
ajuns câteva fragmente ceramice de tip poare de piatră semnalate anterior 64.
Coţofeni (pl. XV /3). Nu s-au făcut alte cer-
cetări.
57. ŞIEU-MĂGHERUŞ
53. SIMIONEŞTI (com. Budacu de Jos) a) Cu ocazia săpării unei gropi de si-
loz in vatra satului, a fost descoperită ce-
în punctul "Măgura" se semnalează ramică de tip Coţofeni 1;5 (pl. XV/9-10).
descoperirea a două topoare ovoidale de Materialul arheologic se păstrează în Muz
piatră fil care, tipologie, aparţin culturii Bistriţa (inv. 8541--8543).
Coţofeni. b) Ceramică de tip Coţofeni a fost des-
coperită şi în punctul "între hotare", la
ie!';oirea din sat, în dreapta drumului spre
54. SJNIACOB (cam. Lechinţa) Bistriţa. Materialul ceramic în Muz. Bis-
triţa, inv. 8949-8950.
a) în colecţia gimnaziului german din
Bistriţa se afla un topor de piatră atribuit
de M. Roska culturii "eneolitice" G2. 58. ŞIEU-ODORI-IEI
b) O aşezare Coţofeni am depistat în
1980 pe teritoriul satului cu prilejul efec- în anul 1985, în vatra satului, respec-
tuării de arături adânci pentru Livada in-
tiv în grădina locuitorului Năsăudean
tensivă de la marginea vestică a localită
Ioan, a fost găsit întâmplător un topor
ţii. Materialul ceramic (pl. XV/4-6) se
ovoidal de gresie cuarţitică neagră (pl.
păstreaz<l. în Muz. Bistrita.
XV/11), spart lateral şi care mai păstra
la partea dinspre muchie urma unei per-
forări anterioare. Toporul se păstrează în
55. STUPINI (cam Sinmihaiu de Cîmpie} col. sătească Şieu-Odorhei.
Şt. Dănilă menţionează G3 descoperirea Tipologie toporul poate fi atribuit cul-
pe teritoriul satului a unei aşezări Co-
turii Coţofeni. Aceleiaşi culturi i-ar putea
aparţine, eventual, şi alte topoare de pia-
59
Aşezarea se afhl în \'atra satului, în spa-
tele primelor case din stînga drumului ce duce
spre Arcalia. GJ Şt. Dănilă, SCIV, 18, 1967, 3, p. 497.
c,o Şt. D~nilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 19, sqq,
64
D. Berciu, RevArh, V /1, 1942, p. 60/447;
pl. IX/4 ş1 XV /2. G. Marinescu, AS, 3, 1975, p. 313 şi bibliogra-
l:l Şt. Dănilă, Pi'(ţ, 1960, p. 158 sqq, fig. 4 .'2-3. fia ; Idem, Marisia, 10, 1980, p. 48, pl. VI /1.
~l M. Roska, Kozl, I, p. 79, nr. 274 ; ldem, G:l Vezi N. Vlassa, Şt. Dănilă, Apulum, VI, p.
ErdRep, 261/89. 46, n. 5.
17
1 - Rc,·ista Bistriţel
tră semnalate anterior pe teritoriul sa- 63. ŢJGĂU (cam. Lechinţa)
tului 66 .
a) Cerc-etări do suprafaţă efectuate în
1982 în punctul ,,Fişcauă" au dus la recu-
59. ŞIEUŢ perarea de material ceramic aparţinând
mai multor epoci între care şi culturii Co-
În punctul "Peste vale", un mic platou ţofeni (pl. XVI, 3). Materialul ceramic în
situat în imediata apropiere a podului Muz. Bistriţa (inv. 17011).
CFR, se află o micii aşezare antică de pc b) Pe teritoriul satului se semnalează
suprafaţa dtreia, în colecţia şcolară lo- descoperirea unui topor de piatră (inv.
cală organizată de regretatul prof. I. Cer- 0732) ovoidal, de tip Coţofeni Gll.
nucan, a ajuns ceramică de tip Coţofcni
(pl. XV.'12) şi Wietenberg. O parte dintre
aceste materiale au fost preluate de mine, 64. UNIREA {oraş Bistriţa)
in 1975, pentru Muz. Bistriţa (inv. 9459
- 9461). 1n 1979 am efectuat o nouă cer- Pe teritoriul localit[tţii se semnalează 69
cetare la faţa locului. Materialele găsite dcst'operirea unui topor de gresie cuarţi
cu acest prilej reconfirmă vechile desco- tică neagră de form;i ovoidală care apar-
periri. ţine, foarte probabil, culturii Coţofeni.
60. ŞINTEREAG 65 VERMEŞ (com. Lechinţa)
In vatra satului, în jurul bisericii re- Din punctul "Pe faţă" în Muz. Bistriţa
formate şi în punctul "Cremene", cercetări (inv. 6438-6444) au ajuns fragmente ce-
de suprafaţă efectuate în mai multe rân- ramice aparţinând mai multor epoci între
duri au dus la recoltarea unui bogat care şi câteva de tip Cotofeni (pl. XX/5
- 6'), • .
material arheologic aparţinând mai multor
epoci între care şi culturii Coţofeni (pl.
XV /13-16). Materialul ceramic se păs
trează în Muz. Bistriţa (inv. 9272, 9560 - 66. VIIŞOARA (oraş Bistriţa)
9561).
!1) î.n Muz. Cluj se aflau unelte de pia-
tra ŞI fragmente ceramice atribuite de
61. TEACA M. ~oska "eneoliticului !ii epocii cupru-
lui" •0.
Dintr-o descoperire izolată fiicut<i pc b) Un topor pcrforat, lucrat dintr-o
teritoriul satului, în Muz. Bistriţa (inv. gresie cuarţiticl't neagră semnalat ante-
6733) a ajuns un topor fragmentar de rior 71 poate fi atribuit şi culturii Coţo
piatră de tip Coţofeni 67.
feni.
c) La ieşirea din localitate, în dreapta
şoselei ce duce spre Beclean, în 1980 cu
62. Ţ AGU (cam. Budeşti) prilejul executc"trii arăturilor adânci pen-
tru plantaţia intensivă a fost deranjate"! o
întinsă aşezare antică de pe suprafaţa C:t-
Cercetări de suprafaţă efectuate în
punctul "Rotunda" au dus la descoperirea reia am t'Ules, în mai multe etape, îm-
preună cu C. Gaiu, multă ceramică apar-
în 1962 a unei mici aşezări de tip Coţo
ţinând la diferite epoci inclusiv culturii
feni (pl. XVI/1-2). Materialul ceramic Coţofeni (pl. XVI/4-6; XVII/1-8). Tot
se află în Muz. Bistriţa, inv. 9228--9229. de aici provine şi un topor ovoidal de pia-
Ibidem, pl. XV, ·1.
ii!!
!iG Şt. G. Marinescu, FI, 3, p. 19 sqq,
Dănilă, Ibidem, pl. VIIi/G.
ii9
pl. VI /2 ; G. Marinescu, Marisia, 10, p. 49, pl. 7u Vezi, Kiizl, 1, p. 51, nr. 38 : ErdRep, p.
VI/3. 38. nr. 91 cu bibliografia mai veche.
07 Şt. Dănilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 19 sqq, 71 Şt. Dănilă, G. Marinescu, FI, 3, p. 19 sqq,
pl. XVI/2. pl. VII/3.
18
tr[t atribuit anterior culturii Coţofeni n, c) In 1976 în punctul "La ţiglă" am
Toate materialele se păstrează în Muz. identificat, împreună cu prof. I. Moldo-
Bistrita. van din localitate, o bogată aşezare Coţo
d) Ceramică de tip Coţofeni (pl. XVII/ feni. Materialul ceramic tipic (pl. XVIII/
9) a ajuns în Muz. Bistriţa ~i din punc- 2-9) se păstrează în Muz. Bistriţa ~i în
tul ,.Izvoarele sulfuroase", loc situat la colecţia şcolară Visuia.
cea 2 km vest de plantaţia intensivă şi d) O mare aşezare Coţofeni a fost des-
la cea 400 m in dreapta !jOselei ce duce coperită de preotul Stuparu Augustin în
la Beclean. punctul 11 Pădurea Cornilor". Materialul
arheologic recoltat (un străpungător de o~
şi ceramică) se află în Muz. Bistriţa (pl
67. V/SUIA (com IV/iceştii de Cîmpie) XVIII/10-13 ; XIX ; inv. 9614-9630).
Nu s-au făcut alte cercetări.
a) Cercetări de suprafaţc'i efectuate dP e) Un topor de piatră descoperit întîm·
St. Dănil[t în1961 au dus la identificarea plător pe teritoriul satului ar putea apar-
~nor aşezări antice de pe suprafaţa că ţine, eventual, culturii Coţofeni 74
rora s-a cules şi material ceramic de tip
Coţofenl. Aceste puncte sunt : "Sărătură"
(pl. XVII,'10 ; inv. 6406-6407) ; "Feţi 68. VIŢA (com. NuşeniJ
~oara" ;:J (pl. XVII/11 ; inv. 6482) şi "Po-
derci" (pl. XVII '12-13: inv. fi470-6471). Din descoperiri întâmplătoare făcute in
b) Alte puncte cu descoperiri Coţo punctul 11 Podulari" provin mai multe to-
feni am identificat în 1974 prin cercc- poare ce aparţin tipologie culturii Coţo
t[tri de suprafaţă în punctul "Cosmos" (pl.
feni 75• Aceste descoperiri pot fi puse în
XVII/14), "Tăul Ţagului" (pl. XVII/15)
legătură cu apariţiile mai vechi de to-
~i în jurul casei "Moldovan Leon (pl.
XVII/16 si XVIII/1 · cercetare C. Gaiu. poare de piatră de pe teritoriul satului
1987, inv. ·16654). · ' şi atribuite, de asemenea, culturii Coţo
feni 76•
71 G. Marincscu, Marisia, 13-14, p. 31-32,
pl. XXIX/3.
ÎJ Şt. Dănilii, G. Marinescu, FI, 3, p. 20 sqq,
IJ De aici provine ~i o teslă de cuarţit care
poate aparţine c. Coţofeni. Vezi Şt, Dănilă, G. pl. IX/1; G. Marinescu, J'vlarisia, 10, p. 51, pl.
Marinescu, FI, 3, p. Il sqq, pl. III/3, inv. 5313. VII/2-4, VIII/1.
7·1 G. Marinescu, Marisia, 10, p. 50-51, pl. 71 ; M. Roska, Kăzl, I, p. 83, nr. 318 ; ErdRcp,
VIII/3 şi nota 28. 304/74 cu bibliografia mai veche.
HECHEHCHES ET Dl?.COUVERTES ARCHfOLOGIQUES APPAHTENANT

/\ L'/\GE DU BRONZE PRIMITIF (LA CULTUHE DE COŢOFENI)
AU NORD-EST DE LA TRANSYLVANIE
-Resume-
Dans la cad1·e d'un programme plus vaste tematique 68 endroits de decouverts ceramiques
rle misc en valeur des objets et des decou- ou de materiei lithique attribues a cette eul.
vertc's de l'espaee du departement de Bistriţa ture. La majorite proviennent des habitats ou-
Năsăud l'auteur realise dans cette etude un re. verts mais un certain nombre ele points forti-
pertaoire des decouvertes de la culture de Co. fies par les porteurs de cette eul ture est signale,
ţofeni. On a decouvert accidentellement ou sis. aussi.
19
8
Pl. 1 - 1-6 Arcalia .,Cetate"; 7 Arcalia .,In p<'ri"; 1'-11 ,1 rchwd

.,La Dilme", 12-16 Archiud "Dupd grddini". Mărimea : 1/2.
. .
9
Pl. IV~ 1-11 Bistriţa .,Han", B VI/1973. Mărimea: 1;2.
;r---------------,----- --------------,
1
1
1
1
1 :
1
.
\ \
' 1 ;
'- j. ,
' ............ '................ . ",;""
.... _____ ----~---- -----
Pl. V - 1-9 Bistriţa ,.Han" B VII/1973. Mărimea: 1-4= 1/: 4-5=1/4,
Pl. VIII - 1-5 Budeşti .,Ţigla lui Jonaş"; 6 Budeşti ,.Ciurgău": 7-17
Budeşti "La slinci". Mărimea : 1/2.
' Pl. IX - 1 Budurleni "Intre păraie"; 2-3 Bungard .,In vii"; 4 Chintelnic
.Ştiubei"; 5-6 Chiochiş .,Pe clejă"; 7 Chiochiş .,După grădini"; 3-10
Chiochiş "După deal"; 11-13 Chiochiş ,.Hodăstău"; 14-15 Ciceu-Corabia
"Sub Cetate". Mărimea; 1= 1,1; 2-3; 5-15= 1/12.
~ ~OU ~ C ~~~ ~ D~
~·~ODO~CtD~DDU
1 9
l~.
~······.mlm
1 15
Pl. XIII - 1Jetc; 2-5 Lechinţ .,La Savinca"; 6-i LP.chinţn "Fizeş":
8-9 Lechinţa "Poderei"; 10 Livezile; 11-14 Matei ,.Dupd coastii";
· 15 Mdrişeltu ,.C4stduţi". Mărimea: 1/2.
-------
----1:' . ·'
. :::::.o:i.:;~'t·~':f!t:i:~D1.::.\.;_~~:.i_~fJ· .
. ·. '·>· .. ·.:.
Pl. XVI - 1-2 Ţagu ,.Rotunda"; 3 ŢiglJ.u ,.Fişcauii"; 4-6 Viişoara "Livadn
' intensiv4" ; Mărimea : 1 f2.
Pl. XV 1I - 1-R Viişoara ,.Livada intensivă"; 9. Viişoara .,Izvoarele sulfuroase":
10 Visuia .,Sărăturil"; Il Visu.ia .Feţişot;tra; Visu.ia "Pode1·ei"; Visuia .,Cosmos";
15 Visu.ia .,Tăul Ţagu.lui"; 16 Visuia .,Casa Moldovan Leon". Mărimea: 112.
\ -~~
..·;. .. .'.·Jj ..
"'.:/.;;--~:. :···
:
5
Pl. XX - 1-4 Sălcuţa ,,Observator"; 5-6 Vermeş .,Pe faţă"
PIESE DE BRONZ DIN DEPOZITUL DE LA DIPŞA
IN MUZEUL DE ISTORIE NATURALA DIN VIENA
CAROt, KACSO
Din marele depozit, descoperit iÎ!n 1911 în parte de cUloare albăstruie, in rest de
în localitatea Dirpşa (com. Galaţii Bistriţei, culocu·e vertie deschis, ornamentul de tii-
jud. Bistriţa-Năsăud), şapte piese au ajuns unghiuri adîncite este aproape comiPlet
în colecţia Muzeului de Istorie Naturalii. şters. Lung. --- 10,5 cm, greut. - 228 gr.
din Viena. Ele au fost descrise sumar de Nr. inv. 47370 (pJ. I. 2.).
către M. PetrE'scu-Dîmboviţa 1, fărci a fi 3. Fragment din corpul unui celt ma•
însă pînă în prezent ilustrate in desen sau siv, orr1amentat cu linii reliefate. Patina
în fotografie. Publicarea acestui lot de pi- verde închis.' Lung. păstrată - 5,4 cm.,
ese este necesară, întrucît d conţine ş1 greut. - 28 g.r. Nr. inv. 47872 (pl. I, 3.).
una de factw-ă mai deosebită, care a fost 4. Partea inferioară a unei di'il ţi cu sec-
inexact definită, dar şi pentru că în acest ţiunea drcptunghiulară. Patina verde în-
fel .se cunoaşte mai bine una dintre cele chis. Lung. păstrată - 3,5 cm, greut. -
mai importante mărturii ale metalurgiei 12 gr. Nr. inv. 47874 (.pl. I, 4.).
bronzului din nord-estul Transilvaniei 2. fi. Daltă reâlizată din !Partea infel·ioară
1. Celt-ciocan realizat dintr-un celt de a unui topoi" cu arilpioa'l:'e. Porţiunea rup-
tip tram;ilvănean, ornamentat cu nervuri tă a fost bătută cu ciocanul, astfel a re~
longitudinale, înscrise în tritmghiurile a- zultat o suprafaţă netedă, aproape dreap-
dlîncite. Su,prafaţa de lovire, de formă a- tă.: -Tăişul ascuţit, cu UTme de pilitură,
proximativ dreptunghiulară, este uşor ro- foarte· probabil recente. · Patina verde în-
tunjită şi evazată pe· amlbele laturi lungi. chis. Lung. ~ 6,8 cm, greut. - 86 gr. Nr.
Patina velide-negricioasă. Lung. - 8,4 cm inv. 47873 (pl. I, 5.):
greut. - 194 gr. Nr. inv. 47871 ~pl. I, 1). 6. Fragment de formă aproximativ drep-
2. Celt de tip transilvănean variant<J tunghiulară dintr-o turtă de bronz. Lung.
A2. Tăişul uzat. In zona torţii se păstrea - 12,3 om, lat. - 7,1 cm, greut. - 1032
ză un rest de tu:vnare. Este deteriorat in gr. Nr. inv. 47876. (pl. I, 6.).
mai multe porţiuni, mai accentuat pe la- 7. Turtă de bronz de formă aproxima-
tura îngustă de sub toartă. Pe una din 1a:- tiv circulară, din care au fost tăiate bu-
turile lungi, din cauza patinei maligne, căţL Diam. maxim - 15 cm, greut. -
2160 gr. Nr. inv. 47875 (pl. II, 1.).
Fără îndoială, piesa cea mai interesantă
1 M. Petrescu-Dîmboviţa, DepoziteZe de bron-
zuri din România, Bucureşti, 1977, p. 92; idem, din lotul prezentat este celtul-ciocan. Po-
Die SicheZn in Rumănien mit Corpus der jung- trivit descrierii lui M. Petrescu-Dîmbovi-
und spătbronzeitlichen Horte Rumiiniens, PBF, ţa :l, exisă şi alte oelturi-docan în depo-
XVIII, 1, MUnchen, 1978, p. 119. zitul de 1a Dilpşa. Acestea sunt conside-
2 Piesele le-am ~tudiat în noiembrie 1991, cu
ocazia unei documentări, care a fost finanţată de
rate de B. Wa,nzek ca fiind realizate tot
Muzeul de Istorie Naturală din Viena, in urma
amabilei intervenţii a doamnei dr. Elisabeth
Rutkkay şi a directorului Secţiei de Preistorie J M. Petrescu-Dîmboviţa, DepoziteZe , p. 92,
(Prahistorische Abteilung), domnul dr. Fritz Ec- :JL 138, 1-'-2; idem, Corpu.s , p. 119, pl. 94, 36-
kart Barth. :39.
21
prin transformarea unor celturi "· ilustra- ritate ca unelte în procesul de producere
ţia pieselor nu cuprinde suficiente detalii şi prelucrare a plăcilor de bronz H. Lip-
pentru a se putea aprecia acest fapt. sa lor din ansamblurile ce aparţin Bron-
Cu excepţia celtului-ciocan de la Au- zului timpuriu, caracterizate de asemenea
gustin "• datat în perioada corespunzătoa printr-o prezenţă masivă a pieselor din
re cu faza Reinecke Bz D, toate celelalte placă de bronz, a fost explicată prin fap-
exemplare tran:silvănene realizate prin tul că în perioada respectivă lucrările de
transformarea unor celturi şi care au ~n toreutică au fost executate cu alte cate-
trat în compoziţia depozitelor se încadrea- gorii de unelte 15 . În Transilvania, limi-
ză in perioada Hallstatt A. Acestea sW1't tele cronologice ale prezenţei celturilor-
aşa-numitele depozite-atelier : Dipşa, Guş ciocan sunt perioadele Bronz D şi Halls-
teriţa II, Şpălnaca II 6, Uioara 7. Piesa de tatt B, concentrarea lor maximă găsindu
forma cea mai apropiată celtului-ciocan se însă în HaHstatt A.
de la Dtpşa se găseşte în depozitul de la In timp ce în depozitele perioadei Uriu
Şpălnaca II 8. obiectele care au suferit diferite trans-
Tot din Transilvania, fără precizarea fo~mări pentru a fi refolosite sunt puţine,
~ocalităţii de desooperire, .provin alte două in depozitel.e perioadei Suseni şi în spe-
celturi-ciocan, confecţionate de asemenea cial in aşa-numitele depozite-atelier. nu-
din celturi de tip transilvănean, unul păs mărul lnr creşte simţitor. In afara celtu-
trat la Muzeul Naţional din Budapesta rilor şi topoarelor cu aripioare modificate
(pl. II, 2) 9, celălalt la Muzeul Der1 din în celturi-ciocan, in aceste depozite se
Debrecen (pl. II, 3) 10. Deşi nu se cunoaş găsesc pumnale confecţionate din spade,
te contextul in care au fost găsite, având cuţite din seceri. verigi din brătări etc.
în vedere variantele de celturi din catre O astfel de piesă este şi dalta (pl. I, 5.).
au fost realizate 11. ele se datează tot in Cu siguranţă, piese de bronz care au pri-
perioada Hallstatt A. mit alte destinaţii decât cele pentru care
In afară de Transilvania, piese de acest au fost confecţionate au existat şi in pe-
fel se găsesc şi în alte zone ale spaţiului rioada anterioară. Faptul că ele sunt pre-
cal'pato-dunărean, un număr mai mare
zente mtr-o cantitate sporită în perioada
apăTând ·În Ungaria 1~ şi Croaţia 13. Ele
Hallstatt A este foarte probabil consecin-
ţa unor modificări în obiceiuri de depu-
apartin cu precădere tot perioadei Halls-
tatt A. nere.
Celturile-ciocan, indiferent de modul 11<
tiC
*
lor de confecţionare : turnate în acest fel
sau realizate din obiecte ce au avut initial
altă destinaţie (celturi, topoare cu ari.pi- In Muzeul de Istorie Naturală din Vi-
oare), au fost folosite în marea lor majo- ena, în afara unor depozite de bronzuri
şi te~aU!re de aur transilvănene (1'urda,
Coştiui I, Sighetul Marmaţiei, Coruia, Dip-
4 B. Wanzek, Acta praehistorica et archaeolo- şa, Brăduţ, Vaidei etc.). se păstrează şi
gica 24, 1992, p. 268. Lista '5.
5 M. Roska, ErdRep, p. 29, nr. 5, fig. 23, 2.
câteva piese izolate de bronz, majocitatea
s B. Wanzek, loc. cit. fiind celturi. Cele ce aparţin perioadei
7 F. Gogâltan, EphemNap, 3, 1993, fig. 6. 2. Hallstatt B le-am p;rezentat într-un alt
8 H. Dumitrescu, Dacia 5-6, 1936-1937 (1938), studiu, împreună cu alte vestigii ale aces-
fie. 5, 1 şi 6, :-~.
9 Colecţia Floth, nr. in\'. 1. 1907. 56. Lung. - tei perioade 16, aici public o piesă data-
8,3 cm. bilă în perioadele Bronz D - Hallstatt
lU Nr. im·. IV. 19C4. G7. Lunf!. - 9,1 cm. A, provenită dintr-o localitate nepreciza-
n Cf. M. Rusu, Sargetia 4, 1966, p. 24 sqq. tă din Bihor şi care a aparţinut colecţiei
12 A. Mozsolics, Bronzefunde aus Ungarn. De-
potfundhorizonte von Aranyos, Kurd und Gyer-
mely, Budapest, 1985, p. 39 sq. ; B. Wanzek, loc.
r.it. H A. Jockenhovel, Germania 60, 1982, p. 461
K. Vinski-Gasparini, Kultura polja sa zara-
lJ sqq. (cu literatura mai veche).
mu u sjeverr.oj Hrvatskoj, Zadar, 1973, pl. 50, 15 Ibidem.
14, pl. 61, 5-G, pl. 78, 15 ; P. Scauer, Jahrb- It; C. Kacs6, KphemNap 4, 1994, fig. 4 (sub ti-
RGZM 21, 1974, fig. 3, 3 : B. Wanzek, 1oc, ci~. par).
_...
')?
Spottel. Este vorba de un celt de tip tran- tă. Patina este aproape complet ştearsă,
silvănean, varianta A 2, cu o spărtură lon- culoarea piesei fiind negricios-roşiatică.
gitudinală, pornită de 'la bordura gă'W'ii Lung. - 12,4 cm. Nr. inv. 17971 (.pl. II,
de în:mănuşare, şi cu o parte din tăiş rup- 41.
BRONZESTUCKE AUS DEM DEPO'!l VON DIPSA IM NATURHISTORISCHEN

MUSEUM IN WIEN
- Zusammenfassung -
Aus dem Depot von Dipşa (corn. Galaţii Bis- Es wird ebenfalls zwei Tilllenhammer aus um-
triţei,jud. Bistriţa-Năsiiud) gelangten ins Natur- gearbeiteten Tilllenbeilen vom transsilvanischen
historiches Museum in Wien folgende Bronzes- Typ, die aus nicht prazisierbaren transsilvanis-
tilcke: Tilllenhammer aus umgearbeitetem Tiil- chen Ortschaften stammen und im Nationalmu-
lenbeil vom transsilvanischen Typ, 'I'illlenbeil seum in Budapest, bzw. im Deri Museum in De-
vom transsilvanischen 'I'yp, Bruchstltck eines brecen aufbewahrt werden, sowie ein Tilllen-
Tilllenbeiles mit Hippem·erzierug, Bruchstlick beil vom transsilvanischen Typ aus der Samm-
eines MeiBels. MeiBel aus umgearbeitetem Lap- lung des Naturhistorischen Museums in Wien,
penbtil zwei Gu!)kuchen. vorgelegt.
~3
-
1 4
o
..
--~==~
5
c=~..-cm
PL 1 - Piese din depozitul de la Dipşa.
2 c
V3
o
..
--~==~
5
c=~. .-cm de laPl.Dipşa.
II - 1. Turtă de bronz din depozitul
2-3. Celturi-ciocan din Transilvania
http://cimec.ro /4.http://complexulmuzealbn.ro
Celt din Transilvania.
4
CONSIDERAŢII ASUPRA HABITATULUI GETIC
DIN ZONA CASCIOARELE, JUD. CALARAŞI
VALERIU SIRBU
Ne propunem să prezentăm, intr-o ma·· apărare : a) botul de terasă a fost izolat

ni~ă sintetică, unele observaţii asupra de restul terenului printr-un imens şanţ,
săpăturilor arheologice întreprinse în 9 cu o deschidere la partea superioară de
aşezări getice 1, situate intil.·-un mediu nd- peste 30 m şi o adâncime de minimum
tural similar, răspândite pe o distanţă de 6 m, b) aproape de marginea şanţului, în
circa 10 km (Fig 1). aşezare, s-a ridicat un val de pământ, cu
Toate aşezărik, cu suprafeţe cuprinse miezul ars, poate întărit cu palisadă din
între 0,5-1,5 lw, se aflau pe terasele lemn şi c) probabil, după abandonarea
joase sau mijlo::ii ale Dunării, pe maluri· valului, s-a construit un zid de piatră cal-
le fostului lac Greaca sau ale bălţilor din .caroasă cu paramentul exterior fasonat.
apropiere ; cu excepţia sitului din ,,D'aia Pe baza ansamblului inventa·rului, înde·
parte", toate celelalte aşezări sunt nefor- oseb.i a ştampilelor de amfore .greceşti,
t.ificate. locuirea getică de aici se poate data de
Precizăm că în nici un sit să:pătuJ.·ile ar- la mijlocul sec. IV - până spre sfârşitul
heologice n-au epuizat zonele de interes sec. II î. de Olu·.
arheologic, iar cercetările, cu exceptia ce- . Până în prezent, aici s-au descoperit 2
lei din "D'aia parte·', au avut caracter de ed,ificii de cult, 11 locuinţe de suprafaţă,
salvaJ.·e. Din .păcate, în majoritatea cazu.,. 22 gr<;>pi şi. o fundaţie d.in piatră calca-
rilor lucrările de terasare au .distrus ves:.. roas~ nefasonată :1•
tigiile arheologice, rămânând relativ in- A'?€zările nefortificate le vom prezen-
tacte doar cele de la "Şuviţa Hotarului" ta, in ordill1ea poziţiei, pornind de la est
şi "D'aia parte". spre vest.
2) J'e terasele de jos şi mijlocie ale fosc
I. .4ŞEZARI tei bălţi "Senina", în punctul "Şuviţa Ho-
tarului" 4 s-a aflat o importantă aşezare
1) Aşezarea din "D'aia parte", situată getică, cu o suprafaţă de peste 1 ha (Fig.
aproap-e 1n mijlocul zonei cercetate, cu o 8/2), din care s-au săpat numai circa 300
suprafaţă de peste 1 ha, se află pe un bot m~. În sec. lV î. de Chr., comunitatea gc-
de terasă, înconjurat pe laturile de vest tică a locuit numai pe terasa de jos, pen-
şi sud de apele lacului Cătălui, iar pe cele tru ca în sec. IIJ-J î. de Chr. ea să se
de nord şi est de un impozant sistem de extindă şi pe terasa mijlocie.
apărare 2• •(Fig. 8/1). Sistemul defensiv
:! V. Sîrbu, D. Şerbănescu - Cercetările arhe-
era constituit, probabil, din trei linii de ologice de la Căscioarele - "D'aia parte", Jud.
Călăraşi. Campania 1993, comunicare la a
1 O variantă, mai redusă, în limba franceză
XXVIII Sesiune anuală de rapoarte preliminare
a acestui studiu va apare în Actele Symposio- de săpiituri arheologice. Satu Mare, 12-15 mai
nului .,Cult"'!;ra tracică în nord-vestul Bulga1·iei", 1984.
ce s-a desfaşurat la Montana (Bulgaria) între ~ Cercetări efectuate, in anii 1989-1991, de
2-4 noiembrie 1993 ' V. Sirbu, P .. Damian. E. Safta, S. Pandrea. D.
2 Cercetările arheologice sunt efectuate elin !'andrea. Vezi şi V. Sîrbu. E. Safta, P. Damian,
1992, de V. Sîrbu şi Done Şerbănescu. ' Isiros, 6, 1992, p. 25-30; 363-3i0.
25
~ - l!evista Bistriţei
Din sec. IV-III i. de Chr. s-au desco- 6) Aşezarea de la "Coinea" includea o
perit 25 de complexe de locuire - un suprafaţă de peste 10 000 m 1, din ca.re
bm-dei, 9 loc:uinţe de suprafaţă, 3 vetre s-au săpat doar 294 m:!, şi se întindea pe
exterioare, J 1 gropi şi o aglomerare de terasele de jos (Coinea II) şi de mijloc
fragmente cer.amice, iar din sec. II-I î. de (Coinea l) ~- Aici s-au identificat 22 de
Chr., 31 de complexe - un bordei, 15 lo- complexe : 3 locuinţe de suprafaţă, 3 'bor-
cuinţe de suprafaţă, 4 vetre exterioare, deie, 2 vetre exterioare şi 14 gropi. Dacă
10 gropi şi o aglomerare de fragmente ce- ,pe terasa mijlocie complexele de loc-uir-e
ramice. Stratul arheologic este, pe terasa se datează, cu o excepţie, în sec. IV-III
de jos, gros de peste 2 m, identificându-se î. de Chr., pe cea de jos ele se încadrează,
până la patru suprapuneri de locuinţe tot cu o excepţie (GR. ] ), numai în sec.
(grosimea stratului este determinată şi de III-II î. de Chr. Este de menţionat că
scurgerile de pământ de pe terasele supe terasa mijlocie, la vreo 150 m spre
perioare). vest, s-a distrus, prin lucrări de ten>sare.
3) Aşezarea de la ,,Suharna", aflată un bord-ei care, prin inventarul .partial
doar la circa 500 m vest de cea de la recup-erat, se datează in sec. II i. de Chr.
"Suvita Hotarului", era situată 1pe tera- Aceste descoperiri sugerează o depla-
sele de jos şi mijlocie 5. !n cei doar 283 sare a comunităţii, în intervalul menţio
m:! săpaţi s-au identificat 9 complexe :un nat, de pc o terasă pe alta.
bordei, 3 locuinţe de suprafaţă, 2 vetre Inventarul arheologic descoperit aici nu
exterioare şi 3 gropi : stratul arheologic este nici prea bogat şi nici prea variat.
este doar de 0,10-0,70 m. Toate comple- bineinţeles cu excepţia ceramicii.
xele de locuire, ca şi inventarul din strat, Trebuie însă evidenţiate cele 3 gropi,
se datează în sec. II-I i. de Chr. de pe terasa de jos, în care s-au înhumat
4) Aşezarea de la "Cătălui" 6 se află pe 7 amma~e. din care 4 sunt sălbatice !1_
malul estic al lacului cu acelaşi nume, în 7) In aşezarea de la "Valea Coşa1'ului ",
imediata apropiere, spre sud-est, a forti- situată pe terasa de jos, s-au săpat 274
ficaţiei de la "D'aia parte". Aici s-au des- m:!, identificâ:ndu-se 9 complexe de locu-
coperit 18 complexe de locuire, un bordei ire : 2 locuinţe şi o groapă din sec. IV-
şi o groapă din prima fază (mijlocul sec:. III î. de Chr., apoi 5 Iocuinţ.e de supra-
III - mijlocul ~ee. II i. de Chr.) şi 4 fată şi o groapă din sec. II-I î. de Chr 10.
bordeie, 5 locuinte de supra-faţă, 6 gropi Pe baza unei fibule din fier, se poate
si o vatră din a doua etapă (mijlocul sec. ,presupune o locuire chiar din sec. V î.
II - sec. I i. de Chr.). Este foarte proba- de Chr. 11, ipoteză susţinută şi de unele
bil că, la un anumit moment, poate pe la vase fragmentare - cratere şi castroane
:mijlocul sec. !II î. de Chr.. o ;parte a negre şi cenuşii modelate cu roata.
men1:brilor comunităţii din ,.D'aia part~" Strat arheologic şi .complexe de locui-
sau mutat aici. Stratul arheologic nu este re din sec. IV-III î. de Chr. s-au desco-
prea gros şi nu s-a observat o aglomera- perit doar pe o zonă restrânsă, pe când
re de complexe de lncuire. cele din Teme-ul târziu sunt răzleţite pe
5) In aşezarea din punctul .,La Boro:- o arie mult mai mare (peste 1 ha). Lnven-
vină" s-au săpat numai 70 m 2, identifi- taru1 arheologic recuperat este destul de
cându-se doar o locuinţă de suprafaţă şi sărac, atât cantitativ, cât şi categorial.'
2 gropi, ceea ce sugerează o locuire spo- 8) Aşeza:rea din punctul "La Slom",
radică 7 ; inventarul arheologic descope- afLată la drca 3 km vest de cea de la
rit aici se datează in sec. IV-III ff. de Ohr. "Valea Coşarului" şi situată rpe terasa
mijlocie a Dunării, se află acum în corn.
5 Cercetări efectuate, în 1988-1989, de P. Da-

mian şi V. Sîrbu. 3 Cercetări efectuate, în 1H89, de V. Sîrbu, E.
li Gh. Cantacuzino, G. Trohani, Cercetări ar- Safta. P. Damian
heologice, 3, Bucureşti, 1979, p. 265-274, plus 9 V. Sîrbu, E. Safta. I'. Damian. op. cit., p.
săPături, în 1988, V. Sîrbu şi P. Damian. 25-30, 363-370 ; M. Şt. Udrescu, E. Dobre Is-
7 Cercetări efectuate, in 1988, de M. Munteanu. tros, 6 ,1992, p. 31-36.
care ne-a predat spre publicare materialul des- ~~ Cercetări V. Sîrbu şi P. Damian, in 1988.
coperit, fapt pentru care ii mulţumim şi pe a- Il Fibula a fost descoperită in strat, nu intr-un
ceastă cale. complex.
26
Greaca, jud. Giurgiu ; aici s-a săpat o Ca inventar avea o fibulă tracică din
SUJprafaţă de 230 m2. Her, iar ca ofrandc, un silex şi un cuţit
In stratul arheologic, gros de 0,20-0,70 din fier ; la 1,20 m de groapă, pe nivelul
m, deşi s-au descoperit urme de lipitură anti<: (? !), erau dou[t vase getice.
arsă, nu s-a identificat nici o locuinţă in
situ, complexele constând din 3 gropi şi
o vatră exterioară 12 • Pe lângă fragmen- IIIJ COMPLEXE DE LOCUIRE
tele ceramice specifice olăriei getice din
sec. III-II î. de Chr., aici s-au descoperit În total, s-au identificat 158 de con1ple·
un cosor şi cuţite din fier, un mâner or· xe : 2 edificii de cult, 12 bordeie, 54 lo-
namentat şi un împungător din os etc. cuinte de suprafaţă, 13 vetre exterioa1·e,
9) La cirC'a 0,5 km nord de "D'aia parte" 74 de gropi, cu diverse utilizări, 2 aglo-
s-au identificat mai multe complexe de merări de fragmente ceramice şi bazele
locuiTe din sec. IV-III î. de Chr. 1:l : o unui zid/alee din piatră nefasonată.
vatră, 3 gropi, între care este de menţionat Se pot face, pe ansamblu, câteva re·
una în care s-a inhumat un cal întreg. marci. Sm~prinde numărul mare al locuin-
Imediat spre nord, peste o viroagă, tot ţclot de suprafaţă (54 ex.), în comp-araţie
pe terasa superioară a lacului Cătălui, se eu al bordeielor (12), primele predominând
găsesc fragmente ceramice geticc din sec. ev~dent aU1t în La Tl~nc-ul timpuriu, cât
II-I i. de Ohr., scoase la suprafaţă de şi In cel târziu. De ~1semcnea, numărul
a·rături, ceea ce poate indica o locuire din apropia L al locuinţelor şi al gropi lor de
această epocă. diverse utilităţj este neobişnuit, întrucât
în celelalte aşezări din Câmpia Română 17,
ca şi din ansamblul ariei geto-dacice lH,
II. ALTE DESCOPERIRI numărul gropilor este, aproape intotdeau·
na. mult mai mare. Prezenţa vetrelor ex-
1) Pe ,,Ostrovel'', o mică insuliţă din terioare este iarăşi de semnalat, pentl'u
lacul Cătălui, celebră pentru descoperi- înţelegerea diverselor activităţi gospodă
rile din epoca neolitică H, nu s·:au desco- lt'eşti din cadrul comunităţilor.
iperit vestigiile vreunei aşezări - deci 1) Bordeiele sunt de formă rotundă,
strat arheologic sau complexe de locuire, ovală sau rectangulară, cu colţurile ro-
ci doar câteva categorii de piese : un bol tunjite, de dimensiuni variat€ - de la
getic cu decor vegetal şi animalier (Fig. 3x2 m până la 6,40 x 3,40 m, cu adânci·
6/10), 5 monede (4 de tip Vîrteju - Bucu- mea maximă de 1,60 m. Unele au gropi
reşti şi o imitaţie după drahmele lui Ale- în interior, trepte pentru coborâre sau va-
xandru cel Mare), o fructieră geti-că frag- tră. Inventarul lor era m.odest sau sărac,
mentară, (Fig. 6/11), fragmente de am- ·excepţie făcând doar un bordei de la "Şu
fore greceşti, între care o ştampilă rho- viţa Hotarului", în care, deşi numai par-
diană 15. Toate piesele descoperite pe "Os- tial săpat, s-au găsit fibule, inel, cuţite,
trovel" se datează între 150-50 î. de Chr. vârf de săgeată din fie1· şi bronz, vase
2) In punctul ,,Gheţărie" s-a descoperit .getice şi două toarte ştampilate de la o
un mormânt de înhumatie, ce datează de amforă din Sinope, ce datează de la mij-
pe la mijlocul sec. IV î.. de Chr 16. Sche- locul sec. III î. de Chr.
letul, ce aparţime unui bărbat matur, de 2) In privinţa locttinţelor de suprafaţă,
:10-35 ani, se afla în decubit dorsal, cu datorită .lipsei unor materiale durabile
picioarele întinse şi- mâinile aduse pe
17 De ex., în aşezarea getică de la Grădiştea,
umăr (Fig. 10).
jud. Brăila locuinţelor (bordeie şi locuinţe de
suprafaţă) reprezintă doar un sfert faţă de cel
12 Cercetări efectuate, în 1087-1988. de Em. al g-ropilor (Cercetări V. Sîrbu).
18 Vezi de ex., O. Rerciu, Buridava dacică, 1,
Alexandrescu.
Bucureşti, I91H, IJ. 120-127 (gl'Dpi considerate
I:! Cercetări efectuate, în HJ!ll, de D. Şerbăne!>
.. mcrminte" de autor), C. P1·eda, Gcto-dacii din
cu. bazinul Oltului inferior. Davc, de la Sprâncenata,
.H S. Marinescu-Bâlcu, SCIV, 17, 1966, 1, p. Bucureşti, 198li, P. 37-51 ; J. Glodariu. Aşezări
114-115. dacice şi. daca-romane la Slimnic, Bucureşti,
I:; Ibidem, p. 127-1Hl, fig. 4/l. Hl81. p. 28-4~ : Idem. Aşezarea dacice/. de la Ar-
u; M. Munteanu, Pontica, 33, 1990, p. 345-330. pa.~u ele Sus, Bucure~ti, l!l/6, p. 23-36,
27
(ex-piatra), a structurii solului (deseori Tot aici, într-o groapă aflată sub va-
sunt locuiri anterioare şi posterioare), cât tra unei locuinţe, s-a depus un câine ma-
şi a distrugerHor provocate de lucrările tur ce avea ca ofrande un răzuitor din
moderne (arături adânci, terasări) nu s-au silex, un borcan şi o fructieră, fragmen-
putut observa o serie de detalii : numă- tare, getite, ce se datează în sec. II i. de
1'Ul camerelor, poziţia vetrei, dispunerea Chr. (Fig. 2/1). Intr-o altă groapă, situată
inventarului etc. Zonele de prăbuşire a chiar la marginea aşezării, tot din sec. II
pereţilor arşi şi aglomerarea inventarului, î. de Chr., s-a inhumat un porc tânăr 21.
rareori depăşind 4 m lungime, ne indică Pe terasa de jos a aşezării de la "Cai-
:locuinţe mici şi mijlocii de formă rectan- nea" s-au găsit 3 gropi in care au fost de-
gulară (Fig. 9 ; 11/2). puse nu mai puţin de 7 animale, din care
In unele aşezări (de ex., "Şuviţa Hota- 4 sunt sMbatice (o vulpe şi 3 iepuri), iair
rului;;' "D'aia parte"), se observă zone 3 domestice (un cal şi doi porci) 22. De
unde au existat atât o mai m8.'l'e concen- exemplu, în GR. nr. 1 s-a înlmmat un cal
trare de locuinţe, cât şi o permanentă su- şi un iepure (Fig. 2/2 ; 11/l), iar in GR.
prapunere în timp, dar numai prin cerce- nr. 2 o vulpe, un porc şi doi iepuri !
tarea lor exhaustivă se va putea stabili Este cu totul surprinzător numărul mare
dacă este vorba de o "roire" pe orizon- de animale să~batice, ca şi depunerea
tală a gospodăriilor sau de o organizare unor noi specii, cunoscând faptul că până:
a spaţiului locuit. acum la geto-daci animalele domestice
3) Gropi. In privinţa aprecierii utiliză erau aproape exclusiv înhumate, iar dacă
rii şi semnificaţiei gropilor, trebuie avute po1·cul şi calul sunt des depuşi, vulpea şi
în vedere o scrie de criterii, ca locul şi iepurii de aici sunt primele descoperiri 23.
gruparea, forma, dimensiunile şi finisa- Gropile cu animale se datează de la sfâr-
jul, natura şi ordonarea umpluturii, in- ~itul sec. IV - inceputul sec. III i. de
ventarul şi oirandele 19. De asemenea, Chr. (GR. 1) şi până în sec. III-II î. de
uneori trebuie făcută distincţia între sco- ChL celelalte două (GR. 2 şi GR. 7).
pul iniţial al săpării gropii şi conţinutul 4) Vetre exterioare. Prezenţa vetlrelor
ei dintr-o etapă ult&ioară (de ex., gropi ~xterioare in diverse locuri în aşezări poate
săpate şi amenajate ,pentru păstrarea re- indica folosirea lor în comun de mai multe
zervelor alimentare, iar, după dezafec- gos.podării, atunci când condiţiile clima-
tare, sunt umplute cu resturi menajere). terice erau favorabile.
De aceea, aici ne vom referi doar la ace-
lea al căror ronţ~nut ritual nu poate fi
negat - cele cu sacrificii şi înhumări ri- IV. INVENTARUL ARHEOLOGIC
tuale de oameni şi animale.
Astfel, la "Şuviţa Hotarului", intr-o
groapă datată la sfârşitul sec. IV - in- 1) Ceramica getică
ceputuil. sec. III î. de Chr., s-au depus, îm-
brăţişaţi şi în poziţie de fecundare, un Recipientele ceramke, ca de obicei, sunrt
bărbat matur şi o femeie tânără, iar dea- cele mai abundente şi mai caracteristice
supra capului bărbatului s-au găsit câ- vestigii. Pe ansamblu, se întâlneşte marea
teva oase izolate de la un copil de 4-6 majoritate a iipurilor de vase cU!Iloscute
ani ::!O (Fig. 10/2). De menţionat despica- în această epdcă :ta geto-daci, atât ca for·
rea unui borcan (Fig. 3/5) şi depunerea me şi ornamentică, cât şi ca funcţiona
celor două părţi la ceafa bărbatului Şti lităţi 2'I.'
lângă bazinul femeii (Fig. 3) ; de aseme-
nea, un văscior a fost "tăiat" în două şi :il V. Sîrbu, E. Safta, P. Damian, op. cit.,
jumătăţile depuse sub bazi.nele lor. p. 27.
71 Ibidem, p. 2~;-27.
:tJV. Sîrbu, op. cit., p. 49.
~1 Pentru formele ceramice geto-dace, vezi, în-
19 V. Sîrbu, Cultură si civilizaţie la Dunărea deosebi, 1. H. Crişnn, Ccramica daco-getică, Bu-
de Jos, 5-7, 1088-1989, p. GS. cureşti, 1969 ; E. Moscalu, Ceramica traco-getică,
:1U Idem, Credinţe şi practici funerare, 1'eligi- Bucureşti, 1983 ; G. Simion, Thraco-Dacica, 1,
oase şi magice în lumea geto-d.acilor, Biblioteca 1976, p. 143-163 : V. Căpitanu, Carpica, 18-19,
lstros, Brăila-Galaţi, 1993, p. 88. 198i, p. 103-213.
28
In privinţa tehnicii, circa 80% .sunt mo- 6) Monede. Cinci monede s-au găsit în
delate cu mâoo, recipientele cele mai ca- "Ostrovel" 27, una, nedescifrabilă din pă
'racteristice fiind borcanele şi v:a:sele tron- cate, în aşezarea "La Slom" 2R, plus o
conke şi bitranconice, ornamentate cu drah!mă thasiană găsită mai la nord de
brâuri în relief, proemin~nţe, apucători, "D'aia parte" ~! 1 •
butoni sau incizii, a:poi gasfroanele şi stni- Chiar dacă aducem în discuţie ca:rac-
chinile, cănile şi ceştile, fructierele şi terul redus al sătpătocilor din fiecare ase-
strecurătorile etc. (Fig. 3/2-5, 7-10 ; zare, lipsa sau rru-itatea monedelor din
6/4, 6, B etc). 1aşezări şi prezenta lor în "Ostrovel'', unde
Redpi:entele mddelate cu roata, în jUJr· nu sunt complexe de locuire, poat~ :fi
de 20%, şi, în general, de culoare cenu- semnificativă în aprecierea caractel'ului
şie, sunt reprezentate prin castroane şi acestui sit.
:străchini, fructiere şi căni, kantharoi şi
bo1uri, pithoi etc. (Fig. 3/1, 6 ; 4/9).
V. OCUPAŢII
In cadrul imitaţiHor după recipiente gre-
ceşti, sunt de remarcat amforele cu ştam
pile anepigrafice (Fig. 6/8, 12) şi balurile
cu decor în relief geometric, vegetal, an.i- Descoperirea unor râşniţe rotative din
piatră, a câtorva unelte din fier (ex. -
malier şi antropomorf (Fig. 6/6, 7; 5/10-
seceră), ca şi a unor gropi pentru ;păstra
11).
2) Importurile greceşti sunt reprezen- rea rezervelor alimentare :Jo. ne i:ndică
tate aJproape numai prin amfore, mai ales practicarea agriculturii. Pământul de pe
fragmente, remarcându-se aşezarea din terasa superioară a Dunării este, de altfel
"D'aia jparte", unde sunt peste 15 ştam forurte propice acestei ocupaţii.
Există o evidentă disproporţie intre can-
pile 25 • Amforele provin din Thasos, He-
Taclea Pontică, Rhodos, Cnido:s, Sinope, titatea redusă a oaselor de anin1ale recol-
tat e 31 Şl. numaru
- 1 şt. vanetatea
. animale-
Cos ("Pseudocos"), ca şi din alte centre
î~că neidentificate, datorită Hpsei ştam
lor rnhwnate - 9, fenomen rar întâlnit
pllelor şi stăTii fragmentare (Fig. 7). :în a,'iezările contemporane. Este încă o
3) Uneltele şi ustensilele, nu p'l'"ea nu- ilustrare a faptului că înhumările si sa-
meroase şi nici prea variate categoria!, crificiile de animale ţin de o mcnt~Htate
ritw.clă şi nu de raţiuni economice :J:.>.
sunt reprezen1Jate prin râşni:ţe, greutăţi
D~ altfel, este probabil că o bună par-
şi cute din piatră, mânere, împungătoarre
şi sule din os, seceri, co:soaee ace si cuie
te dm hrană era asigurată prin pescuit, per-
dir. fier, calapoade pentru m~elat' vase- Imanent şi intens, căci toate aşezările men-
ţionate se găsesc pe malurile lacurilor şi
le, greutăţi pentru războiu~ de ţesut şi
bălt,ilor. F.ragilitatea oaselor de peşte, în-
fusaiole din lut (Fig. 4/1-6). Notăm şi re-
folosirea unru· lan1e şi răzuitoare di:n si- deosebi a celor mici, poate ex:plica canti-
lex, găsite in aşezările neolitice din zonă 26. tate~ mică recoltată. De asemenea, in pă
4) Podoabele, tot puţin numeroase, durile de pe grindurile din lba:Uă sau în
constă din fiibu~e, inele, cercei, pandan-
cele de pe terasa su.perioaTă au trăit o
tive din bronz ·şi fier, piepteni din os, varietate mare de specii de animale săl-
mărgele din pastă sticloasă etc. (Fi:g. 5/4 ·
6/2). , 27 S. Marincscu, o1'J cit. u. 115-117
'IJ , • •
•·· lnf?rmatie Em. Alexandre<;cu, care va face
5) Arm.ele sunt prezente doar prin câ- parte_ dm colccli 1'1!1 de autori ce vor publica,
teva vârfuri de să:geţi din bronz şi fier de,~ ahat, des~opc~irile , geti ce d_in ace<;~ stă arie.
poate şi prin unele cuţite mai :masive. ' - 1 Gh. Cant,lcuzmt', ( •. Trohant, op. nt., p. 322,
nota 35 .
. :~ D~ c:x., CH. :.t de .!a "D'aia parte·, de formă
cllmclnca, avea pe!·etu ar~i pe o grosime ele
·' Şta~pi_lele de n_mfore, ca şi celelalte impor-
2
aproape 10 crn.
tun elemst1ce. vor tace obiectul unui studiu se- :n ~in păcate nu s-au efectuat, cu o excepţie,
parat. anahze zooarheologice. Doar pe un lot faunistic
2n Precizăm cii ~mele 7ilexuri s~nu găsit şi în
de la "CăUtlui·•, regretata Alex. Bolomey a efec-
complexe de locUJre gehce, in ana cărora n-au tuat _analize, cf. Gh. Cantacuzino, G. Trohani,
fost anterior aşezări neolitice, încît prezenta lor op. czt., p. 268, nota 25.
nu poate fi întîmplătoare. · :l2 V. Sîrbu, op. cir.. p. 52.
29
batice, asigurând, prin vânat :l::, comple- VI. CREDINTE ŞI PRACTICT
tarea resurselor de hrană. RELIGIOASE ŞI MAGICE
Principalele meserii practicate, identi-
ficate prin uneltele specifice sau prin pro- În partea cea mai înaltă a aşezării for-
duse in curs de prelucrare, sunt : olăritul, tificate de la "D'aia parte", într-o zonă
prelucrarea osului şi cornului, tarsul, ţe unde nu s-au găsit alte complexe de locu-
sutul, probabil şi împletitul ire, s-au dezvelit vestigiile a două con-
strucţii, foarte probabil edificii rel~gioase
Cantitatea mare de recipiente descope-
rite în aproape toate aşezările şi faptul că (aflate încă in curs de cercetare) :.~,. De
formă rectangulară, ele se suprapuneau,
circa 80 1' 0 era modelată cu mâna, duce la
concluzia că, în cea mai mare parte, ele fiind construite in acelaşi loc ; primul e-
au fost produse în aceste comunităţi, deşi dificiu a avut 2 vetre, din care una deco-
rată cu un chenar rectangular de patru
nu s-au identificat, încă, nici ateliere. nici
cuptoare pentru producerea şi arderea lor. linii, executate cu sfoara răsucită, pe când
al doilea edificiu a avut 3 veh-e, două
Procentajul relativ ridicat, de 15-20% chiar peste cele ale edificiului anterior
în aşezările mai importante, al ceramicii Ambele edificii se datează în sec. IV-
modelate cu roata, în general de culoare III î. de Chr.
cenuşie, din sec. IV-III î. de Chr., finP-
Înhumarea unor animale în aşezări, în-
ţea şi apropierea de formele greceşti (de
tr-un caz chiar sub vatra locuinţei, ne
ex., in cazul kraterelor, bolurilor, lekanai- dezvăluie unele credinţe religioase şi ma-
lor) nu exclude şi importul unor asemeneH gice, exprimând fie grija pentru unele ani-
piese din polisurile pontice 3 ". male cunoscute pentru ataşamentul lo:·
În ceea ce priveşte balurile getice cu fată de om (câinele) sau ca auxiliar al răz
decor în relief, din care se cunosc frag- bo.iului (calul), fie pentru asigurarea suc-
mente de la circa 15 de exemplare, toat2 cesului la vânătoare (iepurii, vulpea) sau
diferite, nedescoperindu-se tipare, este po- pentru fecundarea recoltelor (porcul ?) :JR.
sibil să fie vorba de importuri din altP Descoperirea într-o groapă de la "Şu
centre din Câmpia Română :ti. viţa Hotarului", datată la pragul sec. IV-
De semnalat şi faptul că ceramica ge- III î. de Chr., a unui bărbat matur şi a
tică pictată lipseşte cu desăvât:şire. . 1.mei tinere femei, depuşi îmbrăţişaţi şi
Descoperirea unor unelte ş1 ustenstle In poziţie de fecundare, apoi oasele izolate
din os si corn în curs de prelucrare su- de la un copil de 4-6 ani, "despicarea"
gerează· producerea lor în aceste comuni- în două şi depunerea a două vase ne in-
tăţi.
dică ritualuri ce implică sacrificii uma-
Prezenţa greutăţilor din lut pentru răz ne 3!).
boiul vertical, ca şi a numeroase "fusa- S-au descoperit doar două figurine an-
iole'' (desi întrebuinţarea acestora doar la tropomorfe (Fig. 4/3) şi două zoomorfe, re-
fusul pe~tru tors nu poate fi argumen- prezentând, probabil, un mistreţ şi un bo-
tată) :Ju indică practicarea torsului şi a ţe videu (Fig. 5/6-7), ce ilustrează unele
sutului. mentalităţi şi rituri magice şi vrăjito
reşti 40 •
:n Vezi not~1 31, cu analiză Al. Bolomey de la Este probabil ca pe "Ostrovel" să se fi
"Cătălui", iar pentru întreaga Câmpie Româmi, desfăşurat anumite ceremonii sacre. Ar-
lVI. Şt. Udrescu, D~.:ia, ~.S., 29, 1--2, p. 129- gumente ? Insuliţa din mijlocul lacului Că
J3?. tălui, situată lângă centrul religios din
::1 P. Alexandrescu, Dacia. N.S., 21, 1977, p.
113-137. "D'aia parte'·, era un loc propice unor a-
J:; Pentru problema bolurilor ~etice cu decor semenea ceremonii, apoi lipsa unor com-
in relief vezi ir.deosel-:i l. Ca.,an-Franga, Arh- plexe de locuire, descoperirea doar a unor
Mold 5' 1967, p. 7-35 :' 1. Glodariu, Relaţiile
comc;·ci~le al;: Daciâ ·:·u i!tmen clcnisticci şi ro-
mană, Cluj, 1174, p. 144-1-16. :J; Edificiile-sanctuare \·or fi publicate de
:y;Exio;ta exemplare unde orificiul este extrem V. Sîrbu şi D. Şerbăne:>cu.
de mic şi nu putea fi introdus pe fus. De ase- :.:J V. Sîrbu, Credinte şi practici funerm·e ... , p.
menea prezenţa .,fusaioalelor" in trusele magi- 34-55, 131.
ce "ug~rează şi alte semnificaţii. Vezi, in acest :l'1 Ibidem, p. 83.
4
scn~. \'. Sîrb•.J. SC!l' A, 33. 1!11:17, 1, p. 114. '' Ibidem, p. 13:1 : Idem, Banatica, 11, 1993, p.
30-
categorii de piese - monede, boluri cu Trebuie precizat ca m afara siturilor
decor -in relief, zoomorf şi vegetal, frag- prezentate aici, alte aşezări geti:ce se află
mente de amfol'e greceşti, fructieră ge- ·în rupropiere, atât spre est (de ex., la Chir-
tică. nogi) "a,cât şi spre nord (în punctul "Oul
Jbucii") 11 sau spre vest (de ex., 1a vest de
Greaca) r.:;_ Descoperirea unor fmgmente
VII. CRONOLOGIA ceramice şi pe terasele superioare, în ca-
zul unor aşezări, poate indica o eventuală
Complexele de locuire şi inventarul des- locuire, sporadică, şi aici.
coperit indică o ·extindere sau o mutare q Numai prin condiţiile naturale extrem
comunităţilor getice atftt de pe o terasă :de favorabile ne putem explica de-nsita-
pe alta (de ex., la ,.Suvita Hotarului". Co- tc;J. şi persistenta, cu adevărat remarca-
inea), cât şi o deplasare în zonele din a- bile, a comunităţi•lor getice în acest areal.
prQpiere (de ex., de la "D'aia parte'' la Aşezările se află pe terase sau boturi de
"CătMui"). Există ~ituri cu o locuire pe terasă proeminente şi în apropierea unor
tot parcursul sec. IV-I î. de Chr. (de ex., izvoare cu apă potabHă, fiind ferite atât
"Şuviţa Hotarului", "Vtl'lea Coşarului·', de inundaţii, cât şi de vânturile puternice
"D'aia :parte"), cât şi numai din sec. IV- dinspre nord datorită înălţimii terasei su-
III î. de Chr. (ex., Borovină) sau numai perioare.
din sec. II-I de Chr. (ex., "Suharna"). &!sursele de hrană erau asigurate prin
Desigur, suprafeţele mici cercetate nu pot pescuit şi vânătoare în lacul Greaca, în
duce, în acest moment, la precizări de de- bălţi, în Dunăre şi pădurile de foioase din
taliu, dar, grosso moda, fenomenul este apropiere, ca şi prin practicarea agricul-
evident şi indubitabil " 1. Această roire a turii pe terenul fertil de pe terasa supe-
comunităţilor getice se datora, foarte prD- rioară.
babil, epuizării resurs-elor de hran[t din- De altfel, în acest areal au existat lo-
tr-un anume areal. cuiri intense atât în neolitic '.G, bronz '•i,
Deocamdată nu sunt descoperiri sigure Hallstatt -'li<, cât şi în sec. VI-VII "n şi în
care să ateste o locuire şi în se~. I d. Chr. sec. IX-XI ''11 •
în toată aceas:tă zonă, f3JPtul datorându- Centrul e.conomico-comercial şi politi.co-
sc, probabil, cxpansiunii pute~·ii romane reli.gios al geţilor din această zonă s-a
şi a pDliticii "spaţiului de siguranţă" ,Pl'ar:- aflat, fără îndoia•lă, în aşezarea fortificată
ticat de aceasta în imE-diata apropiere a de la "D'aia parte", locul de rezidenţă al
Dunării -'12_ Altfel ar fi greu de a~gumen unei căpetenii autohtone. Ridkarea aces-
bat o ,părăsire "în bloc" a acestui a~real a- tui impozant sistem de foii'tifi:caţie a fost
tât de favorabi'! comunităţHor getice. posibil numai datorită numeroasei popu-
laţii getice din jur, cetatea de la "D'aia
~J G. Trohani, D. Şerb;inescu, :!VIN, 2, Hl75, p.

VIII. CONCLUZII
275-2110.
+l Aşezare depistată de \T. Sîrbu şi P. Damian,
Se poate, deci, concluziona că zona Cas- în 1989, prin cercetari de suprafaţă.
cioorele, cu relief accidentat, cu o salbă ~;; Cercetări Em. Alexandrescu, în 1987-1988.
41; VI. Dumitrescu. SClVA, 17, Ifl66, 1, p. 51-
de lacuri şi bălţi, cu sol fertil şi vegetaţie 99 ; Idem, Dacia, NS, 14, 1!l70, p. 5--24, plu~
bogată, a putut asigura pentru comunită noile cercetări efectuate în zom1 ele D. Şf'rb[mes
ţi.Je getice existente aici atât sursele de cu.
11
hrană, cât şi de apărare prin ;refugiere, în ' V. Sîrbu. P. Dnmian, Jstms, G. 1992, p. 11-
16, 333-342 ; D. Basarab-'Janu, Cultură şi civi-
caz de pe.ricol, în cetatea de la "D'aia lizaţie la Dunc!rca ele Jos, r;-7, l!l88-i!l89, p
parte" sau în grindurile din baltă. 37-54.
·18 V. Sîrbu, P. Damian, F. Ciocca, Cultuni şi
·IL Pentru fenomenul ele roit·c a comunitătilor civilizaţie la Dunărea de Jog, 10, Hl93, p. 207-
!!etice într-un anume areal, vezi !!Î N. Conovici, 215.
Cu/turc! şi civilizaţie la D:mi'irea ele Jos, ~- 198li, 4!1 Gh. Cantacuzino, G. Trohani, op. cit., p.
p. 129-141. 2H-276, plu~ noile descoperiri de la "C:.itălui ·
•~ D.M. Pippidi. Conlribuţii a i>toria veche n şi "Şuviţa Hotarului", c-C' \'Or fi publicate de V.
României, ed. a II-a, Bucureşti, HlG7, p. 287- Sîrbu şi P. Damian.
328 ; R. Vulpe, în Studia Thrncologicc1, Bucureşti, 5U Descoperirile din această epocă vor fi pu-
Hl76, p. 12·1-17fl. blicate de V. Sîrbu şi P. Damian.
31
parte" fiind "pivotul'· în jurul căr:uia au Relaţiile cu geţii din dreapta Dunării
"roit·' comunităţile autohtone din aceas- pot fi puse în evidenţă şi prin imemul
tă zonă. efort depus pentru .a tăia şi transporta
Nu se poate exclude ipoteza că fortifi- piatra calcaroasă din zona prebalcanică
caţia de aici a făcut parte din uniunea de pentru a ridica fortificatia de la "D'aia
triburi condusă de Dromichete, ea fiind parte". De altfel, este suficient să pre-
o cetate cu rol strategic important în con- cizăm că întrP. monumentele getice de la
flictul acestuia cu macedonenii ~". Poate Căscioarele şi cele de la Sboryanovo-Is-
că întărirea sistemului de fortificaţiQ cu per:ih sunt, în :,zbor de pasăre", doar cir-
un zid de piatră fasonată se datmează ca 50 km, pentru a ne da seama de posi-
tocmai pericolului macedonean .>2. bilele interferenţe şi intercondiţionări.
A,preciem ci'i. cercetarea siturilor dintr-o
microzonă (dar şi publicarea rapidă a re-
-, 1 Diodor cl!n Sicilia, B!IJliotrca istorică, XXI, zultatelor ') poate aduce date importante,
ll, 12, 4-li. unele nebănuite, în cunoaşterea istorică,
Dc"igur, cercetarea <;isten•.ului de fortificatie atât pe "orizontală", prin sesizarea coor-
fiind abia in~cpută. nu ~c pot Enunţa crJncluzii donatelor de organizare internă -- de "'l"o-
ferme, clar o asemenea ipoteză trebuie avută în ire" şi revenire pe aceleaşi amplasamente
\'edere, ţinând cont de c<mtemporaneitatea re-
lativa dintre evenimente şi datarea zidului. dar şi de evoluţie pe "verticală", în timp,
5'! D. Gergo\'a, Hclis, 2, Sofia, 1992, p. 118- prin evidenţierea factorilor .ce au deter-
126 ; :\I. CicikoYa, Helis, 2, Sofia, Hl92, 143- minat sta·bilitatea comunităţilor umane în-
163. tr-un anume areal.
REMARQlJES SUR LES HABITATS GETES DE LA ZONE DE CASCIOARELE

\DEP. DE CALARAŞI~
-- ne~ume-
Nous allon> presenter d'une maniere synthe- :1 fruits g~te••. Da11s une autre fosse, vers la
tiquc, les resttltats preliminait•es des fouilles ar- periphel'ie de l'etahlissement cn a inhume un
cheologiques entreprises entrc 191!11-1093 dans cochon jeune 19-1~ mois).
neuf etablbscments getes qui se trouvent dan~ Sur la tcrrasse inferieur€' de l'etablissement de
un habitat relativement hom<>gene, sur une dis- .. Coinea" on a trou~e troi" fosses dans lesquel-
tance de 10 km environ. les on avait inhume 7 animaux, dont 4 sont sa-
Tous les etablissements, a:·ant des superficies uvag·es (1 rer.ard ct J lievres) et :i domestiques
entre 0,5-1,5 hectares, se trouvaient sur les tera- (1 cheval et 2 cochonsl.
sses basses ou moyennes du Danube, aux bords Dans l'ensemble, on y rencontre presque tous
de l'ancien lac Greaca ou des etangs du vo- les types de recipient~ connus ;i cette epoque
isinnage ; a l'exception de l''etablissement ele chez les Geto-Daces, autant les formes et l'or-
lieu dit "D aia parte", tous e~ autres (n.etaient
pas fortifies. namentation que le~ fonctions. Pour ce qui est
du modelage, 80°/c environ sont modeles a la
Les fouilles entreprises jusqua present dans main et les principales formes sont les bocaux,
les 9 etablissements ont menne a l'identification les bols ct les ecuelles, les cruches et les tasses
ele 2 edifices ~~ râle de culte, 12 hutte'>, 54 habi- les vases <i fruits, les passeoires etc.
tat;ons de surface, 14 atres exterieurs et 77 fos-
ses it diverses fonctions et.c. Pour la ceramique tournee, moins de 20%,
Dans la zone la plus haute et centrale de l'e- generalement grîse, comprend les types suivants
taLlissemcnt fortifit!- ele .. lJ'aia parte'· on a bols et ecuelles, vases a fruits cruches, kan~
tt·uu,·e les restes de deux constructions, proba- tharoi, pithoi etc. Nous mentionnons les imitati-
blement a râle cultuel. uns d'apres les amphores grecques qui ont des
,\ "Şuviţa Hotarului", dans une fosse ctatee ,', timbres anepigraphiques, de meme que d'apres
la fin du IV-e siecle av . .J.C'., on a depuse un les bols deliens a decor en relief.
homme aclulte et une jeune fE'mme, embrasses Les outils et les ustensiles sont representes
et en position de fecondation ; au-dessus ele par les moulins, manche de gres en pierre, man-
la tHe de l"homme qt:elque,-, parties du cada- ches et al&nes en os. couteaux, faucilles, aiquil-
vre cl"un enfant de 4-6 an,-, (qui a ete, proba- les ct clous en fer, matrices pour modeler les
blement demantele). \'ases, poids pour le metier a tisser, fusaioles en
Dans une fosse, sous l'une habitation, on a argile etc.
inhume un chien adulte rzui avait comme of- Les objets de p11rure, peu nombreux, sont re-
frande un grattoir en '>ilex, un bocal et un vase presentes par le fibules, anneaux, boucles d'o-
32
reille, pendantifs en bronze et fer, peignes en J.C. (Suharna). Pour le moment il n'y a pas de
os, perles en pate vitreuse etc. decouvertes certaines <•Ui attestent une habita-
Les importations grecques consistent surtout tion au 1-er siecle apr€-s J.C. aussi, le fait etant
en amphores, le~ unes marquees, proven~nt de dîi, probablement, a l'expan~ion du pouvoir ro-
Thasos, Rhodos, Cniclos, Cos et Pseudo-Cos, He- main et ă la politique de .,l'espace de securi-
raklee Pontique et Sinope, de m2me que d'autres te" que celui-ci pratiquait dans le voisinnage du
centres non-ic!entifies. Danube.
La coroplastique est representee par deux fi- On peut consicl.ercr que dans la zone de Căs
gurines ant.hropomorphes et deux figurines zo- cioarele il y a eu des communautes getes acti-
omorphes (taureau et snnglier). ves et puissantes, dant le centre economko-com-
On a constate un deplacement des communau- mercial et politico-religieux se trouvait dans
les autant d'une terasse <1 l'autre au cadre du l'etablissement fortifie de .,D'aia parte" ott se
meme etablissement (ex. Coinea et Şuviţa Ho- trouve aussi la residence clu chef de l'union tri-
tarului), que dans les zones du voisinnage. n bale (basileos).
y a des sites a habitation incessante entre les On ne peut pas exclure m•n plus l'hypothese
IV-e-1-er av. J.C. (ex. .,D'aia parte", Şuviţa Ho- que la fortification d'ici eîit fait part de la forte
tarului, Valea Coşarului) ; il y en a d'autres des union de tribus diriges par Dromicheite, se
IV-e - 111-e siecles av. J.C. seulement (.,Bara- constituant ainsi en une cite â râle strategique
vina") ou seulement des II-e - 1-er siecles av. dans le conflit de celui-ci avec les !\iacedoniens.
,; - Revista Bistritel
1) Topografia aşezărilor getice : 1 La Slom, 2 Valea Coşarului, 3 Coinea. 4 Borovină,
5 D'aia parte, 6 , 7 Cătălui, 8 Suharna, 9 Şuviţa Hotarului :
10 o~trovel.
LEGENDĂ
Q) Â 5eC.IV-I l. Ch. .
.f. LA SLOM b> • ~c. IV~ III ~. Ch..
Z VALEA COSARULUI
3, COINEA ' c.) esec. Il-IL. Ch..
4. BOR.OVI NĂ
5. D'A\A .PARIE o ~ 2. ~ 4 5Km.
6.
7. C.ĂTALLII
8.SUHARNA
9. SUVITA HoTARULUI ~o. OSTROVE L
, >
8
- !J?em.
o~
.3C'h'1.
O Sebn
2) 1 a-b Şuviţa Hotarului - câine inhumat : 2 a - cal inhumat : 3 h - zăbală

cu psalii, 2 c - cataramă.
:!) \'a~c getice : 1-8 Şuviţa Hotarului, 9-10 Coinea II ; 1,6 .modelate cu roata :
2-5, 7-10 modelate cu mâna.
o 1 z 3Am
t 1 ' 1
4) Piese getice : 1 râşniţă, 2--4 fusaiole, 5 greutate din piatră, 6 greutate din lut,
7 tipar, 8 figurină antropomorfă. !-J fragment de vas getic ; 1-6, 8 -9 Şuviţa Ho-
tarului. 7 Coinea II.
u .....
2. ~ ....
----
1o
5) Piese geti ce : 1 mic topor aş, 2 cuţit, :1 vârf de săgeată, 4 fi bula, :, JllPI. li fi(.!u-
rină zoomorfă (taur), 7 figurină zoomorfă (mistreţ), H-~J capace, 10-12 bolud cu
decor în relief ; 1-2 fier ; 3-5 bronz ; 6- 12 lut ; 1-G. 11-9 Şuvjta Hotarului ;
7, 10-11 Suharna, 12 Valea Coşarului
--9
6) Pie'c ,::ct1ce 1. ~. 4, "· II fragmente de vase getice: 7,20 boluri getice cu decor
in relief ; 8, 12 toarte de amfore getice cu ştampile anepigrafice, 2 fibulă, 5 aplică,
9 cosor; 1, 3-4, 6-8. 10-12 ceramică.; 2, 5 bronz, !-1 fier; 1-9 Cătălui. 10-12
Ostrov el.
2
8) 1 Aşezarea fortificată de la .,D'aia parte". 2 Aşezarea de la Şuvita Hotarului
,. 1 1
1 '
·'
7) 1 Toarte ştampilate de. amfore greceştt. 1 Thasos. 2 Herarlea Pontică, 3 Rhodo'>
11) l Coinea U - cal inhumat; 2 Valea Coşarului - locuinţă . de suprafaţă
10) Şuviţa Hotarului: l câine înhumat, 2 sacrificii umane
CONSIDERATII PRIVIND ANTROPONOMASTICA
TRACO-DACICA ŞI ORIGINEA ETNICA
A PURTATORILOR DIN INSCRIPŢIILE
DACIEI ROMANE
DUMITRU PROTASE
In literatura de specialitate, romana şi Cu pnv~re la numele personale traco-

străină, atât prin cercetările mai vechi 1, daee, facem însă precizarea că, :pr~n noi-
cât şi în urma celo:r din ultimele decen,ii '!, le descoperiri epigrafice, număll'ul lor se
s-a ajuns în general la ac{"'leaşi constatări, ridică acum la 67 atestări sigure. Intre
şi anume că antroponimele traco-dace în ele se numără un Deceba~us Luci şi o fe-
inscripţiile din Dacia romană apar în nu- meie, Zetzi. Asupra acestora ne jpropunem
măr mi'c, în comparaţie cu numele de per- să stăvuim. mai mult aici şi acum, deoare-
soană de <tltă origine etnică-teritorială ce au intrat de puţină vreme şi sunt in-
(romane şi greco-orienta~e, în special). A- :suHcient cunoscute în literatura de spe-
ceastă concluzie îşi păstrează integral va- cialitate.
labilitatea şi în lumina materialului do- Decebaltts I.Juci .-. este clar atestat pe o
cumentar existent în momentul de faţă. plăcuţă de aur, descoperită în anul 1987
O statistică în acest domeniu, care re- 'la Germisara, cunoscuta staţiune balnea-
flecta situaţia din anul 1975, se prezin- ră romană cu nume dacic (azi Geoagiu
tă în felul următor : nume romane peste Băi, jud. Hunedoara). Iată textul : Nym.fl
2200 (70-75°/0), greco-orientale circa 420 is Decejbalus Lulci posuit (fig. 1). Ded.i-
(16%), illire 124 (circa 4%), celtice weo camentul poartă, evident, numele regelui
74 (3%), traco-dace 64 (sub 30/o), nord- dac, erou şi martir, însoţit de patronimi-
vest afrtcane, egiptene şi altele peste 1°/o :J. cul roman, Lucius. Este de admis că el era
!n ultimul deceniu şi _jumătate, această peregrin, nu sclav, iar :tatăl său, Lucius,
statistică a suferit unele modifidri prin focvrte pa:obabill un dac romanizat. Acesta
descoperirea de noi inscripţii latine, dar a ţinut să scoată în evidenţă originea da-
proporţia între diferitele categorii de nume cică a familiei, punându-i fiului său un
se menţine, grosso moda, în limitele an- nume de mare rezonanţă regală dacică.
terioare 4• Teoretic, ascendenta da:eică a dedicantului
s-ar putea explica tot aşa de bilne şi pe
1 A. Kerenyi, Die Personennamen von Da-
linie maternă, printr-o căsătorie "mixtă",
zien (DissPann, ser. 1, fasc. 9), Budapest, 1941
(lucrare incompletă chiar la data apariţiei şi cu
între o localnică dacă şi un veteran saru
multe erori de etimologie, epigrafie şi în cla-
sificarea etnică a numelor). (IDR), iar al şaptelea volum (Apulttm) se află in
2 I.l. Russu, Onomasticon Daciae, în AISC,
curs de publicare la P.ordeaux (în l. franceză).
IV, 1944, p. 186-233 ; V. l':J4fJ, p. 282-296 ; Lim- La acestea se adaugă alte clouă volume cu in-
ba. traco-dacilor, ed. a II-a, Bucureşti, 1967.: scripţii din Scythia Minor (Dobrogea), tipărite,
Tracii în Dacia 1·omană, în ActaMN, IV, 1967, tot la Edit. Academiei (Bucureşti), în 1980 şi
p. 85-105. 198i.
J I.I. Russu, în Colloques internationau.T du :, Adriana Rusu, Cercetări arheologice la Geoa-
Centre national de la rechcrche scientifique, no. giu Răi (Germisoara), in Symposia Thracologica,
564 ; Onomastique latine, Paris, 13-15 oct. 1975, nr. i, U'ulcea, 1989, p. 385 : Adriana Rusu, Eug.
Pads, 1977, p. 353-363. Pescaru, Germisara daco-1·omaine, în Folitiquc
4 Notăm că intre anii 107S şi 1988, în :.~ditura
Edilitaire dans les provinccs de l'empire roma-
Academiei (Bucure~ti} au apărut (în limba româ- in, colloque roumano-.''Hisse (Deva, 21-26 oct.
nă) şa~c \'Olume rle in~cripţii din Dacia romana 1991), Cluj-Napoca, 1993, p. 201-203 şi fig. 20.
35
colonist roman. Din inscripţie lipsesc ele- sud-tracică. Poate fi vorba şi aici de o că
mentele de încadrare cronologică, dar ne sătorie mixtă 9.
putem gândi că ea datează din a doua ju- Numele cele mai frecvente întîlnite şi
mătate a sec II sau chiar de la începutul mai reprezentative sunt : Bitus, Blasa,
sec. III, când un nwne ca Decebalus nu Brisanus, Brisenus, Denzi, Dizo, Drebias,
mai trezea resentimente printre romani, Duda, Dula, Mucapa, Mucapor, Mucapuis,
ca în primele decenii după cucerire. Ori- Mucasenus, Mucatra, Mttcatius, Mucianus,
cum ar fi, numele regelui-erou, frecvent Prisosta, Soia, Sola, Tzinta, Tzinto ş~ e-
purtat de oameni de rând geto-d:aci, îm- xemplele ar mai putea continua 1o.
pinşi de valurile vieţii în alte părţi ale Dacă cercetăm locul de descoperire al
lumii romane li, apare acum pentru pri- inscripţiilor cu nume traco-dace. de băr
ma o~u:ă în Dacia ocupară de romani. baţi sau femei, constatăm, în prOporţie de
Referitor la numele feminin Zetzi (fig. circa 90%, răS;pîndirea lor în Dacia transil-
2), acesta este atestat pentru prima şi vană (fi,g. 3). Provenienţa lor este tlTimă
singura dată în Imperiul il"Oman într-o toarea : 37 din oraşe (.4pulum 11, Napoca
inscripţie funerară, reutilizată în zidw de 8, Potaissa 8, Ulpia Traiana Sarmizegetu-
incintă al cast.rului roman de la Brânco- sa 4, Tibiscum 2, Drobeta 2, Porolissum
veneşti (jud. Mureş), pe limesul de nord 1), 20 de la castre de trupe auxiliare (Ili-
al Daciei, unde staţiona ala 1 n(umeri) Il· şua 6, Samum--Căşei 4, Gherla 3, Optati-
(l)yric(orum) ;. AntroponimUil aparţine so- ana-Zutor 2, Cristeşti 2, Micia-Veţel 1,
ţiei lui Aurel(ius) Vale(n)s, sesquiplica- Slăveni 1, Brâncoveneşti 1), 9 din aşezări
rius în trupa menţionată. Zetzi ridică mo- rurale (Strei-Săcel 2, Rusăneşti 2, Turea
numentul pentl'u soţul său, încă militar, 2, Sruceag 1, Pintic 2, Petreşti 1) şi :una
decedat la vârsta de 45 de ani. Noi con- din staţiunea lbalneară (Germisara).
siderăm acest nume de factură traco-daci- In genera1, .purtătorii numelor de fac-
că, pentru cil prezenţa în interio11ul său a tură traco-dacică sunt oameni de condiţie
sHabei -tzi ne conduce la antropon~me Uberă, din straturile mijlocii şi de jos ale
traco-dace ca : Tzitzis, li:bert ( Naissus), populaţiei sau cu grade inferroare, dacă
Tzita (Glava pe Isker), {Tzi]tzia sau [Zel- este vonba de militari. Civilii apar frec-
tzia (Micia-Veţel), Tzinto (Napoca), Tzinta vent cu statut de peregrini ori de ceUi-
ţeni, de liberţi sau veterani. Militarii, de
(Napoca, Samum-Căşei), precum şi la
regulă, fac parte din trupele auxiliare, ca
forma toponimului (oraş) Tsierna (Dierna)
simpli soldaţi sau gradaţi : equcs, miles,
din Dacia 8• Zetzi, având un singur l11Ul1lle, sesquiplicarius, imagini.fer. Ei aparţineau
era desigur o libertă. Deşi 'între antrQPo- următoaJ"elor trupe : ala Tungrorum Fron-
nimele trace din sud şi cele geto-dace este toniana, ala Il Pannoniorum, ala 1 Astu-
dificil de făcut o separare categorică, torum, ala I Gallorum et Bosporanorum,
tuşi noi înclinăm mai mult spre ori:ginea ala 1 n(umeri) lllyricm·um, ala Electorum,
dacică locală a dedicantei, decât spre cea coh. 1 Britannica, coh. Il Gallorum Pan-
nonica, Singulares cons·ularis, Num. Mau-
rorum Optatianensium, Num. equitum 1l-
6 In secoleie II--III şi chiar în sec. IV, nu- lyricorum, Num. Palmyrenorum Tibiscen-
mele Deccbalus (sau Decibalus, Dicebalus), ca şi sium 11. ln trei caz.uri, se menţionează sol-
cel de Scorito (la Aquincum), se intâlneşte in daţi şi gradaţi (subofiţeri) din legiunhle V
inscripţii Ia Homa şi in Laţ:iu, la Duro·;torum,
Nicopolis ad 1strum, Odes-~os şi Novae :Moesia
Inferior), la Savaria (Pannonia) şi în alte lo- 9 Cu privire a căsătoriile mixte în Dacia, în·
curi. Vezi, în acest sens, I.L Russu, în AIIA, tre militari romani şi femei clace, vezi conside-
19, 1976, p. 4G, nota 34, precum şi D. J:lrotase, raţiile făcute de .lan Trynkowski, în r1ctaM,V.
.,Decebalus pc r Scorilc'", in l1Lmina vechilor şi 16, 1979, p. 507--512. Cf. şi D. Protase, A:.ttoht'J-
noilor interpretări, In Thraco-Dncica, V II, 1-2, nii în Dacia, voi. 1, Bucureşti, 1980, p. 154.
10 Re.ferito1· la repertoriul antroponomastic
Bucme~ti, 198G, p_ 151, şi nota 28.
traco-dacic din Provincia carpatică, vezi mai
7
D. Protase, A. Zrinyi, Inscripţii şi monu- sus, nota 2.
mente sculpt:urale din castrul mman de la Brân- II Cu excepţia acestui ultin numerus, cu gar-
coveneşti, în EphemNnp II, 1992, p. 95-110 şi nizoana la Tibiscu'7t-Jupa în Banat, toate cele-
pl. II. lalte trupe erau cantonate in Transilvania (vezi
H Ibidem, p. 97-9U. fig. 3).
36
Macedonica şi XIII Gemina : miles, cus- de asemenea în corpurile de trupă, prin
tos armo1·um, strator c01tsularis. efectele recrutării teritoriale, doV'edindu-
Divin~tăţile cărora ei se închină -- dat se astfel un factor demografic de bază şi
fiind camcterul funerar al inscrilpţihlor de pe !Plan social-econ01mic 15.
care dispunem acum - nu se precizează. Transpusă pe planul inter:pretării isto-
In ce1e cîteva epigrafe, unde zeităţile sunt rice, situaţia documentară referitoare la
menţionate, acestea se dovedesc a fi roma- elementul geto-dacic autohton şi cel sud-
ne : Jupiter, Apollo, Liber Pater, Silvanus tradc venit in Provincia Dada după cu-
Domesticus, Nemesis. Interesant că nu gă cerire (a. 106) a condus la opinii diferite,
sim nici o insoripţic sau monu:ment sculp- con tra:dictorii.
tura! "semnat" de weun purtător de nume Unii cercetători, ex;agerând proporţiile
traco-da:c, monument care să fie închinat colonizării Daciei cu oameni din sudul tra-
unei zeităţi tipic trace sau geto-dace. cic şi negând în general continuitatea
Chiar şi relieful cu inscripţie de la Drobe- <"lemenrtului băştinaş, consideră că toţi sau
ta, a fost dedicat lui I.O.M. Zbelthurdus, aproape toţi purtătorii numelor de fac-
zeul fullgerelor la traci, de către un An- tură tmco-dadcă (civili şi militari) sunt
ltonius ?.. .1 C... , Q ... t!. originari de la sudul Dunării 1ti.
Tradi balcanici, civili şi militari, nu P·unctul acesta de vedere este, însă, con-
au fost puţini în Dacia. Ei sunt atestaţi
trazis de rezultatele cercetării lingvistice,
prin patru cohorte cu specific etnic, şi a-
pe de o purte, iar pe de altă parte si de
nume : coh. l Thracmn Germanica c. R. alte surse istorice. ·
equitata, coh. 1 Thracum sagittariorum,
coh. VI 7.'hracum equitata şi coh. II Fla- Eminenţi tracologi 17 au demonstrat con~
via Bessonum n. Pe de altă parte, monu- vingător că g·eto-dacii, ca ramură nordică
mentele sculptLU'ale rămase de la ei, des- a neamUil'ilor trace, nu puteau avea decât
coperite până acum in Dacia, totalizează nume trace. Deosebirile fiind minime sau
peste 30 de piese. A vând figtH"aţie speci- inexistente, in domeniul onomasticii nu
fică, ac-estea sunt reliefe, plăd şi tălbliţe se poate face o separare sigură, tranşan
de marmu:ră sau de piatră, un perete de tă, ffntre geto-daci şi tracii sudici. Aşa, de
aedicula funerară, un grup statuar, toate pildă, nume ca Bitus, Dida, Tutius, Mu-
legate de cultul "cavalerului trac" 14. catralis, Mudanus (derivat d~ la Muca),
Aşa.Jdar, prezenţa în Dacia a traciior m.e- Brisenus, Tzinta-Tzinto şi mult-e altele se
:ridio:nali - fără a diminua sau exa:gera regăsesc deopotrivă şi la tracii din pro-
importanţa lor- putem afirma că se re- vinciile sud-danubiene. Deosebir.ea care
flectă masiv în materialul documentar e- există între onomastica şefilor şi re~ilor
xistent, fapt de care trebuie ţinrut seama daco-geti (Oroles, Dicomes, Cotiso, Bure-
în aprecierea corectă a realităţilor etnice bista, Decebalus ek) se poate eJqJlica şi
din spaţiul Provi<nciei,
!n acelaşi timp şi în egală mă~ură, tre-
buie avute în vedere rezultatele bune ob· 1.1 Pentru continuitatea dacilor în Dacia ro-
mană, vezi lucrarea suhsemnatului, citată în no-
ţinute în ulttmele de'Cenii de cercetările ta 9 (passim), şi ele asemenea studiul publicat
româneşti, în special în domeniul arheo- în ANRW, Berlin-New York, 1977, p. 990-1015.
logiei. Aceste cercetări - după cum se 16 A. Alfoldi, Daci c Romani in Transilvania
ştie - au demonstrat in .mod perempto- Budapest, 1940, p. 15-18; idem. Zu den Schic-
ksalen Siebenburgens im Aitertum, Budapest.
riu că dacii subjugaţi de ·romani şi inte- 1944, p. 52-59. Acest punct de vedere (menţinut
gre$. în 1procesul de romanizare focmează in istoriografia maghiară ulterioară) a fost com-
majoritatea populaţiei în mediul rural. Ei bătut imediat de I. I. Russu în lucrările citate
nu lipsesc nici din oraşe şi sunt prezenţi şi de C. Daicoviciu, in Dacia, VII-VIII. 1941, p.
456-459 ; idem, La Transylvanie dans l'antiqui-
12 CIL, III, 14216 - JD[(, II (1977), 20. te, Bucarest, 1945, p. 114-115. Vezi şi D. Pro-
1
3
Toate aceste trupe î~i aveau lagărul în Tran- tase, Autohtonii..., p. 27-31.
17 P. Kretschmer, Einleit1LnJ in die Geschichte
silvania. Doar coh. II Ressorum a mai stationat
pe Oltul sud-carpatic la Stolniceni, înainte de a der Griechisdten Sprache, Gi:ittingen, 1896, p.
se stabili la Cincşor, pe Oltul transilvan. 213-216 ; N. Jokl, in RL\', XIII (HJ29), p. 278-
14 Prezentarea lor descriptivă şi cu uneie ilus-
298; G.G. Mateescu, 1 Traci nelle epigrafi di
traţii făcută de J. 1. Russu, în ActaMN, IV, 1967. f?oma, în EDR, I. 1923, p. 57-290 ; 1.1. Hussu,
p. 94-104. lucrările citate în notele 2 şi 3.
37
prin influenţa iraniano-scitică asupra pă· dintre cei atestaţi în oraşe sau unii dintre
twii conducătoare daco-getice 18_ militarii din fo~maţiile auxiliare ori unele
Situându-ne pe linia de gândir,e pe care elemente cu grad inferior din cele două
o socotim mai aproape de adevăr, noi con- legiuni cantonate timp îndelungat în Da-
siderăm că mulţi, aproape o treilme din- cia. Dar, ca şi în alte provincii romane,
tre purtătorii antroponimelor în discuţie, oraşul a absorbit multe elemente din lu-
pot fi daci localnici. O mare parte, circa mea satelor băştinaşe, iar în rândul arma-
două treimi, însă, sunt traci meridionali. tei din Dacia - mai întâi în auxilii, apoi
Această explicaţie apare mult mai ~pro şi în legiuni - localnicii daci au intrat
piată de realitatea formelor de viaţă con- începând cu domnia lui Antoninus Pius :.1{)_
cretă, constatabilă în interiorul Daciei ro- In concluzie, numărul comparativ re-
mane. dus de antroponime traco-dace, fără a in-
Faptul că numărul elementelor traco- dica o situaţie demografică generală sau
dace în inscripţii se menţine în continuare un raport numeric între autohtonii dad
relativ redus - după opinia noastră - şi tracii meridionali nou veniţi, se impune
are două cauze majore. Una rezidă în a fi repartizat în proporţie de circa două
schimbarea cu nume autentic romane a treimi tracrlor şi aproximativ o treime
numelor "barbare" dace, care, 1nai ales dacilor localnici. Fireşte că avem de a face
în cursul câtorva de::!enii după războaiele cu o estimare, nu cu un calcul riguros al
de cucerire, puteau da naştere la resenti- cifrelor, dar ea se bazează pe rezultatele
mente şi motive de persecuţie din par- cercetărilor şi cunoştinţelor noastre actua-
tea noilor stăpâni. De aceea, nume cu mare le. Numărul mic de antroponime traco-
rezonanţă dacică, ca Scorilo sau Decebalus .dace în inscripţii. pe de altă parte, nu
(cu excepţia menţionată, relativ târzie) poate fi interpretat ca o dovadă de nepar-
nici nu se întâlnesc în Dacia, ci numai in ticipare a băştinaşilor la viaţa romană (in-
alte provincii 1 ~. Aşa se poate explica sa- clusiv cea m~bană şi militară) a Provinci-
tisfăcător în inscripţiile din Provincia ei, deoarece celela:lte categorii de surse is-
traiană numărul mare de Ulpii (circa 120), torice (arheologia, numismatica, to:poni-
Aelii (peste 250) şi Aurelii (peste 300), oa- mia, hidronimia), ca şi frecvenţa numelor
meni cu cetăţenia primită sub domnia lui romane, UZpiu.s, Aelius, Aurelius, luate
Th·aian, Hadrian, Antoninus Pius, Mar- adesea în locul celor dace, arată contra-
cus Aurelius sau Caracalla. Cealaltă cauză, riul, adică o simbioză şi· apoi o sinteză
în general valabilă, este de natură social- etnică şi culturală intre învingători şi în·
economică. Dacii, veche popuiaţie agrară· vinşi, pe ear-e s-a fixat definitiv pec.etea
pastora!ă, au continuat să-şi păstreze în limbii latine 21_
mare măsură viaţa lor tradiţională, rus-
tică, fără ridicarea de monumente sculp-
turale sau epigrafice. Acestea le puteau 2'J Observăm că înrolarea dacilor în legiuni jn-
cepând cu Hadrian este o realitate, dar nu în
face in primul rând colontştii, negusto- legi unile din Dacia, ci in cele· din alte· părţi ale
rii, oră.~nii, în general oamenii înstăriţi Imperiului. Cât priveşte recrutarea localnidlor
şi în mai mică măsură autohtonii, dintre daci in armata din interiorul· Provinciei (auxi·
lia, legiones), despre. aşa ceva nu poate fi vorba
aceştia cei ajunşi în situaţii sOICial-econo-
- aşa cum am arătat - mai devreme de mij-
mice mai bune. locul sec. II. Pentru aceste probleme trimitem la
In aşezările şi necropolele autohtone din următoarele lucriiri : V. Christescu, Isto1·ia mi-
mediul rural - cunoscute acum cu zecile litw·ă a Daciei romane, Bucureşti, 193Î, p. 303 ;
K. Kraft, Zur Rekrutierunţl der .4len und Kohor~
pe tot cuprinsul Provinciei - inscr1pţiile ten am Rhein uncl Donau, Bern, 1951, p. 13~
şi .soWpturi1.e lipsesc cu desăvârşire, ceea 16, 43-68 : G. Forni, ll reclutamento ddle le-
ce înseamnă că geto-daci purtători de gioni da Augusta a Diodcziano, Milano ·Roma,
nume trace cu precădere puteau fi unii 1953, passim.
21 Varianta în limba franceză a prezentei co-
municări am ţinut-o, in toamna anului 1993, la
colocviul românu-elvet.ian de la Berna, ea U!"-
IH P. Kretschmer, în Glotta, XXIV, 1936, p. 3-5. mând să apară în vo.lumul cu lucrările coloc-
l~ Cf. nota li, viului respectiv.
38
CONSIDERATIONS SUR L'ANTHROPONOMASTIQUE THRACO-DACE ET
L"ORIGINE ETHNIQUE DES PORTEURS DANS LES INSCRIPTIONS DE LA DACIE
ROMAINE
-Resume-
L'auteur presente le stade des connaissances 30 : villes romaines, camps de legion et de

sur les inscriptions contenant des noms thra- troupe auxiliaire, etablissements civils, stations
co-daces et leur interpretation par les specia- balneaires (fig. 3).
alistes. On souligne l'erreur de certaines chercheurs
A present, le nombre des noms thraco-daces qui considerent que tous ou presque tous les
s'eleve â. 67 (en dessous de 30/0 ) attestations porteurs de noms de facture thraco-daces (ci-
sflres. Entre autres, il y figure un Decebalus vils et militaires) sont des Thraces originaires
Luci (fig. 1) et une femme, Zetzi (fig. 2), qui du sud du Danube.
representent des nouvelles decouvertes. Les En conclusion, l'auteur soutient que le chif-.
autres anthroponymes se repartissent, environ, fre relativemenet bas d'anthroponymes thraco-
comme suit : noms romains plus de 2200 (70- daces dans les inscriptions, sans indiquer une
75010), greco-orientaux 420 (160/Q), illyriens 124 situation demographique generale ou un rap-
(40, o). celtiques 74 (3"/o), africains, egyptiens, port numerique entre les autochtones daces
etc. plus de 1Ofo. et les Thraces meridionaux, peut ctre reparti
Le nombrc des lieux de dccouverte des in- en pro!Jortion de presque deux ticrs aux Thr-
scriptions latines contenantes des noms thra- aces et au moins un tiers aux Daces autoch-
co-daces er des pieces sculpturales s'eleve i1 tones.
Fig. 1. Germisara. Plăcuţa de aur cu inscripţia Decebalus l.uci (după· Adrian:1 Rusu,
Eug. Pescaru, în Politique Edilitaire, Cluj-Napoca, 1993, p. 203- şi fig. 20).
1
Fig. 2. Brâncoveneşti. Inscripţia furierară închinată de Zetzi sotului său Aurel(ius}

Vale(n)s (după D. Protase, A. Zrinyi, in EphemNap, Il, 1993, p. 96-97 şi pl. Il).
®1
il2
•·~4
ÂS
,V...... '7 O 25 50 75km
Fig. 3. Locurile de descoperire ale inscripţiilor care conţin nume traco-dace şi

ale pieselor sculpturale dedicate "cavalerului trac" 2 1) Apulum, 2) Brâncoveneşti,
3) Cristeşti, 4) Drobeta, 5) Germisara, 6) Gherla, 7) Ilişua, 8) Micia, 9) Napoca,
10) Optatiana, 11) Petreşti, 12) Pintic, 13) Porolissum, 14) Potaissa, 15) Rusăneşti,
16). Samum, .17) Slăveni, 18) Strei-Săcel, 19) Suceag, 20) Tibiscum, 21) Turea, 22)
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, 23) Gilău, 24) Hinova, 25) Potelu, 26) Războieni-Ce;..
tate, 27) Romula, 28) Săpata de Jos, 29) Suddava. 30) Şeica Mică.
Legenda semnelor: 1) oraş roman, 2 castru de legiune, 3) castru de trupă au-
xiliarll, 4) aşezare civilă, 5) piese şi monumente dedicate "cava.J.erului tracw, 6)
staţiune balneară, 7) frontiera provinciei.
ATELIERE PARTICULARE DE CERAMICA
IN DACIA ROMANA' .
CONSTANTIN POP
Una dintre cele mai importante ramuri decât lasă să se întrevadă semnele scrise.
ale vieţii economice din Dacia romană, - Acest lucru se poate constata, în primul
ca, de altfel, şi în celelalte provincii ale rând, prin uriaşa cantitate a pieselor, din
Imperiului ---. o constituia, fără îndoială, lut, fie întregi, fie fragmentare, apărute
prelucrarea ceramicti. pretutindeni, cu ocazia cercetărilot· de
In cele ce urmează, nu intenţionăm sii specialitate sau a descoperirilor fortuite.
reluam amănunţit tema respectivă, mult Apoi, săpi'tturile arheologice au scos 1<~.
prea vastă, numeroase studii din ţară 1 iveală un mare număr de cuptoare :J pen-
şi străinătate au tratat acest subiect. Vom
tru ars ceramica (de pildă, numai la Mi-
face referiri doar la un aspect, - pe care căsasa, jud. Sibiu, se cunosc p;:lnă în pre-
il considerăm interesant --, şi anume, lo- zent 20 de astfel de instalaţii", cuptoare
calizarea, pe d1t posibil certă, a ateliere- ce au aP-arţinut oficinelor, din păcate, ano-
lor de confecţionat ceramică, legate prin nime. De asemenea, atestarea unor ate-
apartenenţa lor de numele unor proprie- liere provinciale (majoritatea nenominali-
tari sau meşteri particulari şi care şi-au zate) este, în general, indicată de prezenţa
desfăşurat activitatea in diferite localităţi . câtorva matriţe 5 pentru turnarea în lut
ale Daciei 2 . a pieselor şi a· instrumentelor 6 de deco-
Investigaţia de faţă s-a bazat pe studie- rare a vaselor şi ştampilarea lor.
rea ştampilelor unor "sigilarii", a semnă Ansamblul onomasticii olarilor din Da-
turilor în "graffiti" şi a inciziilor făcute cia oferă numeroase exemple de meşteri,
de olari, în pasta moale, înainte de arde- nume care însă au fost publicate nedife-
rea vaselor. Deci, sunt inscripţii întâlnite
pe diferite categorii de piese ceramice 3 M. Macrea, op. cit., p. 313; Oct. Florea !;>i
(obiecte de uz gospodăresc, de lux, mate- colab., Micia. Grupul de cuptoare romane pen-
tru ars ceramică, Deva. 1971 ; D. Tudor, Suci-
riale tegulare, mortaria,. recipiente pen- dava,. Craiova 1974, p. 66-67 ; Gh. Popilian,
tru măsurarea capacităţii, opaiţe, tipare op. cit., p. 139-145; N. Gudea, op. cit., p. 145;
ş.a.). D. Alicu, Două cuptoare -J.e ars ţigle şi cărămizi
Desigur, ateliere de ceramică au fus;. de la Ulpia Traiana Sarmizegctusa, în ActaMN,
XXT, 1984, p. 467-475 ; alte cuptoare s-au des-
mult mai numeroase în provincia traian1'1, coperit la C!uj-Napoca pe B-dul "22 Decembrie
1989", în
·dreptul imobilului nu ;tr. 29 (nepu-
V. Christescu, Viaţa ecorwmidi a Daciei ro-
1 blicate). -1,;
mane, Piteşti, 1929, p. 58-76; M. Macrea, ~ l\-lulţur:1esc şi pe această cale, dr. Ioan Mi-
Viaţa în Dada romană, Bucureşti, 1969, p. 312- trofan, cercetător principal la. Muzeul Naţional
316; Gh. Popilian, Ceramica romană din Olte- de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), pentru
nia, Craiova, 1976 ; 'N. Guclea, Contribuţii ia informaţie. Statistica, foarte recentă (1993), a
istoria economi~ă a Daciei romane. Deşprc pro- cuptoarelor ele ars ceramică, descoperite la Mi-
ducţia ceramică, în Apulum, XVI, 1978, p. 135- ciî.sasa, indică un număr de 20 de astfel de in-
147; I. Mitrofan, Aşezarea romană de la Mică stalaţii ale 4enului. (5 inedite, faţă de teza de
sasa (teză de doctorat), ms. Cluj-Napoca, 1993 et.:, doctorat an1intilă).
2 Unele stampile (civile, militare, ofi~iale) dh " . i\1. Macrea, op. cit., p. 314-315; N. Gudea,
câteva localităţi ale Daciei, stabilite de ~N. Gu- op. cit., p. 145-146. · :
dea, op. cit., p. 140-142. 6 N, Gudea, op. cit., p. 146-147.
41
6- R!:'vista Bistriţe!
renţiat, astfel că, alături de producătorii me s-a descoperit şi la Suceag, jud. Cluj,
particulari, apar şi iniţialele unor "sigi- atelierul este apulens, localitatea Suceag
larii" străini de Dacia, împreună cu ştam nefiind semnificativă în istoria economică
pilele trupelor romane staţionate în pro- a Daciei). 2) Actor. 3) Aquinus (lucernă şi
vincie ori a unor persoane legate intr-un la Cristeştl - Târgu lVIureş, jud. Mureş).
fel sau altul ue activitatea militară, pre- 4) Camnis (poate şi Comunis sau Cam-
cum, şi insemnele oficiale. Din acest an- pili 8). 5) Drusus (cu piese cunoscute şi
samblu, vom încerca să desprindem, -- Ia Orlea şi Reşca). 6) Eudena (nume ine-
aşa cum am afirmat -, doar onomastica dit 9, recent depistat). 7) lustonis. 8) Ma-
ceramiştilor civili pe care îi considerăm di ximus. 9) Publius Aelius Terentianus (în
si-au desfăsurat activitatea numai în Da- diferite variante). 10) Urbicius.
cia. Astfel, În cercetarea propusă n-au fost II. CELEIU-CORABIA (Sucidava, jud.
luate în considerare ştampilele categorii- Olt) 10;
lor enumerate mai sus, literele răzleţe şi 1) Antoninus. 2) Gaius Sabinus (pro-
initialele nedescifrate. dusele acestuia sunt cunoscute şi la Dro-
_-\m întâmpinat unele dificultăţi în lo- beta 11). 3) Hrida. 4) Marcus.
calizarea artizanilor ceramişti care, în in- III. CIOROIU NOU (Aquae Dacia lnje-
scripţii, păstrează doar praenomen-ul (de rioris, jud. Dolj} 1:! ;
multe ori omonim), a semnăturilor abia li- 1) lulius C ... T ... Il... (prenume şi ini-
zibile ori a monogramelor de olari, care ţiale pe spatele unui tipar).
;:u fost interpretate diferit de istorici. Un IV. CLUJ (Napoca, jud. Cluj) t:; :
alt exemplu, -- poate ele nereuşit<! parţi I) /formus. 2) Rustikus.
al{! --, SC' referă şi la faptul că in anumite V. CRISTEŞTI - T ÂRGU MUREŞ (jud.
c<-~zuri nu s-au putut preciza aşezările din Mure~) 1" :
Dacia în care au funcţionat atelierele par- 1) Caitls Gemellus (sau Geminus). 2) Fe-
ticulare, deşi producătorii lor sunt cunos- li:r. 3) Titus.
cuţi. Problema se referă la ceramica (în VI. II:.IŞUA (jud. Bistriţa-Năsăud) 15 :
special, lucernele), care cu toate că poartă 1) Valerius Lucius Rufus.
semnătura meşterului, presupus a fi băş VII. INLACENI (jud. Harghita) 16 :
tinaş, nu permite localizarea oficinei, fie 1) Singurul exemplu din Dacia care pre-
datorită. circulaţ.iei produsului respectiv pe zintă pe un meşter olar, Eros Zotici, sigil-
un spaţiu larg geografic in provincie, fie larius, ce dedică un altar, din piatră, cu
a lipsei cercetării arheologice adecvate. inscripţie, lui Jupiter Optimus Maximus.
Totuşi, este de amintit factorul pozitiv, VIII. JUPA-CARANSEBEŞ (Tibiscum,
că deşi există această lacună, mulţi olari jud. Caraş-Severin 17 :
sunt consideraţi localnici şi ei se integrea-
ză vieţii economice din Dacia. Prin exem-
V. Moga. Noi stampile pe pro&use ceramicc apu-
ple, ce prezintă similitudini de onomas- len~~. îr. Apulum, XXVI, 1990, p. 204 ş.a.
tică, s-a încercat, apoi, apropierea nume- 8 C. L. Băluţă, Opaiţele romane ... , p. 195 ;
lor câtorva ceramişti de cele ale, unor per- N. Gostar, op. cit., p. 155, .
o Informaţie amabilă a. dr. Vasile Moga, şef
sonalităţi din viaţa provinciei, nume cu-
de secţie Ia Muzeul Naţional al Unirii (Alba
noscute din inscripţii votive, onorare ori Iulia). ·
funerare. 10 OR 3, p. 103-104 ; Gh. Popilian, op. cit.,
In continuare, iată rezultatele obţinute : p. 129-130 ; IDR, Il, 248.
Il M. Grec, Noi interpretări ale unor stam-
pile tegu.lare din Dacia, in EphemNop, III, 1993,
Meşteri locali de oficine identificate. p. 187-188.
12 Gh. Popilian, op. cit., p. 129.
I. ALBA IULIA (Apulum, jud. Alba) 7 : 13 V. Christescu, op. cit., p. 76; N. Gostar,
op. rit., p. 169, 199 ; IDR, IIIV4. 303 a (cu ex-
1) Acceptus (deşi un opalţ cu acest nu- plicaţia despre opaiţu1 descoperit, probabil, la
Cluj ~i greşit plasat la Inlăceni).
7 C. L. Băluţă, Opaiţelc romane de la Apu- H N. Gostar, op. cit., p. 171, 1!19; IDR, III/4,
lum. 1, in Apulum, IV, 1961, p. 195, 200, 208, 159-160, 162.
1:; V. Christescu, op. eK, p. 68:-69; N. Gu-
~10. 215, 217 : N. Gostar, Inscripţiile de pc lu-
c'ernele liin Dacia romană, în Arb.Mold, I, 1961. dea. op. cit., p. 142.
p. 155-157. 199; C. L. Băluţă, Materiale tcgu- 16 M. M.acrea, op. cit., p. 314 ; N. Gudea, op.
larc stampilate din figlinele particulare de la. cit., p. 140.
Apulum, in StComSibiu, 21, 1981, p. 273-286 : 17 X. Gostar, op. ci.t., p. 171, 199.
42
1) Ursus. le1'ius (sau Gaius Iulius Valens? :!'J, cu
IX. MOI GRAD ( PoroLisswn, jud. Să materiale şi la Cristeşti - Târgu Mureş.
laj) 18 : Proprietarul figlinei ulpiene este pus in
1-2) Claudius Claudianus et Aurelius ... legătură cu Caius lulius Valerius, veteran
(asociaţie de prodttcători sau proprietari al legiunii XIII Gemina şi decurion duum-
de ateliere ceramice) 19. 3) Suedius. 4) T11- viralis :{o al coloniei Sarmizegetusa sau cu
mitanus. un alt Caitts Iulius Valerius, duumvi1· iur('
X. OCNA SIBIULUI (jud. Sibiu) :w : dicundo :; 1). 5) Caius Vale1·ius Catullinus
1) Sor..uik (?) (semnătură pe matriţa ne- (semnează procura tor augusti. Dacă între-
gativă a unui tipar, citită relrovers). ~irea inscripţiei este corectă, atunci per-
XI. QRLEA (jud. Olt) :!1 : ~onajul se identifică cu un procuror finan-
1) Marcus Martintts. ciar, pe la anul HW d.Ch. :rl). 6) Cemeio
XII. RÂŞNOV (Cumidava, jud. Bra- (posibil a fi localnic, în c-azul în care frag-
şov)?:~ : mentul de amforă, pc care apare semnci-
1)Aurelius Victor. tura, nu este un import dintr-o regiune
XIII. REŞCA (Romula, jud. Olt):!:: : vestică a Imperiului ori olarul să fi fost
1) ApoUinaris Aris(t)ea. 2) A. tticus (ate- un occidental, colonist în Dacia :n). 7) Cris-
lierul în sectorul villa subw·bana a ora- pinus (sub grafia de Crispin!Fecit de pe
şului:!"). 3) Enigratus. 4) Gela. 5) 1'urra- opait.elc descoperite la Sarmizegetusa, el
nis. 13) Valcrius (F alerianus, V alentinus, este necunoscut. în Imperiu, unde se cu-
fra~ment ceramic cu semn<itură, descope- JJOaşte un alt olar. dar care se semneaz.'i
rit în centrul meşteşugăresc al ornşului Crispini. Raritatea inscripţiei Crispin!Ft-
din sectorul villa suburbana :!5). cii, deosebirile tipologice şi cronologice
XIV. SARMIZEGETUSA (Colonia VIpia ale lucernelor cu semnături diferite, indicfi.
Traiana Augusta Dacica · Sarmizeyetusa, doi me~leri. primul dintre ei put<.lnd Fi
jud. Hunedoara) ~r; : ulpian 'l'•). fl) Diocles (nume apărut pe
1) !lelius Iulianus (la Sarmizegetusa se opaiţe şi pe fragmentul unui mortariwn,
mai cunoaşte un personaj omonim :li} 2) din marmură, descoperit la Sarmizegetu-
Antonitts Rufus (poate fi unul dintre cei sa 3;;. Artizanul pare a fi un colonist gre-
cu nume similare menţionaţi la Ulpia ca-oriental). 9) Fanius (care vinde marfă
1'raiana în două epitafe 28). 3) Aponi,:L şi la Drobeta 3G). 10) Gaius Gemelinus. ·11)
(officine Aponiae). 4) Caius Iulius Va· Gaius Iulius Marcianus (persoană pusă in
legătură fie cu Caius Iulius Mardanus,
18
CIL;· III,
8077, 4 ; N. Gudea, Porolissum. Un decurion al metropolei şi prefect al pa-
<;omplex arheologic daco-roman. la marginea ·de gus..,i.Jlui Aquae, fie cu Caius lttlius Ma-
nord a ImperiulUi Roman, I, in ActaMP, XIII,
1989, p. 1!)5. ximinus, guvernator consular al Daciei şi
. 19 N. Gudea, Porolissu:m ... , p. 195.· Caius lulius JHarcus, membru al colegiu-
20 1DR, 111/4. 89. . · lui. meşteşugarilor ulpieni :li). 12) Gaius
21 OR 3, p. · 84; l.VJ;. Mactea, op. cit., p. 311 ; Spedius Vale.Tianus (care poate fi şi Gaiu.'/
Gh. Popilian, O)J. cit., p. 130, 145. S:pedius l.late1'iaiws, augustalis coloniae 3~,
Z2 IDR, 111/4. 221. ..
3
" OR 3, p. 84-:-85, 92 ; · Gh. Popilian,· op: ci(,.· Gaius Spediiis ViCtor 39, ori procuratorul
p. 129-130. . Caius·. Seniprimius. Urbanus ~o). 13) Ianua-
2~ Gh. Popi:ian, op. cit., p. 129-130.
Ibidem.
2o ··
rius (deşi acest nume apare ca fiind al
N. Gostar, op. cit., p. 165-166, 19u ; 1\I.
26
Macrea, op. r.it., p. 315: Lamps, p. 14, 16-17, 29 V. Christescu, op cit., p. 74-75.
30 IDR, III/2, 113.
24-25. 28 ; N. Gudea, Contribuţii ... , p. 140- "
141 : IDR, III/2, 542-584 ; H. Daicoviciu D. 31 lDR, III/2, 4i.Y.
Alit>u. Colonia Ulpia Traian~ .1ugusta Dacica 32 JTJR, III/2, 567.
3:1 lDR, ITI/2, 5Î4.
Sarmi.zegetusa, Bucureşti, 1984, p. 14Î ; M. Bă
dău-Wittenberger, Consideraţii privind uneTc J.l J,amps, p. 14 ; Alicu, Opaiţele romane ... ,
mate.riale tegulare de la Ulpia Traiana Sarmi- p. 10.
zege~usa, in ActaMN, XXII-XXIII, 1985-1986, :33 Lamps, p. 1-1 : D .• \!ieu, Opaiţcle romane ... ,
p. 481-484; M. Grec. op. cit., p. 185-HIG: D. !), 20.
Alicu, Ulpia Tmiana Sarmizegetusa .. 1. Opaiţelc · :15 JDH, 1I. 112 : i\1. Grec, op. c.it., p. 183-11:16.
romane, Bucureşti, 1984, p. 19:.._20. 25-2'7. 37
lVI. Bădău-Wittenberger, op. cit., p .. 482.
30 .. 147. 33 IDR, III /2, 291, 319. . .
27 IDR, III/2. 572.
:;~ TD[?. ITI(?. ti5.
la IDR, III/2. 316, 440. tu TDR, IIT/2, 20P. 231. 27:1.
43
unui ceramist de lucerne din nordul Ita- până acum. Exemplare cu această stam-
liei, se consideră că in capitala Daciei exis- pilă mai apar la Criciova, jud. Timişoara
ta un omonim. Argumentarea se bazează şi Zăvoi, jud. Caraş-Severin). 23) Marcus
pe qrafia diferită -a stampilelor celor doi Turranius Antoninus :\J (stampila Inturus
meşleşugari şi a cantităţii mari de opaiţe, a primit această întregire prin tria nomina
- 25 de exempl-are - , descoperite la a unui decurion din Sarmizegetusa .;2, co-
Ulpia Traiana, unele de un tip deosebit H. rectat, apoi, în Marcns Turmnius Fronto
:'\ceeaş i stam pilă şi la Cristeşti --- Târgu personaj ce apare pe inscripţia unui mo~
Mureş. Nu este exclus ca producătorul nument funerar :;;1). 24) Marctts Valerius
să fi fost acel Ulpius Januarius, care de- Phi~im1s (cu un text sepulcral la Vlpia
dică un relief în sanctuarele divinităţilor Trazana sau Marcus Valerius Proculeanus
A.esculapius şi Hygia din metropolă "2). 14) tot din capitală, ambii mai degrabă, decât
Julius (fie Januarius, fiC' Junius "3). 15) Ju- ;'\![arcus Ulpitts Phoebus şi Marcus Ulpius
li?ls Alexander (figulus remarcat prin exe- Provincialis, cetăţeni din Micia :;"). 25)
cuţia stampilei atelierului său : inscripţia NimJtts (opaiţe cu această inscripţie numai
dispusă pe două rânduri circulare, în cen- la SarmizegetusaY>). 26) Papirius Rufu.c:
tru, împodobită cu roată. Datorită unui Fabionus (stampilă citită retrovers. Posi-
frm;ment de cărămidă păstrat, pe care se bilă asocierea numelui cu cel al procura-
inserează textul : Tertullo et Sacerdote torului aurăriilor Daciei, de la Ampelum,
co(n)s(ulibus), Jul(ius) Alexand(er) fecit, .care a avut şi alte functii şi o figlina la
putem afla şi perioada funcţionării ofici- Ulpia Traiana :;6). 27) Petatus (stampilfi
11ei. in jurul anului 158 d.Ch .. anul exer- !>ingulară de opaiţ a unui producător lo-
riUirii mandatului celor doi consuli amin- cal, descoperită doar în c-dpitala provin-
~ iţi 11 . Numele de Julius Alexunder este
ciei:;;) 213) Primus (ori în versiunea gre-
ciază Primitivos ss). 29) Procilius Cosmus
~imilar unui om de afaceri de la Albnrnus
,'Vfaior - Roşia Montană, jud. Alba, men- (sau Costio, Const ... Materiale cu această
tionat in tablele cerate ~:;). 16) Julius Ma- stamJ?ilă proYin şi din Poiana Selei, liîngă
ronins. 17) Lucius Domitius Primanus (pus Sarmtzegetusa şi Voislova. jud. Caraş-Se
in legătură cu o inscripţie ulpiană 46). 18) verin). 30) Publius il.elius Val... (un Aelius
l.uci;;,s Opellius L ... r.7. 19) Manius Servius VaL .. are o dedicaţie la Ulpia Traiana 5!.1).
Donatus (colonist italie, prosper proprie- 31) Publ.ius Antonius Super (cunoscut pro-
tar ulpian, cu atelierul la marginea capi- prietar de cărămidărie, decurion al colo-
talei, în hotarul actualului cătun Hobiţa ~8 mei, personaj ce pune o inscripţie ordinu-
(aici s-a descoperit un cuptor al oficinei lui augustalilcr 60 şi contribuie cu ţigle la
sale). Numele său apare şi pe opaiţe la acoperirea palatului acestui colegiu preo-
Potaissa - Turda, jud. Cluj). 20) Marcus ţesc, pe timpul domniei împăratului Seve-
(officina lui). 21) Marcus Cominius Quin- rus Alexander 6 1. Posibil, să fie acelaşi cu
ius (poate acelaşi potentat cunoscut în mai numele cunoscut de pe un epitaf 62). 32)
multe inscripţii la Sarmizegetusa 40). 22) Publius Egnatius S ... (sau Publius Aelius
Marcus Iulius D ... (cognomen întregit cu Strenuus ; mai puţin veridică întregirea,
Donatus, Dubitatus. Referitor la atelierul foarte recentă, a stampilei cu Pedites Sin-
său, recent, se consideră că el funcţiona
guZares Britannici 63). 33) R(?) P(?) Aure-
în metropola Daciei, nefiind o "filială" a
figlinei de la Tibiscum 50, cum s-a afirmat Jl IDR, III/2, 556.
52 CIL, III, 1511.
41 N. Gostar. op. cit., p. 165-166, 199 ; Lamps, 53 IDR, IIJ./2, 445.
p. lfi-17, 2~25; D. Alicu, Opaiţe~e romane ... , "' M. Bădău-Wittenberger, op. cit., p. 482-
p. 25-27. 483.
·12 IDR, III/2, 166. 55 Lamps, p. 28 ; D. Alicu, Opaiţele romane ... ,
i3 .iVI. Bădău-Wittenberger, op. cit., p. 481-482. p. 30.
4 l IDI'l, I II/2, 556. 56 M. Bădău-Wittenberger, op. cit., p. 484 .
.;; IDH, I. p. 185, 201-205, :209-211, 23tl-24J. 57 D. Alicu, Opaiţele romane ... , p. 147.
,t> IDH, III/2, 285. 58 IDR, 11112, p. 442.
<
11 M. Bădău-Wittenberger, op. cit., p. 483. &J IDR, lll/2, 301!.
1' 1 IDR, 111/2, 134.
-!ll M. lVIacrea, op. cit., p. 315 ; IDR, III;. 565.
~a JDR, III/2, 19, 107-108, 371. EI H. Daicoviciu, D. Alicu, op. cit., p. 147.
50 IDR, 111/2, 560 a ; M. Bădău-Wittenberger, E2 IDR, III:/2, 379.
op. dt., p. 483. 63 !\I. Grec, op. cit., p. 186.
44
Uus Marianus (Marcianus). 34) R(?) P(?) Julius Proclus (Proculus, Proculinus, arti-
Anrelius Secnndinus (ori Atticus Sec1m- zan care îşi vinde produsele şi la Apulum,
dus). 35) Quintus Aponius Bassus (cu stam- Cristeşti - Târgu Mureş, Romula). 3)
pile descoperite şi la Romula). 36) Quin- 1\Iarcus Opellius Adiutor (colonist, origi-
ius Cornelius Cornelianus (oare aceeaşi nar din Dalmaţia, cu atestări de stampil<1
persoană ce apare cu numele pe câtev<l şi în capitala provinciei, Aiucl, jud. Alba,
inscripţii din Sarmizegetusa ? fi'o). 37) Quin- TI-licia. Personajul :indeplinea, de aseme-
tus Cornelit1s Si~vanus (Stratonicus ?). 38) nea, funcţia de aedilis dtmmvir iuris di-
Sextus Quinctilius VaLcrianus. 39) Ulpit1s cendi la Sarmizegetusa '"
Marcianus. 40) Victorius Fortis (figlina lui). Ceramiştii din Dacia cu atelicre neloca~
XV. SLAVENI (jud. Olt) Gă : lizate.
1) lvlarteinos (numele latin Martinus Sunt acei meşteri ;.; a dlror produse ~c
scris în grafie grecească, dovada originii înt<îlnesc în mai multe aşezări ale pro-
greco-orientale fl6 a acestui meşter local. vinciei (unele situate la distanţe aprecia-
Atelierul s<iu a fost depistat în zona cup- bile), iar cercc![Jrile arheologice ori ne-
toarelor de ars ceramică, elin apropieren concordanta ipotezelor, emise de istorici,
termelor castrului din localitate li7). n-au permis, deocamdată, stabilirea locu-
XVI. STOLNICENI (Buridava, jud. Vâl- lui ele funcţicnnre a oficinelor din care
cea) li~ : · provin.
1) ilurelilts 1... 2) Valerius (Valerianus, 1) Agilis (stampile cunoscute la Drobeto,
Valentirws, poate acelaşi artizan romulens. Romula, S11cidava, cleei, aria de răspân
Fragmentul ceramic cu semnătura lui a dire ln Oltenia de astăzi). 2) Armenh1.~
apărut în perimetrul unui cuptor de ars (prolific producMor de opaiţe, ale cărei
oale G9, aparţinând, probabil, atelierului). lucerne au fost descoperite într-un spaţiu
XVII. V ÂRTOP (jud. Gorj) 70 : geografic larg : .A.pulnm, Aquae-Ad Aqua.>
1) Ambi1t1'W: (interesantă atestar~a sin- -·- Călan, jud. Hunedoar;l, Dierna - Or-
gulnră :în Imperiu a numelui meşterului şova, jud Meheclinţi, Orlea, Rom11la, Slil-
dintr-o micii aşezare din Dacia). veni, Sucidava, Ttbiscum, Ulpia Traiana).
XVIII. VEŢEL (Micia, jud. Hunedoa- 3) Asclepius (figlină nominalizată prin ma-
ra) 71 : teriale la Aquae, Apulum, Sântăm<iria de
l)i lerculanus. 2) Pirmus. Piatră, jud. Hunedoara, Şibot, jud. Alba,
XIX. ZLATNA (Ampelum, jud. Alba) 72 : Ulpia Tnziana, Valc:•a S<îngeorgiului, jud.
In punctul "Lunea" l:: cercetările arheo- Hunedoara, deci, existenţl atelierului a
logice au dus la descoperirea unei zone fost documentat.:'! :intr-o zonă limitaltl, po-
dintr-un cartier meşteşugăresc în care se sibil, avându-şi sediul într-un centru ur-
confecţiona ceramica (se remarcă cuptoa- ban din perimetru, Alba Iulia ori Sarmi-
rele depistate). Astfel, sunt cunoscute nu- zegetusa, mai degrabă, în capitală). 4) Ate-
mele a trei proprietari de "figline" pri- nus, (Micia, recent şi la Apulum 76). 5)
vate: 1) Aurelius (un fragment ceramic Caius A ... 1... (întregirea posibilă a stam-
cu această stampilă a apăntt şi la Cris- pilei Cai de pe lucernele descoperite la
teşti - Târgu Mureş). 2) Caius (Gaitts) Cristeşti - Târgu Murtş, Tibiscum, Ulpia
Traiana). 6) Caius (Gaius) Dessi (Drobet•:t,
64 IIJR, III/2, 279, 314. Micăsasa, Orlea, Romula, Slăveni, Suci-
65 OR :1, Suppl. ep., 463 ; IDR, II, 543 ; Gh.
Popilian, op. cit., p. 130-131, 145. dava). 7) Clm1dius Domitius Evarcstu.~
c6 Gh. Popilian, op. cit., p. 130.
r:7 Idem, op. cit., p. 145. "i4 JDH, III/2, 377.
us Idem, op. cit., p. 129-130, 145. ;:; V. Christe~cu, op. cit., p. GB-69, 74-75 ;
w Irle:'l. op. cit., p. 145. :-.J. Gostar, op. cit., p. 157, 199 ; OR ::, p. H2, 103 ;
1n OR ::_ p. 10-1; N. Guctoa, Contl·ibuţii ... , p. C. L. Bă1uţa, Sigilla mortariorum apulensia, m
141. Apulum, XV, 1977, p. 247-252 ; IDR, II, 120,
<l IDR, IIIJ3. 200. 205. 180, 289, 293, 302, 313, :~84. 43G-437, 442, ~J4G
71 OR :l,p. 94; IDR, II/2, 377 ; I. T. Lipovan, a-b, 568 ; N. Gudea, Contribuţii ... ,, p. 141-142 ;
Officina ceramisilllui Gaius Iulius Produs la IDR, III:/2, 573, 580 ; JDR, III/3, 21. 24. 198, 254,
Ampc/nm, în AIJC, XXVI, 1983-1984, p. 301- 2.77 a ; IDR, l III4, 6, 11, 69, 258 ; 1. Mitrofan,
317 ; i\1. Popa, V. 1\Joga, R. Ciobanu, Scipciturile op. cit., p. 155 ; D. Alicu. Opaiţele romane ... , p.
de salvare ele la Ampelum ,-zzutna), în Apulum 14-15, 17.
XXIII, 1986, p. 112 ; IDR, III/'1, 160. iG Piesă inedită. Informaţia o datorăm col<>··
3 l. T. Lipovan, J.e.; Al. Popa şi colab., l.c.
7
gului Vasile Moga, căruia ii mulţumim.
45
(despre acest personaj s-a afirmat că ar mari centre urbane ale Daciei. Surprin-
fi un localnic apulens ;7, ipoteză care zătoare este constatarea că din acest re-
ni se pare discutabilă, avându-se în ve- pertcriu al localităţilor lipsesc câteva ora-
dere că numele său este cunoscut în şe cu pondere în viaţa economică a Da-
aşezări situate fie în nordul provinciei ciei (Dierna, Drobeta Potaissa) sau insu-
(Ilişua), fie în centrul (Alba Iulia) şi îicient reprezentate (Napoca, Tibiscum).
sudul ei (Romula, Slăveni, Sucidava). Hl De asemenea, sunt documentate şi re-
Flaviw; (Drobeta, Râmnicu Vâlcea, jud. şedinţele unor vaste teritorii rurale (Mi-
Vâlcea, Romula, deci, numai în Oltenia). eia, Sucidava), ba chiar şi mărunte aşe
9) 1\Im-c!:s Aretio (Reşca, Sarmizegetusa, zări ale provinciei, cu atestarea unor nu-
Sluveni). 10) Menander (posibil colonist me de artizani necunoscuţi până acum
greco-oriental, la Apulum şi Ulpia Traia- (Ocna Sibiului, Vârtop). Un număr de 12
na; dificil de afirmat în care din aceste produciltori ceramişti n-au putut fi loca-
două importante oraşe ale Daciei a fiinţat lizaţi cu certitudine. O situaţie, total neo-
atelierul). 11) Publius Aelius Tertius (Albo1 bişnuită, se întâlneşte la Micăsasa, cel mai
Iulia, Câlnic, jud. Alba, Hunedoara, Mier- important centru de olărie din Dacia şi,
curea Sibiului, jud. Sibiu, Ocna Mureşu poate, din provinciile dunărene ale Impe-
lui, jud. Alba, Orăştie, jud. Hunedoara, riului. Aici, deocamdată, n-a fost depis-
Sebeş, jud. Alba ; presupunem sediul ate- 1ată nici o stam pilă sigură de meşter lo-
lierului la Apulum, deoarece localitrtţiic Lal, deşi aşezarea impresionează prin ma-
amintite gravitează în jurul acestui oraş, terialele descoperite : 20 de cuptoare pen-
la nu mare distanţu). 12) Theotimus (Am- îru ars ceramică, drca 400 de tipare, în-
pelum, Apttlum, Romula, Sucidava, Ulpia tregi şi fragmentare pentru confecţionarea
'fraiana, artizan de numele căruia sunt vaselor de terra sigillata 79, instalaţii şi
legate două oficine diferite, una funcţio ustensile pentru decorarea recipientelor,
nând pe cursul mijlociu al râului Mureş. rebutarea unor cantităţi impresionante de
cealaltă în Câmpia Dunării 1 ~). v-..1se so (printre care serii întregi de opaiţe
importante, copiate inclusiv cu stampila
meşterilor lor). Sunt indicii clare de func-
ţion<Jre a unor ateliere particulare, din pă
l'ate, deocamdată, anonime.
Din prezentarea de mai sus, rezulti't un Referitor la identificarea originii şi a
număr de 85 de nume ale unor meşteri clasei sociale a meşterilor ceramişti parti-
olari (69 în Dacia Superior, 16 în cea Infe- culari din Da<::ia, acestea nu s-au putut
rior), care au confecţionat ceramică în ate- Jace decât :în puţine cazuri. Faptul în sine
liere, locale, grupate în 19 localităţi ale nu prezintă o mare importanţă, ei sunt
provinciei (11 în Transilvania, 1 în Banat, colonişti, veniţi aici "ex toto orbe Roma-
deci, în Dacia Superior şi 7 în Oltenia, na", iar, prin stabilirea lor în provincia
Dacia Inferior). Cercetările arheologice au trA.i<.>ni"l, devin localnici. Punem însă sub
putut depista pe teren 8 oficlne de eera- semnul întreb~irii ipoteza privitoare la ono-
mişti Manius, Servius, Donatus la Sar- mastica persoanelor, potrivit căreia acei
mizegetusa, Aurelius, Caius Iulius Pro- producători de ceramică din Dacia, care
dus şi Marcus Opellius Adiutor, toţi la se semnează cu două-trei iniţiale sau cu
Zlatna, Atticus şi Valerius (Valerianus, ;ognomen sunt de origine latină 81, iar cei-
llalentimts) la Reşca, Marteinos la Slă lalţi, cu un singur nume, sunt recrutaţi
veni şi alt Valerius (Valerianus, Valenti- din rândul peregrinilor, liberţilor ori scla-
nus) la Stolniceni. Din cele 19 aşezări vilor El. Oricum, această constatare nu se
ale Daciei, cu ateliere de ceramică locali- poate aplica în cazul stampilelor de pe
zate, Ulpia Tmiana Sarmizegetusa ocupă, lucerne.
de departe, primul loc (40 de nume de
meşteri), urmată de Aznllum (10) şi Ro-
mula (6), de fapt, unele dintre cele mJi 7
~ I. Mitrofan. op. cit., p. 83-95.
~n ldem. op. cit., p. 150-156, 179.
Ul N. Gostar, op. cit., p. 199.
77 C. L. Băluţ.ă, SigiUa ... , p. 249-252. t2 N. Gostar, op. cit., p. 199 ; M. Macrea,
78 rclr>m, op. cit., p. 247-249. op. cit., p. :Jl!i.
46
Concluzionând cele spuse, putem afirma tate a atelierelor specializate in confec-
că şiprovincia traiană constituia o regiu- ţionareaceramicii.
ne a Imperiului cu o înfloritoare activi-
OFFIClNE PRIVATE DI CERAMICA NELLA DACIA ROMANA
- Riassunto -
Nel campo della produzioi1e arlisanale delia prietari di stoviglierîa c artigiani, come sono
provincia Dacia il pi\1 grande sviluppo l'ha state quelle da Ulpia Tra'iana Sal'mizegctusa,
avnto la fattura delia ceramica. Apulum, Romula, Sucidava, Ampclum cec.
In questo largo pacsaggio economico, l'autore Nello stesso tempo si prova e !'identificare
tratta alcune fra le principali starnpiglie dai di queste nello spazio geografica.
prodotti ceramici le cui designano nomi di pro-
SAP ATURILE ARHEOLOGICE DE LA OCNIŢA,
COM. TEACA, JUD. BISTRIŢA-NASAUD
CORNELIU GAIU
Săpăturile arheologice care s-au între- Din cele două secţiuni deschise în afara
prins în punctul "La Stefălucu" din hota- perimetrului livezii (SI şi S Il), pe un te-
rul satului Ocniţa în 1992 au avut ca temă ren neafectat de lucrările agricole, prima
cercetarea aşezării aparţinătoare orizontu- s-a dovedit sterilă din punct de vedere
lui Moreşti - Bratei identificată în urma arheologic, iar cea de-a doua cuprindea
amenajărilor şi lucrărilor de desfundare sub stratul vegetal un nivel de depunere
a terenului în vederea amplasării unei arheologică gros de 35-40 cm cu mate-
livezi de pomi fructiferi în anul 1981. Cu riale din sec. VI şi epocă daca-romană.
acel prilej au fost deranjate numeroase La baza acestui strat apăreau fragmente
locuinţe şi amenajări gospodăreşti aparţi izolate aparţinătoare nivelului hallstattian
nătoare unor epoci istorice diferite 1. Car- fără a putea vorbi de un strat de cul-
tarea aşezărilor semnala faptul că în di- tură continuu aparţinând acestui nivel.
verse epoci acestea erau centrate în zone Intre m 0-·4 a apărut o locuinţă (L 1) se-
diferite cu suprapuneri parţiale. De aceea miadâncită a cărei podină se găsea la 75 cm
pentru sondajul întreprins s-a ales extre- de la nivelul actual de călcare, dezvelită
mitatea vestică a staţiunii în preajma ca- printr-o casetă, iar între m 16 şi 19 a fost
sei lui Ciosan Alexandru unde se concen- inregistrată o platformă de chirpic de la
trau materialele aparţinând secolului VI. o locuinţă de suprafaţă aparţinând nive-
Deşi restrâns sondajul a permis depista- lului daco-roman.
rea şi parţial degajarea unor complexe Materialele aparţinând epocii bronzului
arheologice din epoca bronzului (Cultura s-au găsit răspândite în stratul de cultură
Wietembcrg), Hallstatt-ul timpuriu, daca- fără a fi dezvelită vre-o locuinţă din această
romană, din secolul VI, din sec. VIII pre- epocă. Mai consistent nivelul hallstattian
cum şi vestigii feudale timpurii. timpuriu cuprinde locuinţe şi gropi de
Stratigrafia aşezării, pe suprafaţa terasei provizii care urmează să fie valorificate
unde au fost trasate secţiunile (pl. I), era în alt cadru. De aceea ne vom opri aici
în parte deranjată de arăturile adânci pen- numai asupra descoperirilor din epoca da-
tru amenajarea livezii care nu au distrus ca-romană, prefeudală şi feudală timpu-
însă stratul de cultură mai adânc de 30- rie.
35 cm. In general sub solul arabil urma Aşezarea daca-romană de la Ocniţa "La
un nivel de 20-25 cm cu materiale pre- Ştefălucu" se întinde pe mai mult·e hec-
feudale şi daca-romane sub care se gă tare de-a lungul pârâului Valea Lupului
seşte un strat maroniu-negricios care atin- care străbate această parte de hotar, cu-
ge în capătul vestic al secţiunilor 50-60 prinzând cu precădere fâşia de la piciorul
cm cu urme de locuire hallstattiene şi din pantei. Au fost puse în evidenţă în cadrul
epoca bronzului (pl. II). sondajului din 1992 mai multe locuinţe
şi gropi menajere cu un inventar extrem
1
Unele din aceste descoperiri au fost menp
de sărac care se reduce aproape în exclu-
ţionale
de G. Marinescu FI, IV, 1989, p. 21, pl. sivitate la ceramică. Locuinţele apărute în
XXII-XXIII, idem, RB, VII, p. 7, pl. XII. zona cercetată sunt atât locuinţe de su-
49
7 - Revista Bistrlţel
prafaţă cât şi locuinţe semiadâncite cu pe- marcăm prezenţa unui fragment dintr-o
reţi de lemn şi acoperişul din materiale ceaşcă, cu alveole la bază (pl. IV/4) care
uşoare care explică masa de chirpic şi este considerat[• ca un element târziu. "
arsură înregistrată în perimetrul locuinţe Pentru o prelungire a aşezării de la Ocni-
lor. Dintr-un număr de şapte locuinţe ţa "La Stefălucu" şi în epoca postromană
aparţinătoare acestui nivel trei erau locu-- pledează alături de ceaşca deja amintită
inte de suprafaţă, remarcate mai ales prin si restul materialului ceramic din unele
masa de chirpic şi urmele de vetre amc- iocuinţe şi anexe gospodăreşti identifi-
najate în spaţiul acestora. Locuinţele adân- cate aici, cum ar fi strachina cu corpul
cite aveau podina la 0,6-1 m de la actua- carenat şi decor lustruit 5 în zig-zag (pl.
lul nivel al solului. IV /8) apărută în inventarul uneia din
ln apropierea locuinţelor s-au găsit un gropi împreună cu fragmente din pastă
număr de şapte gropi de provizii de for-- cenuşie fină sau zgrunţuroasă 6.
mă circulară în plan şi care erau săpate Următorul nivel de locuire înregistrat
în lutul galben la adâncimi de 1,2-1,8 m. este, aşa cum aminteam, cel aparţinând
Pereţii gropilor nu prezintă urme de secolului VI. El nu este marcat printr-un
fătuire sau de arsură. Continutul lor ex- strat arheologic distinct, chiar dacă ma-
tr~m de sărac cuprinde r'are fragmente terialul arheologic din această epocă apare
ceramice romane lucrate la roată sau cu pe toată suprafaţa terasei. Situaţia se da-
mâna. torează probabil şi distrugerilor pricinuite
Ceramica din cadrul acestei aşezări cu- de lucrările de desfundare. Au fost sem-
prinde cele două categorii în general pre- nalate şi dezvelite un număr de cinci lo-
zente în aşezările rurale din spaţiul pro- cuinţe de tip semibordei a căror descriere
vinciei 2 : cea lucrată la roată si cea mo- sumară o socotim necesară :
delată cu mâna de sorginte dacică (pl. III). Locuinţa nr. 1 avea groapa adâncită cu
Raportul dintre ele este variabil şi o eva- 75 cm de la nivelul actual al solului, cu
luare statistică în cazul acestei aşez ii ri podina marcată de un strat subţire de lut
este irelevantă datorită caracterului re- galben. Pe latura nordică a locuinţei, era
strAns al cercetărilor. Ceramica de tip ro- amenajată o vatră de foc delimitată de
man cuprinde atât vase din pastă fină ca lespezi de gresie. Locuinţa avea o formă
şi din pastă zgrunţuroasă. In prima ca- rectangular<1 cu colţurile rotunjite cu di-
tegorie se pot distinge strachini, căni, ur- mensiunile de 3X3,6 m. Inventarul cu-
cioare, oale, atât din pastă roşie d'tt şi din prindea o mare cantitate de ceramică şi
pastă cenuşie. In cadrul olăriei cenuşii numeroase oase de nnimale. Ceramica gă
remarcăm prezenţa unor fragmente cu de- sită în umplutura locuinţei cuprindea ce-
cor lustruit ca şi a unui fragment ştam ramică cenuşie fină sau cu pietricele în
pilat. Ceramica zgrunţuroasă - cenuşie compoziţie (pl. VII, 7-8 ; şi pl. VI/2-3);
sau cenuşiu-negricioasă - apare în cantl- ceramică roşcat-negricioasă din pastă cu
Uiţi variabile. Ca formă este prezentă mai pietricele (pl. VFl, 4--5) de la oale de
ales prin oale şi câteva fragmente de chiup capacităţi în general mai mari şi pereţii
cu buza lată fără decor.
Categoria ceramicii lucrate cu mâna 4 K. Horedt, Siebcnbiirgen in Spătromischer
Zeit, Bukarest. 1982, p. 76 şi 217, lista 12, C.
este bine reprezentată în locuinţele să Opreanu. EphemNup, !IL 1993, p. 235-259.
pate în această aşezare. Lucrată dintr-o 5 Ligia Bârzu, Continuitatea populaţiei autoh-
pastă omogenă, nisipoasă, aceasta cuprinde tone în Transilvania în secolele IV -V (cimiti·
mai ales oale - borcan cu suprafaţa nerul 1 de la Bratei), Bucureşti, 1973, p. 43-44,
pl. XV. 1. Ioniţă, Din istoria şi civilizaţia da-
tedă sau decorată cu brâuri alveolare sau cilor liberi, Ed. Junimea, Iaşi.
crcstate dispuse pe pântecul vaselor (pl. 6 Matenalul arheologic de la Ocniţa este si-
III/3), întâlnite şi în alte situri din aceas- milar cu cel întâlnit in asezarea de la Archiud
tă epocă. Apar şi fragmente provenind de "Fundătura" situată la doar 3 km de aceasta.
D. Protase, Problema continuităţii in Dacia în
la ceşti sau capace (pl. III/4 ; IV/4). Re- lumina arheologică .~i numismaticii, Bucureşti,
1966, p. 107. Numărul a~ezărilor daco-romane
2 D. Protse, Autohtonii in Dacia, voi. 1, Bucu- care îşi prelungesc existenţa ~i după retragerea
reşti, 1980. p. 157-165. aureliana este mult mai mare în această regiune.
3 Ibidem, p. 150-154 ; N. Gudea, I. 1\Ioţu, unele fiind amintite de G. Marinescu, FI, VI,
ActaMP. XII, 1988, p. 229-236. p. 5-64.
50
mai groşi ; ceramică lucrată cu mâna din c.lestă.Ceramica fiind singurul reper cro--
pastă cu cioburi şi pietricele în compozi- nologic nu permite datări foarte restrânse.
ţie. brun-ro~cată (pl. W2, 4, 6, 9). Predomină ceramica cenuşie sau cenuşiu
Locuinţa nr. 6, de formă rectangulară negricioasă lucrată la roată din pastă cu
cu dimensiunile de 4,5 X 4,2 m (pl. II/2). pietricele sau nisip cu bobul mare care
fundul drept situat la 0,6 m de la nivelul conferă suprafeţelor un aspect neuniform.
actual al solului si o vatră din bolovani Apare şi o categorie ceramică brun-roş
de râu în colţul v~stic. Inventarul cuprin- cată dintr-o pastă cu pietricele aparţinflnd
dea numeroase fragmente ceramice prove- în general unor forme de oale de capaci-
nind de la vase lucrate la roată din pastă Uiţi mai mari având pereţii groşi. Se în-
cenuşie, cenuşiu-negricioasă (pl. VII/1-2, tâlneste forma de oală cu fundul tăiat
7-8) sau brun-roşcată (pl. VII/3,5). drept; păstrând amprentele desprinderii de
Locuinţa nr. 7, săpată numai parţial 7, pe discul roţii olarului, corpul bombat cu
se ailă cu podino. la doar 30 cm de nivelul gâtul scurt sau prelung şi buzele rotun-
actual de călcare, fiind în mare parte dis- jite sau tăiate oblic, uneori cu şanţuri in-
trusă de lucrările de desfundare a tere- terioare. Rarele fragmente de la căni cu
nului. In perimetrul ocupat de locuinţă toartă, castroane sau vase de provizii do-
au ieşit la iveală mai multe fragmente de vedesc restrângerea repertoriului formelor
vase cenuşii (pl. VIIIv1-3, 5-6) lucrate ceramice utilizate în această vreme şi o
la roată ca şi un număr de fragmente de tot mai accentuată degradare a aspectului
la vase brun-negricioase lucrate cu mâna olăriei. Registrul ornamental se limitează
(pl. VIII/7-8). la benzi de caneluri largi pe gâtui şi pân-
Loc1tinţa nr. 9, de formă rectangulară tel vaselor, benzi de linii drepte şi în val
cu colţurile marcate de gropi de pari aved incizate şi, în cazul unor vase din pastă
laturile de 2,9 X 3,2 m şi podina situată cenuşie fină, linii drepte sau în zig-zag re-
la 50 cm. Din umplutura locuinţei s-au alizate prin lustruire (pl. XI 6). Ceramica
cules un mare număr de fragmente cera- lucrată cu mâna a apărut într-o proporţie
mice cenuşii, atât din pastă fină cât şi din redusă în complexele cercetate, forma în-
pastă cu pietricele şi suprafaţa neregulată tâlnită este cea de oală cu umerii reduşi
pl. (IX--X). Remarcăm aici un vas piri- şi buza scurtă.
ferm din pastă cenuşie fină cu decor lus- Categoriile ceramice înregistrate în com-
truit (pl. IX/6). plexele descoperite la Ocniţa sunt cele ge-
Locuinţ.a nr. 10, de formă rectangulară neral prezentate în această vreme în spa-
cu colţurile rotunjite, avea dimensiunile ţiul intracarpatic B şi care au unele simi-
de 3 X 3,3 m şi podina situată la 0,6 m, litudini cu materialul arheologic apărut
de la nivelul de călcare actual. La nive- şi-n aşezări de la sud şi est de Carpaţi 9 .
lul podinii se păstrau amprentele unor bâr- Diferenţierile regionale care se constată
ne de lemn provenind din pereţii locuin- în cultura materială au dus la elaborarea
ţei iar in colţul estic gresii şi arsură din- unei terminologii care pe măsura înmul-
tr-o vatră de foc. Inventarul cuprinde ce- ţirii descoperirilor a devenit tot mai stu-
ramică cenuşie-negricioasă (pl. XI, 1,4) foasă deşi toate au menirea de a desemna
brun-roşcată (pl. XI (3), lucrate la roată cultura populaţiei romanice din vremea
şi vase brun-negricioase modelate cu mâ- respectivă. Aspectele regionale sunt ex-
na (pl. XI/5,7).
Spre capătul vestic al platoului aşezarea R K. Horedt, Moreşti, Grabungcn in einer
din această perioadă nu se prelungeşte, vor - und Frilhgeschichtlichen Seidlung in
locuinţele grupându-se pe marginea sud Siebenbii1·gen, Bucureşti, 1979. p. 122-159, I.
Nesfor şi E. Zaharia, Materiale 10, p. 195-197,
estică, sondajul indicând o aşezare restrân- Gh. Anghel, M. Blăjan, Apulum XV. p. 289-
să formată în principal de locuinţe adân- 296 ; C. Gaiu, RB, VII, 1993, p. 04-95 ; D. Pro-
cite în pământ. Inventarul atât cel eera- tase AIIA 28, 1987-1988, p. 444; S. Dumitraşcu,
mic cât şi resturile osteologice indicând Ziridava, 10, 1978, p. 81-100 ; iclem, Sargeţia,
15, 1981. p. "71 urm.
o populaţie sedentară, o comunitate mo- 9 P. Roman, S. Ferchc, SCJV A, 29, 1978, 1.
p. 73-93 ; D. Gh. Teodor. Civilizaţia romanicr!
7 Lucrările au fost îngreunate de existenţa la est de Carpaţi în secolele V-VII e.n. Aşe
şirurilor de pomi fructiferi care condiţionau zarea de la Botoşna - Suceava, EA., Bucureşti,
dezvelirea un01· complexe prinse în secţiuni. 198-t, p. 52, urm.
51
presia unui proces de romanizare mai ac- pastă nisipoasă brun-roşcată şi la mână
centuat sau mai restrâns şi a unor influenţe de la borcane şi ţesturi.
~i contacte cu lumea romana-bizantină, Locuinţa nr. 12, avea o formă rectangu-
slavă sau germană care îşi pun amprenta lară cu laturile de 3,10~2,80 m, colţurile
asupra culturii materiale din zonele de marcate de gropile parilor care susţineau
mterferare astfel încât considerăm muh structura locuinţei. Podina, fără amenajări
mai adecvată expresia de cultură romani- deosebite, aflată la 0,6 m de la actualul
că sau cultură a romanicilor. 10 In com- nivel de călcare, avea pe colţul de vest o
plexele cercetate la Ocniţa se înregistrează vatră-pietrar cu diametru! de 1 m.
puţine elemc:.nte specifice gepizilor 11 aşe In umplutura şi pe fundul locuinţei s-au
zarea, prin tiptll de locainţe şi prin inven- descoperit fragmente ceramice lucrate la
tar probând mai degrabă o prezenţă a unui roată din pastă nisipoa.să decorat cu benzi
grup de localnici care perpetuează forme de linii drepte şi în val (pl. XIVI-7) şi
ceramice şi tehnologii de tradiţie roma- fragmente dintr-un ţest din pastă grosieră
nă. 12 Având drept unic element de da- modelat cu mâna.
tare materialul ceramic şi un număr re- Caracterul restrâns al cercetărilor şi pu-
strâns de locuinţe golite este dificil să ţinătatea materialului arheologic, constând
fixăm limitele cronologice ale aşezării. în exclusivitate din fragmente ceramice,
Doar în baza analogiilor pe care materia- fac dificile constatările cu caracter con-
lul ceramic de la Ocniţa îl prezintă putem clusiv. De aceea ne vom rezuma în a sem-
încadra aşezarea în şirul descoperirilor din nala că în cazul ambelor locuinţe aparţi-
secolul al VI-lea ea putând să se prelun- nătoare orizontului în discuţie materialul
gească şi în primele decenii a secolului ceramic este format din oale lucrate la
al VII-lea. roata rapidă, din pastă nisipoasă brun-
Fără a se înregistra un nivel de depu- roşcată şi cărămizie, ornamentată cu benzi
nere continuă în punctul "La Ştefălucu" de linii drepte şi în val şi caneluri dispuse
au fcst descoperite şi materiale din seco- în jumătatea superioară a vaselor. Oalele
lele VII-VIII, fiind dezvelite două locu- au buzele tăiate oblic sau rotunjite, în ge-
inţe. neral scurte, iar corpul larg cu umerii
Locuinţa nr. 8, intersectată de S 4 şi prelinşi.
dezvelită printr-o casetă, avea laturile de Intr-o regiune mai restrânsă numărul
3,20 X 2,80 m şi groapa locuinţei la 0,5 m descoperirilor în care materialul provenit
de la suprafaţa actuală a solului. de la Ocniţa să-şi găsească corespondenţă
Pe laturile şi în colţurile locuinţei s-au nu este foarte larg 13 şi în general în spa.-
delimitat gropi provenite de la stâlpii de ţiul intracarpatic sunt puţine staţiunile
susţinere a pereţilor şi a acoperişului iar care să beneficieze de o cronologie mai
pe latura de vest o aglomerare de pietre strânsă 14 încât datarea materialului de aici
provenind de la o vatră distrusă. în secolele VII-VIII este de agreat :in
Inventarul restrâns consta din câteva acest stadiu al cercetărilor.
fragmente ceramice lucrate la roată din Nu putem să nu menţionăm observaţia
că în toate staţiunile cercetate în zonă
(Coasta, Di~a, Stupini, Ţaga) aşezările
10 Ferche, Aşezări din secolele
S. Dolinescu - de epoca migraţiilor sunt suprapuse de
III şiVI, e.n., ·în sud-vestul Munteniei, Cerce-
tărilede la Dulceanca, Bucur~ti, 1974, p. 126 ;
un nivel de locuire caracterizat printr-un
R. Harhoin, MSI, XII, 1987, p. 147. material ceramic lucrat la roată şi cu mâ-
Il In afara unor forme de vase cu gâtul înalt na de culoare brun-negricios şi cărămiziu
şi corpul in formă de pungă, mai amintim un având ca repertoriu decorativ linia dreap-
fragrr:ent de vas cu tub de scurgere găsit pe tă şi în val dispuse în registre pe umerii
suprafaţa aşezării. Din punctul "Pe Dric" s-au
recuperat, din inventarul unui mormânt, patru şi pântecul vaselor. Asupra relaţiei crono-
vârfuri de săgeţi care dovedesc o prezenţă ge-
pidică în secolul al VI-lea ; Şt. Dănilă, Mate- 13 Z. Szekely, Marisia, 5, 1975, p. 71 urm.;
riale, D. 1970, p. 435 ; K. Horedet, Unterschun- idem, Marisia, 6, 1976, p. 117 urm. ;idem, SCIVA,
gen zur Friihgcschichte Siebcnburgens, Buc., 43, 1992, 3, p. 245 sqq ; C. Gaiu, Apulum, 17,
1958, p. 92. fig. 2Bi/B--ll. 1979, p. 267-272 ; A. Zrinyi, Marisia 6, p. 125sqq.
12 L. Bârza, Continuitatea creaţiei materiale H K. Horedt, ZfA, 10, 1976, p. 35--57 ; E.
şi spirituale a poporului român pe teritoriul Zaharia, Populaţia românească în Transilvania
fostei Dacii, Bucureşti, 1979, p. 81-82. in secolele VII-VIII, EA, 1977, p. 62 urm.
52
logice şi etnice dintre cele două nivele ur- prinde oale din pastă nisipoasă, lucrate la
mează să se pronunţe cercetările viitoare. roată cu gura largă, buza tăiată drept,
Modificările pe care le comportă materia- gâtui scurt, corpul larg. Vasele sunt deco-
lul ceramic atât în ceea ce priveşte reper- rate cu linii drepte şi în val sau impre-
toriul formelor cât şi a aspectului pastei siuni unghiulare dispuse pe umerii şi
f<\C dificilă stabilirea unor legături directe corpul oalelor. Fundul tăiat drept are, în
cu materialul epocii anterioare. Această unele cazuri, mărci de olar (pl. :XIV). For-
schimbare se manifestă şi în privinţa obi- mele ceramice înregistrate în aşezarea de
ceiurilor funerare încât doar extinderea la Ocniţa permit datarea acesteia în seco-
cercetărilor va putea aduce plusul de in- lul al XI-lea 15.
formaţie care să îngăduie o corelare mai Fără a beneficia de extinderea necesară
clară între aspectele culturale în discuţie.. avansării unor încheieri definitive săpă
Ultimul nivel de locuire semnalat in turile de la Ocniţa au reuşit să aducă une-
J::Unctul "La Stefălucu" este cel reprezen·· le clarificări asupra relaţiilor dintre di-
tat de o aşezare de suprafaţă, distrusă in versele materiale arheologice care au fost
cea mai mare măsură de lucrările agricole, recoltate în urma lucrărilor de desfundare.
care se datează în secolele XI-XII. Aşe Tncât continuarea săpăturilor este proble-
zarea avea nucleul pe pantele dealului, matică am preferat acest tip de prezen-
la N-E de zona sondală de noi şi unde tare care dacă nu poate oferi o imagine
in urma lucrărilor de desfundare au fost globală asupra sitului are avantajul in-
înregistrate zeci de cuptoare şi locuinţe troducerii în circuitul ştiinţific a unor ma-
răvăşite, marcate de un strat gros de ar- teriale interesante pentru o perioadă care
sură. rămâne în continuare deficitară sub ra-
In secţiunile deschise a fost înregistrată portul informaţiei.
o singură locuinţă distrusă aproape inte-
gral din care s-au recuperat mai multe 15 P. Iambor - Şt. Matei, Acla MN 16, 1979,
fragmente ceramice (pl. ;xni). In ansamblu p. 5!)9 unn., pl. IV-V; idem, ActaMN 20, p.
materialul ceramic din acest nivel cu- 131sqq.
LES FOUILLES ARCHEOLOGIQUES D'OCNITA
-Resume-
Les fouilles faites en 1992 sur un petit pla- et de tradition autochtone. Certains de ces
teau de l'endroit appele "La Stefalucu" ont objets indiquent l'existence de cet habitat jus-
abouti a la decouverte des traces d'habitat ap- qu'au !Ve siecle.
partenant a l'Age du bronze (la culture Wie- Un autre niveau est represente par des mai-
tenberg), a la premiere l'Age du fer, ă l'epoque sons enfoncees comportant de la ceramique
daco-rornaine et romaine tardive, au VIIle siecle grise travailiee par la roue de potier qui est
ainsi qu'an le feodalite.
Sont presentees dans ce contexte les recher- caracteristique au VIe siecle. Cinq habitations
ches concernant !'habitat daco-romain dont en de ce niveau ont ete recherches.
a decouvert plusieurs habitations de surface et On a decouvert d'autres habitations, dont cer-
des fos.ses menagers avec un inventaire restaint tains detruits, appartenant ă un habitat feodal
de pieces en ceramique de province romaine (XIe siecle).
53
"'.,
·~
o
"~ e~ ISI
o .
. "'. ".
:t ~
~
~
~•o i
Pl.l Planul săp-ăturilor de la Ocniţa "La Stefllucu"
1
~ -----
1 1 ' , • 1
Pl. IV Ceramică daco-romană şi postromană
......
-c:o
c
"3
(J
.2
c
C'l
-
'ti
>
u
Ql
III
c
:.a
•<O
-~
,..
..
o
~
aJ
>
a:
....
>
"'
.........
>
__l _ _ - - - ~
]
1
-
'Qj
c
·~
.2
..
'3
!!i
c
L ____ _ -~
c
.....;
p..,
6
Pl. XII Invental'ul locuinţei 12 (sec. VIII)
J .)
) ) J
·j_·.
\
\
\
\
\ \
\
\
\
,
Pl. XIII Ceramică din nşezarea de sec. XI
AUTOHTONI ŞI ALOGENI IN SPAŢIUL JUDEŢULUI
MUREŞ IN PE-RIOADA PREFEUDALA (SEC. III-X)
VALERIU J}AZAR
Dacă pana m rpragul ·celei de a doua ansamblu, în marea majoritate, mărturiile

jumătăţi a secolului nostru cercetaJrea ar- arheologice aparţin populaţiei autohtone,
heologică nu s-a preocupat decât inciden- daco-romane.
tal de studierea perioadei .prefeudale (ex- Cuun am menţionat, există descoperiri
cepţie câteva necropole : Band, Sântana care provin din cercetări, sondaje şi să
de Mureş, Târgu Mureş), 'in ultimele de- pături arheologice efectuate mai de mult
cenii ilwestigarea acestei perioade a stat (Band, Sântana de Mureş, Târgu Mureş),
constant în atenţia acestei cercetări. dar cele mai mu'lte au fost scoase la lu-
Astăzi, aparent s-ar putea crede că des- mină in ultimele decenii (Brâncoveneşti,
coperirile rprefeudale sunt numeroase, ra- Bezid, Cipău, Cristeşti, Cuci, Iernut, Le-
portându-le la suprafaţa judeţului Mureş. chinţ.a de Mureş, Moreşti, Sălaşuri, Sighi-
In realitate, ele sunt însă puţine ,şi .încă şoara, Sângeorgiu de Mureş ş.a.).
puţin cunoscute privind structura şi etni- Gama mărturiilor prefeudale provin din
dtatea lor. structurile unor cetăţi ale perioadei, ale
Se 'Ştie 'Că, până in ultimele decenii - unor aşezări, necropole sau morminte izo-
în spaţiul ce ne ;reţine atenţia -, nu au late. Exi.stă şi mărturii descoperite izolat.
existat preocupări serioase, sistematice, Acestor descoperiri le-am putea adăuga,
metodice pentru cercetarea .mărtUTiilor ar- pentru a ântregi patrimQlliul arheologic
heologice ale perioadei prefeudale. Cele prefeudal al judeţului Mureş, tezaurele
mai multe dintre asemenea mărturii au monetare sau monedele 'l.'"omane târzii sau
fost descoperite cu totul întârnjplător. Aşa bizantine, găsite, în majoritatea lor, în-
se e~plică încă faptul că există mărturii tâmplător.
arheologice mai restrânse (numeric), măr In ansamblu, mărturiile prefeudale, bo-
turii menite să ateste perioada in discuţie. gate şi variate, conferă vremii în care au
La toate aceste carenţe in cercetare, fost .create, prin valoarea lor documen-
amintite sumar, nu putem omite faptul tară, legitimitatea continuităţii de viaţă
că, datorită specificului lor, cât şi iill5Ufi- istorică în .aria ju'deţului Mureş.
cienţei adâncirii cercetării acestora, multe In stadiul cercetării actuale cunoru;;tem
dintre descoperiri nu au fost (sau nu au puţine mărturii arheologice :prefeudale
putut fi) incă determinate, cu rigoarea descoperite în aşezări de î·nălţ~me fortifi-
cuvenită, etnic, mare parte dintre ele fiind cate (cetăţi) sau în zona lor apropiată.
·Considerate generic, de unii cercetători, De altfel, şi numărul acestor cetăţi, cu-
,;prefeudale", "din ;perioada .migraţiilor". noscute astăzi, este încă mic. O asemenea
Pe măsum adâncirii investigatiilor (pt-o- ~cetate, investigată albia în ultimii ani (de
venienţă, ~contextul descoperirii lor, ana- Gh. Baltag) este la Albeşti 1.
logii ·compa:rative tipologice ş.a.), structura
lor etnică este tot mai mult definită. Des- 1 Gh. Baltag, Marisia, IX, 1979. p. 101.4. 103.9,
coperite, ·in general, pe fondul cultural 105: Al. Gh. Savu, in IMPR, 1, Editura mili-
anterior, daco-roman, se constată că, in tară, Bucureşti, 1984, p. 222 .
.)5
"Cetatea" de la Albeşti, situată la cea. Luţului), a fost la Batoş 2• Fortificaţia "Ce-
3 km sud de localitate, pe vârful unui tăţii" de la Batoş (şanţ şi val de apărare)
deal de fonnă conică, cu pante abrupte, a fost probabil reutilizată la sfârşitul pe-
impădurite, îşi păstrează urme din forti- rioadei prefeudale şi începutul perioadei
ficaţii sub forma unor ci.Tcumvolaţiuni, feudale, aşa cum indică fragmentele ce-
care înconjoară trei !părţi din vârf, ex- ramice descoperite în peretele şanţului
cepţie partea vestică, cea mai abruptă. de apărare (investigaţii prin sondaje A.
Orientată spre nord, cu capetele dinspre Zrinyi, 1979 ; cercetări V. Lazăr, 1985,
nord şi sud mai puternic întărite spre a 1986).
Îlmpiedeca accesul ~re şeaua dealului, P,robabil prefeudală este şi cetatea de
fortificaţia cetăţii are o lungime de 80 - la Chinari 3. Sondajele arheologice efec-
85 m şi o lăţime de 35-40 m, inchizând, tuate aici, la "Cetate" (A. Dankantis, A.
în partea superioară, platoul oval (de Zrinyi, 1961) au secţionat circumvalaţia
40 X 20 m), uşor înclinat in sud, mărginit puternic arsă, dar nu au descQperit nici
de pante foarte abrupte. Pe platou au pe platoul .,Cetăţii", nici in valul de pă
fost descoperite vestigii "preistorice", da- mânt, urme de datare. Prin forma sa, s-ar
cice şi din sec. XIII. putea ca cetatea să fie din perioada pre-
Cercetarea a atestat că şanţul şi valul feudală.
de apărare al cetăţii au ÎITIIPreună 15- La Ghindari \pe "Dealul Cetăţii", punct
20 m lăţime în marginile de nord şi sud. situat pe malul stâng al Târnavei Mici,
Părţile laterale au val şi şanţ mai puţin spre est de comună, au fost găsite vestigii
pronunţate în est, în timp ce in vest prefeudale (ceramică), atribuite de unii
fortificarea este numai în unele porţiuni. cercetători (K. Horedt) populaţiei slave.
Punct de refugiu şi rezistenţă în peri- Şi la Ghineşti 5 a fost probabil o cetate
oada prefeudală (şi feudală timpurie), ce- prefeudală. Literatura de specialitate men.
tatea de la Albeşti a asigurat observarea ţionează aici, mai sus de sat, un val lung
şi controlul pe mare distanţă, a văii Şa de pământ de cea. 320 m, lat de 8-40 m,
partocuiui spre nord, constituind o :redută: înalt de cea. 8-10 m, cu şanţ în interio-
de rezistenţă, în depresiunea intradelu- rul :lui. In val au fost găsite vârfuri de
roasă a Şajpartocului. săgeţi şi arme fragmentare. DUJpă opinia
La baza dealului ("Sub cetate"), pe care unor cercetători, fortificaţia ar putea fi
e situată cetatea, a fost investigată o aşe un complex asemănător celui de la· Mo-
zare cu faze de locuire din secolele IV - re şti, din perioada prefeudală.
VI şi VII-XI, datate prin ceralffiÎcă. Măr O fortificaţie probabil prefeudală este
turiile din sec. IV-VI constau din frag- şi ~a Jacu -'- "Cetate" 6. Situată pe o
mente ·ceramice cenuşii fine, lucrate la culme de deal cu pante .a:brupte către est
roata rapidă, fără decor sau decorate cu şi vest, fortifica.ţia are caracter de pro-
'benzi de canelurri. Există şi fragmente vizorat, fiind întărită cu valuri şi şooţuri
ceramice lucrate cu mâna, intre oare frag- de proporţii mici care secţionează şaua
mente dintr-un vas-borcan, cu umerii pre:. dealului la sud, protejând, totodată, uşor
linşi, buza uşor răsfrântă şi subţiată, fun- panta di~p:re nord. Ca rmări:me şi impor-
dul lăţit (cu postament) sau fragmente tanţă strategică fortăreaţa este !redusă.
de funduri de farfurii, cu inel 'in relief, •Platoul superior, rpe care este aşezată,
ori ,fragmente de capace ş.a. alungit ca formă, are doar 30 m lungime
fiagmentele ceramice din sec. VII-XI şi 8-10 m lăţime. La ca;petele dintre nord
sunt constituite din pastă dură, nisÎipoasă,
asoră. decorate cu benzi 1n val suprapuse, ~ I. Glodariu, M. Câmpeanu, SCIV, 17, 1,
ben?.:i în va~ distanţate, suprapuse din loc 1966, p. 19 nota 1 ; V. Lazăr, Apulum, XIII.
1975, p. 606 : idem, Marisia, V, 1975, p. 37, 39,
în loc de benzi de striuri verticale sau 41 : A. Zrinyi, Marisia, VI, 1976, p. 127.50-128.
dblice. ~ A. Zrinyi, op. cit., P. 131.13.
Investigatiile au sectionat, in panta dea- 4 I. Herepei, Erdl\Mz, XXXVIII, 1933, p. 47 :
lului. si o locuintă semiingropată, cu ce- K. Horedt, SCIV, Il, 1951, 2, p. 198, 23, 217, 23.
" B. Orb:in, Szekelyfăld, IV, 32 : 1. Marţian,
ramj.r-ă din sec. IX-X. Rep., p. 20, nr. 283: M. Roska, ErdRep, p. 96,
O altă cetate, cu larg câmp de obser- nr. 20 ; K. Horedt, SCIV, II, 1951, p. 198.
vaţie, cu rrol d€ pază şi control (V alea 6 Gh. Baltag, op. cit., p. 104, U-105.
56
şi sud fortificaţia are câte un mic val cu sistematice efectuate intre anii 1951-1955
şanţ care protejează accesul din aceste (K. Horedt şi colalboratorii). Punctul, si-
direcţii. Prin mărimea ei, fortificaţia !POate tuat pe malul drept al Murreşului (platou
fi considerată un punct de rezistenţă lo- triunghiular, intins ~n formă de limbă
cală ,ce îi este conferit şi de poziţia stra- deasupra satului), face parte dirn terasa
tegică, fiind situată pe cw·sul superior al a doua a Mureşului, având o lungime de
unei văi care îşi trimite apele :spre Târ- cea. 600 m şi, la baza lui, de 300 m. Cu
nava Mică, adică tocmai la cumpăra ape- vârful ("Cetate", "Cetăţuie", denumiri
lor care separă bazinul celor două Târ- date de .localnici) fortificat, "Podeiul"
nave. este legat de un alt platou - "Hulă'; ("La
O altă cetate este la More.~ti - "Po- hulă"), iar pe latura opusă cu Mureşul
dei" 7, amplu investigată, prin săpături este înconjurat de valea "Pârâului Ce-
tăţii", dincolo de care panta urcă peste
1. Marţian, op. cit., p. 25, nr. 417 ; K. Ho-
1
Măză·rişte" ("Borşofed "), "Ciurgău" ("La
redt, Sargeţia, III, 1956, p. 106, 115 : idem, în
ActMuz, II, Cluj, 1956, p. 147 : idem, SCIV, Ciurgău") şi ",ntre şanţuri".
VII, 1956, 3-4, p. 462 : XV, 1964, 2, p. 195, Mărturiile descoperite în acest perime-
199, 200, 202, 208 : 17, 1966, 1, p. 212, 213 : 18, tru au vechime multimilenară. In epoca
1967, 4, p. 585 ; iclem, Dada, 197-t. p. 298.4, 301.7---' prefeudală aici şi în împrejurimi a fost
304 : XVIII, p. 177-178: irlcm, Contribu~ii, 1958,
p. 51-53.7, p. 54. 55.9 : idem. Die Siedlung des o mare aşezare fortificată ale cărei înce-
6 Jh1·.u.z. arts Mm·cşti (Zentral Rumănien}, în puturi nu au putut fi încă precizate.
Actes du VIl-e Congres International de.~ Sci- Ea avea locuinţe-bordeie, de formă pă
ences Prchistoriqucs ct Prntohistoriqucs, Praga. trată de 3-4 m, altele mai mari, de 6 X 6
1961, p. 1044-1047 : iclem, ActaMN, V, 1968.
p. 422, 424, 425 : idem, Bcfcstigtc Siebenbii.rgen m, locuinţe-bordei cu acoperiş bilateral in
das 6 Jahrhundcrts u.z. '/US Siebcnbiirgen in formă de şea, susţinut de câte trei stâlpi
Siedlung, Burg und Stadt. Stuclicn :::u ihrcn pe cele două laturi opuse. Inventarul bor-
Au_făsnagcn, Berlin. lfl(itl, pl. I /c : idem, Mo-
reşti, Grabu1·gen i.n cincr t:or--und frii.ltgcs-
deielor consta din râşniţe, greutăţi de
chichtcn Siedltmg in Sicbenbii.rgen. Editura Kri- război de ţesut, foarte numeroase (într-un
terion, Bucureşti, 1979 : K. Horedt şi eolab., bordei au fost trei asemenea războaie de
SCIV, III, 1952, P. 332, 333.2, p. 338-340 ; IV,
1953, 1--2, p. 275, 280, 28J, 286, 287, 289, 292,
298, 299, 304.3, p. 338-340; V, 1954, 1-2, p. Macrea, I. H. Crişan, .4ctaMN, I, 1964, p. 331,
200, 201, 204, 205, 206, 207, 208, 211, 215, 216: 333, 357.70 a : Bak6 G., SCIV, XII, 1961, 1, p.
VI,. 1955, 3-4, p. 643, 644, 646, 647, 648, 674.10 : 161 : XIII, 1962, 2, p. 455, 456 : Al. Popa, Apulum,
idem, Materiale, IV, 1957, p. 175, 17(;, 179; 183: IV, 1961, p. 227 : idem. Mari.sia, V, 1975. p. 11 :
V, 1959, p. 96; 1. Nestor, SCIV, IV, 1953, .1-2, VI, 1976, p. 20, 22 : C. Daicovieiu, în Din ist.
p. 6, 86 : X, 1959, 1, p. 53 ; 54 ; XI, 11960, 1, Trans., I, 1963, p. 64, 69 : idem in Unitate şi
p. 18, 19: idem, în IstRom, l, 1960, p, 688: continuitate ... , 1968, P. 88-89 ; Em. Condurachi,
idem, Dacia, V, 1961, p. 441, nota 26 : 1. H. Dada, VIII, 1964, p. 29, 32 : 1. Ferenczi, Apulum,
Crişan, în A.';iMM, 3, 1955-1956, p. 43, nota V, 1965, p. 123: idem, ActaMN, VII, 1970, p.
32 : idem. Itinerare arheologice transilvq- 566 : Eugenia Zaharia, Dacia, IX, 1965, p. 84,
nene (= ltincrarel, Ed. Sport-Turism. Bucu- nota 7 : XV, 1971. p. 277 : N. Vlassa, ActaMN,
reşti, 1982, p. 241.12i, p. 243 : Maria (Chişvasi-) IV, 1967, p. 311 : Şt. Pascu, M. Rusu şi colab.,
Comşa, SCIV, VIII, 1957 1-4, p. 272, 273, 286 : ActaMN, V, 1968, p. 173, nota 43, p. 179: Dan
IX, 1958, 1, p. 76, 78 : X, 1959, 1, p. 67, 70, Gh. Teodor, SCIV, 21, 1970, 1, p. 117 ; Şt. Pascu,
71 : XI, 1960, 1, p. 162 : idem, Dacia, I, 1957, P. FI, I, 197.1, Bistriţa, p. 12 : Gh. Diaconu, Dacia,
313, 324 : V, 1961, p. 612-615 : XII. 1968, p. XV, Hlil, P. 263, Anexa 1/15 : O. Ferenczi,
361, fig. 3/1-8 : p. 362, 372, fig. 7, p. 376: XVI, StMat, III-IV, Târgu Mureş, 1972, p. 150: R.
1972, p. 429, 431 : idem, în lstRom, I, 1960, p. Harhoiu, SCIV, 23, 1972, 3, p. 500, 501 : idem,
741 : idem, Apulum, XI, 1973, p. 262, nota. 16 : în Dictionar de istorie veche a României
idem, Crisia, IV (?), 1974, p. 67, npta 13 ; Gh. ( = Dicţionar), Ed. ştiinţifică şi enciclopedică,
Bichir, SCIV, IX, 1958, p. 438, nota 4: A. Dan- Bucureşti, 1976, p. 294, 295 : R. Harhoiu, R.
kanits, 1. Ferenczi, Materiale, VI, 1959, p. 611 : Popa, Ibidem, p. 415 : Gh. Anghel. M. Blăjari,
D. Protase, Materiale, VI, 1959, p. 392; idem, Apulum, XII, HJ74, p. 325, 326 : XV, 1977, p.
ActaMN, III, 1966, p. 407 : idem, Banatica, 1, 296: Lucian Chiţescu. MN, 1, 1974, p. 64: Ioana
~1971, p. 103--104 : idem, Mari.sia, X, 1980, p. Hica. In memoriam Constantini Daicopiciu, 1974,
740--741 ; M. Rusu, Dacia, !Il, 1959, p. 512 : VI, p .. 169 : E. Chirilă, Ioan Chifor, ActaMP, I,
1962, p. 285, 286 : idem, Materiale, VIII, 1962, 1977, p. 181 : A. Zrinyi, Marisia, VII, 1977, p.
p. 351 : idem, Apulum, IX, 1971, p. 725 : idem, 99 : C. Gaiu, ActaMP, III, 1979, p. 541. 542 :
ActaMN, VIII. 1971, P. 200--201 : XVII, 1980, Ioan Mitrea, Carpica, XII. 1980, p. 91, 94, 95,
p. 146, nota 29, p. 148 : Szekely Z., Materiale, 96, 106: XIV, 1982, p. 348; M .. Babeş, SCIV,
VI, 1959, p. 525, 528, 529 : M. Macrea, K. Ho- 32, 1981, 3. p. :327 : V. Lazăr, RB, VIi, 1993,
redt, in lstRom, I, 1960, p. 636, 713, 714 : M. p. 86--S7, nota 27 (cu bibliografia).
57
8 - Revista Blstrjţei
ţesut), ceramică etc. Bordeiele aveau in structură etnică poate fi şi in cazul altor
inteJ.;orullor vetre de foc. cetăţi
Ceramica era constituită din vase sfe- De aceea, am şi evitat să le atribuim
rice cu fundul plat, de culoare cen~ie, numai populaţiei autohtone, deşi - în
lucrate la roată şi neornamentate. Erau mare - conţinutul arheologic din struc-
'însă şi vase confecţionate dintr-o :pastă tura lor, cât şi din zona limitrofă, pot să
mai fină, cu ornamente lustruite. Oa.sele 'le ju.stifice apartenenţa la aoea.stă popu-
de animale descoperite în aşezare (in lxir- laţie;
deie sau între ele) aparţineau unor specii Dacă numărul cetăţilor prezentate ca
domestice (câine, gâscă, bivol etc.) sau prefeudale este mic, numărul aşezărUm·
sălbatice (lup. cerb, iepure). Cimitirul aşe perioadei in discuţie este mai mare, multe
zării era pe .,Hulă". localităţi având, în perimetrul lor, con-
Aşezarea, datată în sec. V-VI, era for- semnate mai multe aşezări. Astfel, la Al-
tificată. fiind puternic întărită cu mai beşti se cunosc două asemenea aşezări.
multe linii de fortificaţii, constituite din Cea de la poala "Cetăţii" (de la · "Sub
valuri de .pământ şi şanţuri. Adândmea Cetate"), cu orizonturi de locuire din se·
şanţurilor, probabil şi a valurilor, era de colele IV-V şi VII-XI, am prezentat-o"·
4,5-5 m. O altă aşezare este la .,Ca.nton" !', punct
Săpătm·ile arheologice au arătat că pro-
situat la nord-est de comună, pc malul
filul liniilor de fortificaţie diferă, având stâng al Tâ.rnavei Mari, aproape de pâ-
fiecare specificul lor. râul "Valea Hotarului".
Ceramica descoperită in aşezare (in·
Şanţurile, câteodată dublate, au avut
vestigată de Gh. Baltag, 1978) a aparţi
de obicei o pantă piezişă, spre exterior nut unui strat de cultură, gros de 0,40-
o treaptă intermediară. Linia exterioară 0,50 m, acoperit de un altul cu depuneri
a fortificaţiei începe rpe marginea platou-
aluvionare, gros de 2 m, ce constituie fun-
lui de ~ ,.Hulă", urcă la "Furci", oco- damentul aşezării. Ceramica constituită
leşte spre sud, trece peste "Ciurgău" şi
dintr-o pastă dură, aspră, brun-roşcată,
"Măzărişte" până "lntre şanţuri". Ea are decorată cu caneluri late distanţate, lu-
o lungime de cea. l ,5 km. crată la :roată, a fost datată in secolul
A doua linie ipleacă de la ~colţul "Po- VIII-XII.
deiului" şi trece peste "Ciurgău" până la Două aşezări există şi in jperimetrul co-
"Măzărişte", la o distanţă de cea. 300 m munei Batoş. Una la ,,Grajduri" 10, alta
de linia -exterioară, fiind însă .para~elă cu pe terasa "Gledinel" 11. Din prima aşezare,
aceasta. Ea desparte "Podeiul" de "Hulă". cu prilejul unei ;periegheze (1967) şi a
Linia a treia trece peste "Măzărişte", unui sondaj (A. Zrinyi, 1968), au fost
având o lungime de cea. 150 m. Cercetă scoase la suprafaţă, dintr-un şanţ de dre-
rile au arătat că valurile au în total peste naj, fragmente ceramice d~n secolul al
2 km şi că aşezarea este documentată, IV-lea, aparţinând culturii Sântana de
prin numeroase mărturii arheologice, şi Mu:reş.
i'n perioada feudală timpurie. La "Gledinel", terasă inierioară a Lu-
Desigur, în aria judeţului Mureş există tului, săipăturile arheologice (V. Lazăr,
mai multe cetăti, care mai păstrează urme 1965, 1968, 1975) au pus în lumină nume-
de fortificaţii. Pentru perioada .prefeudală roase fragmente ceramice, datate in se·
le-am prezentat doar pe acestea, dar este col ele VII-VIII.
posibil ca nu toate să a:partină exclusiv La Bezid numărul aşezărilor prefeudale,
perioadei, întrucM multe dintre ele au toate ex;p~orate prin s~ături sistematice
fost cercetate sumar (excepţie cea de la (Szeke1.y Z., 1953, 1959, 1960. 1961), este
Moreşti).
8 Gh. Baltag. op. cit., p. 101.4. 103.9, 105.
De asemenea, ·este probabil ca unele ~ 1 Ibidem. p. 101.4.
cetăţi prefeudale să nu apartină în tota- lU A. Zrinyi. op. cit., p. 127-129 şi pl. LX,
litate, în mod exclusiv -populaţiei autoh- LXI : idem. XI-XII. 1982, o. 22 : M. Petică,
tone. La Moreşti există in contextul măr Marisia. VII. 1977, p. 454 : VIII, 1978, p. 86 ;
K. Horedt, Marisia. IX, 1979, P. 73 A. 2.
turiilor autohtone şi mărturii ale unor n V. Lazăr, Apulum, XI. 1975, p. 611 ; idem,
populaţii alogene (gepizi, avari) şi această Marisia, X, 1980, !1· 758, 759.
58
mai mare. O aşezare este pe botul de suprafaţă, dreptunghiulare, cu vetre-pie·
deal "Doborotvă.nya" tl,situat pe partea trar, datate, prin inventar, în secolul al
stângă a pârâului Loţ. Din aşezare au fost IV-lea. Ceramica descoperită este de tip
dezvelite bordeie cu vetre deschise şi pie- Sântana de Mureş, dar există în inven-
trare, ,cu ceramică din secolele VII-VIII tarul aşezării şi evidente forme moştenite
(vase de tip "Praga"), în asociaţie -cu vesti- din ceramica romană provincială. Spre
gii de tradiţie autohtonă. exemplu, tipul de vas (tip 3, după Szekely)
ln a:Lt punct, "Fâneaţa Mare·' 1;\ au fost - cana cu două toarte, cu .111..Wginea în·
decopertate, prin săpături, în aşezarea de groşată, cu pântec bombat şi cu fund pro-
aici - patru bordeie cu vetre~ietrar. In filat, din pastă fină, cenuşie sau cu lustru
hordeiul nr. 1 s-au constatat două nivele negru, este o formă a acestei cenmici.
de locuire (sec. IV - Sântana de Mureş Strachina {tip 10, după Szekely) cu ma;r ...
şi elemente autohtone, daco-romane, car- ginea uşor îngroşată sau dsfrântă :in afară
pice ? ; sec. VII-VIII, cu vase de tip ori înăuntru, cu umărul unghiular sau
"Praga"). Ceramica descoperită, prin son- arcuit şi cu fundul plat ~au profilat este
daj, în bordeiul nr. 4 este din secolul al de origine locală. De asemenea. tipul de
IV-lea şi aparţine unor vase de tip Krau- vas-chiup (Kransengă,fass) prezent în aşe
senge.făss. Prin mărturiile descoperite. zare este tot o fm·mă locr:lii.
aşezarea din acest punct reflectă (după ln aria localitiiţii au mai fost explorat€
opinia Iui Szekely Z.) simbioza elemen- aşezari prefeudale in punctul ,.So.".e de
tului :băştinaş, daco-roman, cu cel din sec. mătase" .t.i :;:i pe .,tcnmul lui Rad:al:! Fe-
VII-VIII, slav. renc" 16 (aici -două bordeie dreptunghiu-
O aşezare prefeudală a fost l:'Xplorată larc cu V€tre·pietrar din .sec. IV).
in punctul LCit H. Ea avea locuinte de La Bogata. în punctul .. Sub vii'' ti (km
220 din şosea spr<' comună), literatura df'
J:tSzekely z., IVIatel'ialc, IX, HJ70. p. 297. 1 c. specialitate menţionează de asemene-a o
Popescu, SClV, XII, 1961, 1, p. 141.77:
IJ 1.'), aşezaJ:e, ca şi la Rreaz'J - .,Moară" 1:->.
XIII, Hl62, 1, p. 212.95 ; idem, Dacia, V, 1961, Aici, câteva sondaje (l. Novak, 1942 ; D.
p. 576.82, 580.82, 58l.ll2 : VI. 1962, p. 526.95,
530.95, 531.95, Szekely z., scn.-. XIII, 1962, 1, Popescu şi colab .. 1951) J.U dus la desco-
p. 47-55 ; idem, Aiuta, 1, 1969, p. 83; III, 1971, perirea unei aşez'lri locuite în mai multe
p. 129. p. 135, 137 : idem, Marisia, VI, 197•i, epoci. distrusă irt bună parte de c~triera
p. 117.3. 118-123: idem. Symposia Thracolo-
gica, 5. Miercurea Ciuc, 1987, p. 137 ; Ioan Pop, nota 136: A. Zrinyi, op. cit., 130.7: M. Petică,
Cumidava, II, 1968, p. 12 : idem, Materiale, X, Ma.risia, VII. 1977, p. 88; idem, IX, 1979, p.
1973, p. 247; Ghenuţă Coman, ArhMold, VI, 130 ; Ioan lVIitrea. Carpica, XI, 1979, p. 173;
1969, p. 313 ; idem, SCIV, 20, 1969, 2, p. 301 ; XIV, 1982, p. 348 ; Şt. Olteanu, Carpica, XII,
idem, Danubius, IV, 1970, p. 168; B. Mitrea, 1980, p. 20.
SCIV, 20, 1969, 3, p. 364 : l. Ferenczi, ActaMN, 1·; Szekely Z .. Materiale, IX, 1970, p. 297.16 ;
VII, 1970, p. 568, nota 14 ; V. Spinei, D. Monah, idem. Marisia, VI, 1976. p. 117.4, p. 118.
MemAntiq, II, 1970, p. 383-384, 386 ; idem, 1" Szekely z., Materiale, \', 1959, p. 240 : VII,
Materiale, X, 1973, p. 263 ; M. Rusu, Apulum, 1961, p. 184.5 ; VIII, 1962, p. 336-337; idem,
X, 1971, p. 718 ; Eugenia Zaharia, Dacia, XV, Aluta, I, 1969, p. 60, 65, 185; III, 1971, p. 131,
1971, p. 283 ; Gh. Lazin, StCom, Satu Mare, III, 136, 138 ; idem, jl;farisia, VI, 1976, p. 117.1 ; 1.
1975, p. 72; A. Zrinyi, Marisia, VI, 1976, p. Ioniţă, ArhMold, IV, 1966, p. 190, 193, 195, 232 ;
129.6-130, 145 ; C. Gaiu, Apulum, XVII, 1979, D. Protase, PC, 1966, p. 190.3 : Ioan Pop. Cumi-
p. 268 : Ioan Mitrea, Carpica, XII, 1980, p. 72 ; dava, I, 1967, p. 98 ; Bak6 G., SCIV, 19, 1968,
idem, Symposia Thracologica, 5, Miercurea Ciuc, 1, p. 74 ; Gh. Diaconu, Dacia, XV, 1971, p.
1987, p, 103 : Dan Gh. Teodor, ArhMold, IX, 265.3; Gh. Bichir, Cultura carpică, Editura Aca-
H)80, p. 7!!. . _ demiei, Bucuretiti, 1973, p. 167 : Cătălina Bloşiu,
H V. Lazăr, RB, VIi'; 1993, p. 78, nota 3. La op. cit., p, 220, nota 126, 221, nota 136 ; A.
bibliografia indicată, în mare parte reflectând Zrinyi, op. cit., p. 129.6 ; M. Ru~u. Apulum,
şi perioada prefeudală, adăugăm : D. Popescu, IX, 1979, p. 718.
SCIV, X, 1959, 1, p. 151.54 : Xii, 1960, 1, p. rt D.-l. Berciu, Apulum, IT, 1946, p. 3, 2 f,
187.54 ; XII, 1961. 1, p. 141.77 : idem. Dacia, p. ~1.
TII, 1959, p. 594.54, 600, 601.54 : IV, 1960. p. lil l\I. Hoska, ErdRep, p. 31. nr. 81 : K. Horedt,
582.57, 584.57, 585.57 ; \', 1961, p. 576.82. 580.82, SCT'\1, II, 1951. 2, p. Hl5.9 : K. Horedt şi colab.,
581.82 ; VI, 1962, p. 526.95, 530.95, 531.95 : I. SCIV, III, 1952. p. 311, 327-328; K. Horedt,
Nestor, în lstRom, I. 1960, p. 688 : D. Protase, Untersuchungen ... , 1938, p. 8!l ; M. Rusu, Apu.lum,
SCIV, 23, 1972, 4, p. 593-t:i07 ; T. Glodariu, IX. 1071, p. 724 ; D. Popescu, Dacia, XVIII,
ActaMN, IX. 1972, p. 124 ; Cătălina Bloşiu, 1!174. p. 213 : A. Zrinyi, op. cit., p. 130.9, pl.
Ari1Mold, VIII. 1975, p. 220, nota 126, p. 221. XCIII (cataramele).
59
de pietriş, exploatată. Alături de fragmen- săpăltmile au golit aJte bordeie şi gmpi.
tele ceramice descoperite au fost scoase Bordeiul nr. 4 şi gropile a şi c. (d~pă cla-
la iveală şi două catarame din bronz, da- sificarea lui Horedt şi colab.) au fost d'a.:.
tabile in sec. VI (piesele în M.I.T., inv. tate în sec. IV ; celelalte bordeie şi groapa
nr. VI, 1940). In ansamblul lor, materia- c în sec. V-VI. Două bordeie noi, din
lele descoperite se încadrează în secolele sec. V-VI au fost dezvelite prin săpă
V-VI. turile din 1955. Ele au adus la lurmină şi
Valat'oase sunt descoperirile p1~efeud:ale numeroaiSe materiale ceramice dintr-un
de la Cipău. al treilea bordei, datat în aceleaşi veacuxi.
In punctul "Dealul Şăll.liei" 19, cu pri- Sondajele din 1956 au mai secţionat un
lejul unor lucrări în balastiera de aici, a bordei. In 1959 - un tezaUl· moneta:r.
fost descoperit, în 1961, un vas cenuşiu, Deci, în acest spaţiu au fost descope-
decorat sub buză cu linii în val incadrate rite, intre 1952-1959, bogate şi variate
între iinii paralele. Vasul (în Muz. jud. mărturii arheologice prefeudale. Din se-
Mureş, donat de Eckha:rdt Sinbad, şeful colul IV : trei gropi cu vase (1952) ; un
de atunci al bala.o;tierei) este din seco- bordei tăiat de canalizări, care a conţinut
lul V. tezaurul monetar constantinian ; trei urne
La "Gcirle" :m, odată cu deschiderea cade incineraţie (1953) ; bordeiul nr. 4 şi
rierei de pietriş şi nisip de aici, au fost gropile a, c (1954) ; tezaurul monetar din
secţionate, într-o aşezare, trei gropi (N. 1959 ; din se<:. V-VI : mai multe :bor-
Vlassa, 1952), ce aveau material ceramic deie tăiate de carieră 1ntre anii 1953-
din sec. IV. Ulterior (1953, 1954), noi son- 1957 ; .alte bordeie apărute ·În săpăturile
daje au dezvelit şi morminte de incine- de salvare din 1953-1955 ; un cimitir de
raţie cu urne. Săpăturile din 1953 au de· inhumaţie (la ICIA), legat de aşezarea cu
cQpertat trei 1bordeie, de formă rectarrgu- bordeie din sec. V-VI de la "Gârle".
la:ră, şi trei gropi, cu inventar (ceramică Din acelaşi context arheologic, jprovine,
fină, cenuşie, asociată cu câteva cioburi ca descoperire izolată, şi un vas de provi-
roşii de Wa.di·ţie romană şi monede din zii, cenuşiu-închis, lucrat la roată, dintr-o
epoca constantiniană). Reluate în 1954, pastă degresată cu nisip, bine arsă, cu
marginea trasă înăuntru, fără decor (donat
'l~ A. Zrinyi, op. cit., p. 134.14 d. de N. Vlassa, Muz. jud. Mureş, inv. nr.
:ro K. Horedt şi colab., SCIV, V, 1954, 1-2, 4067).
p. 220-222 ; VI, 1955, 3-4, p. 658.1, 659, 662.2, Asupra mormintelor (a inventarului lor)
671 : idem, Materiale, IV, 1957, p. 183-184, şi descoperirilor monetare vom reveni. Im-
185.2 ; K. Horedt, in ActMuz, Cluj, 1956, p. 142 ;
idem, Contribuţii..., 1958, p. 57, fig. 8 ; idem, portante descoperiri sunt ·şi la Cipău ..;._
Dacia, II, 1958, p. 534; idem, SCIV, 17, 1966, Sfcintu Gheorghe 21. In acest punct, încon-
1, p. 212 ; D. Protase, I. Tigăra, Materiale, VI,
1959, p. 392 ; M. Rusu, Dacia, III, 1959, p. 486, ~~ K. Horedt şi colab., SCIV, VI, 1955, 3-4,
489 ; idem, ActaMN, XVII, 1980, p. 148; Gh. p. 661.2c, 662, 671.3 ; idem, Materiale, IV, 1957,
Diaconu, Dacia, 1961, p. 421 ; VIII, 1964, p. 201, p. 184, 185.5 ; K. Horedt, SCIV, VII, 1956, 3-4,
209 ; idem. SCIVA, 30, 1979, 4, p. 548, 551; D. p. 399, 400 ; 23. 1972, 3, p. 500 ; idem, Contributii,
Popescu, Dacia, V, 1961, p. 576.79, 580.79, 581.79; 1958, p. 57, fig. 8, 85, 86 ; idem, Dacia, XVIII,
XVIII, 1974, p. 192, 193, 196, 210, 213 ; Em. Con- 1974, p. 187 ; M. Rusu, Materiale, II. 1956, p.
durachi, Dacia, VIII, 1964, p. 30 ; M. Macrea, 700 ; idem, Dacia, VI, 1962, p. 285-286 ; idem,
I. H. Crişan, ActaMN, 1, 1964, p. 331, 352.29 C·; ActaMN, III, 1962, p. 403.2, 405, fig. 6/3, 9 ;
N. Vlassa, SCIV, 16, 1965, 3, p. 501-516 (in- XVII, 1980, p. 383, 386 ; idem, Apulum, IX,
deosebi p. 505, 508, 509) ; idem, ActaMN, II, 1971, p. 720, 721 ; Maria (Chişvasi)-Comşa. SCIV,
1965, p. 29-30.13 1 ; D. Protase, PC, 1966, p. VIII, 1957, 1-4, p. 272 ; IX, 1958, 1, p. 76, 78 ;
114; idem, ActaMN, III, 1966, p. 405-407; Bako 82/83, fig. 1 ; X:, 1959, 1, p. 70; XI, 1960, 1,
G., SCIV, 19, 1968, 1, p. 74 ; Şt. Dănilă, Mate- p. 162 ; idem. Dacia, 1, 1957, P. 313 ; XII, 1968,
riale, IX. 1970, p. 436 : R. Harhoiu, Dicţionar, p. 362, 363 ; XVI, 1972, p. 431 ; idem, în IstRom,
1976, p 294, 295; Al. Popa, Marisia, VI, 1976, 1, 1960, p. 741, 742 : I. Nestor, SCIV, X, 1, 1959,
p. 19, 20, 21, 25 ; A. Zrinyi, op. cit., p. 131- p. 59; idem. in IstRom, I, 1960, p. 689 ; Szekely,
132.14 a. 133 ; Ioana Hica-Câmpeanu, ActaMN, Materiale, VI. 1959, p. [;25. 529 : idem. SCIV,
XV, 1978, p. 292.3; Ioana Hica-Câmpeanu, Alexe XIII, 1962, 1, p. 47-56 ; D. Popescu, SCIV, XII,
Mureşan, Marisia, VIII. 1978, p. 762.3 ; Al. Ma- 1961, 1, p. 141.74 ; idem, Dacia, V, 1961, p. 576.79,
t.ei, ActaMP, III, 1979, p. 487 ; E. Stoicovici, 580.79, 581.79; XVIII, 1974, p. 213 ; Bak6 G,.
M. Blăjan. Apulum, XX, 1982, p. 149 nota 29 ; SCIV, XIII, 1962, 2, p. 456 ; M. Macrea, 1. H.
V. Lazăr, RB, VII, 1993, p. 79, nota 7 (cu biblio- Crişan, ActaMN, I, 1964, p. 33.3, 352.30 b : N.
grafia privind ansamblul descoperirilor). Vlassa, ActaMN, II, 1956, p. 25-26.11 a : Ioan
60
jurat de o cotitură a Mureşului, pe malul rolul IV. Atelierele de olărit de aici au
drept, în faţa aşezării de la Cipău, amplele creat ceramică pentnt nevoile locale şi
investigaţii fă.cute (M. Rusu, 1954~1956, pentru spaţiul limitrof, această ceramică
1960, 1990, 1991, 1992, 1993) au pus în (prin forme, decor ştampilat) dovedind
evidenţă o aşezare de lungă durată (epoca continuitatea autohtonilor în acest spaţiu
bronzului - sec. XIV-XV). Mrtrturiile şi în perioada postromană.
arheologice, rezultate din descoperi~rea Dar, in aria aşezării se cunosc şi alte
unor locuinţe de suprafaţă şi bordeie, sunt descoperiri izolate (vase, morminte, mo-
foarte bogate şi ele aparţin îndeosebi epo- nede). Dintr-o "groapă de gunoi", din zona
cii romane târzii (sec. III-IV) şi perioadei "Azomureşului", de pe malul Mure!?ului,
prefeudale (sec. VIII-IX). Nu lipsesc din a fost salvat (A. Zrinyi, ,1961) un vas-
această perioadă vestigii din sec. V-VI, cazan, de culoare roşcată, din pastă brună,
şi X-XII. bine arsă. Piesa era decorată pe umăr cu
Urme (pat:ru vase cenuşii, •lucrate la benzi de linii ondulate, iar pe buză mici
roată) au fost descoperite la Corneşti (Cră indzii discontinue, efectuate cu piepte-
ciuneşti) :!:!, în zona bisericii refo:r.ma.te. nele. Forma asemănătoare cu alte produse
Ele provin, probabil, dintr-o aşezare. Pie- de olărie din atelierele romane de olă:rit
sele (astăzi în Muz. jurl. Mureş) au fost de aici, vasul-cazan a fost încadrat in
datate, pe baza unor demente de formă secolul al IV-lea.
(urmele inelelor de fund, a profilului stră Dintr-o aşezare a populaţiei locale pro-
chinilor, buza înclinată spre interior) la vin numeroase fragmente cera:mice din
sfârşitul secolului al IV-lea - secolul V. sec. IV-VI, VIII-IX sau feudale tim-
Tot de la Corneşti, de la "Dâlma lui Bene';, purii (sec. XI-XII), găsite la Cuci, in
punct situat deasupra dealului rbisericii, punctul . ,Hotarul Orosiei", punct situat
au fost sco3se la suprafaţă, iPrin lucrări pe malul Mureşului, între Cuci şi Orosia.
agricole, fragmente .cemmice, de ·cul03re Vestigii prefeudale din aşezări se cu-
cenuşie-negricioasă, din secolele IV-V.
nosc la Daia - "Grădina lui Miron" 26
Materialele provin, probabil, dintr-o aş..: (fragmente ceramice; colecţia E. Amla-
zare, aflată aici, în zonă. cher, T.I.M., inv. P. 61.828), şi Dedrad.
Din Corneşti (corn. Adămuş) 23, se men- Aici, în pum:tul "In vii" 2i, în locul unde
ţionează descoperiri (ceramică fragmcn-
a fost descoperit depozitul de un-elte agri-
tară) din cultura Sântana de Mureş.
Cum .am amintit, mărturii arheologice cole din epoca romană, au fost descope-
produse in aşezarea rurală daca-romană rite şi numeroase fragmente ceramice care,
de la C1·iste.~ti 2" sunt atestate şi în se- prin factura lor, se încadrează în ceramica
secolelor VIII~IX.
Pop. Cumidava, II, Hl68, p. 12 ; V. Spinci, D.
l\lonah, MemAn!iq, II, Hl70, p. 383, 3i16 ; D.
Protase, Banatica, I, HJil, p. 100, 102, 104; idcm,
Autohtonii, 1980, p. 68; r. Mitrofan, ActaMN, 3. p. 263, nota 47, pct. 20; p. 271, fig. 2/20;
IX, HJ72, p. 153 ; Gh. Lazin, StCom, Satu Mare, G. Trohani, Cercetări, 1988, p. 7 ; V. Lazăr, RB,
III, 1975, p. 72 ; Al. Popa, Marisia, VI, 1976, VII, 1993, p. 80-82, nota 11 (cu bibliografia
p. 19, 21, 22, 25 ; A. Zrinyi, op. cit., p. 133.14 b, descoperirilor, inclusiv cele postromane).
142: Gh. Anghel, M. Blăjan, Apulum, XV, 1977, 2 ' M. Rusu, Materiale, VIII, 1962, p. 351 : Şt
p. 296, nota 26 ; C. Gaiu, Apulum, XVII, 1979, Dănilii, Materiale, IX, 1970, p. 436 ; A. Zrinyi,
p. 268 ; Ioan lVIitrea, Carpica, XII, 1980, p. 73 : op. cit., p. 137.18; K. Horedt, Marisia, IX, 1979,
idem, Symposia Thracologica, 5, Miercurea Ciuc, p. i4 C.6; V. Lazăr, Steaua roşie, XXIX, 30
1987, p. 103; Ana Maria Velter, SCI\lA, 39,
1988, 3, Hl88, 3, p. 268.90, nr. 102, p. 21H, fig. (9269), 6.II.19B9, p. 3 ; idem, în RB, VII, 1993,
1/102 ; V. Lm:ăr, RB, VI!, 1993, p. 79-80, cu p. 84-85, notele 23, 24 (cu bibliografie).
2'; T. Soroceanu, Gh. Lazarovici, E. Amlacher,
notele 8, 9 (b:bliografie referitoare la toate des-
coperirile). M. Mureşan, Marisia, VII, 1977, p. 59 a.
~~ A Zrinyi. np. r:it., p. 1::!4-135.15. • 1 1. Glodariu, M. Câmpeanu, SCIV, 17, 1966,
~: 1 M. Petic5. Marisia. VIII. 1978, p. 86 ; K. I, p. 19, nota 1 : M. Rusu, ActaMN, VIII, 1971,
Horedt, Marisw, IX. 1979, p. 73.A.6. p. 200; idem, Apulum, IX, 1971, P. 725 : A
:H Szekely Z., Aluta, I. 196(), p. 9: C. Preda,
SCIF, 23, 1972, :l, p. 400, fig. 2/72. A. Zrinyi,
Zrinyi, op. cit., VI, 1976, p. 137.19 : M. Petică,
op. cit., p. D5.16, 148, 151 ; I. Hica-Câmpeanu, Marisia, VII, 1977, p. 454 ; Şt. Olteanu, N. Neagu,
AclaMN, XVI, 1979, p. 163: N. Vlassa, ActaMN, D. Şeclăman, SCJV A, 32, 1981, 2, p. 225 (me-
XVI, p. 179 ; Ana-Maria Velter, SCJV A, 39, 1988, talurgie).
61
Şi pe teritoriul localităţilor Ernei :!8 şi La "Bideşcutul Mare" J:J• săpăturile au
Gălăţeni 2\l sunt menţionate vestigii ar- scos, din stratul superior de depuneri, de
heologice prefeudale (sec. V-VI). culoare negricioasă, gros de 35-40 om
La Goreni, asemenea vestigii, provin (in S;;, Sn) fragmente ceramice din "epoca
din două puncte topografice : "Hrean" şi mi graţiilor''.
"La Cruce;'. Din punctul "Hrean" :10, situat De la .,Biserica reformată" 31 se men-
pe malul drept al pârâului Luţ, dintr-o ţionează ceramică cenuşie lustruită, cu
intinsă aşezare prefeudală, au fost scoase vase lucrate cu mâna, datate în sec. V -
la iveală (sondaje- V. Lazăr, M. Grozav, VI.
1978) numeroase fragmente ceramice ce Fragmente ceramice din secolele IV-VI
se eşa1onează cronologic între sec. IV - au .fost des<:operite, cu prilejul unor lu-
XII. Dintre categoriile ceramicc descope- crări agricole, şi pe terasa Mureşulu~, în
rite, se remarcă ceramica din sec. VII- li vada şi curtea castelului feudal :J:-i.
IX. Cerami.ca se~olului VII nu mai pre-
zintă fineţea caracteristică perioadelor an-
Cimitirul vt?chi :Jti a distrus o aşezare
terioare, e lucrată manual şi are incizi.i din "epoca mi-graţiilor;; (materialele în
adânci. Cea din sec. VIII-IX, de culoare Muz. jud. Mureş).
brun-roşcată, cu nisip în compoziţia pas- Pe întinsul .platou "Hulpişti" 37, situat
tei, este decorată cu brâuri de linii suo- la vest de oraş, pe malul stâng al Mure-
ţiri în vaL multe fragmente provenind şului, este o aşezare postromană (sec. IV),
de la vase mari cu buza evazat.:i, îngustă cu fragmente ceramice. In aşezaTe există
şi subţi..::'e. vestigii şi din sec. V-VI (ceramică cenu-
şie lustruită, vase lucrate cu mâna, ca la
Din aşezarea de .pe micul platou, aproa-
Cipău - "Gârle", puţin cercetate însă
pe plan "La cruce" 31 , situat la ieşirea
din sat, în stânga drumului ce duce spre sistematic).
Dedrad; a ieşit, ;prin arătură (1960), tm La "Lutărie" 31-1, cu prilejul unor lucrări
vas fragmentar, datat în se:::o1ul V (piesa de exploatare, prin secţiunea unor bordeie
donată de l\t Câmpean Muz. jud. Mureş). au .fost scoase la ivea1ii fragmente cera-
Ceramică din sec. IV (cultura Sântana
mi<:e din secolul al IV-lea şi din secolele
de Mureş) a fost descoperită la GornPşti :J:!. V-VI (de tip Moreşti).
Un văsdor cenuşiu, descoperit izolat, aici,
este menţionat de Şt. Kovacs. :.:t Pentru ansamblul descoperirilor din aria
In aria oraşului Iernut sunt menţionate oraşului Iernut a se vedea : V. Lazăr, RB, VII,
mai multe aşezări preieuda1e. Unele au HJ93, p. !15 (cu nota 25 -- bibliografia mărturiilor
de aici) ; N. Vlassa, Materiale, IX, 1970, f. 169,
fost cercetate sau investigate prin son- 171 fi[!". 5 fi, 10.
daje şi si'upătUTi arheologice restrânse (N. ;;, K. Horedt şi colab., SC!V, VI, 1955, 3-4,
Vlassa). p. G72 ; ~. Vlassa, ActaMN, II, 1965, p. 32 ; Al.
Popa, Marisia, VI, 1976, p. 1!), 25.
;;., K. IIoredt 11i colab., SCIV, VI, 1955, 3-4,
~u K. H01·edt, Contribuţii •.• , 1958, p. 59, fig. 8 ;
p. 672 ; N. Vlassa, ActaMN, II, 1965, p. 33.15 j,
D. Popescu, Dacia, XVIII, 1974, p. 213. p. 37, fig. 14 ; Al. Popa, op. cit.; A. Zrinyi,
op. cit., p. 139.27, pl. LXXI.
~~ K. Horedt, SCIV, Il, 1951, p. 201 ; V. Lazăr :Jt; N. Vlassa, op. cit., p. 32.15 h, p. 37, fig. 14 ;
Mari.<ia, VII, 1977, p. H3, nota 1. ' Al. Popa, op. cit.
;;o A. Zrinyi, Marisia, VI, 1976, p. 138.23 b (il.) ; :Ji K. Horedt şi colab., scnr, VI, 1955, 3-4,
M. Petică, iHarisia, VII, 1977, p. 454 ; cercetări p. 672.8-673 ; K. Horedt, Dacia, XVIII, 1974,
personale - V. Lazăr, M. Grozav, inedite. p. 187 ; D. Popescu, SCIV, XII, 1961, 1, p. 141.74 ;
:n I. Glodnriu, M. Câmpeanu, SCJV, 17, 196G, idem, Dacia, V, 1961, p. 576.79, 580.79, 581.79;
1, p. 19, nota 1; A. Zrinyi, Marisia, VI, 1976, M. Rusu, Mateliale, VIII, 1962, p. 351 (sec. V) ;
P. 138.~3 a (il.) ; idem, XI-XII, 1981-1982, 1\T. Macrea, 1. H. Crişan, ActaMN, I, 1964, p.
p. 21 ; M. Petică, op. cit. 319, 331, 355.55 a (sec. IV) ; N. Vlassa, ActaMN,
·~ Şt. Kovacs, Dolg, III, pl. 12, p. 269, nr. 1, II, 1965, p. 32.15 d, p. 37, fig. 14 ; III, 1966,
K. Horedt şi colnb., SC!V, VI, 1955, 3-4, p. p. 400.1 ; idem, SCIV, XIII, 1962, 1, p, 153-155;
671, pct. 7 ; K. Horedt, Contribuţii, 1958, p. 59, Al. Popa, op. cit., p. Hl, 25 ; A. Zrinyi, op. cit.,
fig. 8; Al. Popa, Marisia, VI, 1976, p. 18, 25 ; p. 139.27.
A. Zrinyi, Marisia, VI, 1976 ; M. Petică, Marisia, :x: K. Horedt şi colab., SCIV, VI, 1955, 3-4,
VIII, 1978, p. 116; G. Trohani, Cercetări, 19118, p. 672-673 ; N. Vlassa, ActaMN, II, 1965, p. 32;
p. 3. A. Zrinyi, op. cit., p. 139.27.
62
Fragmente ceramice din .secolele V-VI noscuta aşezaTe multimilena:ră. Ele au fost
(astăzi ·in Muz. jud. Mureş) au fost găsite datate în .secolele IV-V, VII-VIII.
şi pe terenul de sport ~!.1. Trei aşeză.'ri prefeudale au fost desco-
In sfârşit, sub crusta unei vetre de cup- perite la Luduş: "Bara", "Fabrica de za-
tor (S4), din punctul "Toţăghi" "0, au fost hăr" şi "Ferma legumicolă". La "Bara" 42,
scoase, prin săpături, cioburi din epoca punct situat în hotarul nord-vestic al ora-
migraţiilor". şului, există o aşezare din secolul al IV-
Vestigii p1·efeudale au fost scoase la lea. Ve.stigiile descoperite (fragmente ce-
iveală, prin săpături sistematice, şi la ramice), în aşezare, se află în colecţia ar-
Lechinţa de MU?·eş -· "Sălişte" "\ în cu- heologică a Liceului nr. 1 din localitate.
La "Fabrica de zahăr"";\ la joncţiunea
;lu N. Vlassa, ActaMN, II, 1965, p. 32.15 i, p.
37, fig. 14.
dintre terenul acesteia şi terenul Topito-
.;u N. Vlassa, Materiale, IX, 1970, p. lliU. ri-ei de cânepă, în malul drept al Mure-
11 Pentru descoperirile de la Lechin~a de Mu- şului au fost dezvelite două bordeie pre-
rcş; mormintele "grepide" (sec. V-VI din cimi- feudale, distruse în parte de apele Mu-
Mureşului (sec. IV, "gotic"), Sântanu de Mu-
reşului. Adâncite la O ,80 m faţă de nivelul
re~; mormintele "gepide" (5ec. V-VI din cimi-
tirul învecinat ".Săliştei") dtlm o bibliografie actual, bordeiele au avut în pământul de
globală, selcctivc1 (care ne-a fost acce-;ibilă) ; umplutură, amestecat cu multă cenuşă şi
E. Beningcr, Mannus, 30, 1938, p. 122-141, p. stuf, fragmente ceramice, 'care, prin fac-
124, fig. 2 (vasul ornamentat cu şerpi) ; D. Po-
pescu, Dacia, II, 1925, p, 304-344 (il.) ; idem, tura şi forma vaselor, se datează în sec.
Dacia, II, 1958, p. 484.40 : V, I9G1, p. 576.80, IV-V.
580.80, 581,80; XVIII, Hl74, p. 192, 19:l, 197, 200, Nu ele multă vreme (1988) a fost des-
210 ; idem, l'.1ateriale, II, 1956, p. 134, 190 ; coperită o nouă aşeza-re, întinsă pe cea.
idem, SCIV, XI, 1961, 1, p. 141.75 ; V. Pârvan,
Getica, 1926, p. 379; C. Daicoviciu, AISC, III, 4 ha, dar răvăşită de lucrăJ.1He agricole,
Hl36-1940, p. 266, 267, ::w8, 269: idem, La în punctul "Ferma lcgumicolă" "". situată
Trans, 1945, p. 251 ; Şt. Pascu, Transilvania, în dreapta şoselei Luduş - Turda, între
1944, p. 36 ; K. Horedt, SCI\1, II, 1951, 2, p. Luduş şi Gligoreşti. Vcstigiile din secolul
199.24, 213, 217.24; 17, 1966, 1, p. 212, 213; 18,
1967, 4, p. 576, 582, 5!10.7 ; idem, ActiV/uz, Cluj, al IV-lea, sunt în Muzeul judeţean Mureş.
1956, p. ; idem, Contrib11ţii, 1958, p. 2~.53, La Moreşti, amplele săpături arheolo-
39 ; idem, Untersuch1mgen, !958, p. 17-20, 22 ; gice 4U pus în lumină bogate şi variate
idem, Dacia, II, 1958, p. G3-! : idcm, Marisia, mărturii arheologice prefeudale, în .mai
IX, 1979, p. G!l; K. Horedt ~i colab., SCJV, III.
1952, p. 311, 327.7, !l, 9, p. 332--333; V, 1954, multe puncte topografice, în care pot fi
1-2, p. 222; VI, 1955, 3-4, p. G74.9; 1. Berciu, aşezări. Descoperirile de la "Cetăţuie"
Materiale, IV, 1957, p. 336, :l-17 : M. Husu, Dacia, (,,Podei") le-am pr·ezentat sumar""·
III, 1959, p. 512 : idem, ActaMN, XVII, 1980, La "Ciurgău." (,,La Ciurgău") lo6, punct
p. 146, nota 2!l; I. H. Crişan, scnr, XI, 1960,
2, p. 205 ; idem, ActaMN, II, 1965, p. 39 ; Şt. situat in apropiere de "Podei", ,pe latura
Ferenczi, OmCD, 1960, p. 201, 203, 204; M. Ma- opusă a acestuia faţă de râul Mureş, au
nea în lstRom, I, 1960, p. fi34; idem, Viaţa în fost decopert.at.e (1951--1955) locuinţe bor-
Dacia romană, 1969, p. 475 ; I. Nestor, op. cit.,
p. 688 ; A. Nestor. Eugenia Zaharia, Materiale,
VII, 1961, p. 176; Em. Condurachi, Dacia, VIII, Alexe Murcţ;an, Marisia, VIII, 1978, p. 762.5 ;
1964, p. 30 ; Gh. Diaconu, Dacia, VIII, 1964, 1. Hica-Câmpeanu, ActaMN, XV, 1978, p. 292.5 ;
p. 196, fig. 1/-1 (hartă) ; XV, 1971, p. 263, I/13 ; C. Gaiu, ActaMP, III, 1979, p. 541 ; D. Protase,
XVII, 1973, P. 259, 260.23 ; M. Macrea, I. H. Valeriu Lazăr, Mihai Grozav, Apulum, XXV,
Crişan, ActaMN, I, 1964, p. 331, 356.60 a, 363 ; 1909, p. 181-20G ; Valeriu Lazăr, RB, VII, 1993,
D. Protase, PC, 1966, p. 117.11, 138; idem, Ri- p. 85, nota 26.
turile, 1971, p. 118, fig·. 3713, p. 190; idem, ...tu- n A. Zrinyi, op. cit., p. 141.31.
tohtonii, 1980, p. 52-53: Bak6 G., SC!F, 19, .;:; D. Popescu, SCIV, XI, 1960, 1, p. 187.5o;
1968, 1, p. 7:l, nota 53 ; Ciit(dina Blo~iu, Mem. idem, Dacia, IV, 1960, p. 582.59, 584.59, 585.59 ;
Antiq., I, 196!1, p. 170, nota 8: Szekely Z., Aluta, M. Rusu, MatCJ ia le, VIII, 1962, p. 351 ; M.
I, 1969, p. 19; Şt. DftniUt, Materiale, IX, 1!170, Macrea, I. H. Crişan, ActaMN, I, 1964, p. 331,
p. 436; Maria Comşa, Doina ~~~nat, Dacia, XV. 356.62.
' Cercetări (sondaje). V. Lazăr (iulie-august
1
1971, p. 349; M. Bli1jan, Apulttm, X, Hl72, p.
730, 733, 734, 7:15 ; B. Harhoiu, SCIV, 23. 1972, 1988).
2, p. 500 ; idem, Dicţionar, HJ7(i. p. 294, 295 ; · ~-' Vezi nota 7.
4" K. Horedt şi colab., SCIV, IV, 1953, 1-2,
1. Mitrofan, .r1ctaMN, IX. 19Î2, p. 1·16; Gh. Pa-
pilian, Gh. Poenaru-Bordea, SC/F, 24, Hli3, 2, p. 292 ; V, 1954, 1-2, p. 199-233 ; K. Horedt,
p. 246, nota 11 ; Al. Popa, op. cit., p. HJ, 21, Materiale, V, 1959, p. 85 ; I. Nestor, SCIV, IV,
25 ; A. Zrinyi, op. cit., p. 140.30 : Maria Com!)a, 1 1953, 1-2, p. 6, 86 ; I. H. Crişan, in AŞMM, 3,
Pontica, X, 1977, p. 225 : I. Hica-Câmpeanu, 1955-1956, p. 43, nota 32.
63
clei, de formă pătrată, de cea. 3-4 m sau In acest .punct, aflat la est de sat, pe
6 X 6 m, cu inventar în ele (secolele V - un mic platou de pe malul stâng al pâ-
VI}. râului, pe o platformă ovală de pietre au
Vestigii prefeudale (se:::. V-VI) şi feu- fost descoperite numeroase fragmente de
dale timpurii au fost identificate în "Gră vase, datate în secolele IV-V. Vasele au
dina castelului" ',·;, punct .situat pe prima fost făcute cu mâna, din pastă grosolană
terasă a Mureşului. cu buza răsfrântă în afară şi cu fundul
Pe "malt1l Mureşului" '•8, în regiunea plat, dar au existat şi vase confecţionate
periferică, spre est, în partea opusă a aşe la roată, decorate cu linii paralele inci-
zării, lângă vechiul mal al Mmeşului, pe zate. Un fragment a fost decorat cu linii
prima te1·asă, în cele trei şanţuri secţio ondulate. In contextul ceramicii a mai
nate (55 m~) au fost scoase, de asemenea. fost găsită o mică placă din fier, o fusa-
urme de locuire din secolele V-VI şi iolă din lut, o mandibclă etc.
XI-XII. La Sălaşuri, la "Panta de cărămidă" 53,
Şi în alt punct, situat în :apropierea punct situat în valea laterală a Târnavei
"Podeiului", prin care trec urme de for- Mici, săpături sistematice {Szekely Z.,
tificaţii ale aşezării de la Moreşti, "Mă 1959, 1960, 1961), au dus la decopertarea
zărişte" 'o!J, au fost descoperite vestigii pre- unOT ~ocuinţe· bordeie, cu pietrare (vetre),
feudale, de culoare cenuşie şi oase de ani· cu inventar divers şi bogat (reramică.
male mari \secţ. LVII). !n campania din "vase de tip Praga·' etc.), datate în s-ec.
1955, s-a dezvelit în acest punct un bordei VII-VIII. Aşezarea prefeudală a suprapus
a cărei ceramici\, deşi are unele afinităţi o alta din Latene·ul dacic şi aparţine ele-
cu cea din sec. VI, se deosebeşte radical mentului autohton peste care se constată
de aceasta prin nuanţa sa roşiatică-neagră, influente s1ave şi bizantine.
oonfecţionată cu mâna, parţial cu roata, Prin aceleaşi investigaţii, au fost scoase
fiind considerată ca aparţinând secolelor la lumină din "terenul lui Szolga Petru" sr.
VIII-XJ un vas şi fragmente de vase din pastă
O aşezare de lungă durată, distrusă de zgrunţuroasă, lttcrate la roată, din "peri-
lucrările agricole, a fost descoperită la oada prefeudală ".
Ogra - "Fermă" ~,o. Cercetările şi sonda-
jele făcute (Zrinyi, 1977) au pus in lumină Z., Materiale, VI, 1959, p. 189-192.2; idem,
aici numeroase fragmente de vase p-re· SCN, III, 1960. p. 558.12 ; idem, Aluta, I, 1969,
feudale, decorate cu benzi în val. p. 68.VI, 72 ; Al. Popa, op. cit., p. 19, 25 ; A.
La Papiu ILarian există o aşezare df' Zrinyi, op. cit., p. 143.35, pl. LXXXIV.
5J D. Popescu, SCIV, XII, 1961, 1, p. 138.51 ;
înălţime în punctul "Borose-rbea" 51 • din XIII, 1962, 1, P- 212.94 ; idem, Dacia, V, 1961,
care au 1ieşit la iveală fragmente ceramice p. 573.54, 580.54, 501-54 ; VI, 1962, p. 526.94,
de culoare cenuşie, 01~namentate cu linii :'i30.94, 531.94 ; Szekely Z., SCIV, XIII, 1962, 1,
ondulate. O altă aşezare este la Petrilaca, p. 5-!, 56 ; idem, Materiale, VIII, 1962, p. 338 ;
IX, Hl70, p_ 298.2, 301 ; idem, Cumidava, III,
în punctul "Ciortaş" 52 (săpături Szekely 196fl, p. 100.2 ; idem, Dacia, XV, 1971, p. 357 ;
Z.). idem, A.luta, I, 1971, p. 129, 135, 137, 133, fig.
3/5; idem, Marisia, V, 1975, p. 71-80; VI,
<7 Vezi nota 46. Hl76, p. 121; idem, Symposia Thracologica, 5,
-lll K. Horedt şi colab., SCIV, VI, 1955, 3-4, Mircurea Ciuc, 1987, p. 137 ; M. Comşa, Dacia,
p. 649 ; I. H. Cri~an, AŞMM, 3, p. 43. XII, 1968, p. 363; Ioan Pop, Cumidava. II, 1968,
-l~ K. Horedt şi colab., SCJV, IV, 1953, 1-2, p. 12 ; idem, Materiale, X, 1973, p. 247 ; Ghe-
p_ 292 ; VI, 1955, 3-4, p. fH9 ; K. Horedt, Ma- mată Coman, ArhMold, VI, 1969, P. 313 ; idem.
teria/(', IV, 1957, p. 181, 183; V, 1959, p. 83, SCIV, 20, 1969, 2, p. 301 ; idem, Danubius, IV,
8-!, 88 ; idem, Dacia, I, 1957, p. 305.8 ; XVIII, 1970, p. 168 ; Bucur Mitrea, SCIV, 20, 1969, 3,
1974. p. lÎÎ-188; idem, Contribuţii, P- 39; p. 364 ; Şt. Ferenczi, ActaMN, VII, 1970, p.
D. Popescu, Vl. Dumitrescu, SCIV, VIII, 1957, 568, nota 14; V. Spinei, D. Monah, MemAntiq,
1~1. P- 341.56, 338.56; Maria Comşa, Dacia, V, II, 1970, p. 384, 386 ; idem, Materiale, X, 1973,
1961, p. li13 ; Al. Popa, op. cit., P- 22, 25 ; A p. 263 ; M. Rusu, Apulum, IX, 1971, p. 718 ; Gh.
Zrinyi, op. cit., p. 142.32. Lazin, StCom, Satu Mare, III, 1975, p. 72 ; A.
"" V. Lazăr, Mari.~ia, VIII, 1978, p_ 766, 767 ; Zrinyi, op. cit., p. 144-145.39 ; C. Gaiu, Apulum,
D. Protase, A. Zrinyi, op. cit., p. 78.III, pl. LII / XVII, 1979, p. 268; Ioan Mitrea, Carpica, XII,
a, b. 1980, p. 72, 107 ; idcm, Symposia Thracologica,
:"•1 L Teglâs, ArchE:rt, XXXI, 1911, p. 78. 5, Miercurea Ciuc, 1987, p. 103, 104; Dan Gh.
5~ D. Popescu, SCIV, IX, 1958, 1, p. 142.20 ; Teodor, ArhMold, IX, 1980, p. 79.
idem, Dacia, II, 1958, p. 481.20, 490.20 ; Szekely :J'I Szekely Z., Materiale, VIII, 1962, p. 338.7.
64
Din "perioada mai târzie a epocii pre· Mci.riajfy" 63 (sondaje Szekely Z., 1959},
feuda-le" se menţionează descOp-erirea a datată, prin ceramică, în .sec. VIII-X).
două fragmente de vase la Sărăţeni 55. Ei îi aparţine, prOibabil, şi un C€!flcel din
Se paxe că, prin mulţimea descoperiri- bronz. A doua ~ezare (cercetări - G.
lor, cele mai multe aşezări ;:>re-feudale au Trohani, 1988) este "Sub Ghera" 64. Două
fost în aria municipiului Sighişoara. O aşezări, situate pe terasa superioară a
aşezare a fost cercetată în zona "Bise1"icii Mureş.ului, una în centru•! localităţii, pe
din Deal" 50 (Gh. Baltag). In stratul de "Vârful Dealului" 65, alta la ieşirea din
humus antic de aici, de culoare neagră, comună, deasupra şooelei naţionale Târgu
au apăTut fragmente ceramice din "p.:!Stl Mureş - Reghin, în .punctul "Dealul Bu-
cenuşie-zgrunţuro::tsă, aparţinând unor nii'' 66, cu locuinţe-bordei şi vetre-pietrar,
vase mici, decorate cu "co::Jste", benzi df> exploatate parţial (V. Lazăr, 1988, 1989)
striuri; caneluri late distanţate, linii în val aiP<hl'iin secolelor VII-VIII.
.aSociate cu oaneluri; datate in sec. ·Iv- Şi la Şoromiclea 67 se menţionează illl1me
VII~ O alta - în "Casa Vlad DracuJ"5Î, arheologice prefeudale (sec. IV---V, VI~
unde în stratul de cultură, în hUiffiu.sul VIII).
antic, de culoare neagră-c2nuşie, au fost La Târgu Mureş există două aşezări pre~
descoperite fragmente ceramic2 din aee· feuda:le. Prima a fost sondată (Al. Bogdan,
le.aşi .secole. 1960) în ~.cetate" 68, în jurul bisericii re-
P.e "Deal.ul Viilor" 53, terasă inferioară formate şi aparţine sec. III-IV (roramică
aHată pe malul drept al Tclmavei Mari, tip Sântana de Mweş) şi IX-X; A doua
este, .se !Pare, o aşeza:.·e reprezentativă pen- (oeroetări N; Vlassa) este la "Fabrica ve•
tru perioada po.stromană, cu urme de con- che de cără-mizi" u9_, fiind datată, prin ce_.
tinuitate neîntreruptă (săpături sistema- ramică, în secolel'e IV-VI, şi în faza
tice - R. Harhoiu, Gh. Baltag). Aşezarea, "slavă târzie".
cu locuinţe-bordeie, are un inventar foarte De la Valea Izvoarelor, din [punctul
bogat şi vari,at ; ea se eşalonează crono- "Domacla" ~o provin fragmente cerami-ce
logic între secolele III-IX. Şi pe "Platoul şi bucăţi de zgură din fier, probabH din~
Câmpului" 59 este o aşezare din sec. IV- tr·o aşezare prefeudală. Tot în spaţiul lo-
V. DLn ea au foot colecţionate (prof. V. calităţii, la "Măzărişte" 71, au fost scoase
Gavmnschi, Şcoala generală nr. 5, Sighi- la iveală, ou prilejul lucrărilor agricole,
şoara) fragmente de vase mari de provizii nUJineroase fragmente de vase in formă
din ceramică cenuşie, aspră şi fragmeiJJtE:> de ghivece de flori, decocate cu benzi de
de vase din ceramică cenW?ie şi gălbui linii nodulate, din secolul al IV-lea.
roşcată, decorată prin ştampila-re cu rotiţa O aşezare cu locuinţe de suprafaţă (son-
sau cu deco.ru'rile .specifioe (banda de linii daje A. Zrinyi, 1960) a fost descoperită
incizate în alternanţă cu banda în val
fi:l D. Popescu, SCIV, IX, 1958, 1, p. 142.12 ;
etc.). idem, Dacia, II, 1958, p. 480.12, 490.12 ; Szekely
Vestigii prefeudale, probabil din aşezări, Z., Materiale, VI, 1959, P. 189 ; A. Zrinyi, op. cit,,
au mai fost sooase la suprafaţă în punctele p. 147.44.
lA Szekely Z., ibidem, p. 188 ; A. Zrinyi, ibi-
., Valea Bendorful ui" 60 (" Beşa", ceramici dem ; G. Trohani, Cercetări, 1988, p. 5.
din sec. VI-VIII), "Valea Dracului" 61 şi ~ Valeriu Lazăr, Ilarie Opriş, Apulum, XXVI,
,,Valea şoromiclea" 62 (sec. IV-VI). 1989, p. 91-97.
Gli Ibidem.
La Sângeorgiu de Mureş se cunosc, de ot Gh. Baltag, op. cit., p. 102.5.
asemenea, mai multe aşezări. Prima aşe lXI D. Popescu, SCIV, 15, 1964, 4, p. 566.116 ;
zar-e descoperită este cea de la "Capela idem, Dacia, VIII, 1964, p. 387Jll6, 402.116; Al.
Bogdan, StMat, Il, 1967, Târgu Mureş, p. 80;
A. Zrinyi, op. cit., p. 148.47 b - 149; idem,
55 Szekely Z., Materiale, VIII, p. 336.4. Marisia, VII, 1977, p. 97 ; 1. H. Crişan, Itinerare,
;.o Gh. Baltag, op. cit., p. 92, 93.2. 1982, p. 240.20.
"' Ibidem, p 95.3. ti~ K. Horedt şi colab., SCIV, VI, 1955, 3-4,
:;u Ibidem, p. Î8, 79, 80, 81, 82, 83, ~4, 85, p. 675.14 ; V. Vlassa, ActaMN, II, 1965, p. 22.6 a,
86, 87. 88. p. 37, fig. 14 ; A. Zrinyi, op. cit., p. 149.47 c;
5~ Ibidem, p. 101.3. 1. Hica-Câmpeanu, ActaMN, XVI, 1979, p. 163,
tll Ibidem, p. 102.6. 164, nota 52 ; 1. H. Crişan, Itinerare, p. 240.
tii Ibidem, p. 100.2b - 101. 1u A. Zrinyi, op. cit., p. 149.49.
6~ Ibidem, p. 102.5.. 71 Ibidem.
9 - Revista Bistriţei
inceputul secolului al IV -le~t :;i <.tlribuin- O nouă cercetare a necropolei de înhu-
du-i populaţiei băştinaşe daca-romane. maţie de aici (V. Lazăr, 1985, 1986) nu a
La Gheja "~- probabil dintr-un invent::tr dus la alte descoperiri.
funerar provin două vase de factură pon- Altă necropolă prefeudală importanrtă a
tică (M.I.T., im·. nr. 1933, lB:ri). Cele douu Iost e::q>lorată (1951-1955) la Moreşti -
vase, cenuşii, lustruite (oală cu trei torţi : .,Hulă" 86, platou situat deasupra Mure-
cană cu gât lung) au fost găsite, probabi:. şului, în apropierea "Pod.eiului". Mormin-
împreună cu o ulcică pfmtecoasti. cu o tele (în total 104) au aparţinut culttrrii
can.:-t cu gât lung de culoare roşie şi cu Noua şi perioadei prefeud.ale. Ultimele
capacul unui vas. Primele v~tse ;1p.artîn aveau bărbaţii înmormântaţi înarmaţi cu
eulturii Sântana de Mureş ; restul (:3) sunt săbii scurte. uşor curbate (scramasax}, cu
de fact w·ă ro !'lUnă, to::~ te cb Li t 1' in .se-~-. spad€ lungi, cu scuturi şi cu arcuri, cu
III-IV. tolbe de săgeţi de vânătoare cu vârfuri
La descoperire izolată, probabil tot din- ma!I"i romboidale şi altele cu trei muchii.
tr-un inventar funerar, se dii ca provenind Femeile aveau haina prinsă cu fd:Qule di-
de aici o fibulă cu semidisc. gitate din br-onz şi din argint, iar rpe haine
De600perirea unor morminte, din sec. - podoabe (coliere cu mărgele, cercei din
III-VII, este menţionată ?i la lernut - argint cu cuburi ornamentale, brăţări şi
"Bedee;' B:J_ inele). Părul le era prins cu piepteni fru-
La Lech·inţa de Mureş se me11Pone..1ză mos ornamentaţi. Mol'IIlÎntele mai conţi
descoperirea unui mormânt izoU.at şi a unei neau unelte ca şi în aşezarea corespunză
necropole prefeudale. Mormântul de in- toare - "Podei ;. (râşniţe, topoare, seceri,
cineraţie, a fost descoperit, în 1916, în foadeci, cuţitoaie, cute etc.). Prin analo-
"malul Mureşului"' la "Sălişte" ~~- Necro- gii-le din unele morminte şi cimitire din
pola a fost descoperită în "cimitirul·' ac- regiunea Tisei, inventarul mormintelor
tual, situat în marginea de vest a satului, prcf.eudale de pe "Hulă" aparţine unei
de fapt în prelungirea "Săliştei'; ~-.. Să populaţii gepid€.
păturile arheologice (K. Horedt şi colab .. Patru morminte au fost dezhumate în
1951) au dezvelit patru morminte de în- una din cele cinci movile situate ,pe terasa
humaţie, în colţul vestic a1 cimitinllui "La biserică" din Oarba de Mureş 87_ In-
(suprafaţa C1). Un mormânt avea craniul ventarul unui mormânt (cu inel de tâmplă
deformat artificial. din bronz. c:trc'mică lucrată la roată) le
Pe baza inventaru.lui mormintele au l.nradrează, cu probabilitate, în perioada
fost încadrate în secolul al VI-lea, fiind prefeudală tâ:rzie.
considerate ca făcând parte din primul La Sighişoara cunoaştem descoperirea
orizont (475--567) al p€rioadei €Xistenţ€i unor morminte izolate, dar şi a unor ne-
regatu:h.IJi gepid. Inventarul mormintelor cropole. ln punctul "Bendorf" ("Bajen-
consta din vârfuri de săgeţi cu trei tăi dorf") 83 , într-un mormânt (Inventarul în
şuri sau cu două cârlige laterale. o sabie Muz. Sighişoara). datat în sec. VI-VII,
lungă, împreună cu mânerul (de 69 cm). considerat a fi aparţinut populaţiei autoh-
un cercei de bronz cu un cub poliedric. ton€, au fost descoperiţi, doi cercei po-
liedTici din bronz. în asociaţia unor boabe
carbonizate.
u~ K. Horedt şi colab., SCJV, VI, 1955, 3-·1,
11
p. G70, fig. 14• 1, p. 671, m. ti, p. tii2, fig. 15/ '' \ezi nota ·;_
l i - / : K. Horectt, Coniribu~ii, 1958, p. 24, 51 ; :J. lnfonna~ie N. Vlassa.
idem, SCIV, 10, HHi8, 4, p. 576, nota 5; idem, uu Gooss, AVSL, 1876, 501 ; V. Pârvan, Getica,
în / 'nitatl' şi r·onlinu itatc, HJ()8, p. 7:1. nota 1. p. ::84, 413; I. Nestor, Stand, p_ 119; idem, PZ,
p. ic! (harta): Gh. Diaconu, Dacia, \'III, 1961, XXVI, 1935, p. 47.33; K. Horedt, Germania,
p. l!lti, fig. 1 G: IX, EJ(i5, p. 299, nota 3; Al. XXV, HlU, p. 123-124 (il.); idem, Contribuţii,
1958, p. 108.9 ; iclem, Untersuchungen, 1958, p.
Popa, iHarisia, VI, l!JÎO, P. lfl.
D:l, nr. 35 ; iclem, SCJV, XV, 1964, 2, p. 195 ;
:::; N. Vlassa, SCJV, XIII. J!J62, p. 15:l-1!ili, 17, l!J6G, 1, p. 213 ; Ioan Pop, Cumidava, I,
:!03 ; i\1. l\lacrea, I. H. Crişan, Arta,''vlN, I, 1964, l!Hi7, p. 102, 105.2, 110.46 b ; II, 1968, p. 15,
p. :>:11, :!55.55 ll. nnta 2J ; M. Com':>a, D. Ignat, Dacia, XV, 1971,
<H Vezi not<l -U: \ alCo"riu I.azi:lr, 1/B, \'II. Hl!JJ. p. 349 ; D. Popescu, Dacia, XVIII, 1974, p. 200,
p. H1 --6:1 ; nota 17 (cu bi bliogt·afia). :n :; : .-\. Zrinyi, op. cit., p. 145.41 a ; I. Hica-
u" Vezi nota -n. C"âmpcanu, Alexe Mureşan, Marisia, VIII, 1978,
68
"lri "Cartierul plopiZor" 89 ("Herteş" a 1936-1940, p. 266, 2e7 : idem. La Trans, p.
241-244; IVI. Roska, AISC, I, 1932, p. 69 : idem.
fost descoperit un mormânt de inhuma- RrdRep, 1942, p. 16:i--1n6. nr. 144 :M. Parducz-
ţie, cu inventar din secolul al VI-lea (în r. Ko:-ek, ArchE:rt, HJ46-1948, P. 301, 304-.'lor;,
M.I.T.); 309 ; K. Horedt. SCIV, I, 1950, 1, p. 123 : D.
Pe "Dealul viilor" 90, terasă aflată pe "Rerciu, SCTV, II, 1951. 1, p. 9:1. notn 80: K.
malul drept al Târnavei Mare, în apro- Horedt, SCIV, II, 2, 1951, p. 212 ; VI, 1955, 3-4.
p, 675.13 ; 17, 1966, 1. p. 212: 18, 1967. 4, p. 575.
pierea aşezării prepond€Tent post-romane 576, 577, 578, 582, 583, 584, 585, 586, 589. 590.7,
Gprefeudale), a fost explorat (R. Horheiu, 10, 591 : idem, Contribuţii, 1958, p. 24.56, 51.11,
Gh. Baltag) şi cimitkul acesteia. datat în 59, fig. 8 : idem, în Unitate şi eontinuitatc, 1968.
p, 74, 75, 82 ; B. Mitrea ~i colab .. SCIV, IV.
secolele IV-VI. 1953. 1-2, p. 229 : R. VulpP., Materiale, I. 1953.
La "Pârâul Hotarului" 91, punct situat p. 467, 499. 500: M. Petrescu-Dâmboviţa şi
în dreapta drumului ce duce spre Şaeş l"'olab., SCIV, VI, 1955. 1-2. p. 177: I. H. Cri-
a fost explorat, prin săpături (N. Lupu, ~an. în AŞMM, 3, 1956. p. 42 : idem. Ceramica
daco-getică, 1968, p. 271. 275 a : T. G. Rusu, V.
I. Mitrofan, Gh. Moldovan, 1960) un ci- Mareş, Materiale, IT. 1956, p. 37-18 : ..\. Dan-
mitir de incineraţie, cu un bogat şi divers kanits. I. Ferenczi, Materialc. VT. 195!1, p. fll2,
inventar, care docurmentează continuitatea Gl-1 : D. M. Matei. Dacia, III, 19!19. p. 576-577 :
daca-romană şi după 271 (inclusiv sec. B. Mitre:1., Dacia. III. 1959. p. 474. nota 7, p.
IV). 481 : A. Niţu, Emilia Zahnrin. Dan Gh. Teodoru.
Materiale, VI, 1959. p. 536. 537 : C. Preda. SCTF,
O mare necropo1ă a fost explorată la X, 1959, 2. 355. 35!), 360. 161, 3G2, :161, 3G4,
Sântana de Mureş (Kovâcs I.. 1903) 92 . ~i 3115. 366 : 16, 1965. 2. p. 270 : idem, lHatcrialc.
tuată în nord-vestul comunei, pe malul VII, 1961, p. 505. 506, !107: D. Prota.~r. SCTV,
drept al Mureşului, necropola a continut X. 1959, 2, p. 481 : idem, Dada, VT, 1962. p. 193:
VIII. 1964. p. 180. 182, 18:1, 1R7: XITT. 1911n,
morminte de înhumaţie (74 exhumate). cu P. 315. nota 55 : idem, Riturile, 1971. p. 115.
un bogat şi variat inventar (cutite. si1e- 158: idem, Banatica, I. 1971, p. 10:1 : Gh. Din-
xuri. su1e, ace de cusut, prâsnele, pensete, conu, SCIV, XI, 19fl0. 1, o. 59, GO. 65 : XIT.
o sabie din f:ier ş.a.). 1961, 2, p. 276, 280, 281: 15, 1964, 4, p. 467--
483: 1G. 1965, 4, o. 8HJ: iclem. Dada, V. 1961.
Printre vestigiile descoperite s-au re- r. 419: vn, 1963. p. :102. 108. fi.'!. 5 : vnr.
marea:t piese de port : catarame. fibu1e 1964. p. 19fl. fi~. 1/1, 198, 200: TX. 1!JG5, p. 2CJ9,
din ar.~int sau bronz (cu picior întors sau not:1. 3; XIII. Hlfi9. P. :179, nota 1R, n. 383.
nota 20 : XTV. Hl70. P. 244-2J5 : XV. 1971. Il.
o placă ou disc la cap). mărgele (din chih- ?o5. anexa rn ;1 : XVI. 1!171, p. 258 : idem.
limbar, pastă, aaacecioniu), coliere din plăci Dictionar, Hl7o, o. 542: I. Ne~tor. în TstRom,
de argint, piepteni cu mâner semici.l·culclr, T. 1960, p. 6A7, llAA. fi90. 11fl2 : idem. SCTV, XT.
pandantive. 19o0. 1. P. JR: Ton Tonit:'i. Ar1J.I\;1olcl. T. Hlfll.
p. 300 : IV. 191111. P. 189, 2~0. 222. 223. 224.
Cerarnica a fost constituit!'( din nume- 225. 226. 230. n2. 2:'1!1. notn 147. p. 216, 237.
roase vase (peste 100), evolvate din cerc>- 239, 240. 243, fi~. 35. 2411. fi~. ~fi : idem, Cm·pica,
mică romană provincială. In strudura. TV. l!J61, r>. 201 · C. Mn!a•'i. I. Znmo~te<tn11.
'llvf. ZnmostPnnu. Mate1·ialf', VTT. 1!Jfi1, n. 14G :
forma şi decorul unOII" vase erau şi <'·le- F.m. ZHhRria, Nk. Z<lh'lria. /lri1Mold, T. 19fil.
mente stilistice mai vechi, Latene. ":'H1 n. 215. not:1 1. 2fifl, notele fi. 7. 17. not<t 1 :
rpontice. Petre AuJ·elinn. Dada. VT, 19112. p. 2:1!1. 242,
?112 : irlem. MnterinlP. VTII. 19fi2. o. 572: irlem.
p. 761 : T. Hica-Câmpeanu, ActaMN XVT. HJ7fl. scrv. xv. Hl64. 1. o. 63. 70. 75. 76 : I. T. Dra-
o 1fifl : Miha<?la Mnnucu-Adam~'s~cnnu SCTV A ~T0mir. Matnialr>, VTIT, 1962. p. 15 : D. G. Teo-
31. 1980, 2. o. 319. ' . . . cloru. Em. Znh<tria MntPrialf'. VTIJ. 1962. p. 40.
w Gh. Baltag, op. cit., P. 98.5-100: Jonn<t 41. 42 : N. Z<thrtri:l.. Bm. Zahnria. V. Pnlacie,
Hic<t-Câmoeanu. Alexe Mureş:m. Mnrisia, VIII. Matf'rirrlc. VITT. 1962. n. 596, 5!17 : F.m. Crmdu-
1978. o. 7fl1-763. oi. LXXIX-LXXX. rnchi. Dada. VTTT. Hlfi4. n. 29 : B<tk6 G .. SCTV,
Yu Vezi nota 58. Ultimele cle~coprril'i comu- Ii. 19fl6. 1. p. 19: 1!1. 1!lfi8. 1. 68. 70. 7~. 71
nicat!" rll" Gh. Baltae. cu prileiul ~Psiunii Mu- 7!1: ~o. 1969. 3. n. 4fi4: 2?. HJ71. 1. P. 80. 81 :
zeului judetean Ristrit<t, martie 1!lCJl. irlem. C"midava. IT. 19118. p. 30. :11. 13. notn 38:
91 Cimitirul 1-<~m nrf'zent<tt mrti P" lnnr. v<>zi n. 18. fi<>. 2 : n. 42 : Sumn<t Doline~cu-Ferche.
RR. VII. 1993. p. 87. (nota 29, rn l)il)lin~r<tfi1ll. SCTV. 17. 19fin. 1. o. 153: D. Rercin, Suzann
9'2 R. P6st'1. 'PrdMr!zfn"k-, 19!1G. 10')-109: Dnlinescu-F'erche. Gh. Riiciule<.r\1. M. Tnnp<,cu.
Kov~cs I., Dolq. ITI. 2. 1912. r. 2~0-1n7 (il.) : c;crv. 17, 19116. 2. p. 378: V. P<~lade. ArhMold.
B. "Rrf'nnei-. RRGK, VIT. 1912. n. ~fi~-')67 (il.) : TV. 19611. n. ?fHi. notn 2. n. 2G5. nnt:J 7 : idem,
C. C. Diculescu. WandalPn nnd Gntr>n, p. 1fi-17: SCWA. 32. 19Rl. 2. n. 211. ')14 : Gh. Dinconu,
F.. Renini'Pr. We.~tqntalr.n Zuq, !l--1!1: ic:lem. F.[!"on Dorner. Drrria, XT. 1CJI17. fl. :lei:l. nota 18 ·
Mannu.•. XXX. 1938, p. 128: · /\. Alfolrli. Arch Szekely Z .. Cumidana. I, 1<Jfli', n. 284. 285 : idem.
H1mg, IX, 1932, p. 41-4~: "Roloea-Len~hf'l, Aluta. I. 19fi9, p. 7. 8, 1Ci.:J. 16. 18. 117. 79. 80,
Fragmente, p. 16, 20 : C. Daicoviciu, ATSC, III. 81. 83, 84, 85: Ciiti\lina Blosiu. ArhMold, VI,
69
In ansamblu, inventa!"lJl moi'lT!.intelor cropolă de înhumaţie (Kova~s I., 1909,
datează. necropole în .sec. III-IV, cuprin- 1910). Punctul, situat la marginea terasei
zând elemente de i;went;:r no·cd-pontic€', din stânga Mureşului, a intrat in atenţi.;.
de origine germanică, cât şi e1c.mentcle d(' cercetării indeosebi datorită existentei
continuitate daco-romană. ~cestei necropole. Din cimitir au fost dez-
Prin prioritatea săpăturilor şi specificul velite 14 morrilinte de înhumaţie, toate
inventarului, necropola de aici ;1. dat nu- devastate încă din antichitate. Dintre mor-
mele culturii Sântana de :\iureş. minte, opt au avut un inventar asemănă
Descoperiri sepulcrale există şi la Târ- tor celor de la Sânta.na de Mureş (vase
gu Mureş. Un mormânt cu inventar (un lucrate la roată, confecţionate in marea
pahar din sticlă, trei vase din lut) proba- lor parte dintr-o pastă cenuşie, cătărămi
bil din sec. IV, a fost descoperit la "Fa- din bronz şi din fier, piepteni din os, măr
brica veche de cărămizi" 93 iar la fostul gele de chihlimbar şi de sticlă, verigi din
"Parc sportiv" 94 a fost explorată o ne- bronz şi din argint, cuţişase din fier. un
toporaş din argint, un ac din bronz etc.).
1969, p. 146, notele 25. :32, 3:l, p. 147: idem. Restul mormintelor (6) erau din orim::~
MemAntiq. I, 1969. p. 170, nota 8, p. 172, notFt jumătate a secolului al VII-lea, cu inven-
9: M. Macrea. Viaţa in Drzdrz romană, 1969,
r- 475 : Ioan Mitrea, Carpic-a, II, 1969, p. 227, tar asemănător celor din necropola de la
230 : Maria Comşa, Crisia, IV, 1974, p. 67, nota Band. Câteva morminte din necropolă.
13: idem, Pontica, X, 1977, p. 224: D. Popescu. dezvelite (5) nu au avut inventar ; ele au
Dacia, XVIII, 1974, p .208 : Luciana Oancea, fost probabil mai noi.
Documenta Vnlrtchicha, VI, 1974, p. 72: G. Ma-
rinescu, Şt. Dănilă, FI, IV. 1976, p. 29, nota 24 : O mică necropolă a fost dezvelită şi la
Al. Popa, op. cit., p. 17-18, 25: A. Zrinyi, Valea Largă 95 • Inventarul mormintelor a
op. cit., p. 147.46 - 148 a, b: Cloşca I. Băluţă, aparţinut secolelor VI-VII.
Apnlum, XVIII, 1979, p. 198: T. Hica-Câmpeanu, Multe mărturii arhedlogice prefeudal•'
ActaMN, XVI. 1979, p. 163, lfi4, nota 52 : M.
Babeş, SCIV, 32, 1981, 3, p. 323 : Valeriu Lazăr.
sunt considerate descoperiri izolate. Ne-
RB, VII, 1993, p. 87-88 (nota 10. cu bibliogra- îndoielnic, în marea lor majoritate, ele
fia). provin, cu precădere, din aşezări, încă ne-
l(j K. Hordet şi colab., SCIV, VI, 1955, 3-·t
identificate, sau condiţiile găsirii lor nu
p. 675.14 b : N. Vlassa. ActaMN, II, Hl65. P.
22.6 a. p. 37, fig. 14 : A. Zrinyi, op. cit., p.
le pot ·preciza apartenenţa la obiectivele
149.47 c : T. Hica-Câmpeanu, ActaMN, XVI, de habitat în care s-au aflat. Asemenea
1979, p. 163, 164, nota 52 : T. H. Crişan. ltinc- mărturii, menţionate în literatura de spe-
mrr, 1982, p. 240.20. cialitate, au fost dec:;coperite la Band -
U·l B. Posta, ErdMtizl:vk, 1903, p. 37 : Şt.
Kov:ics, Dolg, VJ, Hl15, p. 278-296 (il.), :117-324; "In spatele gării" 96 (.frlagmente ceramice
:M. Roska, AISC, I, 1932, p. 69 ; Gy. Torok, prefeudale), Batoş - "Lotul Dumbrava" !li
DolgSzeged, XII, 1936, p, 148: E. Beninger,
Westgotalan Zug, p 12-13: idem, Mannu.~.
XXX, 1938, p. 127-128: W. Mathas. UJB, ITI, 1964, p. 180, 182, 183, 187 : idem. Banatica, T.
1923. p. 179: C. Daicoviciu, RT, VI, 1940. p. 1971, p 103: idem, Riturile, 1971, p. 135 : D. G.
58, 69 : idem. in IstTrans, I, 1963, p. 62 : I. G. Teodoru. Em. Zaharia, Materiale, VIII, 1962.
Russu. Indicele cefalic, p. 2-5 ; idem, Mişcarea p. 41, 42, 43 : B. Mitrea, C. Preda, Dacia, VIIT.
medicală română, I-II. 1942, p. 96 (il.) : R. 1964, p. 226 : Cătălina Bloşiu, ArhMold, VI,
Vulpe, Materiale, I, 1953, p. 500 : K. Horedt şi 1969, p. 146, nota 28 ; VIII, 1975. p. 220. notele
colab., SCTV, VI, 1955, 3-4. p. 627, 675.14. 668. 127, 129, p. 221, notele 134, 115 : M. Macrea.
idem. Contribuţii, 1958, p. 24,57, 59, fig. 8, Viaţa în Dacia romană, 1969, p. 475 ; Szekely
108.43 : M. D. MatE'i, Dacirt, III, 1959. p. 576- Z .. Aluta, 1. 1969, p. 7. 8, 14.2. 15, 79, 80, 81.
108.53 : D. M. Matei, Dacia, III, 1959, p. 576-- 85 : H. Daicoviciu, N. Vlassa, ActaMN, XI, 1974,
577 : B. Mitrea. Dacia, III, 1959. p. 474, nota 4 : p. 18: D. Popescu, Dacia, XVIII, 1974. p. 191,
I. Nestor. SCIV, X, 1959, 1, p. 5:1: $t. Ferenczi. Hl8, 199, 208, 210. 213 : Al. Popa, op. cit., p. IA,
OmCD. 1960, p. 199: M. Macrea. I. Nestor, in 25 : A. Zrinyi, op. cit., p. 147.47 a : M. Comşa,
IstRom, I, 1960, p. 635, 688; Gh. Diaconu, SCIV, Pontica, X, 1977. p. 24 : Ioana Hica-Câmpeanu.
XII, 1961. 2, p. 280 : idem, Dacia, V, 1961, p. ActaMN, XVI, 1979, p. 163, 164, nota 52: M.
419 : VIII. 1964. p. 194. 196, fig. 1/2 : IX. Rusu, ActaMN, XVII, 1980, p. 148: M. Babeş,
1965, p. 299, nota 3 : I. Ionită. ArhMold, I. scnr, 32, 1981, 3 ,p. 323.
1961, p. 300.1.5 : IV. 1966, p. 189, 214, 2~0, 221. !!5 I. Hica-Câmpeanu, SCIV A, 25, 1974. 4. 517
2·22, 223, 224, 230, 232, 237, 240, 243, fig. 15 : sqq : A. Zrinyi, op. cit~. p. 149.50-150 : C. Gaiu,
Em. Zahari:-1, N. Zaharia, ArhMold, I, 1961, P- ActaMP, III, 1979, p. 538.
216, notele 2, 8 : Petre Aurelian, Dacia, VI, 9€ Valeriu Lazăr, Vatra, V, 4(49), mai 1975,
1962, p 252: idem, SCIV, XV, 1964, 1. p. 75, p, 7.
76 ; p, Protase. Dacia, VI, 1962, p. 193 : VIII, l' 1 V. Vasilie\', ActaMN, III, 1966, p. 412,
70
(vas din lut, pil'i.form, lucrat la roată, din de.!.eoperit un tezaur mon€tar. Sălpăturile
sec. IV-V, provenind probabil dintr-un din 1953 (N. "nassa) au cule.s din vatra
monnânt), Dumbrăvioara 911 (fibulă d~ aur unui bordei 16 monede romane din bronz,
5n fonnă de cicladă, cu ochi d~ granat. datând din epot:a constantiniană, în aso-
sec. IV-V), Eremitu !l!l (vârfuri de săgeţi ciaţie cu ceramică. Ele aparţin împăraţi
din fier), Ozd 100 (fragmente ceramice pre- lor Constan.tius I (306/7--337) - 3, Con-
feudale "din hotarul satului"), Săktşttri 101 stantin II (317-340) - 2, CoMta.ntius II
(o bucată de cataramă din argint şi patru (323-361) - 7 şi Valentinian I (364-375)
cei din aur cu un cub plat. din faza tim- - 3. O monedă s-a pierdut.
fragmente ale w1-ei fibul~ din argint, pro Proba:bH, tot dintr-un tezaur monetar
babil prefeudale), Sighişoara 102 (doi cer- provin două monede bizantine, des-coperite
rei din aur cu un cub plat, din faza tim- la Cipău - Sfântu Gheorghe - "Pe
purie a perioadei), in imprejurimile mu- şes" 108 : un solidus de la Iustinian (525-
nicipiului Târgu Mureş IO:l (o fibu1ă din 565) şi o monedă de la Focas (602-610).
bronz cu semidisc, datată in sec. IV), la De la Criste.,ti 109 provin (in Muzeul ju-
Viişoara 10~ (de pe teritoriul fostului sat d-eţean Mureş) un număr de 14 monede
DollUlld, contopit cu Viişoara - ceramică) postroma.ne (colecţionate de A. Filimon),
şi Vişinelu 103 (un vas de lut din sec. IV, emise de împăraţii Constantinus I (306/7
descoperit într-un mormânt, aflat în curtea - 337) - 1, Constantius II (323-361) -
şcolii : piesa în Muz. jud. Bistriţa). 8, Valentinianus I (364-375) - 4 şi Ho-
Multe descoperiri aparţin, apot, unor norius (395-423) - 1. E1e atestă că aşe·
tezaure monetare sau monede izolate. Te- zar-ea romană de aici a fost locuită până
zam·ele monetare, ca şi monedele izolate in ·secolul V, când locuitorii s-au retras
din perioada postromană sunt dovezi evi- apoi din lunea deschisă, 1argEt, a Mureşu
dente ale continuităţii daca-romane in lui probabil în aşezarea fortificată de la
spaţiul judeţului Mureş. Ele întreg-esc ga- Moreşti.
ma descoperirilor post-romane, prefeudale. La Iernut - "Fundu Bedeelor" uo, pe
Astăzi se cunosc tezaure monetare romane teritoriul cimitirului de incineraţie distrus,
târzii sau bizantine care au circulat în
această perioadă şi au fost, apoi, tezauri- B. Mitrea, SCIV, XII, 1, 1961. P. 150.31 ; N.
Vla~sa, SCIV, 1fi. 1965, 3, p. 510-512; D. Protase,
7..ate. Monede de la Focas (602-610) sunt PC, 1966, p. 113,114, 162.11; p. 161, fig. 10.11: p.
menţionate. ca găsite, într·un mormânt cu lfiJ.ll, nota 413; p. 186, 188, 189. 197, 198, 225,
inventar la Band - "Cetatea surpătu 231 ; C. Preda, SCIV, 23, 1972, 3, p. 395 sqq :
rii" !Ofl. La Cipău - .,Gârle" 107 a fost Al. Popa. llllarisi.a, VI, 1976, p. 20, 21. 24 ; E.
Chirilă, N. Gudea, I. Chifor, ActaMP, III, 1979,
911 J. Hampei. Arch[rt, 1. 1R81. p. 172 ii!.); p. 528. ~32 ; I. Hica-Câmpeanu, ActaMN, XVI,
idem, Alterthumer, II, p. 7, pl. fl ; 3 a-c : H. 197n, p. 162 ; Ana-Maria Velter. op. cit., p. 264,
Kiihn. IPEK, 193~. 88. 1i (il.) ; K. Horedt şi fi!!. 1/102 : 268.90, nr. 102.
rolab., SCJV, VI, 19:J5, 3-4. p. fi71.3 : K. Horedt, 11JB Tbidem.
ContriiJuţii, 1()58, p. 59. fig. R ; M. nusu, Dacia, I<J\! K. Horedt şi colab., SCJV, V, 1954, 3-4,
VI, Hlfi2, p. 291; Al. Popa, op. cit., p. 19, 22; p. 489 : K. Horedt. Contribu:ii, 1958, p. 15, 17,
A. Zrinyi, op. cit., p. 137.20; G. Trohani, Cer- fig. 1, p. 20 ; idem, SCIV, 18, 1967, 4, p. 582:
cetări, 1988. p. 4. D. Pcipe~cu, Materiale. II, 1956, p. 157, nota 2,
w B. Orban. Szekelt~făld, IV. 93-97 : K. Ben- p. 179. 181. 183-184 ; Szekely Z .. SCIV, II, 1958,
ko, Marosszek, 183 : G. TegLis. OTI!, XIII, 1888. o. 469-473 : idem, Aluta, 1. 1969, p. 9.1, 83;
73 ; M. Roska, Kăzl, I, 1941, p. 74 ; idem, Erd M. Macrea, In TstRom, I, 1960, p. 621, 625 ;
Ren. o. 141, nr. 286. idem, Viata ... , 1969. p. 4~2. 481 ; D. Protase, PC,
1•Jr N. Vlassa, ActaMN, Il. 19fi5. p. 25.9; A. 1966. p. 32.12, 9~. 96, 117, 161, fig. 60/20. 195:
Zrinyi, op. cit., p. 143.34. D. Tudor. OJ"Gşe •.. , 1968, p. 273 ; Al. Popa, op.
1"1 Informatie, Szekely z. cit., p. 17, 24 : A. Zrinyi, op. cit., p. 135.16 ;
1u~ .J. F. Neigebaur, JJacien, 25 : C. Gooss. VII. 1977, p. 99: Ana-Maria Velter, op. cit.,
Chronik, 5C ; .J. Hampel. ArchErt, XXIV, 1904, p. 263. nota 47.10.
p, 437. uo B. Mitrea, SCJV, XIII, 1962. 1, p. 221.32 ;
1w Vezi nota 94. idem, Dacia, VI. 1962, p. 195, 537.32, 540.32 :
IU4 T. Soroceanu, Gh. Lazarovici, E. Amlacher, N. Vlassa, SCIV, XIII, 1962, 1, p. 153-155 ;
M. Mureşan, Marisia, VII, 1977, p. 59. idE'm. ActaMN, IT. 1965, P. 32 : M. Macrea, I.
ICJ5 G. Marinescu, Şt. Dănilă, FI, IV, 1976, H. Crişan, ActaMN, I. 1964, p. 332 ; D. Protase,
p. :i8-39, pl. XV ; A. Zrinyi, op. cit., p. 150.53. PC, 1966, o. 116 sqq ; idem, Riturile ... , 1971, p.
1CJ6 Vezi nota 77. 138 : D. Tudor, op. cit., p. 207 ; M. Macrea,
IU7 K. Horedt şi colab., SCIV, VI, 19~5, 3-4, Viaţa ... , 1969, p. 472: Cannen Maria Patolescu,
p. fi58 ; K. Horedt Cor~t,·ibuţii, ... , 1958, p. 107 ; Apulum, XI. 1973, p. 773 : idem. MN, I, 1974,
71
s-au aflat ·n monede romane, care au fost în Muz. Naţ. ·Maghiar, Buda.pe.Sta). · Pfo~
achiziţionate şi determinate (N. V1assa): babil din această descoperire lT'..ai sunt cât~
unele fiind emise în perioada post...;romană. o monedă din argint, de la Leon Filozoful
Monedele au aparţinut împăraţilor Seve- (886-912) şi Roman IV (1068-1070), pre-
rus Alexander (222-238) .:._ 2, Gordian cum şi 3 monede din aramă, n-eprecizate.
III (238-244) - 1, Gallienus (253-26!3) Două monede din aur (astăzi în invcn.-
-1, Maximianus Herculius (286-:303) -1, tarul Muzeului judeÎean Mureş), una emi:
Maxentius (306-312)-1, Licinius I (307- să de Iustinian, alta de lVIatrricius, 1::t Con-
324) - 4 şi Licinius II (317-326) -- 1. stantinopol, sunt date ca găsite în "jtk
Şi în zona Reghinului (îiDjprejurimi) 111 detul Mure$" u:;_
sunt menţionate descoperiri de monede Monedelor prezentate li se asociază :oie-
romane (denari) post-aureliene (piese~e sele descoperite izolat. La Apalina 116 -
s-.a:u· păstrat în colecţia fostului liceu evan- un aureus de la Iustinian, piesă găsită
ghelic din Sighişoara), ca şi la Sărăţeni 112 în 1786 (probabil în tez..c•ur) : la Ceau. şu
(urme romane din secolul IV, obiecte, mode Câmpie. ue "Dealul Mare" 117 · - pro-
nede). babil un solidw; de au!', emis de Iustinian
La Sângeorgiu de Câmpie 113 au fost sau un a[t împărat bizantin. De la Criş 118
găsite : un solidus de la Leon I (457-474) provine (Muz. jud. Mureş) un denar din
şi altul de la Iustinian (525-565). argint. emis l.:t Sirrnium. de Constantius
Un tezaur monetar, descoperit în 1891, II (337-361), hr de la Idecin de Sns 11g
cu piese (aureus) de la impă:raţii Constan- o monedă din bronz de la Teodo.sius II
tin II, Valens, Arcadius, Iustinian şi He- 4.08-456) şi un solidus de la Valent.inian
raclius, a fost găsit la V ădaş 114 (au ajuns III (425-455).
Un solidus din aur (de la Theodosius II
p. 285, fig. 14 ; A. Zrinyi, op. cit., p. 138.27- 408-450) de la Iernut 120, a intrat în colecţia
ID9; Ana-Maria Velter, op. cit., p. 264, fig.
1/56, 266.46. Cabinetului Numismatic al Muzeului de
: m M. Macrea, AISC, III, 1936-1940, p. 276; Istorie al României, cedat. în 1971, de
1dem, IstRom, I, 1960, p. 621 ; V. Christescu, Banca Naţională a României. O piesă ase-
Ist.mil., 1937, p. 74 ; D. Protase, SCN, I, 1957, mănătoare, da'l' de la Valentinian III (425
p. 158, nr. 4 : idem, Autohtonii... , 1980, p. 176,
185, 190 : K. Horedt, Contribuţii ... , 1958, p. 34- - 466), provenind de la Luduş 121 , s·a aflat
35; C. Deculescu, SCIV, 17, 1966, 3, p. 586.8, într-o colecţie particuiJ.a'I"ă locală. O mo-
588.8 ; Szekely Z., Aluta, I, 1969, p. 9.2 : V. La- nedă de la Diocleti.an (284-305), emisă
zăr, Marisia, V, 1975, p. 481, nota 6 : Al. Popa,
Marisia, VI, 1976, p. 15, 17, 24 : A. Zrinyi,
in monetări.a de la Heradeea, a fost gă-
op. cit., p. 144.36 : I. H. Crişan, Itinerare ... , 1982,
p. 237.17. 115 A. Zrinyi, op. cit., p. 140.29 : E. Chirilă,
1Ll M. Macrea, Viaţa ... , 1969, p. 472. N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, Tezaurc, p. 30,
m I. Marţian, Rep, 1920, p. 34.587 : M. Ma- 32 : Ana-Maria Velter, SCIV A, 39, 3, 1983, p.
crea, in lstRom, I, 1960, p. 625 ; idem, Viaţa ... , 267.64.
1969, p. 481 ; A. Zrinyi,. op. cit., p. 46.43 : Ana- 116 I. Winkler, SCN, III, 1960, p. 440 : C. Preda,
Maria Velter, op. cit., p. 263, nota 47/105, P. SCIV, 23, 1972, 3, p. 395, fig. 1/92 : A. Zrinyi.
264, fig. 1/105, p. 258.92/105. Marisin, VI, 1976, o. 126.2 : Ana-Maria VeltPr,
. 114 L.R.(ethy), Archf:rt, XII, 1882. p. 183 : M. SCIV A, 39, 1988, 3, p. 263, nota 47.2, p. 264,
Roska, ErdRep, p. 295, nr. 1 ; K. Horedt şi fi!!. 1;2.
colab., SCIV, V, 1954, 3-4, p. 508-509: VII, m K. Benko, Marosszek, p. 338.
1956, 3--4, p. 398 ; K. Horedt, Contribuţii, 1958, llH V. Lazăr, Marisia, V, 1975, p. 380.3. 381 ;
P. 18, 87, 106.6 - 107 : idem, Untersuchungen, A. Zrinyi, op. cit., P. 136.37.
1958, p. 96 ; 1. Sabău, SCN, II, 1958, p. 299.58, IJ19 C. Gooss, AVST~. XIII/2. 1876, p. 332: D.
29.8, tab, 2 : C. Preda, Materiale, VI, 1959, p. Protase, PC, 1966, lfil, fi~. 60;30, p. 165 : Al.
864-:-865 ~ idem, SCIV, 23, 1972, 3, p. 411, fig. Popa. op. cit., p. 17 : A. Zrinyi, op. cit., t>. 138.25,
1/89: Bak6 G., SCIV, XII, 1960, 1, p. 115: Const. 2fl : ·Ana-Maria Velter, OP. cit.; p. 264, fig. 1/152,
Deculescu, SCIV, 17, 1966, 3, p. 589: D. · Pro~ 268.45 (greşit Ideciu de Câmpie !).
tase, PC, 1966, p. 161, fig. 60, p. 171.66, 188, uu Carmen Maria Petolescu, MN, I, 1974, p.
189, 190, 229 : M. Macrea, Viaţa in Dacia ro- 285: Ana~Maria Velter, SCIVA, 39; 1988, 3, p.
mană, 1969, p. 481 : Szekely Z., Aluta, I, 1971,
p. 149-150 : V. Lazăr, Marisia, V, 1975, p. 381, 264. fie-. 1/56, p. 266.46.
121 M. Macrea, AISC, III, 1936-1940. p. 300 :
nota 6 : B. Mitrea, SCN, VI, 1975, p. 120.21 :
A. Zrinyi, op. cit., p. 150.51 ; Gh. Anghel, M. K. Horedt., Contribuţii ... , 1958, p. 17, fig. 1/24,
Blăjan, Apu.lum, XV, 1977, p. 306 : Ana-Maria p. 20, fig. 2/24, P. 33.24 : D. Protase, PC, 1966,
Velter, SCIV A, 39, 1988, 3, p. 263, nota 47, nr. p. 161, fig. 60/33, p. 166.33 ; A. Zrinyi, op. cit.,
138, p. 271, fig. 2/139. p. 140.31.
72
sită în aş-ezarea: de la Sighişoara ..::..._ "Pod- tinuitate Şl m perioada feudală timpurie;
moale" 122. La Târnăveni 123
este menţio Sunt localităţ.i care, în aria lor, cuprind
nată c monedă (aureus) de la Valentinian, descoperiri prefeuda:le în mai multe ;puncte
o alta din aur de la Focas (602-610) a topografice (AJ.beşti - 4, Band - 2, Ba-
fost descoperită, în 1906, la Voiniceni m toş - 4, Bezid - 5, Cipău - 4, Cud --
(după unii la Ceauşu de Câmpie, localitate 2, Goreni - 2, Iernut - 10, Lechinţ.C'l de
apropiată). Mureş - 2, Luduş - 3, Moreşti - 6, S;'l-
Cum am subliniat, pe parcurs, descope- laşuri - 2, Sighişoara - 11, Sâng<:org:iu
ririle prefeudale enumerate sumar (mai de Mureş - 4, Târgu Mureş - 3, Valea
mult schiţate) au fost puse in lumină prin Izvoarelor- 2).
investigaţii sumare sau am;p1e (:::erc€tări, Având în substratul lor un puternic fond
sondaje, săpături sistematice). Cu puţine străvechi, autohton (traco-daco-roman), în
excepţii, în marea lor pru.·te, descou-eriri1e marea majoritate mărturiile arheologice
monetare au ajuns în cit·cuitul ştiinţific: ale perioadei prefeudale ap<Jrţin populaţiei
întâmplător. daca-romane. Anail.iza meticuloasă şi obi-
Deşi nu au fost efectuate îru;ă sufici- ectivă a descoperirilor, ca şi cercetările
ente cercetări,
şi mai ales cercetări de (şi descoperirile) viitoare vor confirma,
amploare pentru perioada prefeudală, se fără tăgadă, această realitate istorică.
constată că gama mărturiilor arheologice Chiar dacă în un€'le aşezf1ri sau necro-
desroperite şi cunoscute până astăzi este pole sunt sesizate şi elemente de civili-
~argă. zaţie ale unor populatii alogene - 9otice
Există 56 localităţi (cu 103 puncte topo- sau ".pontice" (Bezid, Corneşti, Cuci, Dum-
grafice) cu descoperiri arheologice prefeu- brăvioara, Gheja, Gorneşti, Lechinţa, Lu-
dak Majoritatea localitătilor conţin şi duş, Târgu Mureş), avare (Band), gepide
vestigii arheologice mai vechi, dar ele au (Band, L€chinţa, de Mureş, Moreşti), slave
conservat şi mărturi preţioose post.mmane. (Bezid. Dedrad. Ghinari, Sălaşuri, Târgu
care, se eşalonează cronologic pe parcursul Mureş), bizantine (monede, tezaure -
întregii perioade prefeu'Clale, unele cu con- Apalina, Ceauşu de Câmpie, CLpău-Sf.
Gheorghe - .,Pe şes", Ideciu de Sus, Ier-
m K. Horedt, Contribuţii..., 1958, p. 38, nr.
41 : M. Macrea, IstRom, I, 1960, p. 621 ; D. Pro-
nut, Luduş, Săbed, Sălaşuri. Sângeorgiu
tase, PC, 196G, p. 169.54 ; N. Lupu, Al. Mureşan, de Câmpie, Vădaş, Voiniceni), .fondul de
StComSibiu, 13, 1967, p. 178, 180, 183 ; I. Pop, bază al mărturiilor pre.feudale este autoh-
in Cttmidava, I, 1967, p. 96, 110.46 a. ton, daca-roman.
12:1 E. Chirilă !'ii colab., în StComSibiu, 13,
1974, p. 138; C. Preda, SCIVA, 20, 1975, 4,
Nu ne îndoim că, în perspectiva anilor,
p. 482. pe măsura amplificării cercetării sistema-
m K. Horedt şi colab., SCIV, VII, 1956, 3-4, tice şi metodice a p-erioadei prefeu{iale,
p. 388: K. Horedt, Contribuţii, 1958, p. 107.8 ; acest fond va fi completat, îmbunătăţit şi
C. Preda, SCN, III, 1960, p. 412; idem, SCIV, ;pus în lumină, în valoarea s.1. reală, va
23, 19i2, 3, p. 412, fig. 1/90; B. Mitrca, SCN,
VI, 1975, p. 120.22 ; A. Zrinyi, op. cit, p. 150.54- constitui arg•.1ment temeinic, obiectiv, fun-
151 (o dă la Ccnuşu de Câmpie) ; Ana-Maria damenta~ în legitimitatea continuităţii po-
Velter, SCIV A, 39, 1988, 3, p. 263, nota 74, nr. porului român şi în spaţiul judeţului Mu-
141, p. 264, fig. 1/141.
reş.
AUTOCHTONS AND ALLOGENES IN THE SPACE OF THE MURES DISTRICT

IN THE PRE-FEUDAL PERIOD (BETWEEN THE IIIrd- Xth CENTURIES)
-Abstract-
The archaeologieal research comprises up to the surface of the Mureş district. In reality,
now 56 localities (with 103 topographical points) they are still in a small number and they are
containing discoveries of a pre-feudal charae- little known. Til the last decades there were
ter. not systematic and methodical preoccupations
Apparently, one could think that pre-feudal in the research of the archaeological testimonies
discoveries are numerous, taking into account of the pre-feudal period. Most of them were
73
10 - Revista Bistriţe1
brougflţ. into light acci<ţentally: : So, we :_c&n Mureş, VAlea Lar~i}, ·or i.!Oleted tomb5 (Cris~ti;_
explliin the fact thet there. are more restraint Lechinţa de !1-lureş, Sighişoara).
archaeologirM.l test.inmnnies, capable of reflecting In the rich and '\'aried inventory of these
the discussed period. · · · · ·· · te~timonies. ceramiC~ is preponderent; specific
A great number of the rliscovcries· come frqm to the · per iod, but there are also other cathe-
soundings anei archaeological diggings achieved gories of pieces reflecting the civi.lization of
lpng _ago (Bans. Sântana de 1\Iureş, Târgu Mu- the. time. To these one must add the discovered
reş) or in the last decades (Bezid; Iernut, Le- treasi.Ires (Cipău, Cristeşti, Sighişoara, Vădaş)
chinţa de Mureş, 1\-Ioreşti, Sălaşuri, Sighişoara ar the isolated coins (Apalina, Ceauşu de Câm-
a.s.o.). · pie, Cipău, Iernut, Săbed, Sângeorgiu de Câm-
There are alo;o more recent discoveries, braught pie, Voiniceni) most of them, Byzantine pieces.
similarly into light, by archaeological diggings The analysis of the di5Coveries from these 56
(Lurl\Jş. Sângeor~iu de Mureş). All these d!sco- localities proves that the entire pre-feudal pe-
veries can no\\. demonstrate, without any doubt. riod comprise~ numerous testimonies of the
the continuity of the Homanian people in the continuity of the autochtonous population in this
space of the Mureş district, the uninterrupted space of the country, testimonies that complete
discontinuity in the pre-feudal period. older ones, in (in most of the cases). The re-
The ·.-ariety of the discovered pre-feudal tes- consideration of some ader dislcoveries (Band,
timonies come from some city structures of Sântana de Mureş, Târgu Mureş) also de-
the per!od (Albeşti., Chinari, .Jac, Moreşti, Si- monstrate, that there· are numerous autochto-
ghişoara). settlements (Albeşti, Batoş, Bezid, nous element'> in their structure.
Breaza, Cipău, Corneşti, Goreni, Iernut, Le- In the future, the systematic methodical and
chinţa de Mureş, Moreşti, Ogra, Petrilaca de extended research of the pre-feudal period in
Mureş, Sălaşuri, Sighişoara, Sângeorgiu de Mu- the Mureş district, will bring, for sure, in the
reş, Valea Rece, Vidrasău), necropolis (Bahnea, scientific circuit new rich testimonies of the
Band, Cipău, Cuci, lernut, Lechinţa de Mureş, continuity of the Romanian people.
Moreşti, Oarba de Mureş, Signişoara, Târgu
AŞEZAREA DE LA ALBEŞTI-SIGHIŞOARA.··· ·
ELEMENTE INEDITE IN CULTURA MATERIALA
DIN SEC. IX-X
GHEORGHE BALTAG
Aşezarea de la Albeşti - Sighişoara, Cro;wlogie

punctul "La Cetăţea". formează o statiune
arheologică de tipul ,,aşezare cu fortifi- Staţiunea de la Albeşti -. Sighişoara.·
caţie·' şi se află în perimetrul comunei punctul "La Cetăţea", cuprinde complexe
suburbane Albeşti, la circa 3 km sud de şi materiale arheologice încadrabile in trei
această comună, pe o vale laterală stră faze :
bătută de un afluent sudic al râului Târ- a) faza preistorică :
nava Mare (Pârâul Şarpatoc). Aşezarea
se află pe o terasă înaltă (400 m altitu- -- "Cultura CoţoJeni·' -- tranziţie. la
epoca bronzului :
dine) dominată de un deal tronconic pe
vârful căruia există o veche fortificatie - "Cultura Sighişoara-WielenberF(" -·
de pământ cu val şi şanţ interior, dcn~l bronz mijlociu :
mită de localnici Cetăţeaua. Aşezarea şi -·- "Cultura Latene geto-dacic" (sec. I
c•etatea au fost descoperite in 1976. In- i.e.n.-1 e.n.) ; ·
cepând din 1980 s-au efectuat o serie de b) faza prefeudală-sec. VII-VIIIe.n.;
sondaje.' de verificare, confirmându-se ob- c) faza feudal timpurie - sec. IX-XI
servaţiile de pe teren. Particularitatea a-
C.ll.
cestei staţiuni comportă pentru aspecte :
a) o durată mare de locuire în asezare.
pe aceeaşi suprafaţă, succesiunea de locuiri Faza preistorică
începând din preistorie şi durând, cu in-
termitenţe, până în feudalismul timpuriu : "Cultura Coţofeni" - ::J fost pusa 111
b) prezenţa unui punct fortificat în ime- evidenţă prin descoperirea unor suprafeţr
diata apropiere, punct fortificat care con- r~lveolate care conţineau ceramică speci-
trolează intrarea în defileul văii şi care fică şi material osteologie, aflate strati~
a fost amenajat în perioada dacică !?i la grafic la nivelul inferior al stratului de
sfârşitul feudalismului timpuriu (sec. cultură.
XIII) ; "Cultura Sighişoara - Wietenberg'' ~
c) terasa pe care se află plurisitul ar- vestigiile acestei culturi apar în perime-.
heologic a fost şi este supusă .în conti- trul unor suprafeţe uşor adc'incite in soL
nuare unui proces accelerat de eroziune ovale în plan, marcate de aglomerări pe
care a condus la aneantizarea a cel puţin ceramică, obiecte de metal, pietre de· va-
jumătate din suprafaţa care conţinea ini- tră roşii, material osteologie, probabil ur-
ţial vestigii arheologice : mele unor locuinţe de suprafaţă. Trebuie
d) cultura materială aparţinând înce- notată şi prezenţa unor gropi rituale. în
puturilor feudalismului (sec. IX-X) pre- formă de clopot, care au conţinut o mare
zintă unele particularităţi şi elemente ine- cantitate de ceramică fragmentară din Cl-
dite asupra cărora vom reveni în text. ce:lstă perioadă.
75
"Cultura Lat~ne ' - se · caractE!rizează VIII) se defineşte prin restrângereacan-
prin prezenţa unor locuinţe patrulatere tităţii de ceramică lucrată cu mâna lii
prin
cu colţuri rotunjite, fă.ra instalaţie de în- apariţia unei ceramici de calitate mai
călzire, conţinând ceramică şi obiecte spe- bună, din pastă nisipoasă, destul de omo-
cifice perioadei precuM şi prin prezenţa genă, lucrată la o roată lentă, vasele pur-
unor gropi menajere şi a unor gropi ri- tând motive decorative amplificate. A-
tuale cu materiale de incineraţie şi multă ceastă ceramică se regăseşte în aşezările
ceramică fra;::me11~ară la care se poate de la Bratei (Cimitirul nr. 2) şi Sighi-
adăuga descoperirea unui mormânt de în- şoara -- Dealul Viilor precum şi în ma-
humaţie, dublu, in groapă în formă de joritatea aşezărilor din aceeaşi perioad<-,
clopot, cu inventar metalic şi ceramic. aflate în spaţiul cercetat de noi în bazinul
Orizontul cultural Latene încetează la Târnavei Mari.
sfârşitul sec. I e.n.
Faza feudal-timpurie (sec. IX-XI)

Faza prefeudală (sec. VII-VIII)
Complexele încadrabile cronologic în
Locuirea a fost reluată în aşezar~ în acenstă perioadă sunt locuinţe, cuptoare
sec. al VIT-lea prin apariţia unor locuinte, de pâine, gropi menajere şi gropi ritual0
cuptoare de nâine, gropi mPnaiere şi gropi găsite pe aceeaşi suprafaţă cu cele din fa-
rituale. specifice perioadei prefeudale. Lo- zele anterioare. Se pot delimita două sub-
cuinţele de formă patrulateră. cu colţuri faze : sub-faza timpurie (sec. IX-X) şi
ascuţite sau rotunjite, adândte în sol sub-faza târzie (sec. XT). In arhitec~ura
0.40-0,60 m, constn1ite din lemn, imprP- locuinţelor din sub-faza târzie (sec. XI)
sionează prin mărimea instalaţiilor de în- se c-onstaUi modific-ări destul de impor-
călzirE', veritabile sohe de piatrft ;p:find tante. Locuintele acestei sub-faze sunt mRi
aspectul unor mici turnuri c11 baza în for- spaţioase si sunt construite din bârne su-
mă de potcoavil., ocupând locul cel 1·:ai prapuse. Calitatea acidă a solului argilos
importart în f'conomia încăperii. Locnin- ·din zon<'i şi aclâncimea relativ mică a gre-
ţele acestei perioctd<> sunt monocelulctre pilor de locuinţă nu au permis, din păcate.
ru o singură excepţie. o locuinţi=i bicelu- conservarea unor eşantioane din partea
lară rezultaEi dintr-o extindere. Au fost lemnoasi=i a pereţilor de loruintă. Instala-
cerretat~> de asemenea, ~i ciiteva locuint«?- ţiile de înc-ălzire sunt complet diff'ritc faţi1
atelier de redus minereul dr> fier. c11 am- de cele din fazele anterioare. Este vorba
prentele micilor instalilţii de reducere în de vetre simple constând dintr-o crustă
care se prelucra arrrila feruP.inoasft din de pământ vitrificat de formi=i ovală. cu
zonă. dup;\ cum rezultii. elin dC'seurilr> cJp o gardină de oietre de dimensiuni reduse
~milii. vitrificntil si fracmentde rlP l11nr în jurul lor. O altă particularitate o con-
de fier rc7.1lltatf' din nreh IC'rnrc. Tnc;1dra- stituie apariţia unor intrări amenajate suh
rea cronolor-ic<'i. FI perioadei s-a f;kut pe forma unor mici platforme pavate, lespezi
bazii. de ohirc1e rl"' metol (vâ1·furi ele s:l.- de gresie aran.iate la nivelul de călcare
qeată cu pc-dunctul torsadat) si prin an;1- din vechime, în dreptul intrării în lo-
liza ceramicii. Ceramica acestei pcrioad" cuinţă.
este o ceramică brun-pi'imân'tie. ele proastă Incadrarea cronologică în sec. al Xl-lea.
ralitate datorită etrdPrii insuficiPnte, carr noate şi la începutul sec. al XII-lea, s-a
apare imediat dtmă incetarea oriznntulni făcut pe baza analizei inventarului eera-
ceramicii cenuşii în Transilvania. In cele mic. Ccramica din aceste locuinţe pre-
mai multe locuinte predomină ceramica zintă importante analogii cu materialul
lucrată cu mâna, în vase de forme simple ceramic descoperit la Sarasău (săpături R.
(borcane), decorate cu alveole sau crestă Popa) şi din alte aşezări de epocă, cu par-
turi aplicate pe buză. Există de asemenea ticularitatea lipsei totale a căldărilor de
o cantitate mai mică sau mai mare de lut.
ceramică la roată rapidă, decorată cu Am lăsat la sfârşit sub-faza timpurie
benzi în val sau benzi de striuri incizatc (sec. IX-X) datorită unei serii de parti-
pe umărul vaselor. Faza mai târzie (sec. cularităţi care au făcut de fapt obiectul
76
acestui articol. Intreaga cultură materială constituind inventarul unei locuinţe in-
a acestei perioade, ceramica şi obiectele cendiate în care se aflau 10 vase;
de podoabă descoperite, conţin o serie de - apariţia unor obiecte de podoabă din
elemente inedite, lăsând impresia unei bronz şi argint, cercei şi pandalivi de cer-
evoluţii culturale relativ separate. Locuin- cei (Pl. V, 1-3) care îşi găsesc analogii
ţele descoperite se încadrează, In linii ge- directe în lumea roman;'i ruraLi din sec.
nerale, în datele perioadelor anterioare. II-III e.n. Pandantivul de bronz desco-
Este vorba de locuinţe patrulatere, ele di- perit in 1989 (Pl. V, 2) re;1liz::~L prin tur-
mensiuni modeste, prevăzute cu instalaţii nan', cu corpul fusiform, :..tv;:.nd la ,··ar-ă
de încălzire, tip cuptor de piatră. Dar spre tul de sus o urechiuş<1 de fixare şi Lt C<,l-
deosebire de cuptoarele de piatră din pe- piitul de jos o .îngroşare dezvolt::~Li sub
rioada sec. VII-VIII aceste cuptoare sunt forma unui grup de patru mici protube-
mici "cuburi" din lespezi de gresie, foarte ranţe (globule, muguri), are analogii di-
bine construite, amenajate de obicei Î!l rec-te în cimitirele de perioadă roman:."! din
colţul de nord al locuinţei. Dacia şi Pannonia. Arhetipuri ale acestui
!n schimb, cultura materială, chiar dacă pantantiv apar în cimitirul daco-roman
se încadrează în linii mari In trăsătuîile de la Locusteni (mormântul 112), în cimi-
specifice perioadei, prezintă o serie de tirul roman de la Majs (Pannonia) precum
particularităţi care o individualizează : şi în cimitirul roman de la Callatis.
- prezenţa unei ceramici roşcate, scmi- Rezultă, din datele expuse, ul ne afh1m
fine, lustruite, lucrată la roată rapidă, din fie în prezenţa unei evoluţii culturale
pastă omogenă, ardere oxidantă bună, strict zonale, bazate pe o pânzi! de popu-
amintind de un anumit tip de ceramici1 laţie extrem de conservatoare care a păs
roşcată lustruită din perioada romană târ- trat peste secole câteva tradiţii d2 cul-
zie (Pl. III, 2 ; Pl. VII, 1) ; tură materială aparţinând lumii romane
- lipsa ceramicii cenuşii-fine cu decor rurale provinciale, fie în faţa unui feno-
lustruit precum şi a ceramicii roze fine men cultural de mai mare anvergurii, care
cu acelaşi decor prezente în cultura a scăpat până acum, din motive obiec-
Dridu : tive, cercetării noastre arheologice. Aceas-
tă ultimă ipoteză ar putea implica o now'i
·- apariţia unor elemente de decor spe-
viziune privind geografia arheologic<! prc-
cifice constând din serii de impresiuni
feudală a spaţiului intracarpatic. Ea ar
alungite formând benzi orizontale între-
putea implica de asemenea necPsitatea
rupte. Acest tip de decor se combinf'1 cu
transferării efortului de cercetare din zo-
benzi de striuri verticale. benzi orizontale
nele "depresionare", adică de pe văile ma-
neîntrerupte şi cu benzi de valuri "în
rilor râuri ale Transilvaniei şi ale aflucn-
ghirland;1" (Pl. II, 1, 2, 3; Pl. III, 1, 2;
ţilor acestora, unde se afl{t majoritatea
Pl. V, 4, 5 ; Pl. VII, 1, :l, 4). Cea mai terenurilor arabile şi unde se concen treazi1
mare parte din aceste elemente de decor aproape toate descoperirile de până acum,
îşi au originea în ceramica romană şi ro-
către platourile cu altitudine mijlocie-
mană târzie, inclusiv benzile de impre-
înaltă (600-1 200 m altitudine) din zona
siuni întrerupte ; de podiş şi din zona premontan<'i a estu-
- prezenţa unor vase din ceramic5 lui Transilvaniei, dominate actualmente
brun-cenuşie ale căror profile amintesc de păşuni şi păduri. ExistJ :1ceast::i vast~i
de vasele de provizii romane sau de oa- pată albă a cercetării arheologice care ar
lele romane fără gât, cu buza aplatizat;.\, putea oferi în viitor, când tehnologia cer-
lăţită interior şi exterior (Pl. II, 4 ; Pl. cet5rii va permite detectarea aşezărilor
VI, a. b). Notăm că toată ceramica pre- arheologice din aceste zone, surprize im-
zentată aici aparţine unui singur complex portante privind perioada migraţiilor.
77
DIE SIEDLUNG VON WEISSKIRCH- SCHASSBURG (KREIS MUREŞ).
NEUE ELEMENTE DER KULTUR IM !:l-10 JH.
- Zusammenfassung -
Die Siedlung \\"eiskirch-Schăssburg befindet Und zwar wăren es folgende:

sicl1 3 km sudlich von Weisskirch auf einer - eine rote Keramik von kuter QualiUit die
500 m. hohen Terrasse auf dem Platz der .,La der. roten spătrămischen Kerarnik ăhnelt;
Cetăţea" gehannt wird, haben die archelogis-
- einige Dekorelemente welche sich auf den
chen Ausgrabungsfunde 3 Wohnungsphasen Krausengefiissen der Romischen und spatromis-
bestătigt:
chen Periode befinden ;
.il) Urgeschichte : .,Coţofeni Kultur" (Fruhkup-
terzeit), .,Wietenberg Kultur" (Bronzezeit), "Da- - die Form einiger Gefiisse ăhnelt denen der
c-kische Periode~ ; Spătri:imi~chen Periode ;
b) Vi:ilkerwanderungszeit : \'Il-VIII Jh. ; · - Schmuckgegenstănde aus Bro:lZe Wld Silber
c:) Fruhmittelalter : IX-XI. Jh. welche in der Răntischen Welt beniltzt wurden.
Die Au~abWlg.en . haben · neue und unbe- Der Verfasser nimmt an das es sich um eine
kannte Elemente der Materiellen Kultur des Bevolkeri.lng die in einem bis jetzt unerforsch-
IX. Wld X Jh. ans Licht gebrachL Es handelt tem Gebiet gekohnt hat, handelt.
sich . um eine Bevi:ilkerung die im Laufe der Ein solches Gebiet wăre des cler 700-1 200 m
Jahrhunderte spiitromische Kulturelemente be~ hohen Plateaus au~ dem Osten Transylvaniens.
ha!tim hat.
PLANŞA llmagini din săpătură.
Pl. IV. Ceramică brun-roşcată, roatlllenti.
3
2
1
5
Pl. V. Obiecte de podoabă, pandativi de bronz" (1. 2) şi fragment de cercei din
sârmă de argint (3), elemente decorative de pe ceramica roşcată semi.fină (4-5)
DINAMICA EVOLUŢIEI ORAŞULUI BISTRIŢA
IN CONTEXTUL CAILOR DE COMUNICAŢIE"'
PAUL NIEIUmMAIER
Pentru dinamica evolutiei centrului me- portanţă capitală pentru vistierie) şi 11

dieval a fost hotărâtor, ri-lai întâi, profilul ani înaintea dobândirii lui de Cdtre oraşul
economic al localităţii incipiente. Dincolo Braşov 2 .
de câteva proprietăţi mai vechi, au apă Faptul că în 1292 comitele Nicolae, pro'-
rut în jurul anului 1180 numeroase par- prietar al multor mine din Rodria, avea
cele, care au avut de la bun început di- şi o casă la Bistriţa, pledează pentru o
mensiuni mai mici decât parcelele ţără implicare foarte timpurie a patriciatului
neşti ; acest fapt poate fi explicat numai orăşean şi în minerit, iar, treptat, docu-
prin amenajarea lor, încă din secolul al mentele relatează şi despre meşteşttgari
XII-lea, de o populaţie formată din meş şi breslele lor :1. In plus, trebuie amintit<.1
teşugari şi comercianţi J. existenţa timpurie în Bistriţa, într-un oraş
Există şi alte elemente care pledează de mărime• medie, a unui număr nc•obiş
pentru locuirea timpurie a localităţii de nuit de mare de aşezămintc monastice.
un procentaj relativ mare de negustori. Dacă centrul era legat, pe de o parte,
Astfel, biserica parohială din Piaţa Cen- de întinderea zonei de colonizare săsească,
trală este una din puţinele biserici tran- în mijlocul căreia se găsea, profilul lui
silvănene, cândva catolice, care au avut preponderent comercial implica o situare
ca hram sfântul Nicolae, ori, după cum în dreptul unui drum de tranzit deosebit
a arătat K.-H. Blaschke, asemenea bise- de important între Transilvania şi Mol-
rici au aparţinut, de regulă, unor aşezări dova.
de comercianţi. Pentru Bistriţa, amintită Desfăşurarea marii bătălii cu pecenegii,
în contextul evenimentelor anului 1241 din anul 10fi8, la Chiraleş pledează pentru
ca "târg". se păstrează câteva documente intenţia de retragere a acestor pccenegi
timpurii referitoare la activitatea comer- prin Valea Bistriţei şi a Bârgăului, peste
cială. Remarcabilă este mai ales obţinerea
Pasul Tihuţa ; este de presupus ca de acest
de către oraş, în 1353, a dreptului de a pas carpatin să se fi ţinut seama şi la
ţine târguri anuale - şase ani după ce
amplasarea oraşului Bistriţa. Timp de se-
acest drept a fost conferit, pentru primu cole el nu a c;îştigat însă o importanţă
dată, centrului minier Baia Mare (de im-
deosebită.
"' Materialul a fost elaborat pentru sesiunea ~ Documente privind istoria Uomâniei, seria C,
de comunicări a Comis.iei de Istorie a Oraşelor
~PC'. XIV, voi. TV, Bucureşti. Hl55, p. 40il --404 :
din Homânia, care a avut loc în 7-8 octombrip
1994 la Bistriţa. Prin el s-a intenţionat crearea F. ZIMMF:HMANN. C. WEHNER, G. MU!.LF:H,
Ur!.:unden lmch zur Gesrhichl (' d cr De1lt.lrilf'11
unei legături între subiectul general al sesiu-
in Siebenburyen. voi. II, Sibiu, HHJ7, p. <17 --~J!l
nii ,.Drumuri şi oraşe J Transporturile rutierl'.
feroviare si navale în dezvoltarea ora!?elor" ~i 'ii p. 212-21:"!.
istoria oraŞului gazdă. 3 Documente ... , seria C, ~C'C. XIII, vol. II. Bu-
1 Pentru explicaţii suptlimentare vezi : P. NIE- curesti, 1952, p. 382_.:._383: !?T. PASCU. Meşte
DERMAIER, Siebenbitr~sche Stădte, Bucureşti. şugu~ile din 1'ran>ilt·arlia până in secolul al
1979. p, 76-77, 119-123. XV !-lea, Bucur~ ti, 1954, p. 352-3G9.
79
Acest lucru se datorează, probabil, exis- ţile secolului XVIII relevă şi un drum
tenţei în apropiere şi a unui alt pas : pă important Gherla - Bistriţa. La aceste
trunderea, în 1241, a cetelor mongolc în drumuri se adaugă, în plus, cel inspre
Transilvania peste Pasul Rotunda la Târgu Mureş.
Rodna pledează pentru un traseu timpu- Mărimea doar medie a oraşului şi le-.
riu al circulaţiei de tranzit pe Valea So- gătura relativ anevoioasă peste Carpaţi
meşului Mare înspre Valea Bistriţei Au- vor fi fost unele elemente care au deter-
rii. De altfel, o cetate, probabil a trecă mina't evoluţia doar lentă a oraşului Bis-
torii, este atestată deja in 1268" (cu apro- triţa.
ximativ o sută de ani inaintea celor din Un indiciu concludent al acesteia este
Eran ~i Tălmaciu), fapt ce alestă folosi- stagnarea îndelungată a evoluţiei demo-
rea, de atunci, cu precădere, a pasului grafice : de la mijlocul veacului al XIV-lea
respectiv. Ulterior, in secolele XVI-XVII, şi până spre mijlocul secolului următor,
descrierile geografice nu mai amintesc de- populaţia a crescut foarte puţin, în timp
cât o singură trecere peste Carpaţi în parce numărul locuitorilor din Braşov, CluJ,
tea de nord-est a Transilvaniei. Spre acest Sibiu sau Sighişoara a sporit vertiginos u.
pas din amonte de Rodna a existat o jonc- Deabia ulterior se constată un oarecare
ţiune de la Bistriţa, necesară şi pentru reviriment, populaţia oraşului ajungând in
legătura dintre zona minieră şi oraşul im- jurul anului 1550 la o valoare medievală
portnnt. Ea trecea din Valea Bistriţei în maximă, de aproximativ 5 000 de locui-
Valea Someşului Mare peste deal, cu o tori.
diferenţă de nivel de aproximativ 300 m.
Stagnarea poate fi legată, în bună parte,
Deabia din Ilva drumul continua pc Va-
de dificultăţi întâmpinate de comerţul cen-
lea Someşului la Rodna, mai departe peste
trului, care nu a depăşit anumite limite
cumpăna apelor spre Valea Bistriţei Aurii
- aceasta cu toate premisele avantajoase
şi, peste alte dealuri, spre Baia sau Su-
constituite de existenţa unui capital sub-
ceava. stanţial (dovedit de arhitectura bogată a
Oricum, a rămas un fapt, că spre Rodna Bistriţei). Pentru activitatea comercială
se putea ajunge şi pe Valea Someşului relativ redusă pledează numărul mic al
Mare, fără s{t se treacă prin Bistriţa. docLunentelor păstrate din secolele XIV-
Poate, datorită posibilităţii de a l'Vita ora- XV referitoare la activitatea bistriţeană
şul, poate din cauza distanţei între trecă de această natură : el este mult mai mic
toare şi oraş sau a dificultăţilor deosebite ca în cazul Sibiului şi Braşovului, chiar
ale terenului, în această zonă de nord-est şi ceva mai mic decât cel păstrat pentru
a Transilvaniei a existat în evul mediu comerţul clujean. In plus, dreptul de de-
peste munţi numai o cărare şi nu un drum pozit, important în acest context, a fost
de care. acordat Bistriţei doar în 1523, aproxima-
Spre vest, legăturile sunt mai puţin tiv 150 de ani mai târziu decât Braşovului
problematice. Documentele de după anul şi Sibiului, dar 'lotuşi cu 30 de ani îna-
1400 amintesc localităţile frecventate de intea Clujului.
comercianţii străini mereu în ordinea : Şi mai clar se reflectă insi rangul co-
Cluj -- Bistriţa - Alba Iulia 5, ceea ce merţului bistriţean în cadrul celui tran-
permite presupunerea frecventării târgu- silv<1nean în contextul vămii de la Rodna.
rilor din aceste locali't{tţi în ordine.J. res- Conform relatării lui Georg Werner din
pectivă. Pentru legătura cu Clujul rela- anul 1552 i, vama regească a avut in ca-
tările secolelor XVI-XVII vorbesc de drul provinciei trei centre, arendate, d:~
drumul important Dej - Bistriţa, prin regulă, celor trei oraşe din preajma lor,
Petru Rareş (Reteag) şi Beclean, dar hăr- pentru o sumă mult diferită de la una la
alta :
4 Documente ... , seria C, sec. XIII, voi. II, p.
115. o P. NIEDERlVIAIEH, op. cit., p. 70---84.
5 Primul document în acest sens vezi: r. 1lVI. HOLBAN, lVI. M. ALEXANDRESCU-
ZIEMMERMANN, C. WERNER, G. MOLLER, DERSCA BULGARU. PAUL CERNOVODEANU,
Urkundenbuch ... , voi. III, Sibiu, 1902, p. 638- Călători străini despre ţările române, vol. II,
639. Bucu~ti, 1970, p. 52.
80
- oraşul Braşov a plătit o arendă me- mare şi, la fel, fortificaţiile pot fi com-
die de 2 000 fl ; parate cu acelea ale celorlalte centre în-
- oraşul Sibiu a plătit o arendă medie semnate.
de 1 000 fl, iar Combinaţia bogăţiei cu o plafonare a
- oraşul Bistriţa a plătit o arendă me- evoluţiei generale, datorată mai ales căi
die de 200 fl. lor de comunicaţii, a constituit, astfel, un
In timp ce activitatea şi rolul meşteşu specific al Bistriţei medievale.
garilor în viaţa oraşului a câştigat treptat Ulterior, în ultimele două secole, pro-
ca importanţă, negoţul bistriţean s-a limi- blematica amplasamentului oraşului a pri-
tat mai mult la cel din interionJl provin- mit valenţe noi. Strădaniile oraşului de a
ciei, întregit de acela cu zonele aferente realiza o cale ferată pe Valea Bârgăului,
ale Moldovei. In situaţia unor legături re- legată de una pe Valea Dornei nu au fost
lativ anevoioase peste Carpaţi, pentru încununate de succes, oraşul înregistrând
schimbul de mărfuri dincolo de Moldova o nouă stagnare temporară. Lipsind de
traseele comerciale prin Polonia au avut acum, totodată, veniturile din minerit,
o serie de avantaje. oraşul şi-a păstrat însă vechea arhitec-
Dincolo de evoluţia comerţului, dincolo tură relativ bine.
de problemele social-politice ale oraşului Chiar dacă statul a construit o cale fe-
de la mijlocul secolului XV, Bistriţa a fost, rată pe Valea Ilvei, între Pasul Rotunda
dintotdeauna, deosebit ele bogată - fapt şi Pasul Tihuţa, modernizarea şoselei din-
datorat, probabil, mai ales, implicaţiilor tre Bistriţa şi Vatra Dornei permite acum,
oraşului în mineritul elin Rodna. Astfel, tot mai mult, o reîncadrare a oraşului în
prin dimensiunile şi decoraţia lor, casele reţeaua căilor majore de circulaţie. Având
!Bistriţei erau cel puţin de aceeaşi valoare fondul construit medieval bine păstrat,
ca acelea din Sibiu, iBraşov sau Cluj, iar tocmai datorită stagnării temporare, el o-
graţie numărului important de mănăstiri feră premise favorabile unui turism mo-
cu bi~erici impunătoare, numărnl con- dern.
strucţiilor majore de aici era deosebit de
DIE ENTWICKLUNG DER STADT BISTRI1'Z IM RAHMEN DER

STRASSENNETZEEVOLUTION
- Zusarnmenfassung -
Inmittcn eines van elen Sachsen eingesicdel- auf ein reges Zunft-und Handelsleben. Das dem
ten Gebiets gelegen, clie Staclt Bistritz haL sich Stankt-Nikolaus gewidmeten Kirchwei belegt
entwickelt als Handelszentrum, elas die Verbin- notwendigerweise clie Existcnz einer Hii.ndler-
dungen mit elen iibrigen Teilen des Lancles gerneinde. Die van Bistritz vermitellte Handel-
entlang dem Somesch Tal und mit Moldau szone streckte sich nur auf Siebenburgen und
durch Tihutapass vermitellte. Dass die Ent- auf das cler Grenze naheliegende moldauische
wicklung der Stadt vom Handeln geprii.gt Gebiet, weil der Karrentransport clurch die lan-
wurde, zeigt sich dadurch, dass die cler Stadt gen Karpatenpasse kaum moglich war. Diese
umliegenden Holden - die fri.ihestens um 1180 i\ngaben bezeugen hinzufilgencl, dass die im
zu bezeugen sind-kleiner eingetei!t wm·den als lVIittelalter verzeichnete Einstellung der Stadt-
die der normalen Bauernschichten. Dabei zahl- sentwicklung eine vor allem von Handelsfak-
reiche Urkunden und Quellen nehmen Bezug toren beeinflusste Tatsache war.
81
AL DOILEA TEZAUR DE LA ŞIEU
(NOTA PREI.IMINARA)
ERNST OBERLENDER-TARNOVEANU, GABRIELA RADULESCU
Zona satului Şieu (corn. Şieu, jud. Bis- lucrări agricole. Din păcate, nu s-au păs
triţa-Năsăud) este cunoscută ca fiind deo- trat informaţii asupra contextului arheo-
sebit, de bogată în descoperiri monetare. logic în care se găseau monedele şi nici
Până în prezent în această localitate au asupra eventualului recipient în care erau
iesit la lumină trei tezaure monetare me- depuse acestea. De asemenea nu cunoaş
di~vale, din care două au fost deja publi- tem nici numărul original al pieselor ca-
cate. Este vorba de primul tezaur desco- . re alcătuiau iniţial tezaurul numărul II
perit în 1959 şi de cel de al treilea apărut de la Sieu. Avem suficiente motive să
în 1969 1. Obiectul acestei note prelimi- credem ·că monedele s-au risipit intrând
nare îl constituie cel de al doilea tezaur în posesia mai multor localnici. In 1967
de la Şieu, descoperit în anul 1964, în Muzeul judeţean de istorie Bistriţa a in-
grădina Elenei Molnar, în cursul unor trat în posesia unui număr de monede de
argint. Am dori să zăbovim un moment
1 Vezi în acest sens : E. Chirilă şi Şt. Dă asupra acestui aspect, întrucât datele, e
nilă, Tezaurul monetar de la Şieu (sec. XIV - drept sumare, publicate până în prezent
XVII), în .1-lpulum, 7/1, 1968, pp. 505-525. Te- sunt contradictorii. Astfel în 1971 se afir-
zaurul Şieu I/Hl59 reunea 2366 monede de ar. ma că descoperirea numără 480 de piese 2.
gint emise în Transilvania, Ungaria, Polonia,
Lituania, Danzig, Elbing, Riga, Prusia, Impe- Peste câţiva ani, in 1976 se menţiona că
riul Romano.German: Silezia - Swinica, Lieg. tezaurul Sieu II consistft din 400 sau 410
nitz.Brieg, TescJ;wn, Bohemia, Branhenburg. monede 3 .•
Neumark, Alsacia-Strassbourg. Ultimele mo.
nede datează din anul lGOl. Un nou lot din ~ Şt. Dănilă, lmbogăţirea. culecţiilor muze-
acest tezaur a fost publicat de E. Chirilă, N. ale prin achiziţii, cercetări sistematice şi des-
Gudea şi Şt. Dănil<i, Noi piese din tezaurul de coperiri întâmplătoare (metode şi rezultate), în
la Şieu, în Tezaure monetare din nordul Tran- FI, 1, 1971, p. 274. O notă de incertitudine
silvaniei - sec. XVI - XVIII, [Cluj-Napocaj, era introdusă de afirmalia că din cele 480 de
1970, pp. 21-25. Acest al doilea lot cuprinde monede " ... aproximativ 54 monede (sunt) tur-
monede emise în Ungaria, Imperiul Romana- ceşti de argint".
German (Hohemia, Silezia - Glogow, Gottin- J E. Chirilă şi Şt. Dănilă, FI, 4, 1976, p. 217,
gen), Polonia si Prusia. nota nr. 1. Imposibilitatea de a preciza exact
Cel de al treilea tezaur a fost publicat de E. numărul de piese provine din nfirmaţia auto-
Chirilă şi Şt. Dănilă, Al treilea tezaur de la rilor, după care tezaurul cuprinde " ... 60-70
Şieu (sec. XIV-XV), în Fi, 4, 1976, pp. 217- piese turceşti ,toate de argint. .. ". în carnetul de
231. teren Şt. Dănilă nota la 1 iunie 1967 achiziţio
De pe raza comunei Şieu, din satul Posmuş, narea de la Mblnar Elena din Şieu nr. G4 a
provine un alt tezaur, îngropat la sfârşitul se. unui tezaur, depozitat intr.un vas căruia îi lip.
colului al XVI-lea, cf. E. Chirilă şi Şt. Dănilă, sea guru. format din 338 de monede de argint.
Tezaurul monetar de la Posmus, sec. XVI, în Acelaşi număr de piese este menţionat şi în
Tezaure monetare din nordul Transilvaniei - Repertoriul arheologic (ms.) realizat de acelaşi
sec. XVI-XVIII [Ciuj.Napoca], 1970, pp. 7-13. Şt. D. în anul 1989 şi undE' este dată şi compozi-
Satul Şieu este o veche asezare medievală, ţia tezaurului după o determinare parţială : 275
menţionată documentar pentru prima oară în piese din regatul Ungariei, 8 considerate ca e-
1319, cf. C. Suciu, Dicţionar istoric al localită misiuni ale Palatinatului de Aquileea şi 55 mo-
ţi/ar din Transil~:ania, Bucureşti, 1967, vol. II, nede otomane. Vasul în care s-a depozitat te-
p. 172, s.v. Şieu. zaurul se pare că este cel publicat ca aparţi.
33
Până în prezent această descoperire mo- 2. Lodovico I di Teck (1418-1437)
netară, după părerea noastră, una din 5 exemplare.
cele mai interesante din cele care ne-au C) Polonia - 1 exemplar
parvenit din spaţiul transilvănean al se- 1. Jan Olbracht (1492-1501) - 1
colului al XV-lea a rămas practic necu- exemplar.
noscută specialiştilor, deşi ca a fost men- D) Imperiul Otoman - 58 exemplare,
ţionată de două ori. Informaţiile, foarte repartizate după cum urmează :
sumare şi destul de imprecise, indicau nu- 1. Mehmed II - 9 exemplare.
mărul pieselor şi faptul ca ele provin 2. Bayezid II - 4U exemplare.
din atelierele maghiare şi otomane 4. In E) Moldova - Imitaţii după akcelele
primăvara acestui an, unul din semnata- lui Bayezid Il - 1 exemplar.
rii acestei note (EDT), a prezentat în dou:t Detalii tehnice privind repartiţia pe no-
comunicări importanţa componentei oto- minaluri, tipuri, datarea, locul de batere
mane din tezaurul Şieu II 5 . Având în ve- precum şi siglele magistraţilor monetari
dere interesul istoric si numismatic cu sunt consemnate în catalogul succint pe
totul excepţional al ace~tei descoperiri, ca care-1 prezentăm în continuare.
şi necesitatea valorificării bogatului patri-
moniu al Muzeului judeţean de istorie
Bistriţa, autorii acestei note s-au decis CATALOG
să pună cât mai repede la îndemâna is-
toricilor ~i numismaţilor un minimum de Abrevieri :
date asupra tezaurului numărul II de la CNI - Corpus Nummorum Italicorum,
Şieu. Sperăm că, ulterior, vom găsi mij- val. VI, Veneto, Roma, 1922.
loacele tehnice şi materiale pentru o pu- Gumowski- M. Gumowski Handbuch
blicare exhaustivă a acestei descoperiri de der polnischen Numismatik, Graz, 1960.
o valoare ştiinţifică deosebită. HL - L. Huszar, Munzkatalog Ungam
Cele 338 de monede de argint din te- - von 1000 bis Heute, Munchen, 1979.
zaurul Şieu II care au fost accesibile Lakos - J. Lakos, II. Ulaszlo penzve-
studiului au următoarea provenienţă : rese, in Numizmatikai Kozlony, 58-59,
A) Ungaria - 269 exemplare, reparti- 1959-1960, pp. 23-32.
zate după cum urmează: NP - N. Pere, Osmanlilarda madeni
1. Sigismund I de Luxemburg (1387 - paralar, Istanbul, 1968.
1437)- 1 ex. Pohl - A. Pohl, Hunyadi Matyas bi-
2. Mathia Corvin (1458-1490) - 249 rodalmanak, ezustpenzei - 1458-1490
ex. Budapesta, 1972. '
3. Vladislav II Jagello (1490-1516) - .sz~agrzyk :- ~osef Andrzej Szwagrzyk,
19 ex. Pienzadz na zzemzach Polskich X-XX w.,
B) Imperiul Romano-Gennan - Patri- Wroclaw, Varşovia, Krakovia Gdansk
1
arhatul de Aquileea - 9 exemplare, repar- 1973. '
tizate după cum urmează :

1. Antonio II di Panciera (1402-1411) UNGARIA
- 'l exemplare.
SIGISMUND 1 de LUXEMBURG
nind tezaurului de la Visuia (E. Chirilă, Şt. Dă.
nilă FI, 4, 1976, p. 1. Dinar, HL, 576 - Baia Mare (- I
~ Vezi Şt. Dănilă, op. cit., p. 274 şi E. Chi· n), a. 1390-1427 - 1 ex.
rilă şi Şt. Dănilă, FI, 4, 1976, p. 217, nota
nr. 1.
" Prim8 comunicare "Comer~ul Bistriţei cu MATHIA CORVIN
.Woldova la sfârşitul secolului al XV-lea 'in lu· (1458-1490)
mina tezc::trului numărul II de la Şieu", susţi
ţinută pe 25 martie la sesiunea de comunicări 2. Dinar, HL, 708 (1464) ; Pohl, 44, Buda
ştiinţifice a Muzeului judeţean de istorie Bis-
(B I S - Kowach Istvan), a 1464 - 1, ex.
tri~a-Năsăud. Importanţa acestui tezaur a fost
subliniată şi in comunicarea "Date noi privind
3. Dinar, HL, 717 (a. 1468-1470 · Pohl
moneda otomană în Transilvania şi Ungaria in 88, Buda (B I S , Mikola Istvan), a' 1468'
secolul al XV-lea. - 1 ex.
4-5. Dinar, HL, 717 (a. 1468-1470); 53. Dinar, HL, 720 (1482-1490); Pohl,
Pohl, 90, Sibiu (h I T, Thomas Altem- 144, Baia Mare (n I emisiune munici-
berger), a 1468 - 2 ex. pală), a. 1479-1485 - 1 ex.
6. Obol, HL, 727 (1468-1470); Pohl, 54-55. Dinar, HL, 720 var, sigla (1482
105, Sibiu (n I T, Thomas Altembcrger), - 1490) ; Pohl, 145, var. sigla, Baia Mare
a. 1468- 1 ex. (n I C, emisiune municipală), a. 1479 -
7-10. Dinar, HL, 717 (a. 1468-1470); 1485-2 ex.
Pohl, 86, Kremnitz (K I scut timbrat de 56. Dinar. HL, 720 (1482-1490); Pohl,
K. Joannes Constorffer), a. 1468 - 4 ex. 146, Baia Mare (n I --, emisiune munici-
11-12. Dinar, HL. 717 (a. 1468-1470); pală), a. 1479-1485- 1 ex.
Pohl, 94, Buda (B I potcoava cu cruce, 57-58. Dinar, HL, 720 var. sigla (1482
Kowach Istvan), a. 1469 -- 2 ex. - 1490) ; Pohl, 149, Baia Mare (n I PV
13-19. Dinar, HL, 717 (a. 1468-1470); Paulus Peck ~i Vitus Muhlstein), a. 1479
Pohl. 92, Kremnitz (K I scut, Johannes - 1485-2 ex.
Constorffer), a. 1469 - 7 cx. 59-110. Dinar, HL, 719 (1482-1486);
20. Dinar, HL, 717 (a. 1468-1470) ; Pohl, 139, Kremnitz (K IVA, Vitus Muhl-
Pohl, 89, Cassovia (C I floare de crin, emi- stein ~i Augustin Langsfelder), a 1479 -
siune municipală). a. 1468-1470 - 1 ex. 1485- 53 ex.
21-31. Dinar. HL. 717 (a. 1468-1470); 111. Dinar, HL, 719 (1482-1486) ; Pohl,
Pohl, 96, Baia Mare (n I ciocane încru- 140, Krcmnitz (K IPV, Paulus Pcck şi
cişah', emisiune municipală). a 1470 - ,Yitus Muhlstein), a. 1479-1485 - 1 cx.
11 ex.
32-34. Dinar. HL, 717 (a. 1468-1470); 112-143. Dinar, HL, 719 (1482-1486) ;
Pohl, 95, Kremnitz (K I cruce patriar- Pohl, 141, Kremnitz (K I P, Paulus Peck),
hală, Vitsu Muhlstein), a. 1470 - 3 ex. a. 1479-1485- 32 ex.
35-37. Dinar. HL, 718 (a. 1468 - 144-160. Dinar, HL, 722 (1487-1489);
1481l; Pohl. 119, Kremnitz (K I V, Vi- Pohl, 150, Kremnitz (K I P garoafa, Pau-
tus Muhlsteinl. a. 1472-1478 - 3 ex. lus Peck), a. 1479-1485 - 17 ex.
38. Dinar, HL. 718 var. siala (1468 - 161. Dinar, HL, 722 varianta (1487 -
1481): Pohl. 119 var. sigla, Kremnitz (V 1489); Pohl, 150 varianta, KrC'mnitz (- 1
1 K. Vitus Muhlstein), a. 1472-1478 - P garoafa), a. 1479-1485 - 1 ex.
1 ex.
39. Obol. HL. 728 (1471-1481): Pohl, 162. Dinar, HL, 722 var. (1487-1489) ;
Pohl, 150 var., Kremnitz (K I P, Paulus
124. Kremnitz (K 1 V?, Vitus Muhlstein), Peck), a. 1479-1485 - 1 ex.
a. 1472-1478- 1 ex.
40-42. Dinar, HL. 718 (1468-1481); 163. Dinar, HL, 723 (circa 1475); Pohl,
Pohl, 120. Kremnitz (K I P. Paulus Mo- 161, Viena (S I W, Szapolyai Istvan), a.
rlrar sau Paulus Peck), a. 1472-1478 - 1485- 1 ex.
4 ex. 164. Dinar, HL, 724 (1489-1490) ; Pohl,
43. Obol. HL. 728 (1471-1481) : Pohl. 162, Viena (S I W, Szapolyai Istvan), a.
121'i. KrPmnitz (K I P. Paulus Modrar sau 1486- 1 ex.
P~ulus Peck). a. 1472-1478 - 1 ex. 165-231. Dinar, HL, 722 (1489-1490);
44-4!i. Dinar. HL, 718 (1468-1481) ; 232-234. Obol, HL, 729 (1489-1490);
Pnhl. 121. Kremnitz (K I P V, Paulus Pohl, 157, Kremnitz (K I P roza), a. 1487
Modrar si Vi tus Muhlstein), a. 14 72 - - 1489- 3 ex.
147R -- 2 ex.
235-247. Dinar, HL, 722 (1489-1490);
46-47. Dinar, HL, 718 (1468-1481): Pohl, 155, Kremnitz (K I P garoafa), a.
Pohl 122, Kremnitz (K I G, Johannes
1487-1489 - 13 ex.
Constorffer). a. 1472-1478 - 2 ex.
48-50. Dinar, HL, 718 (1468-1481) ; 248. Obol, HL, 729 varianta (1489 -
Pohl, 123, Kremnitz (K I A, Augustin 1490) ; Pohl, 158, Kremnitz( (K 1 P ga-
Langsfelder), a. 1472-1478 - 4 ex. roafa), a. 1487-1489 - 1 ex.
51-52. Dinar, HL, 718 (1468-1481); 249-250. Dinar, HL, 722 (1489-1490);
Pohl, 143, Baia Mare (n I ciocane, emisi;.. Poh'l, 159, Kremnitz (K I C, Peter Schay-
une municipală), a. 1479-1485 - 2 ex. der), a. 1490 - 1 ex.
85
VLADISLAV II 286-287. Akce, NP, 89, tip general,
(1490-1516) Qostantiniyeh, AH. 886 (2. 03. 1481 -
21. 01. 1482, dar în realitate emisiunea a
251-259. Dinar, HL, 802 varianta încetat după 3 mai 1481, odată cu moar-
(1490-1502) ; Lakos, p. 24, Kremnitz (K tea lui Mehmed II) -- 2 ex.
I C, Peter Schayder), a. 1490-1494 - 288. Akce, NP 89, tip general, Bursah,
9 ex. AH. 886 - 1 cx.
260-263. Obol, HL, 814 (1490-1499);
Lakos, p. 24 Kremnitz (K I C, Peter BAYEZID li
Schayder) - 4 ex. ( 1481-1512)
264-269. Dinar, HL, 803 varianta
(1490-1502); Lakos, p. 24, Kremnitz, (K 289-294. Akce, NP 105, tip general,
1 MABB, Andreas Hellenbrandt şi Fran- Qostantiniyeh, AH. 886 (02. 03. 1481 -
cisc Kornidel), a. 1495-1496 - 6 ex. 21. 01. 1482, în realitatea emisiunea a în-
ceput după 3 mai, data morţii lui Mehmed
II şi s-a prelungit până în AH. 917, 31.
IMPERIUL ROMANO-GERMAN 03. 1511 - 01. 03. 1512) - 6 ex.
295-301. Akce, NP 105, tip general,
PATRIARHATUL DE AQUILEEA Edirneh, AH. 886- 7 ex.
302. Akce, NP 105, tip general, Siroz,
ANTONIO Il DI PANCIERA A.I-1. 886 - 1 ex.
(1402-1411) 303-308. Akce, NP 105, Uskup, AH.
886- 6 ex.
270-273. Solda da 12 bagatinii ONI, 309-329. Akce, NP 105, tip general,
VI, Veneto, pl. III, no. 26 --- 4 ex. Nowar, AH. 886 -- 21 ex.
330-332. Akce, NP Hl5, tip general.
LODOVICO II DI TECK! Qratowa, AH. 886 - 3 ex.
(1418-1437) 333. Akce, NP 105, tip general, Ama-
siah, A.H. 886 - 1 ex.
274-278. Solda da 12 bagattini- CNI, 334. Akce, NP 105, tip general, Bur-
VI, Veneto, pl. III, no. 28, - 5 ex. sah, AH. 886 - 1 ex.
335-337. Akce, NP 105, tip general;
atelier neprecizat A.H. 886 2 ex. ·
POLONIA
JAN OLBRACHT MOLDOVA.
(1492-1501)
IMITAŢII DUPA AKCELELE
I.UI BAYEZID Il
279. 1/2 Gros, Gumowski, 467", Kra""'
kow, 1492-1501 ; Szwagrzyk, 192, Kra-
kow. 1492-1 498 - 1 ex. (ultimele două decenii ale secoluh.ii ·al
XV-lea) ..
338~ Akce. Prototipul a fost bătut la
IMPERIUL OTOMAN Qostantiniyeh Av: KCELELE ..
Rv._
MEHMt:D II AR. 0,96 g 11,4 X 10,5 rnm.
(1448-1481) Pentru identificarea locului de emitere
cf. ·E. Nicolae, Actes du XI-e Congre."' In-
280-282. Akce, NP 88, Qostantiniyeh, ternational de Numismatique, organise a
A.H. 880 (07. 05. 1475 -- 27. 03. 1476, dar l'occasion du 150-e anniversaire de la So-
de fapt emisiunea s-a prelungit până în ciete Roya!le Numism,atique de Belgique,
A.H. 886 - 01. 03. 1481)- 3 ex. Bruxelles, 8-13 septembre, voi. III, Lou,..
283. Akce, NP, 88 tip general, Edirneh, vain-la-NI'!uve, 1993, pp. ·
A.H. 880 - 1 ex. Prin . cele 269 de piese,. monedele ma-
284-285. Akce, NP 88, tip general, ghiare reprezintă 79,58o;0 din totalul lo-
Uskup, A.H. 880 - 2 ex. tului .din. tezaurul numărul. n. de la Şieu
86
care a fost accesibil studiului. Ele au fost oada care a urmat morţii lui Mathia Cor-
emise de-a lungul a aproape un secol, vin, dacă, nu cumva şi o modificare a
dacă avem în vedere că cea mai timpurie politicii monetare a statului maghiar, ma-
piesă datează de la sfârşitul domniei lui terializată prin reducerea accentuat a
Sigismund I de Luxemburg (anii 1390 - volumului emisiunilor de dinarii, după o
1427), iar cele mai recente monede din perioadă de producţie intensă.
tezaur au fost emise în primii ani ai · în ceea ce priveşte structura pe no-
domniei lui Vladislav al II-lea Jagello minaluri a componentei maghiare a te-
(anii 1495-1496). în realitate, unicul zaurului numărul II de la Şieu. se re-
exemplar de la Sigismund I are doar o marcă o netă predominare a dinarului
importanţă simbolică în structura teza- (97,020fo din totalul pieselor), nominalul
urului, căci seria emisiunilor se reia nu- cel mai comun emis de atelierele mone-
mai cu piese emise sub Mathia Corvin. tare ale acestui stat în decursul secole-
Monedele acestui suveran domină net lor XIV-XV. Cu toate acestea tezaurul
structura tezaurului Şieu II, căci cele 249 cercetat cuprinde şi un număr de opt
de piese de acest fel reprezintă nu nu- aboli, o cantitate notabilă, dacă avem în
mai 920fo din totalul monedelor maghiare vedere că acest nominal a fost emis în
din această descoperire, dar şi 73,660fo cantitate redusă şi a fost tezaurizat mult
din întregul lot cercetat. Şi in cazul mo- mai rar in cursul secolului al XV-lea, ca
nedelor lui Mathia Corvin se observă o ~i mai târziu, dealtfel.
netă polarizare cronologică 6. Doar un Monedele maghiare din tezaurul Şieu II
sinqur exemplar datează dinainte de ma- provin din următoarele atclierc monetare:
rea reformă monetară din anii 1468 - Baia Mare [Nagybanya, Neustadt] (20 cx.
1470 7. 48 de exemplare (19,270/0 din = 7,430fo din totalul pieselor acestui stat),
monedcle emise sub Mathia Corvin) da- Buda (4 ex. = 1.480/o), Cassovia [Kosice,
tează din anii 1468-1478, 93 piese Kassa. Kac;chau] (1 ex. = 0,37o;n). Krem-
(37,34%) din perioada 1479-1486. Cele nica [Kormocbanya, Kremnitz] (238 ex. =
mai numeroase monede ale acestui suve- 88,470fo), Sibiu rNagyszeben. Herman-
ran, 126 de exemplare (50,6o;n) datează nstadt] (3 ex. = l,lr10fo) şi Viena (2 ex.
din ultimii trei ani ai domniei. 1487 - = 0,740fo). In realitate. cu excepţia Băli
1490. Fără îndoială această perioadă a Mari şi a Kremnitzului, celelalte ateliere
coincis şi cu etapa de maximă acumulare ocupa o pondere insignifiantă. Cele mai
a tezaurului numărul II de la Şieu. multe fiind mai active in primii ani după
reforma din 1468-1470. Rolul monetăriei
Monedele lui Vladislav al II-lea Ja- de la Baia Mare pare să fi fost mai im-
~ello din lotul analizat sînt în număr de
portant de asemenea în anii care au ur-
Hl (7,060/n. din totalul numerarului ma- mat acestui eveniment, respectiv in 1470.
ohiar). Ele datează din perioada 1490 - când ponderea pieselor acestui atelier în
1496. deci din primii ani ai domniei s. tezaurul Şieu II este mai consistentă chiar
Disproporţia marcată dintre numărul decât a Kremnitzului, care se impusese
imnresionant de monede datate din ul- tot mai vil!uros ca principala sursă de nu-
timii ani ai domniei lui Mathia Corvin merar a Regatului maghiar din a doua
si cele mult mai puţine din timpul lui iumătate a secolului al XV-lea. După
Vladislav al II-lea, indica o diminuare 1479, în cadrul monedelor maghiare din
puternică a ratei de acumulare, în,. peri- lotul analizat domină net emisiunile ate-
lierului de la Kremnitz, cu 208 piese, faţă
de numai opt exemplare de la Baia Mare
6 Am optat pentru cronologia propusă de A. ~i două ale monetăriei de la Viena.
Pohl, op. cit.. mult mai precisă decât cea su-
gerată de L. Huo;zar, op. cit.. Ponderea emisiunilor atelierelor tran-
7
Asupra acestei reforme radicale a numera- silvănene - Baia Mare şi Sibiu în te-
rului de argint a Regatului maghiar, cf. A. zaurul Şieu II este modestă, de numai
Pohl, op. cit .. pp. 13-·lÎ. 8,50fo. Acest fapt este destul de surprin-
H Am urmat cronologia propusă de J. Lakos,
op. cit., p. 24, in detrimentul celei prea largi zător, dacă avem în vedere că Baia Mare
a lui L. H•Jszar, op. cit. era ca importanţă a doua monetărie din
87
cadrul statului feudal maghiar 9, în în tezaurul de la Enciu (corn. Matei) 10 .
plus, oraşul este situat geografic, destul Tezaurul de la Enciu este mai târziu decât
de aproape de zona Bistriţei. Şi în ca- cel de la Şieu II, el fiind îngropat post
zul atelierului de la Sibiul ne-am fi aş 1528. Prezenţa monedelor din Aquileea,
teptat la o reprezentare mai importantă emise la începutul secolului al XV-lea, în
în cadrul tezaurului Şieu II, dacă ţinem cadrul unor descoperiri de la sfârşitul
seama de strânsele raporturi care uneau acestui veac, sau chiar din a doua jumă
cele două oraşe săseşti din Transilvania. tate a celui următor ridică o serie de pro-
Structura pe ateliere a monedelor ma- bleme, relativ dificil de explicat. Noi cre-
ghiare din tezaurul numărul II de la dem că pătrunderea acestor embiuni in
Şieu indică faptul că circulaţia mone- cadrul circulaţiei monetare din Ungaria şi
tară din zona de nord-est a Transilvaniei Transilvania s-a produs la multe decenii
nu mai avea în a doua jumătate a seco- după emitere, mai exact în timpul dom-
lului al XV-lea un caracter regional, ea w. Cf. E. Chirilă şi V. Pinten, Tezauml de la
fiind deschisă principalelor tendinţe care Enciu (r. Bistriţa), sec. X~'-XVI, în Apulum,
g:uvernau aprovizionarea cu numerar din 6, 1967, p. 334, no. 331.
intregul Regat ungar. Pentru alte descoperiri cf. tezaurul de la Vi-
nerea (corn. suburbaMt a oraş Cugir), E. Chi-
O serie de monede de la Mathia Cor- l"ilă şi V. Pii1tea, op. cit., p. 335, nota no. 8.
vin sau Vladislav al II-lea din tezaurul Contemporan cu tezaurul de la Enciu este des-
Şieu II par să prezinte şi un interes nu- coperirea de la Iara (jud. Cluj), care conţine
mismatic, căci par să indice existenţa unor un solda de la Lodo\'ico II, cf. Fr. Pap, Z. Mi-
iea şi V. Fenc~<m, Tezaurul mnnctor din seca.
variante noi ale siqlelor magistraţilor lele X\ 1 -XVI de la Iara (jucl. Cluj), în SCN, 5,
monetari, necuprinse în cataloagcle de re- 1971, p. 185. no. 1827 ~i p. HJI.
ferinţă utilizate. Este vorba de piesele d~ In Ungaria a~emenea monede sunl destul de
la numerele 38, 161-162 şi 248 din ca- numeroase in cadrul descoperirilor monetare
făcute în cursul săpf\l.urilor de la palatul regal
talo~. De asemenea ar trebui mentionat.:\
de la Buda, cf. L. Huszar, A. Hudai varpalota
existenţa a numeroase variante de l~gcnclii, asatasainak eremleletei, în Budapest Regisegei,
de asemenea, nesemnalate de cataloa"{elc 17, 1956, p. 216, no. 1058-1061. Este vorba ele
de referinţă cele mai recente. Sperăm că doi soldi ele la Antonio I Gaetani, opt soldi de
toate aceste probleme îşi vor găsi loc în la Antonio al II.lea de Panciera ~i 12 soldi
de la · Lodovico al II-lea di Teck. La Buda mo.
viitoarea publicaţie exhaustivă a tezauru- nedele Aquileei sunt cele mai numeroase emi-
lui Şieu II. 5iuri.i străine din secolele XIV-XV, cf. ibidem,
[J. 204 ..
. Monedele străine, în număr de 69 de
Monedele emise de patriarhii Aquileei apar
pvemolare, renrezintă 20.41o;0 . din totalul ÎIJ descoperirile din Transilvania încă din seca.
lotului accesibil studiului din tez~urul de lele XII-XIII, cf. 1. Sabău, Circulaţia monetară
la Sieu II. Ele provin din atelierele a iri; Transilvania secolelor XI-XIII, în lumina
natru state : Patriarhatul de Aquileea. Re- izvoarelor numismatice, în SCN, 2, 1958, p. 288,
no. 13 (tezaurul ele la Deta, jud. Timiş) şi pp.
oatul polonez, Imperiul otoman si Mol- 295-296. no. 50 (tezaurul de la Stei, jud. Bihor).
dova. · Vezi de asemenea C. Ştirbu, Un tezaur din· se-
De un int.E>res deosebit sunt cele nouă colul al XIII.lea descoperit la Sîmboteni, jud.
Arad, in CN, 2, 1979, p. 85, no 138. Faptul că
mnnerle (soldi da 12 baqattini) ale oa- aceste mmi.ede sunt. foarte frecvent asociate şi
trillrhilnr AauilPei - Antonio al II-1ea eu dinarii de tip Friesach emişi in Styria, Ca-
ni P•=mf'ier~ (140?.-1411) şi Lodovico II di rinthia .şi Austria Superioară indică pătrunderea
lor prin relaţiile comerciale active intre această
TPck fl418-1437). zonă· şi Ungaria, mai ales in prima parte a
A<:emenea niese. fi'\ră a lipsi din desco- secolului al XIII~lea.
PPririle din Transilvania, sunt totusi rare Fără: îndoială că, din Transilvania asemenea
emisiuni au ajuns, împreună cu monedele lui
'In acPst sn<ttiu. De mentionat este fantul Mathia Corvin şi în Moldova. Faptul este su-
că o monedă a patriarhilor Aquileei, un gerat de descoperirile de la Buhăieni corn. An-
soldo da 12 bagattini emis de Lodovico II drieşeni, cf. C. Ştirbu, C .. M. Petol~scu . şi P.
di Teck a apărut chiar în zona Bistriţei, Stancu, Un tezaur din sec. al XVI.lea desco-
perit in satul Buhăieni, com. Andrieşeni, · jud.
laşi, in CN, 1, 1978, p. 42-82, precum şi de
cele de la Băleşti, jud. Vaslui, cf. C. Ştirbu şi
9 Cf. I. Sabău, Despre monetăria din Baia A.-M. Velter, Tezaurul de la Băleşti, jud. Vas-
Mare în secolele XV-XVII. in Marmaţia, 3, lui şi importanţa lui istorică, in · CN, 5, 1984,
1977, pp. 56-58. p. 97.
88
niei lui Mathia Corvin. Răspândirea lor unui adevărat
salt petrecut în ceea ce pri-
spre Est şi Nord-Est s-a datorat, mai pu- · veşte afluxul emisiunilor lui Jan Olbracht
ţin unor factori economici sau comer- spre Transilvania. Datorită acestui fapt
ciali, cât mai ales frecventelor deplasări este foarte dificil de explicat prezenţa
de trupe în Bosnia, Croaţia, Slovenia şi doar a unei singure piese de acest fel în
Austria, cu prilejul conflictelor cu Impe- lotul accesibil studiului din tezaurul Şieu
riul otoman şi cu arhiducele Austriei. în II, căci în mod obişnuit, descoperirile mo-
aceste zone se mai aflau încă în circulaţie netare din Transilvania conţin o propor-
un număr destul de mare monede emise ţie însemnată emisiuni monetare poloneze,
de patriarhii Aquileei 11. Printr-o se- ajunse aici, atât prin contactele directe
rie de elemente : greutatea, titlu, pre- cu Polonia, cât şi prin intermediul re-
zenţa pe revers a imaginii Maicii Dom- latiilor comerciale cu Moldova 12 b.
nului, soldii da 12 bagattini de Aqulleea interesul numismatic şi istoric cu totul
au putut da naştere la confuzii, cu noii special al tezaurului numărul II de la
dinari reformati, emişi după 1468 de către Şieu este conferit de foarte consistenta
Mathia Corvin, cu care se asemănau. şi diversa componenţă otomană din aceas-
Credem că aceluiaşi motiv se datorează tă. descoperire. în lotul cercetat de noi
si rămânerea lor în uz, şi aprecierea spe- se afla un număr de 58 akcele (aspri),
cială a acestor emisiuni. până în a doua emişi în timpul domniilor sultanilor Meh-
parte a secolului al XVI-lea, în Transil- med al II-lea şi Bayczid al II-lea.
vania, ca şi în Moldova 12. Cele nouă monede de ale lui Mehmed
Tezaurul Şit•u II conţin<' şi o monedii. al II-lea se încadrează în scria târzic a
poloneză. Este vorba de o .iumătate de emisiunilor acestui suveran. Şase piese fac
gros al Coroanei, emi<; b Cracovia în parte din penultima (a IV-a), iar cele-
~ursul domniei regelui .T an Olbracht lalte trei din ultima (a V-a) emisiune
(1492-1501), emis între 1492-14!J8. Mo- monetară, respectiv cele purttmd înscrise
nedele polone reprezintă, de departe cele pe revers anii A.ll. 880 (07. 05. 1475 -
mai comune emisiuni străine care se în- 27. 03. 14 76) şi 886 A.H. (02. 03. 1481 -
tâlnesc în cadrul descoperirilor transilvă 21. 01. 1482). Având în vedere reglemen-
nene din secolele XV-XVI 1:! a. Cerce- tările care vizau organizarea, baterea mo-
tările au pus în evidenţă chiar existenta nedei, ca şi sistemului fiscal otoman în
timpul domniei lui Mehmed al II-lea,
II Cf. desroperirile publicate de I. Mirnik, se cuvine să facem câteva precizări cro-"
Coin Hoards în Yugoslavia. Oxford, 1981. BAU nologice. Deşi monedelc au întotdeauna
International Series, no. 95, p. 108, 479 (Kam. înscrise pe revers data emiterii, această
nik, Slovenija), P. 109, no. 487 a şi 488 (Kran.i. dată nu oferă decât indicaţii destul de
Slovenija). p. 4.10, no. 493 (Ljubljana, Slove.
nija), p. 111, no. ·!99 şi 501 (Maribor, Sloveniia), vagi, mai exact momentul post quem al
p. 117, no. 552 (Vrthtrebnje, Slovenija). p. 118, baterii. Sub acest sultan s-a respectat cu
no. 554 (Vukovar. Croatia). p. 119, no. 56b (Ei- stricteţe practica schimbării tipului emisi-
hac, Bosnia), p. 120, no. 567 (Drivenik, Croa. unilor monetare. În prima parte a celei
ţia), p. 121, no 575 (Krapinska Podgora, Croa.
tia), p. 122, no. 5fl1 (Kusonje, Croaţia), p. 12:3, de a doua domnii, A.H. 855-875, această
no. 582. (Lipova Glavica. Croaţia). n. 123. no. schimbare s-a făcut o dată la zece ani
fiBG (~ecka, Croaţia). P. 124. no. 594 (Rudopol.iF. (855. 865, 875), iar mai târziu. o dată la
CroatJa). p. 124, no. 596 (Senj. Croatia). o. 125. cinci ani, respectiv în A.H. 880 şi 886 1:J.
no. Strok;-1 Kula. Croaţia). p. 125, no: GOl· (Vi ro~
vitica, Croaţia). Intervalul de cinci adoptat după
n Tn unele cazuri, în Tmnsilvania. ea si în

A.H. 880 corespundea şi cu cel al ciclu-
Moldova soldii de Aq11ileea au rămas în circu. lui fiscal otoman, deci se realiza o ar-
Jatie şi în secolul al XV.lea, uneori, chiat· dupCt monizare perfectă între sistemul de im-
1'?50, cf. Fr. Pap, Z. Milea şi V. Fenes<~n. op. pozitare şi mijloacele băneşti care asigu-
c1t., p. 191. Pentru Moldova vezi C. Stirbu. rau plata impozitelor.
C.-M. Petolescu şi P. Stancu, op. cit., si C. Stir·
bu şi A.-M. Velter, op. cit. · · Astfel emisiunea datată AH. 880, s-a
Acelaşi fenomen se remat:că ~i in Croatia, prelungit în fapt până în A.H. 885 (13.
cf. I. Mirnik, op. cit. p. 138, no. 670 (Vikov~i). 03. 1480 - 01. 02. 1481). Pe de altă parte.
12 a Fr. Pap şi I. Winkler. Monede poloneze
din secolele XV-XVII în Transilvania,, in n b. 1/Ji.dem, p. 201, nota· no. 2i..
ActaMN, 3, 1966, pp. 200-201. J:J Cf. N. Pere, op. cft":p. [JG.
89
~2 - Revista Biotritl'i
moartea lui Mehmed al Il-lea, în cursul putea afirma că aceste "semne secrete"
lunii mai 1481, a pus rapid capăt ultimei ·S-ar putea pune în directă conexiune cu
emisiuni monetare a sultatului, începută practicile fiscale şi financiare otomane,
in A.H. 886 (care debutase la 02. 03. 148~)- legate de recensămintele cu o periodici-
Monedcle lui Mehmed din penultima tate de cinci ani în vederea stabilirii no-
emisiune provin numai din atelierele bal- ilor impozite, şi de acţiunile de "reno-
canice - Qostantinyeh {Constantinopol) vatio monetae", de preschimbare periodică
- 3 ex., Edirneh (Adrianopol) - 1 ex. şi si obligatorie a numerarului vechi, care
Uskup (Skoplje) - 2 ex. Produsele mo- era retras de pe piaţă şi era înlocuit cu
nctăriei de la Constantinopol sunt repre- tipuri noi (de obicei, mai deoreciate ca-
zentate prin două exemplare şi in cadrul litativ). Acest proces, cel puţin, sub Meh-
pieselor din ultima emisiune, dar pc lângă med al II-lea a avut loc tot o dată la
acestea există şi o monedă provenită din- cinci ani. Continuarea acestei practicii şi
tr-un atelier microasiatic, cel de la Brusa. sub Bayezid al II-lea constituie o ipoteză
Cea mai mare parte din monedele oto- foarte atractivă şi plauzibilă, avându-se
mane din tezaurul numărul II de la Şieu, în vedere ceea ce se cunoaşte despre func-
mai exact 48 de piese, au fost emise în ţionarea aparatului fiscal otoman
cursul domniei urmaşului lui Mehmed al Din acest punct de vedere tezaurul Şieu
li-lea, Bayezid al II-lea (1481-1512). Da- II este extrem de important, căci el oferă
tarea acestor emisiuni ridică probleme spe- pentru prima oară acele elemente care
ciale, căci toate au înscrise pe revers o au lipsit până în prezent pentru a se
sin~:;ură dată - A.H. 886, care este anu~ putea stabilii o seriere cronologică mai
urcării pc tnm. S-a subliniat, în mod precisă a emisiunilor de aspri ai lui Ba-
justificat. că este imposibil de crezut c.1. yezid al JI-l0a. El contine, ca ultime emi-
sutde de milioane de akccle ale acestui siuni, monede maghiare dC' la Vladislav
sultan s-au putut bate numai in interva-· al II-lea. bine databile între 1495-1496
lul mai 1481 - 21. 01. 1482, cât acoDerit şi o piesă poloneză bătută intre 1492 şi
domnia lui din A.H. 886. Singura con- 1498. Acest fapt ar putea permite datare
cluzie logică aceea că akcele lui Bayezid relativ precisă a unei părţi importante a
II s-au emis de-a lungul întregii sale dom- emisiunilor de akcele ale sultanului Ba-
nii, respectiv, până în 1512 (A.H. 918) g_ yezid al Il-lea, dacă nu a celor emise în-
ln vederea stabilirii .unei cronologii mai
tre 1481 ~i circa 1498 16, sau cel puţin
nuanţate a emisiunilor de akcele ale lui
Bayezid al II-lea, s-a încercat datarea lor a celor bătute între 1481 si circa 1495
în funcţie de succesiunea ,,semnelor se- - 1496. in plus, această des~operire con-
crete" de monetărie, care par să fi fost ţine şi două tipuri, probabil inedite, de
plasate, pe aversul pieselor, în cuvântul "semne secrete" de monetărie şi care se
Khan. din tiulatura 1S_ Deşi, nici unul pot constitui ca noile sub-grupe Ad şi
elin autorii menţionaţi nu o afirmă in Ae, într-o viitoare dezvoltare a s-:hcmei
mod explicit, se lasă impresia, că această tipologice propuse de colegi L. Popa ~i
variabilitate a qrafiei s-a modificat peri- E. Nicolae 17_
odic, permiţând funcţionarilor fiscului si
populaţiei să facă o distincţie relativ uşoa
Adoptând ca şi criteriu de clasificare
ră între emisiunile succesive, cu calităţi
grafia cuvântului Khan monedele lui Ba-
metrologice diferite. Prin extrapolare am yezid al II-lea din tezaurul Şieu II ob-
ţinem următoarea situaţie :
14 L. Popa şi E. Nicolae, Un tezaur de aspri
otomani de la începutul secolului al XVI.lea în
colecţia Muzeului judeţean Braşov. în BSN R. 16 Deşi, după cum vor arăta in continuare,
80-85, 1986-1991, 134-139, p. 150 şi p. 15:?. noi considerăm cii mult mai plauzibilă că data
nota nr. 33.
15 de ascundere a tezaurului Şieu II se plasează
Cf. S. Sreckovic, Osnwnlijski novac J.ovan
na tlu Jugosiavijc, Belgrad, 1987, pp. 63-66. mai degrabă în jurul anului 1496, decât pe la
Numismatul iugoslav propune o împărţire în 1498, căci este dificil de explicat lipsa din a-
două grupe A şi B a emisiunilor de aspri ai ceastă descoperire a emisiunilor mai târzii ale
sultanului Bayezid al II-lea. Noi am urmat. in lui Vladi!.lav al II-lea.
mare. clasificarea propu~ de L. Popa şi E. Ni. 17 L. Popa şi E. Nicolae, op. cit., p. 140,
colae, op. cit .. pp. H5-H8. fig. 2.
90
1. Tipul Aa - 15 ex. (31,250/o din to- Lipsa unui suficient material numis-
talul monedelor lui Bayezid al II-lea), din matic de la Bayezid al II-lea, publicat cu
care: toate detaliile, ne obligă sii , comparăm
situaţia distribuirii pe tipuri a monede-
a) Qostantiniyeh - 3 ex. lor acestui sultan din tezaurul Şieu II,
b) Nowar -- 6 ex. numai cu cele din tezaurul, cu prove-
c) Uskup - 3 ex. nienţfi incertă, din colectia Muzeului ju-
d) Btirsah - 1 ex. deţean Bra~ov 18. Cele două descoperiri
c) Atelier neprecizat - ~ ex. par s<t aibă mai degrabă o structur;l di-
ver~entă. căci proporţii comparabile se
2. Tipul Ab - 12 ex. {230/o) pot întâlni doar în cazul pieselor din tipu-
rile Aa - ·- 31.20fo (S. II) ~i respectiv
a) Qostantiniyeh - 1 ex. .~5.250fo (Bv), Bb - 10, 41% ~i respectiv.
b) Edirneh - 3 ex. 17,010fo ~i poate pentru Ac - O% ~i
c) Nowar- 6 ex. 0.51%. căci acest tip este rar. Pentru ce-
d) Qaratowa - 1 ex. lelalte tipuri datele sunt mult prea diver-
e) Atelier neprecizat - 1 ex. ~rente. pentru a putea fi doar rodul hazar-
dului ·---~·._------~--- ··- ...... __ ., ____..".,
·~
3. Tipul Ac- O ex.

Ab - 250fo (S Il) şi 4,380/n (Bv)
4. Tipul Ad -- 1 ex. (2,080fo) Ba - 2,08o;. (S II) ~i 10.56% (Bv)
Bc - 4,160fo (S IT) şi 12,370/Q (Bv).
a) Edirneh -- 1 cx.
Credem că lipsa totală a pir~C'lor de ti-
5. Tipul Ae - 1 cx. (2,080Jo) nul Bd din tezaurul Şieu TI, care o.;unt
foarte bine reprezentate în cadrul desco-
a) Uskup - 1 ex. periri de la Braşov (36,080/0), Sf' datorează
faptului că cel de al doilea tezaur oare
6. Tipul Ba - 1 ex. (2,080fo) să fi fost ascuns mult mai târziu decât
cel de la Şieu. După părerea autorilor
a) Qostantiniyeh - 1 ex. care au publicat această descoperire, în-
crooarea lui a avut loc la sf~rşitul Dri-
· 7. Tipul Bb- 5 ex. (10,41o;o) mului deceniu al secolului al XVI-lea,
cu prilejul luptelor moldo-muntene din
a) Qostantiniyeh - 1 ex. 1507 19 .
b) Edirneh - 1 ex.
c) Nowar -- 2 ex. Chiar, dacă pentru moment, facem ab-
stracţie de tipurile Ad 'ii Ae. cunoscute
d) Qaratowa - 1 ex.
doar orin câte un sin;::ur exemplar, rleci
8. Tipul Bc -- 2 ex. (4,16%). necesitând o confirmare ~i din alte des-
coperiri. constatăm că numărul de .. semne
a) Edirneh - 1 ex; secrete" de emisiune nrezentate pe mo-
b) Nowar - 1 ex. nedele lui Bayezid al II-lea din tezaurul
Sieu Il, depăseşte numărul posibil de ci..:
9. Tipul Bd - O ex. duri fiscale de cinci ani care au fost între
anii 1481 (A.H. 886) şi 1496 (A.H. 901),
TIPURI NEPRECIZATE - 11 ex. sau chiar până la 1501. dacă luăm în dis-
(22,910Jo) cuţie, posibilitatea, foarte puţin probabi-
lă ca data îngropării tezaurului să fie
a) Edirneh- 1 ex. indicată de moneda poloneză, care da-
b) Siroz - 1 ex.
c) Uskup - 2 ex.
JH Ibidem, pp. 146~147. Autorii consideră că
d) Nowar - 6 ex. tezaurul ar putea pro\•eni din Nord-~stu! Mun.
e) Qaratowa .:._ 1 ex. teniei :<>au Sud-Vestul Moldovei.
f) Atelier neprecizat - 1 ex. w lb_idem. pp. 130-15l,
91
tează între 1492-1501 (A.H. 906) 20. Şieu II şi
cu 21,11% in cazul tezaurului
Fără a abandona ideea că
grafia cuvântu-' .,Braşov". ln ambele descoperiri rolul ate-
lui Khan reprezintă un "semn secret" de lierelor din Anatolia este foarte redus,
emisiune, suntem înclinaţi să credem că respectiv de 4,080fo (S. II) şi de numai
în anumite cicluri de cinci ani s-au fo- 2,670fo (Bv.). Credem că această reparti-
losit simultan mai multe "mărci de emi- ţic reflect.J, mai degrabă, politica mo-
siune", cel puţin în anumite ateliere. Ex- netară a statului otoman sub Bayezid al
plicaţia fenomenului nu este uşoară, dar li-lea, în care producţia atelierelor din
l'a poGte fi legată de existenţa unor aren- zona sarbo-macedoncană juca un rol esen-
da~i comuni pentru mai multe monetării, ţial, decât o orientare specială a comer-
care puteau recurge la mijloace speciale ţului Transilvaniei, Moldovei sau Munte-
de marcare a producţiei proprii. Ceea ce niei spre provinciile turceşti din vestul
se poate, însă, afirma, cu destulă certitu- Balcanilor 22•
dine, în lumina cercetării tezaurului Şieu Prin numărul şi varietatea emisiunilor
II, e<;te aceea că tipurile Aa, Ab, Ad, Ae, otomane pe care le conţine, tezaurul Şieu
Ba, Bb si Bc ale asprilor lui Bayezid al II reprezintă, până în prezent, un unicat
II-lea pot fi dataţi între 1481-1496. nu numai în cadrul descoperirilor de la
În ceea ce priveşte repartiţia pc ate- sf<:îrşitul secolului al XV-lea din Transil-
lierP, monedcle lui Bayezid al II-lea din vania, dar, se parc şi din intregul stat
tezaurul analizat prezintă următoarea feudal maghiar, căci el conţine cele mai
structură : vechi monede de acest fel publicate din
acestr1 zonă. Monedele lui Mehmed al II-
a) Qostantiniyeh - 6 ex. (12,20Jo) lea din această descoperire au o impor-
b) Edirneh - 7 ex. (14,28%) tanţă documentară deosebită, căci ele con-
c} Serez (Serrcs sau Serrai, in Grecia) stituie, după ştiinţa noastră, cde mai tim-
- 1 ex. (2,04%) purii emisiuni otomane provenind din spa-
d) Uskup -- 6 ex. (12,2%) ţiul intracarpatic, publicate până în pre-
{') Qaratowa (Kratovo, Iugoslavia) - 3 zent. Deşi, cele mai vechi menţiuni do-
ex. (6,120Jo) . cumentare privind folosirea monedei oto-
f) Nowar (Novo Brdo, Iugoslavia) - 21 mane în Transilvania datează din anii
ex. (42,83%) 1437-1438 23 , 1448 2r. şi 1452 35, până
g) Bursah - 1 ex. (2,04%)
h) . Amasiyah - 1 ex. (2,0·1%) u Din punct de ·vedere comercial Ţările ro.
mâne gravitau în sfera de interes a capitalei,
Qostantiniyeh şi a provinciiţor. din estul. Balca.
Fără a fi identice, contribuţiile atelie-
nilor, lucru este valabil ·şi ·pentru Transilvania,
relor monedelor lui Bayezid al II-lea din cf. I. Moga, Câteva consideraţiuni privitoare
tezaurul Şieu U sunt destul de asemănă la cercetarea istoriei Transilvaniei, în Scrieri
toare cu cele constatate în tezaurul din co- istorice (1926-1946), ed. M. Dan şi A. Rădu
ţiu, Cluj, 1973, p. 28.
lecţia Muzeului judeţean Braşov z1. In am- '!J Cf. scrisoarea nedatată, dar plasată, re-
bele cazuri .se remarcă aceiaşi supremaţie cent pe la 14"38, ·a lui Vlad Dracul .către bra-
a emisiunilor provenite din monetărlile şoveni, prin care cere extrădarea lui Ncagoe,
vest-balcanice, din aria sârbo-macedonea- sluga lui Albu, care fugi~ la Rişnov cu· fabu.
nă (Nowar, Qaratowa, Uskup), care dau
loasa sumă de 200 000 aspri, banii ai domniei.
Cf. 1. Bogdan, Documente privitoare la rela-
61,150fo (S. II), respectiv 76,46% (Bv) ţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi Ţara Un-
din totalul pieselor. Pe locul secund se gurească, în sec. XV şi XVI. Texte slavone,
situează atelierele din Thracia - (Edir- cu t1·adu.cere, adnotări istorice .>i o introducere
neh şi Serez), aici adăugându-se şi mo- asupra diplomaticei vechi româneşti, voi. I,
Bucureşti, 1905, p. 74, datată foarte larg 1433
netăria capitalei Qostantiniyeh. Aceste - 1438 = DRH, D, voi. I, Relaţiile dintre Ţă
C!teliere contribuie cu 28,520/0 din mone- rile române (1222-1456), ed. Şt. Pascu, C. Ci-
dele lui Bayezid al II-lea din tezaurul hodaru, K. G. Gundisch, D.. Mioc şi V. Per.
vain, Bucureşti, 1!l77, no. 239, unde actul este
20 Aceste cicluri fiscale au fost : datat 1437-1438. Tot din acest context cro-
1. :\,.H. 886 - 8!;10 - 1481 - 1485. nologic ne.a parvenit o altă scrisoare a lui
2. A.H. 891- 895 - 141313. ..;.... 1490. Vlad Dracul către braşoveni, prin care le soli-
3. AH. 886 - 900 - i49o ·- ·. 1495. cita extrădarea ucigaşului lui Zativel din Tîr-
4. A.H. 901- 905 - 1495 - 1500. · govişte, precum şi returnarea urgerită a va-
21
L. Popa şi E. Nicolae, op. cit., p. 146. loroaselor lui .bunuri, printre care figurează şi
., ...o pungă 300 de aspri". Cf. 1. Bogdan, op. cit.,
acum, primele monede descoperite În vin din săpăturile de la palatui regal. de
zonă erau aspru! de la Bayezid al Il- la Buda, şi datează din timpul sultamlor
lea găsit într-un mormânt din Bi_s~ric~ Mehmed I (1413-1421) şi Mehmed al II-
Sf. Nicolae, din Şcheii BraşovulUi 26 , Şl lea 2~.
două akcele de la Selim 1 (1512-1520). din Apariţia masivă a monedelor otomane
tezaurul de la Iara (jud. Cluj 2 Î. Pe te- în tezaurul Şieu II, în imediata vecină
ritoriul Ungariei, cele mai vechi monede tate a importantului centru comercial al
otomane publicate pân{t în prezent pro- Bistriţei, nu trebuie să ne mire, căci mai
multe documente transilvi"menc din ul-
p. Gl (datată larg 1438-1446) =DRH, D, 1,
timele două decenii ale secolului al XV-
no. 254, unde scrisoarea este datată cea. 1438,
26 aprilie. lea pun pre~nant în evidenţă rolul tot
Deşi cele două scrisori domneşti vorbesc mai important pe care-1 joacă aceste emj-
numai de aspri, Iără alte precizări, este evi- siuni în viaţa economică a oraşelor sa-
dent că avem de a. face cu monede otomane. seşti, în primul rând, ca urmare a co-
~4 Vezi în acest sens scrisoarea lui Iancu de
Hunedoara, din Timişoara, datată 7 martie 1448 merţului pe care-I desf~şurau cu Ţara
către braşoveni şi sibieni menţionează : ..... trac. Românească şi Moldova. Intre aceste do-
tatum habere debeatis dum vos in ipsorum cumente cităm in primul rc'ind fragmen-
medium res vestrns venales quascumque addu- tele din registrul vam:tl al Braşovului din
citis ab eiusclem florenos ve! vzperas petere pro
precio talis non debeatis, seci supe,· premissis anii 1480-1481 2 ~. Chiar dac~i la Bis-
parvis pecunis presentibus vendere diligenter triţa arhivele nu au păstrat asemenea
eisdem debeatis. cf. DRH, D. 1, no .. 286. Edi- menţiuni datând din ultimele decenii ale
torii au interpretat termenul ,.vzperas" din secolului al XV-lea 30, descoperirea mo-
document ca însemniind. "vzperas =
perperi",
dar după părerea noastră ,.vzperas" nu poate fi -;u L.-Huszar, î11 Budapcst Rcgi.~egd, _17, 1956,
interpretat decât ca "asperas == aspri".
~;; Vezi Documente pr1vitoare la istoria ro.
p. 217, no. llU şi 1114. Dii1 puc~te, p1esele_ n~
au fost identificate de un nunusmat specw_li.
mânilor culese de Eudoxiu llurmuza/d, voi. II/
2, 1451-1510, cu un apendice documente sla- zat pe domeniul emisiunilc~r uto~a':e sau. Is:-
lamice, şi publicarea s-a [acut tara tnm1ten
vone 1451-15U şi cu portretul lt1i Şl!'fan Vodă
la cataloage de referinţă. Fiinl a exclude t_ota~
cel Mare şi Bun, Bucureşti, 11191, p. 15, no. XL
posibilitatea ca monedele I~i l\~ehmed ~ sa fi
Este vorba de o scrisoare a lui Iancu ele Hu. fost corect identificate. consideram totuş1, mult
nedoara, expediată din Osi, datând din 24 oc- ma~ plauzibilii ideea ca aceste monede să <1par-
tombrie 1452, adresată braşovenilor şi locuito. tină de fapt lui l\lehmed a! II-lea.
rilor l<irii Bârsei prin care Je cerea interzice- · Alte monede din secolele XV-XVI desco.
rea folosirii altor monede, exceptând noua mo. perite Ia Buda apat\in următorilor sullani:
nedă, generalii a Regatului " ... quam sicuti in ce. Bayezid al II - :.! akcele, Selim I - I:l akce
teris Ciuitatibus Regni Hngarie, sic et in me- (3 ex.· Qost., 1 ex. Nowar, al. neprecizat - 6
dio vestrum debitum habere [vnam nouam et ex. O altă moned<~ ap;u·ţine lui Se!im I sau Su-
stabi!em per totum Hegnum currentem mone. leyman 1, cf. ibidem, p. 217, no. llH-_11.13.
tam], que nunc in Bwde habet sortire uolent<>s. :!'J Vezi G Nussbacher, Un document prwmd
Vestras dilectiones harum serie requirimus et comertul Brasovului cu Moldova la sfârşitul
hortamur, nihi! ominusque committimus et man. secolului XV, în Ali A, Ia.~i, 21, 1984, pp.
damus, quatenus prescriptam nouam monetam
22/2, 1985, pp. 667-6711 ~i 2:1/1, 1986, pp. 325
per Camerarios nostros de Coloswar in medium
- 342.
vestri deferri, et nullam aliam videlicet nec As·
paras, neque monetam Waywode Transalpinarum Tot în 1481 Basarab 1'epe!uş, principele Tă
rii Româneşti' cere braşovenilor. să.i cxtrădeze
aut aliam aliquam antiquam monetam ... ". Scri. pe Vintilă logofătul şi pe Calown, care fugi-
soarea este prezentată în rezumat şi în DRH, D,
seră cu cei 60 000 de aspri, pe care domnul îi
I, no. 314. Documentul este extrem de im..
încredinţase pentru a.i face cumpărături la Bra-
portant, căci el constituie începutul unei sefii şov, cf. I. Bogdan, op. cit., p. 167. O altă men.
de inte_rdi~ţii privind folosirea monedei turceşti tiune a aspr!lor intr-o scri~oare nedatată, de Ia
pe ten~orml Transilvaniei, interdicţii de alt. VInd· Ci:ilugărul (14112-149()), cf. ibidem, p. 196.
fel lipsite de succes, dupt1 cum o arată· repe- "" Prima mentiune documentară, care a ajuns
tarea lor periodică.
până la noi, pr.ivind folosirea aspri!or otomani
Tot din acel an ne.a parvenit un alt docu. in zona Bistriţei datează din 29 iulie 1505. Este
ment, o scrisoare de la Vladislav al II-le<t, vorba de ordonanta regal<-1 emist"1 la Ruda. de
domnul 'fin·ii Româneşti, dHre brnşO\·eni, ce. către Vladislav al· II.Iea, prin care cere comu.
riindu.le •t1 desp.:igubeasct1 proprietarii unor nităţii săseşti din Transilvania să retragă, şi pe
porcii, care valoraseră 4000 ele aspri, cf. I. Bog- viitor să interzică total folosirea acestor mone-
dan, op. cit., p. 87 = DRJI, D, I, no. 315 .. de. Printre alţi adresanţi, menţionaţi, in mod
~·' Cf. E. Isacescu, în Creşterea cnleeţiilor, ·13 expres, se număra şi : ., ... totique comunitati Sa-
- 44, 197:1, p. 34, no. 103. xonum Sepţem et duarum sedium saxonica.
!l Cf. Fr. Pap, z. Milea· ~i V. Fenesan, op. lium civitatumque bistriciensis, brasoviensis et
cit,, p. 165, no. 1828-1829. terre Barcza ... ", cf. Documente privitoare la is-
netară de la Şieu dovedeşte că şi în aceas- Ţara Românească şi Moldova 3::1. Ipo-
tii zonă monedele otomane nu numai că teza baterii unor astfel de imitaţii ): m
circulau, dar erau chiar şi tezaurizate. De Moldova lui Ştefan cel Mare par0 să fie
altfel, această situaţie este mai mult de~ confirmată de descoperirea de la Şku. 1n
cât firească, dacă avem în vedere strân- acelaşi timp, este pentru prima oarc"1 când
sclc contacte economice care uneau Bis~ astfel de piese apar pe teritoriul Transil-
triţa cu Moldova 31 şi dacă ţinem seama vaniei, căci până în prezent fuseseră sem-
de faptul c:1 deja la sfârşitul secolului ?1 nalate doar în Muntenia si Moldova 34.
XV-leG moneda otomană devenise princi- Prin faptul că în baterea imitaţiilor
palul mijloc de plată în principatele ro- erau implicate, mai mult sau mai puţ.iP
m~~ne~ti de la sud ~i Est de Carpaţi 32. făţi~ şi autorităţile politica-administrative
Tezaurul Şieu II ne-a oferit înc[l o sur- eontemporane din principatele româneşti,
priză numismatică de prim ordin. Este aceste imitaţii ale monedei otomane pot
vorba de o imitaţie dupi"t akcelele lui Ba- fi considerate ca reprezentând, în realitate,
yezid al II-lea bătute de monetăria de la un nou capt(tol, o nouă formă pe care a
Qostantiniyeh. Deşi moneda prezintă luat-o la sfârşitul secolului al XV-lea şi
numeroase greşeli de ortografie, ca în secolul al XVI-lea activitatea monetară
şi o totală lipsă de stăpânire a scrierii a acestor state. Integrând acest tip de
arabe, legenda permite identificarea dar;'i emisiuni numismaticii medievale romfl-
a numelui emitentului si al monetăriei neşti, descoperirea imitaţiei după asprii
de pe piesa care a servii drept prototip. lui Bayezid al II-lea din tezauntl numărul
Cercetări recente au arătat că asemenea li de la Şieu capătă o nouă semnificaţie,
imitaţii au fost produse pe scară des.tu~ r.ăci pune în evidenţă faptul că relaţiile
de lar~ă în ateliere "semi-oficiale" -.lin romerciale dintre Bistriţa şi Moldova au
fost însotite de un flux bidirectional de
toria rom.iinilor, vo!. XV), Acte şi scrisori din monede, ·încă de la sfârsitul sec'olului al
arhivele oraşelor ardelene (Bistriţa, BraşoP, Si- XV-lea. Acest fapt are' o mare impor-
biu) publicate după copiile Academiei române, tanţă documentară şi istoric, căci, până
ed. N. Iorga, Bucureşti, 1911, p. 1i0, no. CCCXV. în prezent, în zona Bistriţei era menţio
Asupra acestui document foarte important vom
nată doar o singură descoperire de mo-
reveni in continuare. .
Urmii.toarea hiesta~e ··a folosirii' asprllor Il1 nede feudale moldovenesti. Este vorba
Bistriţa dateaz•\ din 15::!8. Este vorba de o seri. de dinarul de la Despot· Vodă (1561 -
soare a lui Petru Rareş, cf. Catalogul documen. 1563), din tezaurul de la Slătiniţa 3.>.
telor moldoveneşti din Arhiva istorică centralei De asemenea, tot ca o consecinţă a inten-
a statului, vol. I, 131Ji-1620, Bucureşti, 1951, selor legături comerciale dintre Bistriţa şi
pp. 102-103, no. 33G.
Jl Pentru legăturile comerciale ale Bistrit<.>i Moldova, o serie de documente din ar-
cu Moldova în cursul ultimului sfert al seco- hivele acestui oraş menţionează folosirea
lului al XV-lea şi la începutul celui următor în secolele XV-XVI, mai exact între
cf. Şt. Pascu, Relaţiile economice dintre !Vlol- 1473 şi 1549, a monedei de calcul mol-
dova .~i Transilvania in timpul lui Ştefan cel doveneşti cea mai des folosite în epocă -
Mare, in volumul Studii cu privire la Ştefan
cel Mare, Bucureşti, 1956, p. 211. Vezi de ase- .,zlotul tătăresc" sub denumirea germană
menea O. Monoranu şi E. Emancli, Unele as- ,.heydinische gulden", ."he.henisch gol-
pecte ale relaţiilor comerciale dintre Bistriţa şi den", sau "floreni heydhynisch" şi sub
ţinuhtl Sucevci în Evul Mediu, în Suceava -
Anuarul Muzeului judeţean, 5, 1978, p. 256.
forma latinească de "florenii nostre terre
Asupra comertului Bistriţei ru l\loldo\'a in
usuales", sau ~,foreni secundum usum
secolele XIV-XVII, cf. N. Iorga, Istoria comer- huius terre" ?.6.
ţ:tltti românesc, in Opere eco:!Omice, ed. G. Tezaurul Şieu II se constituie într-o
Penelea, Bucureşti, 1982, pp. 4ii-478, 484, primă şi importantă pagină dintr-un stu-
486, 493, 533 şi M. Dan şi S. Goldenberg, Bis-
triţa în secolul al XV /-lea şi relaţiile ei co. :J:J Cf. E. Nicolae, op. cit., L. Popa şi E. Ni-
merciale cu Moldova în Stttclia seria Istorie colae, op. dt., pp. 149-150.
2, 1964, pp. 23-83. ' , :H E. Nicolae, op. cit.
:Jl Incepând cu a doua jumi\tate a secolului :.:::; E. Chirilf1 şi Şt. Dănilă, Un denar inedtc
al XV.lea moheda otomană ajunge să domine de la Despot Vodii din tezmtntl ele la Slatinita,
circulaţia monetară din 'fara Homânească şi in Fl, 2, 19i2, pp. 243-245. '
Moldova, cf. O. Jliescu, in voi. C. Kiritescu §> Cf. E. Oberlander. Târnoveanu. Tartarian
Sistem!Ll bclnesc: al leului şi precursorii seii: Zlots - .rl Golden Horde TJegacy in the Monc.
voi. I, Bucure~ti, 196-1, p. 93, o:; şi 97. r.ary Tcrminolorm a11d. Practice of Mecliaeval
94:
diu care, sperăm să fie cît mai urgent din ordonanta lui Vladislav al II-lea din
realizat. Este vorba despre un studiu pri.,. 150 40, motivul demersului regul ră
vitor la circulaţia monedei dtomane pe mânea încercarea de a spori veniturile
teriteriul Transilvaniei medievale. O ase- visteriei. Se urmărea aducerea în sfera de
menea cercetare este cu atut mai impe~ circulaţie unică a monedei maghiare a
rios necesară, cu cât, intuindu-se impor- prosperelor centre economice săseşti, pre-
tanţa documentară a acestor descoperiri cum !;>i achiziţionarea argintului rezultat
pentru istoria cunoaşterii permancntelor din topirea acestora, ca metal nemoneti-
contacte dinltre cele trei Tări românesti, zat, la un preţ dezavantajos foştilor deţi
coloratura specifică, net di~tinctă, pe c~rp ni:itori de numerar otoman.
o dau acestea circulaţiei monetare din Interdicţiile de ace:Jt gen nu au avut
Transilvania, faţă de cea din restul Re- succes în spaţiul oraşelor Braşov, Sibiu,
gatului medieval maghiar ";il mcercân- poate, parţial nici la Bistriţa, a căror pros-
du-se s~i se speculeze lacuna subiectivă peritate, dacă nu însăşi supravieţuirea lor
legată de puţinătatea publicării a unor economică depindea de comerţul cu voie-
astfel de monede au fost făcute afirmatii vodatele române";iti de dincolo de Carpaţi,
complet lipsJte de acoperire privind pr~ şi într-o oarecare milsura, ele cel cu te-
tinsa lipsit a monedei otomane în s:)aţiul ritoriile otomane din Balcani 41, zone
intercarpatic :J7. unde circulaţia monetară era dominată de
După cum am anltat mai sus, emisiu- moneda turcească de m·gint- asprul. Mai
nile monetare otomane au pătruns destul mult decât atât, începând din anii '80 al
de timpuriu şi în Transilvania, in ciud.J secolului al XV-lea la Bra~ov, şi apoi la
politicii oficiale a Regatului maghiar de Sibiu, taxele vamale erau calculate, ~i
a interzice circulaţia monedelor strciine pc adesea erau efectiv plătite în aspri oto-
teritoriile sale. Ace~e interdictii erau dic- mani 42 . Tot din aceşti ani datează şi
tate nu din grija de a-şi prot.ej;J supuşii,
contra unor eventuale pierderi datorat<' qu ,.... Quoniam percepimus, cum n rumore fi.
folosirii unui numerar despreciat calitativ, dedigno, turn ab ore nunciorum vestrorum ad
nos missorum, monelas illa~ peregrinas <;ive
căci atât înainte ele 14G8, cât şi dup[i turca~ quas asperas vocan\. et que hactenus
această reform<"t, dinarul unguresc era inler vos pro usu ct comereii-; habite sunt, p€,.
mu!(t mai puţ.in atractiv şi valoros decît quarundam falsariorum oceultas iniquasquc
cu~ione.s adeo eese depravatas, ut tcrcia queque
akceaua otomană 38. Motivul principal al aspera falsa et usui inutilis inveniatur". Hegcle
încercărilor de excludere a monedei oto- cerea retragerea totahi a asprilor otomani şi
mane, ca si a altor emisiuni străine sau predarea lor la monetO:iria din Sibiu, argintul
a celor pr~prii, mai vechi, era asigu~area recuperat. după rafinare, urmând a fi plătit
unor venituri cât mai substantiale statului cu şase flm·ini şi 23 rlenari (G 114 florini) pen-
tru o marcă ,. ... statuimus omnes illas asperas,
feudal. :în cadrul cărora, monopolul ba- tam bonas, quam malas, de medio vestro ex.
terii de moned<"t juca un rol important :J!l. sirpare, eo moda ut, de bonis asperis per ca-
Chiar dacă desconerirea de la Sieu con- mer~rium nostrum cibiniensem reclimendis, per
firma, fie şi parţial, afirmaţia· privind mag1stros nostros monetarios quos istuc pro.
pediem missuri sumus monete hungaricales cu-
?Xistenţa unor "falsuri" (inclusiv imitaţi dantur, male vero aspere, apud quoscunque in.
Ile) ale asprilor otomani în Transilvania, vente fuerint, recipiantur et, que simpliciter
vei de ferro, cupro, stanno, plombo, calibe vel
Moldat•ia and its Xeiqhbouring Cou ntries in de alia quovis impuro metallo cuse fuerint
RRH, 30, 1991, 3-4 pp: 193-194. ' simpliciter pereant el igne concrementur; ill~
J 7 I. Gedni, Turkish Coins in lfttnf!ary in the vero aliquid argenti inesse videbantur ign<~
16 th and 17 th Centuries, in A Festschrift probari et colari debeant, el quicquid ;rg~nti
Presented to I!Jrahim Artul.: on the Occasion of extractum et excolatum fuerit, ici consueto in
the 20 th Anniversary of the Turkish Numis- fodinis marcnrum preciGl, Yiclelicet pro florenis
matic Society, Istanbul, 1988, pp. 102-119. sex et denariis Yiginti quinque, persolvatur .... "
]P. Chiar şi dupi1 îmbunătălirea sensibilu si 41 • Pentru. comerţul Br<l'lovului ~i Sibiului cu
stabilizarea titlului ~i greutăţi.i monedei de ai·. Ţările romane şi Imperiul otoman, cf. R. Ma.
gint maghiare prin reforma lui Mathia Corvin, nolescu, Relaţiil<~ comerciale ale Tării Uomâncsti
·d-inarul ajunge să valoreze de abia circa 1/2 cu Sibiul la începutul veacului· al XVI-lea ·in
aspru. AUB, seria Istorie, 1956, pp. si iclem 'co-
:J'J Alte venituri considerabile rezultau din merţul Ţării Româneşti şi J\Jolclovci cu Brago.
preschimbarea obligatorie a numerarului vechi v~~' (Secolele X!V-XVI}, Bu.;ureşti, 1965. ·
sau străin, contra monedei noi, la rate de schimb . - _A_sup~a registrelor vamale ale Braşovllll!i
complet neavantajoase. ŞI Sib!UlUI, cf. G. Nunssbacher, op. cit., ~i Quel-
95
cele mai timpurii apo.riţii ale mon2dei mane din secolele XVI-XVII în spaţiul
otomane in Transilvania, reprezentat? prin interacarpatic, dar şi acest fenomen ar
aspri de la Mehmed al II-lea din rcz.m- merita un studiu aparte.
rul Şieu II precum şi monedele lui R::- Lotul de monede din tezaurul numărul
yezid al II-lea din acelaşi tezaur ~i din li de la Şicu avea în epocă o valoare re-
descoperirea de la Biserica Sf. Nicolae lativ modestă, de circa 4 florini de aur
din Scheii Brasovului. Tot în acest loc a ungureşti, din care partea de moncde oto-
fost descoperit~ aWi monedă otomană de mane reprezenta, cu puţin peste valoarea
la Sclim 43 . unui florin. Nu excludem pe de-a între-
Gt·aclul de penetrare a monedei oto- gul ipoteza, c[t aspri din acesta ar pu-
m~tl1<-' în Transilvania secolului al XVl- tea constitui un rest dintr-o sumă de fio-
lca estl' ilustrat nu numai de marele nu- rini ungureşti, schimbată de un negustor
măr de mentiuni ale acestor emisiuni in din zona Bistriţei în Moldova şi păstrată
documentele de epocă, dar şi de descope- In vederea unor noi afaceri care nu au
riri ca cele ele la Iara, situate departe de mai avut loc. Ultima problemă pe care
graniţele provinciei. Tezaurul este impor- am dori s-o discutăm în ceea ce priveşte
tant ~i pentru faptul cii el dateL!Ză dim- tezaurul numărul II de la Sieu este aceea
inte de transformarea Ungariei Centrale a datei ascunderii acestuia: Am arătat că
in pa-:;ahlc turcPsc 4". De la sfârşitul se- descoperirea nu a fost recuperată în în-
colului datcaz:1 descoperirea de la Ora- tregime, şi este posibil, ca structura lui
dea ~~. Acestei liste i se pot adăuga alte s(t se fi modificat şi după 1967, data in-
două tl'zaure, cel de lo. Mediesul Aurit trarii în colecţia Muzeului judeţean de
(jud. Satu Mare) 'oli şi cel de la Petrinzel istorie Bistrita-Năsăud. Cele mai recente
(fost Pe'trindul Mic, corn. Amn::Js, jud. monede, bin~ databile, din tezaur sunt
Cluj"'· despre care, din păcate, I. Gc- emisiunile lui Vladislav al II-lea, emise
dai nu prezintit decât ni~te inform.:1ţii in anii 1495-1496. Deşi, in lotul cercetat
mult prea sumare. Desigur că, transfor- se afla şi o monedă poloneză databilă, în
marea Transilvaniei în principat vasal linii marl, între 1492-1498, credem că
Porţii în 1541, ca şi reducerea unei p[u·ţii momentul "post-quem" al ascunderii mo-
.1 teritoriilor sale - Banat şi Crişana, la nedelor din tezaurul Şieu II trebuie pla-
statutul de paşalâc, vor da o nouă sem- sat in jurul anilor 1495-1496, sau ime-
nificaţie descoperirilor d0 monede oto- diat după. Numai aşa se poate explica
lipsa din tezaur a emisiunilor mai târzii
Zen zur Gcschicltte dPr Statlt Kronstadt, \'OI, ale lui Vladislav al Il-lea, lucru absolut
J-III, Rechnungen aus 1503-15il, Bra~u\'.
188G-lll90 şi Rechnungen aus dem Archi\' cler firesc dacă tezaurul ar fi fost ascuns în-
Stadt Hermannstadt, I3R0-15Hi, Sibiu, 1f!30. tre 1496-1501. Pentru moment îngropa-
~:; E. Isacescu, in Creşterea coleţ ii lor, 51, 19i3, rea monedelor nu poate fi pusă în legă
p. G4, no. 162. tură cu nici un eveniment politico-mili-
Hf'r. Pap, Z. Milea şi V. Fenesan, up. cit.,
p. 183-184. ultimele moneclc datează din 1528. tar local sau regional.
·b C. Ştirllu, Noi tezaure mon.et.are intrate în Sperăm că încercarea noastră de a pune
patrimoniul Muzeului ele Istorie al R. S. /?Omcî. in valoare informaţiile de natură istorică
nia, în CN, 1, 1978, p. 91. şi numismatică pe care le aduce impor-
·16 T. Bader, Alte tezrmrr~ monetare descope-
rite in judeţ, în Teznure monetare din judc. tanta descoperire monetară Şieu II să re-
;ul Satu Mare, Satu Mare, HJ68, 1968, p. 133. prezinte o incitantă chemare adresată co-
41 Cf. L Gedai, op. cit., p. 111, no. 19, sub
legilor pentru cercetarea şi publicarea cât
numele de Ki~petri. .'\supra identit,-lţii acec,tei mai rapidă a descoperirilor de monede
loralită(i vezi C. Suciu, op. cir., voi. IL p. 40,
s. v. PetrizeL otomane din Transilvania.
DEH ZWISCHEN MUNZHORT VON ŞIEU. XV JHS.
- Zusammenfassung -
Der im Jahr 19GÎ zufalligerweise entcleckte in Verbi~dung. gestanden hat. Obwhol der
Gmsschog0ner Schatz enthalt 338 Munzen. Sie Schatz mcht. emen besonderen Wert hat, kann
sine! zuzuteilen wic es folgt : Ungarn - 2CHJ man d~c~ dte Tatsache festellen,. dass es. dem
Stucke, Das Patriarchat von Aquileea-9 Stucke, Komposttwnsstandpunkt nach ~mer der. mte-
Polen - ein Stuck das Osmanische Kaiserreich ressantesten Schatze aus dem Siebenburgischen
- 58 Stucke, Moldau - 1 Stuck. Die geogra- naum, zuma] ein D~tzend von osmanischen
phische Verteilung des Schatzes ergibt cten oko- ~unzen l;lnd moldau!sche Nachahmungen der
nomischen Raum mit dem die Stadt Bistritz m der Ze1t von Baaz.1d dem. II. en pragenden
' Akzlen zu verzeichnen sind.
~:c
ÎNSEMNE ŞI EMBLEME DE BREASLĂ DIN BISTRIŢA
. . (SEC. XVII-XIX)
tl:CATERINA TELCEAN
Cunoscând deosebita dezvoltare a meş meşteri, steaguri, bănci (majoritatea em-

teşugurilor în oraşele Transilvaniei medi- blemelor studiate se găseşte pe băncile şi
evalle 1 şi coroborând datele cu un rec2n- pe steagurile ce se păstrează în biseric1
sământ al Bistriţei în anul 1462 2, eu cele evanghelică din Bistriţa) - dorind s~t a-
publicate în 1845 privind dezvoltarea in- rătfun în ce măsură aceste dovezi ale ac:-
dustriilor, manuf.acturilor şi a altor mes·e- tivităţii economice ;pot reflecta existcnţ:1,
rii 3 vom încerca să facem o sucdntă p:re- prcsperitatea, decăderea sau di9pmiţia u-
z·entare a meşteşugurilor bistriţene, în ul- nor meşteşuguri într-o perioadă de timp.
timele decenii a'le secoluiLui al XVIII -leR De asemenea, prin intermediul lor avem
şi în secolul al XIX-lea, privite prin pris- posibilitatea de a face cunoscute şi alte
ma insemnelor şi emblemelor r2dWlS2 ck aspecte legate de producţie, unelte, modtt,
la acestea. · grafie etc. ; stilul de confecţionare şi anu-
In acest studiu am însul'Th<t date des- mite reprezentări din cadrul emblemelor
pre toate vestigiile ră.mase în urm:1 acti- pot ajuta la încadrarea cronologică a u-
vităţii breslelor din Bistriţa - lăzi, sigi- nor obiecte nedatate.
lii, table de chemare, embleme şi firme de Obiectele şi insemnele pe care le pre-
zentăm sunt grupate, pe meşteşuguri şi
1 H. Wittstok, Progmmm des evangelischen
branşe înrudite, după importanţa ce au
Obergymnasium zu Bistritz, 1863/1864, Sibiu,
1864, p. 1-44; idem, Archiv de.; Vereins, N. avut-o în viaţa economică a oraşului în-
F., IV, fasc. III, p. 1-102 ; idem, Magazin fur cepând cu secolul al XV-lea şi până târ-
Geschichte, Uteratur 11nd Landeskultur, (Tra- ziu în secolele XIX-XX.
uschenfels), 1, 1861, p. 97-102 ; G.D. Teutsch,
il.rchiv des Vereins fur siebenbiirgische Landes-
kzmde, IV, 1860, p. 255-294 ; E. Csallner, Den~
I. Meşteşuguri de prelucrare a pieEor
lcwiirdigkeiten aus dem Nosnergau, Bistriţa, şi blănurilor
l!l41 ; O. Kisch, Die wichtingsten Ereignisse aus II. Meşteşuguri de prelucrare a textile-
dl'l' Geschichte vom Bistritz 1md des Nosner- lor
gaues, vol. I, Bistriţa, Hl?6; S. GoldenbE'rg,
Studia, 1960, facs. 1, p. 59-79 ; IVI. Dan, S.
III. Meşteşuguri de prelucrare· a lemnu-
Goldenberg, Studia, 1964, fasc. 2, p. 22-83 ; lui
Pentru oraşele Cluj, Sighişoara, Sibiu şi Bra- IV. Meşteşuguri de prelucrare a meta-
~ov au fost publicate : obiecte şi însemne de lelOii'
breaslă, M. Bunta, ActaMN 4, 1967, p. 199-
214 ; D. Nagler, ActaMN 4, 1967, p. 187-197 ;
V. Meşteşuguri de prducrm·e a lutului
idem, StComSibiu, 13, 1967, p. 213-220 ; l'/T. şi pietrei
Nistor, Cumidava 4, 1970, P. 103-163 ; St. Pas- VI. Meşteşuguri alimentare
cn, Meşte~ugnrile din Tmnsivfinia pân(1 în sc- VII. Meşteşuguri diverse
colnl al XVI-lea, Ed. Acad., Bucureşti, 1954 ;
S. Goldenberg, Cluj1Ll în se,'. XVI, Ed. Acad., 1. Intre breslele ce prelucrează p1e.1 şi
Bucureşti, 1958.
2 GUn.disch, ActaMN 14, 1977, p. 33[) - blănuri în Bistriţa ne vom ocupa de tâ-
idem, StComSibiu, J3, 1967, p. 213-220; M. băcărit-pielărit, blănărit şi cizmărit, aces-
J Transilvania, Beiblatt zum Siebenbur_qer tea fiind cele mai dezvoltate branşe ale
Boten, 84, 24 octombrie, Sibiu, 1815, p. 35U. meşteşugului nu numai în Bistriţa dar şi
97
13 - Revista Bi~triţel
în Transilvania .secolului al XVI-lea, păs după operaţia de tăbăcire propriu-zisă e-
trîndu-şi importanţa şi în secolele urmă xecutau şi pe aceea de vopsire şi impri-
toare. mar:e cu diferite motive decorative. Se
Pielăritul şi blănăritul s-au dezvoltat la ştie că in secolul al XV-lea aceste două
Bistriţa datorită bogăţiei în materie pri- operaţii erau efectuate de două brcm~
mă a zonei şi comerţului cu vite şi piei distincte ale meşteşugului - tăbăcarii şi
crude aduse din Moldova 4. Dovezi ale fap- !Pielarii 1°.
tului că breslele tăbăcari'lor, blănarilor şi In emblema de pe un alt însemn al bres-
cizmarilor erau cele mai numeroase şi pu- lei - steagul din 1852 - alături de u-
ternice din oraş sunt menţionarea deţi neltele mai sus-menţionate, apare repre-
nerii în grijă şi apărare a turnurilor por- zentat şi un produs al breslei cizmarilor 11.
ţilor Lemnelor, Spitalului, respectiv Un· Faptul s-ar putea datora fie obţinerii de
gară 5 şi substanţiala contribuţie în bani către tăbăcari a dreptului de a produce un
ce au dat-o aceste bresle în cadrul imensei anl.liiile gen de încălţăminte, fie cuprinde-
.sume de 32.000 florini ce a rplătit-o ora- rii în cadrul breslei lor a branşei cizma-
şul Bistriţa generalului asediator Basta 6. ;rilor de rând 12.
După perioada de intensă dezvoltare din Spre :sf"la'Şitul secolului al XVII-lea din
secolele XV-XVI, în seoolul al XVII-lea meşteşugul tăbăcăritului se desprinde, a-
breslele din ramura pielăritului înregis- lăturândru-se breslei cizmarilor 13, bran.şa
trează o scădere considerabhl.ă datorită celor ce prelucrau talpa şi pielea moale
ciumei ce a urmat aoodiului, în ti:mjpul pentru carâmbii cizmelor (Juchtenleder).
căreia din cei 199 meşteri- tă:băcari, blă Emblema acesteia se găseşte .pe băncile din
nari, cizmari - rămîn doar 45 7. Incă din bis. ev. pe care le putem data spre sfâr-
a·cest secol se va faee simţită concurenţa şitul secolului al XVII-lea ; tălpile cu ţin
meşteşugurilor similare moldovene care te apar însoţite de patru unelte de tăiat,
s-au dezvoltat în cursul secolului al XVI- netezit, croit şi împuns pielea 111 • Branşa
lea şi pentru care, începând cu a doua ju- îşi continuă existenţa şi în secolele XVIII
mătate a secolului al XVII-lea se vor cum- -XIX, reprezentările de pe noile bănci
păra de pe piaţa transilvăneană mari can- confecţionate în 1796 şi de pe o farfurie
tităţi de piei crude sau neprelucrate 8 • de cositor din 1824 confirmă acest fapt.
Emblema specifică tăbăcăritului - pie- Blănarii au ca emblemă o blană redată
lăritului - două răzuitoarce încrucişate mai mult sau mai puţin veridic în rttpre-
deasupra unui ciubă·r de argăsit - nu a zentă~il.e pictate pe băniCHe breslei din
cunoscut schimbări în reprezentare 9 aşa 1739, pe steagul din 1852 sau sculptate pe
după cuan nici tehnica de lucru nu s-a băncile din 1815. Spre sfârşitul secolului
modificat în decursul secolelor. Pe băncile al XIX-lea, breasla blănarilor d.in Bistriţa
breslei din bis. ev. datate 1772 aceste u- este încă numeroasă, alături de organiza-
nelte apar alături de un tipar pentru im- rea meşterilor existind şi aceea a caHelor.
primarea pielii, ceea ce arată că tăbăc-arii,
1o Şt. Pascu, op. cit., p. 112.
4 E. Hur!T'uznki, Documente privitoare la is- 11 In secolul al XV-lea este cunoscut feno-
~ori~ Românilor, XVji, Bucureşti, 1911, passim menul invers, de încălcare a domeniului de
~s · va cita în continunre. Hurmuza!ci). c:ctivltate al tăbăcarilor de către clzmari, gene-
5 E. Csallner, op. cit., p. 26. rând numeroase şi indelungate procese intre
6 f'r. Pap, FI 2, p. 109-114; se ştie că in aceştia (Şt. Pascu, op. ctt., p. 114).
martie 1692 B:1st'l pleca spre Gherla ducând cu 1 ~ Meşteri ce produceau cizme numai pentru
sine jumătate din suma amintită. Din totalul populaţia sătcnscă şi pentru cea de la marginea
de 189') fl. adunati de la 12 bresle, 1244 fi. oraşelor (Ibidem, p. 128).
i-au dat numai breslele din ramura plelărlei : u Pentru u înlătura concurenţa branşclor si-
blăn'lri, cizmar!, tăbăcari, şelari şi mănuşari milare apărute in aceeaşi perioadă în Moldov::~
(0. Kissch, op. cit., 129). şi ale căl'Or produse - teletine şi talpă pentru
7 O. Kisch, op. cit., p. 13~ încălţăminte - constituiau in 1650 obiectul u-
8 Şt. Qlteanu, C. Şerban, Meşteşugurile din nei părţi a exportului in Transilvania (Şt. 01-
Tara Româneascc1 si Molc!ova in evul mediu, teanu, C. Şerban, op. cit. p. 177).
Ecl. Acad., BucureŞti, 1969, p. 81-83, 113-114. H Pe tabla breslei c!zmarilor din Sighişoara
9 A. Eichhorn, Forschungen zur Volks-und din anul 1691 apare o reprezentare aproape i-
Landeslcunde, 12, 1969, 2, p. 78, fig. 55-57 ; D. dentică celei de pe băncile branşei bistriţene
Năgler, ActaMN 4, 1967, p. 195, fig. D ; M. Bun- din secolul al XVII-lea (M. Bunta, V. Iosub,
ta, ActaMN 3, 1966. p. 22·1-225. ActaMN 4, 1967, pl. IIIjJ-4).
98
Convocatorul frăţiei calfelor de blănari, a tă în anul 1821 la comanda aceluiaşi meş
cărui ultimă filă poartă anul 1892 şi cu- ter.
prinde numele a 14 viitori meşteri, este Lada este lucrată din lemn de nuc. Pe
nu numai un argument al îndelungat{!i capacul lăzii se află cutia mică. Cele două
întrebuinţări a î.nsemnelor de breaslă 15 ci încuietori au şild-urile decupate din ta-
şi al ponderii pe care acest meşteşug o mai blă de alamă în formă de cizme. Chiar şi
avea în ansamblul economiei oraşului. O- mînerele lăzii sunt -cîte două cizme îm-
biectul este executat din lemn moale ; are bucate. Pe faţa lăzii sunt redate in in-
formă dreptunghiulară cu mîner simplu tar-sie o cizmă, un pantof şi anul 1821. Pe
pentru apucat şi atârnat. Pe ambele lui capacul mare, în interior sunt înscrişi c2i
feţe se păstrează resturi din vechile lis- doi meşteri staroşti : FRID : (rich) BAH-
te cu meşteri convocaţi la adunări ale bres- TENSTEIN şi SAM(uel) MIHS. Lada este
lei. Muzeul BL11triţa, inv. 12873. Dimen- lucrată in stil clasicist. Se află în propri-
siuni: L = 47,7 cm; 1 = 10 cm; G = 1 etatea fam. Zikeli Ernest, descendent al
am. ultimului staroste al breslei cizmarilor -
In-că din secolul al XVI-lea, rbre.asla ciz- Zikeli Fried.erieh - care, ca membru al
marilor funcţionează cu două branşe : a î.ntovărăşirii meşterilor cizma:i'i, va folo-
meşterilor care confecţionează încălţămin si lada ,până în anul 1912. Dimeru;iuni :
te din piele neagră şi a celor ce :prelu- L -- 74 cm ; 1 = 43 cm ; î = 48 cm.
crau pielea roşie sau maron 10. 'Dradiţia a- Activitatea b~eslelor tăbăcarilo,r şi blă·
cestor două branşe se păstrează chiar şi narilor a fost permanent concu:rată de
în secolul al XIX-lea ; în anul 1852 toate :producţia atelierelor casnice ţărăneşti, şi
breslele active la acea dată în Bistriţa îşi mai ales, ca cea a "f.abricilor" de argăsea
reînnoiesc steagurile 11 • Breasla ci'7.1mari · lă şi pielărie a -căror prezenţă se face tot
lor apare reprezentată prin două steagu- mai mult simţită începând din prima ju-
ri : unul cu o cizmă galbenă lH şi două u- mătate a sec0'1ului al XVIII-lea 21•
nelte de tăiat şi netezit pielea şi altul cu II. între meşteşugarii care pre1u·crau
o -cizmă şi un pantof de culoare neagră. materiile textile se remarcă îndeosebi ţe
Breasla ·Cizmarilor a avut două sigilii. sătorii de lână, c:roitorii, funarii şi pălă
P:rimul - confecţionat Ia începutul seco- rierti.
lului al XVI-lea, dacă nu chiar în 1.1ltimii Breasla ţesătorilor-postăvari din Bis-
ani ai celui anterior - are reprez.ontată triţa a fost una dintre cele mai puternice
în amprentă. unul dintre cele mai vechi şi mai de timpuriu -constituite în oraş :
modele de cizmă fără toc şi cusătură la- pe la 1360-1361 îi găsim disputându-şi
terală 19 • Acest sigiliu a fost folosit până
unele drepturi cu măcelarii 22 iar la 1465
în secoluJ. al XIX~lea, apărând pe un do- aveau în pază un turn al oraşului 23. In
cument al breslei din anul 1826 20. 1n a-
cadrul ei se cuprind şi ţesătorii de mătase
nul 1835 breasla îşi confecţionează un nou (Zeydel) şi horrbotarii (Wolslaer), me-1'1eri
sigiliu, aşa cum se poate observa pe tm
înscrişi în registrUl de socoteli al oraşului
document din anul 18.50 unde i se păstrea pe anii 1461-1462 2". Postăvarii bistriţe
ză amprenta în cea·ră. Tot cizmarilor le-au
ni au fost, alături de cei din Sibiu şi Bra-
aparţinut şi băncile din bis. ev. datate
şov, principalii producători de stofe des-
1810, an in care staroste al breslei er:1 tinate consumatorilor interni din rândul
Friedrich Bartenstein şi lada confecţion:1- păturilor mijlocii şi sărace ale populaţiei,
1:; i/Jidem, p. 203.
lt; Şt. Pascu, op. cii., p. 122.
17
E. Csallner, op. cit., p. 122. ~~ Conform statisticilor din anii 1839 şi 1847
1
~ fn Moldova secolului al XVIII-lea cizma- în Transilvania acelei perioade funcţionau 7
rii produceau ciubote în trei sortimente : rosii "fabrici" de argăseală şi 4 "fabrici" de pielărie
de> saftianc, negre şi conduri cu cocarde şi ter- ctintre c~re una era lângă Năsăucl (Şt. Imreh,
lici si galbene femeie1ti (Şt. O!teanu. C. Şcr· Despre mccputurile indust1·iei capitaliste din
ban, op. cit, p. 430). Transilvania în prima jumătate a secolului al
1
~ Pentru comparaţie, vezi reprezentările din XIX-lea, Ed. Acad., Bucw·eşti, 1955, p. 12-13,
câmpul unor sigilii datate, mai târziu : A. Ei- 18).
chhorn, op_ cit., fig. 50-54 ; M. Bunta, ActaMN, ~~ Şt. Pascu, op. cit., p. 83.
:J, 186G, fig. 16-18). ;,J supra nota 5.
~u A. Eichhorn, op. cit., p. 73. ~· 1 K. Gilndisch, ActaMN 14, 1977, p. 338-347.
99
nevoilor armatei 2" sau exportului în Mol- pe un scut polilobat, cu marginile tăiate
dova 26• ~i terminat în acolodă, o foarfecă deschi-
Ţesăturile executate de populaţia rura- să. Discul sigilar are 3 mm grosime. La
lă transilvăneană au constituit un concu- marginea superioară a tamburului, între
rent serios pentru produsele postăvarilo1· două linii simple, sunt trecute iniţialele
breslaşi D. ln statutele uniunii breslelor eelor doi staroşti ai breslei şi anul : H :
de ţesători din Transilvania din a II-a ju· G : S und H : G : F. 1606.
mătate a secolului al XVI-lea se reflectă Sigiliul a fost folosit tot timpul exis-
această situaţie : ţesătorilor nebreslaşi J.e tenţei breslei şi chiar după anul 1900, în
era permisă vânzarea pe piaţa oraşelor a cadrul asociaţiei meseriaşilor. Muzeul Bis-
unei cantităţi extrem de reduse de ţesă triţa, inv. 1353.
turi în valoare totală de 1-3 dinari ~c:. b) Tablă de chemare a breslei execu-
Concurentul cel mai puternic, însă, ma- tată din lemn moale, în formă de cartJ..!ş
nufactura, îşi va face apariţia pe la jumă baroc, vopsită în verde închis cu volutele
tatea secolului al XVIII-lea când piaţa marginale şi literele galben-aurii. Inscri.p-
Transilvaniei era saturată cu postavuri ~ia : SCHNEIDER ZUNFT TAFEL ANO
importate din părţile vestice ale Imperiu- 1803. Alte reprezentări sau ornamente lip-
lui austriac :!Y. Tot în această .perioadă apar sesc. Muzeul Bistriţei, inv. 1812. Dimen-
şi primele ,,fabrici" de tors bumbacul ~;i siuni : L = 18,5 cm ; 1 = 15 cm ; G =
lâna, de basmale, de pături, de pf\Sl:l 1,7 cm.
etc :.;u în diferite părţi ale Transilvaniei, c) Ladă de breaslă din lemn de esenţă
grăbind procesul de decădere a breslel<Jr iare, culoare naturală, lucrată în stil da-
de ţesători. sicist cu unele reminescenţe baroce în pro-
Emblema tradiţională a breslei postuvn- liluri. Pe capacul lăzii se află cutia micCt.
rilar - suveicile şi un ghem - apare pe Pe partea din faţă a lăzii sunt înscri1se a-
băncile din bi~, ev. confecţionate în anul nul 1807 şi emblema breslei - o foarfe-
1781 şi pe steagul din 1852. că. Lada a fost utilizată, ca şi sigiliul, şi
De la breasla croitorilor bistriţeni s-au de către asociaţia meşterilor ·croito:ri :l~
păstrat patnt dintre însemnele de breas- (Schneider Genossenschaft, 1913). Muzeul
lă : sigiliu, tablă de chemare, ladă şi stee~g. Bistriţa, inv. 1352. Dimensiuni : L == 71,5
a) Tipar de sigiliu - în formă de tam- <'.m; 1 = 45 cm; î == 38 cm.
bur cilindric cu diametru} de 28 mm. In lada bresle! croitorilor s-au pi.lstraL
Amprenta are diametru! de 26 mm. Le- şi două volume ale registrului de socoteli
genda este scrisă în limba germană, cu al breslei pe anii 1801-1853 şi 1854-
majuscule, între un cerc exterior dublu J 931, din studierea cărora am desprins câ-
şi un cerc interior de perle. Cuvintele teva date referitoare la schimbările pe-
sunt despărţite prin puncte SCHNEIDER- trecute în organizarea internă a breslei,
CHEN :Jt. FON. NESEN. In câmpul sigilar, devenită asociaţie a meseriaşilor 3 :~. Există
~ 5 Hurmuzachi, XV fi. p. 7-!5, 7-!G, 7 -!7, 7~8.

~l· Ibidem, xv;r, p. 609-610, 617. în unl'i rcnnâ;t în· \'iaţă doar 17 (St. Pascu, op.
~7 Şt. Pascu, op. dt., p. 146--14 Î. cit., p. 1()3). Gre~caL1 poate fi doar în cazul în
lU Diferenţa între preţurile prorluselor agricole care mc:c1 \erul aur:tr care a gravat sigiliul a
vllndule de ţ;'u·ani şi preţurile produselor meş ~crb în loc de SCENSIDEH. CHEH (Golden-
teşue·ăreşti (mni ales unelte agricole) cump:i- IJe;·g, Cinjul, · p. 1138) cuvântul SCHNEIDER-
rate ele aceştia era mare (E. Csallncr, op. cit., l'HJ:;N f:trii punctul de despărţire între cuvinte
p. -!0; S. Golclenberg. Clujul în sec. XV/, eri. ':•i cu litet·:t N in loc de S final. In acest caz
Acad., Bucureşti, 1958, p. 32G, (Goldenberg, tr:1d1 :cerea legendei ar fi : Croitoraşii din Bis-
Clujul - în continuare). Hi-1
:!!l Politica- vamală austriac{\ (taxe ele import · Jl.In voi. II al rerlistrului.- de socoteli al uni-
foarte scazute - 25 creiţari ·- faţii ele cele de unii croitorilur din Bistriţa pe anii 1854-1931
export deosebit de mari -· R fi. 20 creiţari - (\Imeul Bistriţa, inv. 12.483), între cheltuie-
la proclmele textile) Ya lovi nu numai în sis- lile pe dnul 191-l. figurează şi suma de 2 coroane
temul de producţie breslaş ci şi iniţiativele lo- :J,; bL'ileri pentru rep:trarea lăzii (Reparatur der
cale, tran~ilvănene de clez\'Ciitare a industriei Zunft Larle).
.Şt. Imreh, op. cit., p. 10, 14). '" După publicarea decretului imperial de des-
:::: ibidem, p. 1:1. fiintare a breslelor (1872) aceste unităţi econo-
·' 1 Cuvântul nu este f~t·avat gre~it dacii luăm mice ale meştcciugarilor, intrate în fază de cle-
în considerare ~tirea că in urma ciumei din L'iin cu aproape un secol in urmi\., vor continua
1602-1603 din cei li:i croitori activi la acea da tii ~::1 existe sub nlte denumiri decât cea de breas-
chiar ·şi un statut al "bresl-ei" .din anul şi un precursor al "dlindrului" 41, pălăria
1922. cu calotă rotunjită. După revolutia de la
De la breasla funarilor bistriţenL puter- lfl4S pălăria este un "ţilindru", modă i-
nică şi mult solicitată în cursul sec::-J.rlor lustrată prin emblema de pe steagul bt·cs-
XVI"-'--XVII .3~ pentru produsele sa1e - lei pălărierilor din 1R52.
frînghii felurite, funii "de tras tunvrile", Producţia pă]ărierilor breslei va avea de
cingători (Gurten) 35 pentru oaste .:...._ cu- sv ferit, după anul 1839 "2, de pe urma
noaştem emblem:t- o roată pentru răsu concurentei exercitate de "fabricile" de
dt funii - de pe băncile breslei .rbtak pălării înfiinţate in Transilvania.
1784, aceeaşi ca şi pe si~iliul din 17ij!1 1" III. A treia categorie de meşte<;lH!llri
si pe steagul din 1852. Acul cll ctţă înfipt puternic dezvoltate în Bistrita datorită a-
în postamentul rotii de ri"sucit dovedeşte blmdentei în materie primă ~ste lcmnări
că un alt produs al funnrilor, până la a- tul cu branşele sale : dogărit-butnărit. 1'0-
pariţia "fabricilor" de tors im1l si câne- tărit-cărutărit şi tîmplărit-dulgherit. Toa-
pa 37, era şi ata de cusut. te a-ceste bresle. de timpuriu înfiinţate în
In anul 1537 se constituie in bre2~"1ă ş1 Bistrita, sunt amintite ca având câte un
pălărierii bi.striteni 38. Obiecte sau emble- turn in pază pe la 1465 ~:1. O dovadă a di-
me ale breslei lipsesc până la anul 1700. versităţii branşelor lemnăritului stă si
Cea mai veche emblemă repr-ezintă un re~ist.rul de socoteli al oraşului pe <11 ii 1
tricorn, piesă vestimentară ce s-a nurtat 1461-1462 în care atrage imediat aten-
în prima jumătate a sec0lului al XVIII- 1in mulţimea numelor de Pynder (doqnr).
lea la costume stil Ludovic XV (Rococo) ~!1. Wagner (cărutar). Dresler (strungar în
Banca pe care se află pictată aceast!i pă lemn) şi Tyschler (măsar, tîmplar). all'
lărie a suferit reparatii în cursul secolu- rnesterilor contribuabili~~-
lui al XVIII-lea, astfel că din ca nu se mai Dintre me~teşugurile în lemn ce1. mai
năstrează decât o parte cuprinzând cifre- s0licitată este breasla ratarilor 4!'i. Insem-
le 17 ... (?). Prin analogie cu emblema de nul meşteşugurlui - o roată de căruţă -
pe capacul unei lăzi de breaslă din Mu- î1 găsim reprezentat în emblema de mes-
zeul judeţ€an Braşov 40 , putem data a- ter. cioplit în calcar, din anul 1622 r,r, si
ceastă bancă în prima jumi:ltate a secolu- n~ băncile din bis. ev. datate 1764 si 1 fl07.
lui al XVIII-lea. Alte bănci ak pălărieri Breslei ratarilor i-a apartinut şi lada crm-
lor, datate 1819, ilustreaz§_ moda imediat fpcţionată în stil dasicist, din lemn dP e-
următoare celei a tricornului : bicornu] senţă tare. vopsită ma'!'on. Pe capacul lă
zii se află cutia mică, iar pe fata ei sunt
lă. Astfel, breasla croitorilm· din Bistriţa se va sc11lrptate două roti şi anul 1R04. Ornamen-
numi începând cu nnul IBn Gcwerbesbund tul şild-uh_li încuietorii lăzii păstrează in-
(confederaţie, uniune a meseriasilo;-). Această flnenta stil11lui rococo 47_ Muzeul Bistritn.
uniune va intretine între 1875-JQ:JO (cu 10 fl. inv. 1151. Dimenrshmi : L = 54,5 cm ; 1
<mual) şi între 1900-19:11 (cu 20 coroan<> anual)
o şcoală de meserii (Gewerbeschiile). In afară == ~3 cm : î = 30 cm.
de acest fond al şcolii de meserii. din datele Tn emblema de pe băncile datate 1774.
culese din cel de al II-lea volum al registrului alătm·i de insemnul ratarilor an-are si o
de socoteli al uniunii croitoril0r pe anii 1854- oloscă - 1111 semn al meşterilor 'strun_gari
1931, putem cunoaşte şi alte destinaţii date su-
melor încasate din producţ.ia re<llizată. Pt·edo- în lemn - do,radă că această bransi'i fă
mină fondurile neceare exercitiirii funcţiei so- cea parte din breasla rotarilO'r. Emble:rn.a
ciale a uniunii : fondul de inmnrmântare (Lei-
chenwagenfond), fondul dt> di.<;trn('(ii (Vertrni.i-
41 A. Nanu, op. cit , p. 153-155. 165.
gungnfond fllr Schmaus, Gartenfest etc.), fon-
dul de ajutorare (Unterstiltzunc; cines zugerei- 4l St Imreh, op._ cit., p_. 12, 17. ·
43 supra notrt !1.
stt>n r~rmen Schneirler').
:>t Hurmuzaki, XV /1, p. 602, 6n, 623, 743, 765 ; 44 5upm nota 2-t.
45 Hm·mllznld, XVji, p. 4.8!!. 526, 569, 617. 744,
XV /II, p. 800, 1245.
::15 E. Csallnt>r, op. cit., p. 47. 760. 7113, 767 : supra nota :15.
46 Emblema <;e gfisea înc~strată in zidul unei
:J6 K. Eichhorn, op. cit., fig. 44.
:rr St. Imreh, op. cit., p. 14-18. vechi case de pe str. Teilor, nr. 11. In prezent
:JB St. Pascu, op. cit., p_ 219. se nflă în colectiilP Mmreului Bistriţa, inv. 12.
:fl A. Nanu. Artcl, Stil, Costum, Ed. Meridiane, 4115. Dimensiuni : J = 36,5 cm ; 1 = 29 Q1Tl ;
Bucureşti, 1976, p. 141-142 .. G = 10,5 cm.
4u M. Nistor, Cumidava 4, 1970, fig. 16. 47 M. Nistor, Cumidava 4, 1970, fig. 26.
101
pictată pe steagul strungarilor în lemn conţinând cuţitoaie cu ambele mânere dis-
(1852)conţine o roată lucrată la strung - puse vertical faţă de lamă 5iJ. l\'iuzeul Bis-
roată de maşină de tors - şi unelte spe· triţa, inv. 12.877. Dimensiuni : i = 73
ciiice lemnarilor. Altă reprezentare, com- cm; 1 = 73 cm; G = 19 cm.
pusă dintr-o roată plină şi una cu patru Breasla tâmplarilor sau măsarflor era şi
spiţe dispuse în cruce 4R, se află pe băn in Bistriţa, ca şi în alte oraşe ale Tran-
cile din anul 1735 dar consider că apar- iSilvaniei, o breaslă puţin numeroasă 51_ Din
ţine breslei morarilor. cadrul ei făceau parte şi dulgherii de şin
Pentru breasla butnarilor şi dog<trilor drile (Schynleryn) :,~_
este cunoscută reprezentarea tradiţională Semnele meseriei - rin-dea, fierăstrău,
compusă dintr-tm butoi însoţit de unelte daltă, sfredel, vinclu şi topoare - sunt
specifice meşteşugului : compas, cuţitoi, reprezentate pe t.abla de chemare a bres-
ciocan de lemn, aşa cum se poal:€ vedea lei, databilă în secolul al XVII-lea, păs
în emblemele de pe băncile breslei din trată în Muzeul Bn1kenthal din Sibiu 53 şi
anii 1758, 1774 şi. 1797, pe o farfurie de pe băncile din anii 1781 :>", 1797 şi 1808.
cositor din anul 1840 ce a aparţinut bres- IV. Prelucrarea mehlelor a cunoscut o
l·ei şi pe steagul confecţionat în 185~. Un dezvoltare deosebită la Bistriţa.
alt gen de reprezentare arparţine bnn<;ei Fierarii bist.riţeni erau constituiti în
dogarilor şi il întâlnim într-o emblemă breaslă din secolul al XV-lea când sunt
de meşter cioplită în calcar şi pe băncile amintiţi ca apărători ai unui turn din in-
breslei din 1736. Brn:blema de meşter re- cinta de zidw·i a oraşului 5''. Incă din a-
prezintă două personaje cos turnate speci- ceastă perioadă sunt cunoscute numeroase
ftc s.fîrşituiJ.ui de secol XVI : ciorapi-panta- ca•tegorii de meşteri ce prelucrau metalel-e
lon, vestă cu "piept de ginsac" de sub c..are şi oare, cu timpul, se vor constitui în bra<l-
apare o cămaşă cu mânecile scurte, şi gule- le şi branşe sepat·ate : Smyd (fierar), Mes-
:rul plisat dar neapretat. In cap unul no3r- sersm~d (cuţitar), Nagelsmid (turnător de
tă o pălărie cu boruri mici şi moi, i2t" ce- c~ie}, Glockengisser (turnător de clopote),
lălalt o beretă. In picioarr-e au cizme scur- Phansrnid (căldărar), Goltsrnid (aurar) •>6•
te pînă la glezne, despicate în f.:;ţ::-t, cu Ca urmare a dezvoltării tehnicii de lup-
vîrfuri ascuţite. !mbrăcămintea pare a fi tă determinată de apariţia armelor de foc.
adaptată unor cerinte practice coti-dierw
documentele din secolul al XVI-.lea atestă
gulerele se purtau foarte apretate. iar numeroase cereri adresate Bistriţei în care
,,burta de gânsac" era mult acoentuahi
(de obk~i, cămăşile aveau mânecile lun~i.
guJerele se purtau foarte apretate, iar "" Goldenberg, Clujul, p. 120, fig. 20 ; M. Nis-
"burta de gârusac" era mult accentuată tor. Cumidava 4, 1970, fig. 23 ; M. Bunta, Ac-
prin vătuire 49); Personajele susţin un bu- taMN 4, 1967, p. 2B, fig. 11 ; A. Eichhorn, op.
cit .• fig. 23.
toi ? (recipient) de formă tronconic:ă, cu 51 St. Pascu. op. cit., p. 187 : breasla tâmpla-
baza foarte îngustă pe care se not obser- rilor nu apărfl singură un turn ci lmpreună cu
va patru rânduri de cercuri. Un obiect i- breasla aurarilor (supra nota 5).
52 supra nota 5.
dentic se află pictat pe băncile dat:~.te
5:! Tabla tâmplarilor bistriţeni se termină la
1736. Deasupra acestui recipient este cio- partea superioară în cap de struţ cu potcoa-
plit un cuţitoi de dogar cu un miner ver- vă In cioc (element al stemei oraşului) şi nu
tica[ şi unUJl· orizontal aşa cum se află re- in cap de grifon (D. Nagler, ActaMN 4, 1967,
nrezentart şi pe steagul breslei dogarilor p. 194). Acelaşi obiect este publicat drept tabla
breslei pielarilor, chiar dacă pe aceasta !'e dis-
din 1852, deasUJpra unui ciubăr tronconic. ting bine unelte de tâmplar (C. Giillner, Sieben-
Pe lama uneltei este înscris numele mes- bii.rgische Stădte im Mittelalter, Ed. Ştiinţifică,
terului comanditar : IORG HF.NRICH. Este Bucureşti, 1971. pl.) ; Iuliana Fabritius-Dancu,
singurul ·caz in care întâlnim o astfel d·~ Plimbare prin Sibiul vechi, Sibiu, 1983, cap. 47.
insemnul breslei dulgherilor, Muzeul Bruken-
unealtă, restul reprezentărilor cunoscute
thal.
M Lanţul pentru dulgherie se află reprezen-
4ll Cea mai apropiată analogie pentru acest tat pe cea mai veche tablă de breaslă din Tran-
tip de roată se află pe tabla de chemare a mo- silvania - cea a dul~herilor sibieni - din
rarilor din Sighişoara datată 1648 (M. Bunta, 1450 (D. Nagler, ActaMN 4, 1967, p, 190, fig. 1),
V. Iosub, Acta.rV/N 4, 1967, pl. IV/1). 5.'; supra nta 5.
'19 A. Nanu, op. cit., p. 94. :;,; supra nota 24,
102
~ solieită p~ti 57, plumbi şi ghiulele de Il intAlntm gravat 1n câmpul aiglliiulUI
diferite calib~ o'1 şi, mai ales, prafu~ de breslei, databil in prima jumătate a seco-
puşcă produs, în cantităţi considerabile lului al XVI-lea 65 şi pe ancadramentul u·
şi în multe sortimente 59, de moara de pul- nei ferestre a Casei argintarruui sa. Pe
here a oraşului. băncile breslei aflate în bis. ev. sunt
In primii ani ai secolului al XVI-lea sculptate r€prezentări ale altor produse de
s-au constituit in breaslă separată şi lă orfevrărie care, prin tipul lor, ajută J,a da ..
cătuşii din Bistriţa 60. Aceştia vor lucra pe tarea respectivului mobilier în apropierea
lângă ,piese de feronerie şi platoşe, zale şi mijlocului secolului al XVII-lea 67.
lănci 61, tot ei repară şi armele de foc 62. Emblema unui meşter metalurg (fierar
Emblema fi.erarilor conţine reprezentă sau aurar) este doplită pe ancadr.amentul
ri ale produselor acestora aşa cum se poa- unei uşi interioare de la imobilul din str.
te vedea pe băncile breslei din anul 1747. N. Titulescu 9. In a~t caz, stilul a:rhitec-
mai târziu, în anii 1792 şi 1824, arrături de ,toni.rc este cel care vorbeşte despre perioa-
fierari apar în reprezentări, pe bănci sau da in care a fost activ respectivul meş
în firn1e, şi potcovarii. ter proprietar al casei aa.
O firm'lă-însemn din alamă .s-a păstrat Pe me~terii cuţitari, branşă desorins3.
de la un meşter lăcătuş bistriţean adiv din meşte~ugUJl fierăritu~ui. îi întâlnim. la
în perioada 1860-1890. Muzeul Bistriţa. în~putul secolului al XIX-lea (1805-
inv. 7487. DimenBiuni: L = 60 cm, 1 - 1807) împreună cu prOducătorii de evan-
21 cm, G = 2,5 cm. taie, tacâm.uri, de teci şi mânere de să
Breasla am·arilor din Bistriţa 63 are ca bii cu frumoase inscripţii în os sau metal.
emblemă unul dintre cele mai caracteris- în cadrul breslei ceaprazarilor bistriţeni
tice produce ale meşteşugului- potirul 6". (Posamentierer Zunft).
''' N. Iorga, Documente româneşti din arhi-
vcll' Bistriţei, partea I, Bucureşti, 1899, P. XI. Arta metalelor preţioase in Romdnia, Ed. Me-
!\Il .,globuios ferreos" mici şi mijlocii, pentru ridinne, Bucureşti, 1973, p. 23 ; N. Buntn, Apu-
puşti archebuze (pixidibus barbatis), pentru lmn 6, 1967, p. 355 ; Goldenberg, Clujul, P. 95-
bombarde din cele mari etc. (Hurmuzaki, XV; 96).
I. p. 517-518. 7G3; xv;n. p. 1112. 1242, 1244). oo A. Eichhorn, op. cit., p. 76.
'il! Praf de tun penh·u puşti muschete, pentru Ai Prima reprezentare (pl. 12 b) redă un
puşti "subţiri", pentru .,o puşcii grea purtărea tip arhaic de potir ale cărui elemente aparţin
tă", praf de aprin~. "praf mărunt de puşcă", repertoriului gotic - talpă circulară, picior
iarbă etc. (Hunnuzaki, XV /I. p. 586, 763, 767, tronconic, cupa ·foarte evazatii - menţinut in
769 ; XV fii, p. 1112, 1233·-1234, 1237, 1242, 1245, argintăria transilvăneană până târziu în plină
124R). perioadă a Henaşterii ; cealaltă reprezentare
oo Şt. Pascu. op. cit., p. 169 ; E. Csallner, op. (pl. 12 c cuprinde o îmbinare a formelor go-
cit .. p. 31. tice - la nodul cu crestături oblice, răsucite
"' ln anul 1673, Petru Ştefan domnul Moldo- în formă de funie -• cu modelarea suportului
vei cere bistriţenilor 2 000 ~uliţi uşbare. pentru cupei - cu hulbi forjaţi - in formele clasice
cavalerie. sau, mai bine. din Bistriţa să fie tri- ale Ren::~şterii din secolul al XVI-lea (V. Vătă
mişi in Moldova .. vre-o şase-şepte mae7tri de şianu, op. cit.. p. 176-177, 452 ; C. Nlcolescu,
suliţi" (N. Iorga, op, cit., p. CIII-CIV). op. cit., p. 29, fig. 30).
6 ~ Jn 67 Tipul de pahar cu picior (Sockelbencher)
anul 1653 sunt trimise din Suceava la
Bistrita .. şese puşti de oţel, şi la acestea să ~ste caracteristic ca formă atelierelor din
lucreze zi şi noapte, să le gătească de vreme" Transilvania in perioada Renaşterii târzli (pri-
(Hurmuzaki, XV;II, p. 1240). ma jumătate a secolului al XVII-lea) ; pocalul
"' Opere valoroase ale aurarilor bistriteni cu capac ar putea reda unul dtn modelele cu
sunt cunoscute încă din secolul al XIV-lea (St. cupa sferoidală din ou de struţ, nucă de cocos
Pascu, op. cit., p. 73) ; pe la 1465 aurarii sunt sau fruct de ananas, ce s-au lucrat şi In a-
constituiti în breaslă şi la Bistrita, figurând ca telierele din Transilvania secolului al XVII-
apărători ai unui turn. impreună cu tâmplarii lea (C. Nicolescu, op. cit., p. 22. fig. 21-22, p.
(suora nota 5). 51, cat. 15-·18 ; M. Bunta, ActaMN 13, 1976,
~4 Potirul din argintăria de cult (obiect dintre p. 336, 342, 345-346, pl. VI, XII/2, XIV, XVI ;
cele mai solicitate în cursul secolelor XIV- idem ActaMN 14, 1977, p. 36~-364, pl. VIII,
XVIII) şi pocalul (din argintăria l"ică a seco- fie-. 1).
lelor XVI-XVII) figurau, aliituri de sigiliu ~i HI< Ancadrament dreptunghiul::~r, cu baghete
inelul cu piatrii. Intre lucrările ce trebuiau e- drepte şi curbe încrucişate, specific formelor go-
xecutate de calfă în carlrul examenului de ob- ticului târziu din ultimul sfert al secolului al
ţinere a titlului de meşter (V. Vătăşianu, Isto- XV-lea (V. Vătăşianu. op. cit., p. 618, fi~. 568 ;
ria artei feudale in Ţările române, voi. I, Ed. IVI. Voitec-Dordea, Reflexe gotice in arhitP.ctura
Acad., Bucureşti, 1959, p. 861)) : C. Nicolescu, Moldovei, p. 83 şi 70, fig. 52).
103
Breslei cositorarilor pare să-i fi apal'- zilor 75 denumit până in zilele.· noastre
ţ,inut lada de breaslă, ltl2rată din 'lerrm de Schieferberg · ·(Dealul de ardezie) i6. -In
esenţă tare, în culoare naturală, dat.c\ti:t cursul secolelor XVI-XVII breasla ~
1800. La profiluri şi în ornamentele şi~d puţin .numeroasă 77, a .f~t d&..'"'Sebit soli-
ului şi colţ.arilor lăzii pensistă inf1u-2:1tclc cit:;tă, atât de principele Transilvaniei cât,
stilului baroc. In interiorul canacului este m::~i alt":;; de domnii moldoveni pentru meş
i:!LScripţia : HER : G~ CAROLus THEIL terii ei :-s_
GE : (sellen) FATER HER : DA : (niel) A- !ncepând c~J se<:olul c-J XVIII-le.'l im..:.
NNO 1800 CAROL! BRESLER ALT: (cr) portanţ.a breslei va s~ăde:::~ treptat d~.toric
GESEL HER: MICH: (ael) ALST BEISI- tă concurenţei de olarii r0mâni nebres-
CER 70 SA : (muel) STOR CINCERER. i' laşi din zonă ÎS şi de produsele manufac-
BEI : (sitzer)· MICH : (ael) HILF : (sar- turilor de ceramică, străine sau autohtone,
beiter) CINCERER. In traducere : Prc:1 comercializate tot mai mult în Transilva-
cinstit (venerabil) Carolus Theil tatăl bres- nia so_ Emblema olarilor se află pe bănci
lei Daniel Caroli tatăl calfelor :Michael le brZ'::slei databil-e în secolul al XVII-lea
Alst asesor Samuel Stor cositorar ;~se.sor şi pe steagul din 1352.
Michael ajutor (locţiitor) de co.sitorar. Mu- La fel ca şi meşterii olari, pietrarii
zeul Bistriţa, inv. 1810. Dimensiuni : L (Steyner), zidarii şi meşterii "de cop·eri-
= 74 cm, 1 = 39 cm, I = 35 cm. şuri" bi.striţeni au fost mult solicit~ţi în
· V. In cadrul meşteşugului de pre1ucra- Transilvania sau in Moldova pentru ridi-
re a lutului şi pietrei se cuprind o1ăritul carea diferitelor edificii laice sau de cult,
şi pietrăritul-zi.dăritul. pentnt doplirea de ancadramente de uşi
Olarii bistriţeni s-au constituit în breas- şi ferestre ; "sclipurele" făcute de olari
lă in ultimii ani ai secolului al XV --lea erau montate în zid de constructorii bi-
sau în primii ani ai secolului următor ; 'în sericilor moldoveneşti 81.
1530 intrau în uniunea interurb<mă a Meşterii locali bn~slaşi sau nebreslaşi,
breslelor de olari din Transilvania 72_ Do- din mediul rural. C!U executat toate lu-
vadă a înfiinţării timpurii a breslei este şi crările de pietrărie-zidărie curente "2, ac-
sigiliul olarilor care are reprezentată, în tivitatea unor meşteri străini, cum a fost
c8.mpul unui scut polilobat cu baza rotun- Petrus Lapicicl"l da Lugano (1560-1563),
dă·, o cană cu toartă şi gura trilobati\. 75
în febt•ue1rie 160~ Basta bombardează Bis-
(Miindelgefăss) 73 , tip ceramic specific s-e- triţa, de pe Dealul Cărămizilor - Zigelsberg
colelor XIV-XV 74_ • (E. Cs11lner, op. cit., p. 48).
Breasla olarurilof bistriţeni, cuprinzând '" F<1brica de oale şi sobe din Bistriţa se în-
fiin(e<~z5. în anul 1926 pe locul unei mai vechi
şi pe meşterii de cărămizi şi ţigle, a folooit
manufacturi de ceramică ce îşi ştampila pro-
ca materie primă lutul din Dealul Cărămi- dusele cu marca BISTRITZ (J. Bielz, StCom
Sibiu 4, 1956, p. 11).
n Hurmuzaki, XV}I, p. 1073, 1095-1096, 1102,
w Ligatura HER : a cuvântului hocherhrbar 1147.
prea cinstit. prea onorabil, pre,.stimat (germ.). IU ibidem, XV /II, p. 961, 968, 1085, 1086, 1090-
7
° Corect : BEISITZEH_ Grupul TZ din gra- 1091, 1092, 1103, 1104, 1110, 1112, 1164.
79 Mai ales pe teritoriul regimentelor de g1.·a-
fia germană, înlocuit cu litera C din grafia
maghiară. niţă (Năsăud, Haţeg) olăritul românesc se mani-
n In loc de ZINNGIEBSER - cositor (germ.). festă intens in secolele XVIII-XIX (H. Hoff-
72 Şt. Pascu, op. cit., D. 191. mann, StComSibiu 3, 1956, p. 7). ·· .
D A. Eichhorn. op. cit., fig. 36 ; H. Hoffmann, uu Manufactura de ceramică fină din Batiz
&ComSibiu, :l, 1956, D. 7. avea în anul 1844 un depozit pentru desfacerea
7
~ In cursul lucrărilor edilitare executate in produselor sale şi in oraşul Bistriţa (M. Bun~
Piaţa Centrală din Bistriţa în anul 1964 s~au ta. P. Gyulai; Batiz, Cluj, 1971, p. 199, 202).
găsit trei căni cu toartă şi gura trilobată (Mu- ut Hurmuzald, XV/I, p. 447-448, 465-466,
zeul Bistriţa, inv. 3931, 3932, 3933) împreună cu 5!J9--600, 669 ; XV /II, p. 968, 1053. ,.Sclipurele"
doi pinteni fragmentari (inv. 3935, 3936) de se- sunt discuri ~au romburi din ceramică co-
colele XV-XVI (R. Popa. M. Zdroba, Şantierul lorată şi smălţuită lucrate de meşteri olari, so-
arheologic Cuhea, Baia Mare, 1966, p_ 22-24, licitaţi de multe ori de la Bistriţa ; acestea erau
fig. 15, b, d ; E. Busuioc, Ceramica de uz comun aşezate in şiruri simple sau duble pe cornişa
nesmălţuită din Moldova (secolul al XIV -lea de sub streaşină, ca un brîu policrom de jur
pâ.nă la mijlocul secolnlui al XVI-lea), Ed. Acad., împrejurul bisericii şi fiind de un efect estetic
Bucureşti, Hl75, p. 73 : L. Chiţescu, SCIV 15, deosebit.
1964, 3, p. 413, fig .. 1, 415. fig. 2 ; M. D. Matei, 82 Şt. Pascu, op. cit., p. 195 ; Gh. Arian, Sculp-
SCIV 11, 1960, 1, p. 116-1F). tura gotică din Transilvania, Cluj, 1974, p. 94,
fiind ocazionată doar de unele comen.zi ma săpunan<:= din Tran.O'il\'ania sr., iRr· în.
ale principelui transilvănean, ale m'lgis- Cluj săpunul de calitat€ stipe;·ioar.:\ .'.i'<.~
tratului oraşelor sau ale clerului înalt. P..chJs din Bistrii,-a 87. Documentele aj :~ta
Concludent în acest sens €St·e răspun:ml numeroase cereri d€ săpun vocnit€ din
dat, 1n 1648, de judei€le Bi.striţei unei so- ::vroldova ; prod1.1s de lux în acele vT~mi,
licitări venite din partea domnitorului Va- săpunul €ra solicitat alături de hf1rtic 8~,
si1e Lupu al lVIo1dovei : " .. numai cât pe terpentină, cear<l de pecetluit verde sau
.aici nu sunt zidari italieni care să se pri- roşie 89 etc. Până în secolul al XVII--k<1
ceapă aşa de bin€ la aşezarea temeliilor dind apar primele săpunării în Moldova !•o,
şi la zidiri. Totuş! o să vă trimitem dintre Bistriţa va avea o bună piaţă de desfacere
aceia cari sunt în oraşul nostru pe cari îi din.colo de munti. Apoi, treptat, în seca-
vom şti că sunt mai pricepători la lucru" 83 • lele XVIII-X['{, săpunarii bresla~i vor
Insemnele zidarilor le întâln1m pe băncile întâmpina o tot mai putC'rnidi concuren--
datate 1796 - o mistrie, un vinclu, un (i'i din partea st:1bilimcntclor de săpun în-
ciocan pentru spart cărămizi şi un fir cu fiinţate în Transilvania.
plumb - ca şi pe sh~agul bresl-ei din !n lapidariul muzeului se păstrează un
1852. rragment dintr-un ancadrament de uş:'i.
VI. La acest capitol vom consemna câ- cioplit în gresie, compus dintr-un liLou
teva embleme păstrate, pe clădiri, pe băn incălecat de un fronton triunghiular cu o
ci sau pe steaguri, de la breasla măcela bogată profilatură, specific formelor bnro-
rilor, care la jumătatea sec. al XIX avea cului. Conform modei blazoanelor făr.~ tit-
activi 34 meşteri. lu, utilizate frecvent şi de bresle şi meşte-ei
Breasla măcelarilor, una dintre cele mai în insemnele şi emblemele meşteşuguri
vechi şi importante bresle din oraş 8", îşi lor, proprietarul îşi face cunoscute mmw-
va menţ.ine importanţa de-a lungul sele şi meseria de săpunar într-o inscript.ie
colelor datorită specificului: meseriei. O cu majuscule săpată sub blazonul dabt
parte însemnată a materiei prima nece- 1608, susţinut de doi put'ti înaripaţi : EN-
sară practicării meseriei era procurată în DERS VMMENT SEPMACHER 1632.
cursul secolelor XV-XVII din Moldova Alături de săpunari în aceeaşi breaslă
surilor sau postavurilor bistriţene 8:>. activau şi cerarii-1umfmărari (Kerzma-
Emblema breslei, compusă numai din cher), prelucrând atât seul cât şi ceara,
unelte -securi şi cuţite - sau din unel- locală sau adusă din Moldova 01 , produ-
te şi un cap de bovină, o găsim pe fata- sele lor satisfăcând necesităţile porpula·
da unei case în stil baroc de pe str. N. Ti- !;iei sărace sau mai înstărite. La fel cu
tulescu 8, pe băncile datate 1741 şi 1833 :săpunarii, şi lumânărarii breslaşi vor fi
şi pe steagul breslei din 1852. concuraţi de stabilimentele pentru albi-
Pe locul imediat următor se află, ca im- tu! cerii şi de ,,fabricile" de lumânări în-
portanţă şi numărul de membri. bDeasla mo- fiinţate în cursul secolelor XVIII-XIX !12.
1·arilor cu 32 meşteri şi care, în secolul al Branşa pictorilor de mobilier, prospe-
XIX-lea îng'lobează în rândurile ei şi pe ră datorită numeroaselor comenzi, orna-
brutari, pe cei de produceau cornuri (Lu- menta în stil specific mobilier-ului interi-
rusbecker), pe turtari şi pe cofet.ari. oarelor săseşti (bănci, lăzi, dulapuri, col-
O frumoasă emblemă a bn"'Blei morari- tare, cuiere, tăblii de pat) - îşi confecti-
loe se poate vedea pe băncile din 1735 ..
VII. La 1845, în cadrul meseriilor ce <JI; St. Pascu, r:.p. cit., p. 220.
Drelucrau produsele secundare rezultate Iri Goldenberg-. Clujul, p. 1111.
HlJ Hurmuzaki, XV ;II, p. 1014, 1016, 11 i9.
în urma practicării măcelăritului sunt H9 ibidem, XV fii, p. 12.13-1234.
~mintiţi me9teri sărpunari, 5 meşteri care IlO Meşte~ugul săpunăriei se dezvoltă la orase
produceau :piepteni şi perii şi un mec.;ter mai cu seamă după anul 1650 (Şt. Olteanu, C.
Şerban, op. cit •. p. 199).
fier:bător de clei de oa:se. Bistriţa are pri-
l'! Hurmuzachi, XV ;r, p. 609 (pentru anul 1564
este consemnnt ultimul transport de ceară din
H:J Hurmuzaki, XV III, p. 1170. Moldova în Transilvania). Breslele fc1clierilor
34 Şt. Pasc-u, op. cit., p. 59. înfiintate în cursul secolului al XVI-lea in Mol-
u5 Hurmuzalci, XV /I, p. 113, 489, 526, 542, dova ·prelucrau materia primă lo::ală (Şt. 01-
608 ; XV/II, p. 860, 924-925, 1001 ; N. Iorga, teanu, C. Şerban, op. cit., p. 236).
op. cit., p. LVI-LVII. m Şt. Imreh, op. cit., p. 12-13, 111.
105
14 - Revista Bistriţel
onează bănci tn 1308 şi 1813. Emblema Exerci tându-şi principala lor funcţie -
lor, lucrată în intarsie din lemn <le mai cea economică - breslele au reuşit să
multe culori, reprezintă doi lei afrontaţi, câştige monopolul pieţei de desfacere, pe
rampanţi, ce ţin în labele din faţfl o cu- care vor încerca să-1 menţină in concu-
tie cu culori şi trei pensule. renţă cu producţia nebreslaşă în care se
Ceaprazaritul. meşteşug minor, apărut cuprind şi atelierele casnice ţărăneşti. Sis·
mai târziu 93 . oferea pe piaţă produse fo..:. temui de producţie breslaş, menţinut se-
losite numai. de anumite categorii socia- cole la rând între graniţele strâmte ale u-
le (orăşeni, soldaţi) : şnururi diferite pen- nor reglementări statutare ce controlau
tru împodobirea îmbrăcăminţii sau mobi- cantitativ materia primă şi calitativ pro-
lierului, ciucmi, evantaie, nasturi, mâne- dusele, precum şi nivelul tehnic, S1lSpi-
re de tacâmuri etc .. aşa cum se poate ve- cios in faţa încercărilor de innoire, nu v:~.
dea şi din emblemele breslei. :rezista impactului cu manufactura şi va
In categoria obiectelor ce au aparţinut intra, odată cu sfârşitul secolului al XVII-
breslelor <lin Bistriţa se include şi tabL; lea. într-un proces de decădere treptatl.
vecinătăţii !l~ Pieţii Centrale (l\!Iarktplatz. Populaţia oraşelor, în continuă creştere,
Kirche Ring) datată 1337. Confecţionată va reclama o cantitate şi -diversitate tot
din lemn de esenţă tare, tabla are forma mu.i mare de produse care vo:· putea fi
unei casete cu uşiţă, interiorul ei servind <Jsigurate de manufactură, la preţuri m:ti
la transportul diferitelor anunţuri de mici, şi nu de atelierele breslelor.
breaslă. Pe capacul casetei este sculptată Emblemele şi insemnele cercetate ilus-
imaginea bisericii evanghelice, clădire în trează implicit particularităţi ale acestui
jurul căreia se aflau grupate, în secolul fenomen general de decădere. Astfe'l, după
al XVIII-lea, prăvălii ale negustorilor şi secolul al XVII -lea nu ne-au mai l·ămas
unele ateliere neşteşugăreşti. (pl. XIX/1). emblema ale aurarilor şi olarilor ; ultime-
Muzeul Bistriţa, inv. 1814. Dimensiuni : le embleme ale ţesătorilor sunt dataite
L = 24,5 cum; 1 15,8 cm; G = c 3 1781, ale funarilor - 1784, ale dulgheri:..
cm. lor ş.i dogaTilor - 1797, ale tăbăcarilor -
* pielari în 1772, iar ale strungarilor în
lemn - 1774. Aceasta presupune o scă
Meşteşugurile orăşenesti organizate în dere a importanţei lor economice. Prin
bresle cunosc în Transilvania o dezvoltare specificul produselor, alte meşteşuguri îşi
ascendentă începând încă din a doua iu- vor menţine însă importanţa şi locul de
mătate a secolului al XIV -lea. până cărtJre frunte în economia oraşului în sec. XIX,
mijlocul secolului a1 XVII-lea, perioadă chiar şi la începutul secolului a:l XX-lea ;
în care- prin diversitatea branş.elor, prin astfel, vor rămâne active breslele măce
produsele de bună calitate realizate -. larilor, blănarilor, pălărier1lor, tâm.plari-
care deserveau o întinsă arie geografi::::\, lor, săpunarilor, dzmarilor şi croitori-
nrin tehnicile de lucru şi prin meşterii so- lor, aceste două din urmă menţinându-se
licitaţi în afară - acestea vor juca un rol sub forma uniunilor de meseriaşi chiar şi
progresist în dezvoltarea economică ge- după anul 1900.
nerală. Scă-derea importanţei economice a bres-
1elor va atrage după sine diminuarea ro-
lului lor în viaţa politică. Odată cu ex-
93 Şt. Olteanu. C. Şerban, op. cit .. p. 183 ; D. tinderea oraşului, după 1800, în afara ve-
Nagler, ActaMN 4, 1967, p. 191 : M. Bunta, V. chiloT ziduri de incintă, va dispărea în
Iosub. ActaMN 4, 1967, p. 211 ; A. Eichhorn.
op. cit., fi~. 72. totalitate funcţia militară pe care acestea
~4 D. Năgler, StComSibiu 13, 1967, p. 215 : M. <=~u îndeplinit-o în cUTSul secolelor XV-
Nistor. Cumidava 4. 1970, p. 123. Principiul ve- XVII.
cinătăţilor exprimat 5implu şi profund intr-
un statut al unei astfel de organizaţii din apro-
ln noile condiţii breslele vor continua
pierea Sibiului spune: .. Dacă un Yecin are de să-şi păstreze, mai mult in virtutea tradi-
ridicat o greutate, care este prea mare pentru ţiei, unele însemne (ladă, sigtliu, tahlă,
unul singur, orice ar fi - spre cinste spre du- steag) şi funcţia socială, constând din a-
rere spre bucurie - are drept Ia ajutorul ve-
cinătăţii" (luliana Fabritius-Dancu, Plimbm·e cordarea de ajutoare meşterilor sărăciţi
prin Sibiul vechi, Sibiu, 1983, cap. 40). sau bolnavi, ajutoare pentru înmormân..
106
tare, organizarea de mese comune ale m€;,- Bistriţa era l€gată. de Moldova prin trt:i
tf'rilor, transformându-se, pe nesimţite, în drumuri : d1'nmul de .ws sau .,Drwnitl.
adevărate sindicate profesionale ale mici- Băii" prin Rodna şi pc ralea Moldovr-:i
lor intreprinzători şi deservind piaţa cu (s.n.), prin Şapte Scaune, prin tre:atorile
1001 mărunţişuri necesare vieţii cotidi-ene Tulgheş şi Bicaz sau prin trecătorile Ghi-
de la oraşe şi sate. meş şi Trotuş.
Faima Bistriţei nu au făcut-o numai pro- Târgurile şi iar:maroa·ce1e noastre erau
dusele sale, d şi negustoria deosebită ce loc de intâlnire a mărfurilor răsăritene
s-a înfiripat încă după anul 1400 cu Mol- cu cele din centrul şi vestul Europei, u-
dova. nindu-i pe saşii ardeleni şi negustorii rD-
Dn1murile comerciale al~ Moldovei au mâni moldoveni sau munteni cu întreaga
fost una din cauzele principale care au Europă, cu Levantul. Vioiciunea tîrguri-
contribuit la prosperitatea oraşelor. De- lor nu ne miră ; în 1560-1561 Alexan-
venind în scurt timp căi comerciale de in- dru Lăpuşneanu măreşte numărul bîlciu-
teres intemaţional, acestea au întreţinut rilor ce se var ţine alternativ In oraşele
relaţiile economice dintre Moldova, apu- şi târgurile moldovene şi transilvănene :
sul şi nord-estul Europei şi Orient 95. la 14 octombrie (Sf. Paraschiva) în târgui
Alături de alte oraşe transilvănene ves- Baia (Stadt Mulda), de sf. Nico~ae (6 dec.)
tite ca Si:biul şi Braşovul, Bistriţa aşezată la Bistriţa, de Sf. Teodor în postul Mare,
"aproape de răscrucea drumurilor tăia în funcţie de sărbătoarea Paştelui, la Sf.
te de apă ... Toate aceste oraşe, stăpânitoa Apostoli Petru şi Pavel (29 iun.) în Du·
re de trecători şi cCI!pete de drumuri, erau minica Mare şi la Sf. Ilie (20 iul.), la Sf.
în fiinţa la 1200" 9r.. Marie Mică (8 sept.) ; la Tg. Trotuş, de
Dreptul de a ţine un bîlci pe an ca şi Adormirea Sf. evanghelist Ioan {26 sept.),
BraşoV'lll şi Sibiul, după datina din Buda, de Sf. Mihail şi Gavril (8 noiembrie), In-
i se acoroă Bistriţei la 24 aprilie 1353 de chinarea lanţului Sf. Petru (16 ian.) şi în
către Ludovic de Anjou !! 7 ; in 4 iun. 1366 Duminica Mironosiţelor (în funcţie de
acelaşi rege acordă dreptul de târg săptă Paşti).
mânal de o zi. In iulie 1523 Bistriţa pri- "Bulgiu1" bistriţean de la sfârşitul lui
meşte şi dreptul de depozit (Stappelrecht). august şi până în prima jumătate a lui
septembrie (24 august - 8 sept. - de la
Sf. Bartolomeu până la Adormirea Mai-
t•o Alexandru I. Gonţa, lA'găturile ~conomicc cii Domnului sau Sf. Marie Mică) şi-a păs
dintre Moldova şi Transilvania in secolele X/TI trat tradiţia până în urmă cu 20 ani ; acum
XV Il, Ed. şt. şi encicl., Bucureşti, 1989, p. 45.
~~ Nicolae Iorga, Negoţul şi meşteşugul in numai zilele de târg săptămânal ale Bis-
trecutul românesc, in Opere economice, Ed. şt. triţei - marţea şi vinerea - ne fac să
şi encicl., Bucureşti, 1982, pp. 68-69. ne mai aducem aminte de strălucirea tre-
Ul idem, Istoria comerţului romanesc, în O-
c:ută.
pere economice, p. 477.
GEGENSTANDE UND ZEICHEN DER BISTRITZER ZUNFTE

- Zusammenfassung -
Nach einer kurzen beschreibung iiber die cler Ziinfte oder der Handwerkerbranchen. Die-
entwicklung der Ziinfte im 15-16 Jhd., bes- selben befinden sich auf Kirchengestiihlen, Zu:l-
chaftigt sich die Verfasserin eingehend mit dem ftafeln, Zunftladen, Zinngegenstănclen, Zunft-
einnehmedsten Teil des Studiums der Zunft
Gegenstande und zwar mit den verschildenen fahnen und auf den Siegeln. Aus ihnen kănnen
aufgepragten, eingravierten, geschnitzten oder wir aufschlussreiche Daten iiber die Entwick-
gemalten Wappen, die entweder Werkzeuge ader lung der Werkzeuge das technische Niveau und
andere heraldische Elemente darstellen. Die die van der Produktion der Handwerker ange-
symbolischen Bilder der Wappen sind Embleme w .-mdeten Arbeitsmethoden ~rfaren.
107
Die Embleme der Ziinfte haben neben ihrem gen, die Entwicklung kapitalistischer. Keime auf
orakti5chen, auch eincn kiinstlerisc:1Em Wei't. das Zuriftsystem hatte, werden die inne:en
Sie weiscn dcn Kumtstil ihrer Zeit auf (Hc- Wicltrc~priiche in den Ziinften beschrieben.
nais.<ance, Barok eder Klassik). Trotz dieser Widerspruche \\·erden einige dieser
Dcr Autor untersucht die neuen Erscheinungen
Ziinfte (der Fleischer, Kiirschner, Schulunacher,
und \'crgiinge die im Leben der Zunflgenossen
am Ende des 17. bis Anfang des 19. Jhds. auf- Sclmeider, Tischler) ihr Handwerk den neuen
tauchen. l.\Iit dem Hinweis auf die Auswirkun- Gegebenheiten anpassen und fortselzen.
1 - Bistriţa : a) stampă din 1606
b) Poarta Lemnelor, demolat4 !n 186~5, cu lltema Blstrlţei ce se afla pe ea
c) Turnul Dogarilor inainte de restaurare
2 - Elnbleme de pe bănci : a) tăbăcari
b, c) cizmarl
d) steagul tăbăcarilor şi cizmarilor de rând
/
3 - Lada b?eslei cizmarllor
4 - Embleme : a) steagul cizmarilor ungureştl
b) banca cizmarilor ungureştl
c) farfurie de cositor aparţinând breslei cizrnarilor
d) amprenta sigiliului cizmarilor
c) steagul clzmarilor nemţeşti
5 Embleme: a) banca blănarilor cu detaliu
b) steagul curelarilor
c) convocatorul asociaţiei calfelor de blănari
6 - Embleme a, b) funari, pe bănci şi pe steag
c, d) ţesători pe steag şi bănci
7- Embleme de pe băncile breslei pălărierilor
8- Breasla croitOriloc : ladă, sigiliu. tablă
9 Em i> l ('rlH' .oi lllt.·';> I (• J ro l '•r
b) ba n cil e rotarilor
c) lnda IJrc!> lei ratar il or
d, e) băn.cile rotarilor cu strungarii in le mn şi stear,ul dulgherilor cu strungarii In
lemn
10 -- Embleme: a, b) bă ncile dogarilor
c) meşte r dogar
d, e) farfurie de cositor a breslei dogarilor şi steagul lor
il - Embleme: a, b, c) băncile tâmplarilor ş i dulgherilor
d) tabla breslei tâmplarilor (in Muzeul Brukenthal)
12 - Embleme : a, b) băncile aurarilor
c, d) Casa argintarului şi casă de pe str. Titulescu
e) Pahar cu soclu din sec. XVII
13 - a) Lada breslei cositorarilor
b) Cana de cositor
c) Unelte agricole, lucrate de breasla fierarilor, reprezentate pe o cană de cositor.
d. e) Mărci de meşteri cositorari bistriţeni
14 - Embleme: a, b) băncile fierarilor - potcovarilor
c) firma breslei fierarilor-potcovari
d, e) firme ale breslei lăcătuşilor
u; - a-e) Sigillul, cAni, bănci şi !5teagul breslei olarilor
f) Emblemă a breslei zidarilor pe bănci
16 - a, b) Stea~Ul bresleimăcelarilor şi o emblemă de meş1eşu~ pc frontonul
unei case pe str. Titulescu .
c, d) BAncile morarllor şi steagul breslei covrlgarllor.
17 - a) LintouJ ancadramentului uşii de la o casă a unui săpunar bistriţean
b) Emblemă pe băncile pictorilor de mobilier
c, d) Băncile şi steagul ceaprazarilor
18 ·-··a) Tabla vecinătăţii Pietii Centrale
b, c) "Sugăletek - arcadele şi exterior
CONTHIBUŢII LA GENEALOGIA FAMILIEI
LUI NICOLAUS OLAHUS
ANTON DORNER
Abordările istoriografiei europene lega- paş 1, Ştefan Bezdechi 5 etc. Iniţiativele

te de personalitatea lui Nicolaus Olahus ;·espective au fost amplificate după cel de
nu sunt de dată recentă. Atât cronl.cile, cât c.l doilea război mondial, mai ales cu pri-
şi literatura cu caracter religios din vencu-
lejul aniversărilor ocazionate de implini-
rea a 400 de ani de la trecerea sa în ne-
rile XVI--XVII nu înserat în conţinutul
fiin (ă.
lor aspecte ce vizau vinţa şi activitatea Se poate afirma 61 în momentul de faţ;t
omului de cultură român. 1 Adevărata re- principall'le prollleme vizfmd personali ta-
descoperire a valorii şi semnificaţiei operei tea lui Olahus sunt cunoscute în bună
umanistului ardelean se datorează perioa- măsur<"t. Există însă şi anumite cnîmpeie
dei iluministe, când o seamă de autori s-au inedite care vor trebui elucidate de cer-
interesat îndeaproape de persoana şi re- ·cetarea istori6i viitoare. Intre acestea figu-
valorificarea scrierilor sale. Această preo- rează unele aspecte legate de genealogia
str{imoşilor şi de prezenţa acestora in
rupare ajunge la apogeu în secolul al XIX- Transilvania.
lea, dncl imaginea lui Olahus devine om- ln lucrarea sa istorică intitulat[t Hun-
niprezentă în cărţi şi studii de diferile garia, ca şi în corespondenţa purtată cu
gt-nuri. 3 diferite somităţi europene ale timpului,
Istoriografia românească a manifestat exist~-\ date bogate privitoare la descen-
!'aţă de Olahus o poziţie aparte. Dacă pân{, denta românească a autorului : "Manzilla
nu demult existenţa acestuia era puţin din Argeş, a avut ele la soţia lui, Mariana,
cuncsrută, omisiunea a î:1ceput să fie în-
sora aceluiaşi Iancu de Hunedoara, prin~
tre alţii, doi ropii, unul se numea Stanciul,
liiturată treptat de o serie de istorici de
căruia i s-au născut doi fii, Dan şi Petru :
renume, precum Nicolae Iorga 3, Ioan LtÎ-
1 Ioan J ,upa.ş, Doi umanişti români în secolul
al Xl/1-lr~a. in AIIC, IV, 1926-1927, p. 337-
I Kosary Domokos, Bevezetes Magyarorszii~J
363; ldem, Nicolae Olalws. Conferinţă ţinută
tărtenetenek forrasaiba es
irorlalmaba, I, Bud.l- la Bratislava în mai 193!l.
pesta, 1970, p. 219-220 ; idem, Bevezetes a ma- 5 Ştefan Bezclcchi, Incerctlri/c' poetice ale lui
gyar Wrtenelem forrasabia es irodalmaba, I, Nicolmu; O laii us, în Tran .. i! nmia, LIX, 1928.
Budap!?sta, 1951, p. 224-225 ; Andrei Veres.\, p. 118-181: Iclem, Nicolae Olal!us despre Jlo-
Bibliografia româna-maghiară, !-III, BucurPşti, mâui, în, TaHsiltmtia, LIX. 1928, p. 3,19-355 ,
1931-1935. Idem, Familia lui Nicolae Olahus, în, Alli\i, V.
2 Iosif Pervian, Ana Ciurdariu, Aurel Sasu, 1928-1930, p. 63-85; Iclem, Nicolae Olahus şi
Românii în periodicele germane din Transilva-
cultw·u cL·nă. în Societatea ele Mâine, \'. 1921!,
p. 176-1/IJ: irl..-m. Nico!cw 1"Glahul şi Iira.-mu-,;
nia (1841-1860}, Bucure~ti, Hl83; p. 209 ; An-
de Jioterdmn, în, SocictGleu de Mâine, V. 1D28,
drei Veress, op. cit., II-III. p. 144--l-17; Idem, Poeziile lui Nicolaus Olahus,
3 Nicolae lol"ga, Henegaţii în trecutul ţărilor în Fraţilor Alexandru şi Ion LapedG/u ICI im-
noastre Şi neamul românesc, în Analele Aca- plinirea vurstei de 60 de oni, Bucureşti, 1936,
demiei Homâne. Memoriile secţiei de istol"ie, p. 61-B l ; I dem, N icolau s Q[Clhus, primul uma-
seria a II-a, tom XXXIV, 1913-1914. nist de origine românâ, Aninoasa- Gorj, (1939).
109
t:el.:-tlalt Stoian, adică Ştefan. Acesta m-'l sită fie pentru Vlad Dracul n, fie pentru
născut pe mine şi pe Matei ca fii, pe Ursu- Vlad Ţ'epeş. 13 Oricum reanalizarea sem-
la şi pe Elena ca fiice. Deci, după ce Dră nului de egalitate pus în istoriografia ro-
culec. (Dragula), punând mâna pe putere, mânească între Drăculea şi Vlad Ţepeş
l-a prins în cursă pe unchiul meu Stan- se impune. 1:;
cilil şi l-a ucis cu securea. Dar Ştefan, :\partenenţa la amintita familie a fost
copil inci't, scăpând de tirania acestuia, :::u contestată de unii biografi ai scriitorului.
ajutorul lui Dumnezeu, a fugit la regele Adepţii teoriei după care Olahus şi-ar avea
Matei". c obârşia în ramura Dăneştilor, fac referire
Geneza domnească apare indiscutabilă, la aceeaşi sursă numită, Hungaria; într-un
toate sursele o .confirmă. Unele dintre ele, pasaj din cadrul aceluiaşi capitol citat
printre care şi diploma de reînnobilare a mai sus, se afirma printre altele : "Cu
lui Kicobe, coboară în timp până la Mir- timpul va fi ales domn Mihnea, bărbat
cea cel Bătrîn. 7 Identificarea lui Drăcu deştept şi puternic, care este strâns legat
lea făcută în enumerarea străbunilor, cu de noi prin rudenia de sânge, născut din
domnitorul Vlad Ţepeş însă, a creat anu- neamul Dăneştilor". 14 Raporturile de ru-
mite confuzii de datare, chiar erori de denie cu Mihnea cel Rău, fostul domn al
cono:;trucţie genealogică. S-a minimi:Llizat Ţării Româneşti, se reflectă şi într-o scri-
faptul că acest nume a fost purtat şi de soare din 1533 adresată lui Cornelius
alţi reprezentanţi ai familiei, începând cu Scepper, în care se fac multe referiri la
Vlad al II-lea, cel care a fost învestit cu realităţi ale ţinuturilor de peste Carpaţi,
ordinul dragonului de către suveranul unde se scriu următoarele : "Myhne vay-
Sigismund al Ungariei. B Desigur, cel mdi voda Transalpinus, patris mei, si bene me-
cunoscut in plan european a fost Vlad al mini, patruus". W Dar Mihnea a fost fiul
V-lea (Ţepeş) care atât în cronicile tur- lui vlad Ţepeş, 17 deci, tot un membru al
ceşti u, cât şi în actele diplomatice ale familiei Dr{tculeştilor, element prin care
timpului apare amintit de cele mai multe- cele scrise sunt din capul locului anulate.
ori, doar sub forma de Dracula 10, formă In favoarea aceleeaşi descendente pledea-
sub care însă au fost menţionaţi atât pă ză diploma de reînnobilare dată de îm-
rintele, cât şi Radu, fratele s;1u. 11 Chiar păratul Ferdinand I şi în care printre pre-
şi în izvoarele documentare cele mai re- cursori este amintit şi Mircea ; Vlad Dra-
cente, denumirea de Drăculea este folo- cul însă, era fiul natural al acestuia. ltl
Din cele prezentate rezultă că arborele ge-
nealogie al Olahilor are la bază totuşi fa-
~ Nicolaus Olahus, Hungaria et Atila sive de milia Drăculeştilor. Nu putem înţelege î:-t
originibus gentis, regni Hungariae sitv, habitv, virtutea cărui temei istoric a afirmat Wag-
opportvnitatibvs et rebus bello paccqve ab Atila ner ideea apartenenţei la neamul Dăneş
gestit, (în contuniare, prescurtat, Hungaria),
Vindobonae. 17fi3, p. 56. tilor, JY preluată ulterior şi de alţi istorici
7 Arhiva Naţională Maghiară Budapesta. Fon-
dul personal Olahus (R. 313) ; "ab ipsis vetustis-
12 Documenta Romaniae Htstorica (în conti-
simis gentis Valachorum Principibus orginem
ducert", patre natus Stephano Olaho vira pra- nuare D.R.H.), B. Ţara Românească, 1, Bucu-
reşti, 1966, p. 546.
estanti, cujus etimaetate aliquot tua in fami- n D.R.H., D. Relaţiile între Tările Romdne,
lia, Datiae Transalpinae, quae nunc Valacho- I, Bucureşti, 197'7, p. 471. ·
rum Patria est, Principes nempe Draculya, H Lucrarea de faţă nu şi-a propus elucidarea
Miclmiae, et Mirche Vayorlae fuerunt. ~ problcmaticii din cauza inaccesibilităţii unor
c Wertner M6r, Az elso havasalfOldi rajdâk. '>Urse bibliografice şi de arhivă" rezumându-se
in. S;dizculok, XXXV, 1901, p. 689. mai mult la prezentarea unor materiale public-
~ In cronicile turceşti de epocă apare suu eate.
forma de Drakul-oglu Kazikli ( =Ţepeş), vezi 1:. Hungaria, p. 56.
Thury .J6zsef, Torăt torteneto·ok, I, Budapesta, 16 i\. Ipolyi, Nicolai Olah { ... ] codex episto-
1893. p. 27. lal'is, 1526-1530, Budapesta, 18'76, p. 310-311.
10 In legătură cu familia Drăcule~tilor, vezi
17 Grieore G. Conduratu, Relaţiunile Terii-Ro-
Grigur C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht maneşti şi Molfiovei cu Ungaria pană' la anul
iiber dcn Woiwoden lllad Il Drakul, Bucure~ti. 1526, Bucureşti,1898, p. 21!:J.
190:1. p. 57-100. 18 J.C. Engel. Geschichte der Moldau un€i
11 Karscaony Janos, Az olâhorszâgi rHavas- Walachey, I, Halle, 1804, p. 167.
helyi) vajdâk csalâdfâja, în, Sz,izadok, XLIV, 19 Carolus Wagner, Collectanea genealogico-
1910. p. 188. historica illustrium Hungariae familiarum quae
110
ai veacului trecut, precum Engel 10 , Mi- fi chiar devansată cu un deceniu. Cunos-
ke :!t etc. cutul arhlvist al veacului trecut, Mike
Oricum, eroarea - dacă ea există cu Sandor, cu ample preocupări legate de is-
adevărat - săvârşită de Olahus nu poate toria familiilor nobiliare din Transilvania,
fi socotită majoră şi nu denotă necunoaş :1 întocmit şi genealogia Olahilor, unde
terea sistemului de înrudire din Ţara Ro- face următoarea conotaţie în dreptul nu-
mânească din perioada începutului de vea'' melui lui Mînzilă : "acesta, împreună cu
XV. 22 Din contră, textul ce precede datele fraţii săi, după ce Dracula a ajuns voievod
cu privire la strămoţii săi confirmă aser- al Valachiei (1431) au fost expulzaţi în
ţiunea : "In această provincie, începând Transilvania.'' 29 Cronicile bizantine con-
cu cele mai vechi timpuri şi până asU'tzi firmă disputele pentru p~tere din acel an,
au fost două neamuri «domneşti ... , care soldate cu victoria lui Vlad Dracul :JO, în
iniţial au provenit din aceeaşi familie ("il' contextul tulburărilor desfăşurate în Mun-
initio ex eadem domo ortae") : unul al tenia în timpul cărora sunt amintiţi dom-
Drăculeştilor de la Dracula... In timpul nitori, care au trecut Dunărea la turci .<~i
lui Iancu de Hunedoara, voievodul Tran- apoi în Transilvania în tabăra ungurească.
silvaniei şi mai târziu guvernator al Un- Datorită şi represaliilor învingător-ului
gariei, voievodul Dracula pe cei ce şi-au chiar şi împotriva propriei sale familii pen-
tras originea din Dăneşti, în parte i-a tru a înlătura concurenţa, putem lesne
omorât, în parte i-a alungat, preluând pu- bănui că mezinul Drăculeştilor s-a refu-
terea în ţară" 23. giat peste munţi pentru a-şi salva viaţa.
Cotextul mai sus creionat, ar putea elu- Primirea bună de care s-a bucurat aici
cida problema momentului trecerii Olahi- trebuie pusă în legătură cu stăruinţele
lor în Transilvania. Este cel puţin discuta- regilor maghiari de a avea în preajma lor
bilă ideea după care aceasta s-ar fi petre- reprezentanţi "de viţă domnească", ce df
cut In timpul domniei lui Mathia Cor- fi putut îndepărta in caz de nevoie de pe
vin.2'~ În afirmaţia sa, Olahus face referiri tronul Tării Româneşti pe exponenţii boic··
la sursele utilizate în acest sens "aşa cum rimi fidele Porţii. Astfel se explicii că
am auzit chiar de la tatăl meu, ca şi Ioan s~ttoria lui Mînzilă cu Mariana, sora lui
Bornemissza şi contele maghiar Ambro- Iancu de Hunedoara, eveniment ce s-a pe-
zie Sarkany, care au slujit în oastea rege- trecut între anii 1439--1441. 3t Raporturile
lui alături de părintele meu." 25 Cu toate dintre Vlad Dracul şi Iancu au fost ex-
că, la prima vedere, informaţia pare ina-- trem de încordate pe întreaga perioadă a
tacabilă construcţia posibilităţilor de iden- domniei sale, soldându-se până la urmă
tificare a membrilor familiei şi cronologia cu o intervenţie militară a lui Iancu şi
acestora a determinat o serie de calcule îndepărtarea de la tron a Drăculeştilor. :l:.!
greşite 26. Intr-o reevaluarc mai recentă, In scrierile istorice de la începutul veu-
Aurelian Sacerdoţeanu, a emis ipoteza că cului figurează şi numele fugarilor mun-
stabilirea familiei Olahus în spaţiul tran- teni ceea ce completează imaginea prezen-
silvănean ar fi putut avea loc în 1442 sau tată de Olahus în lucrarea istorică Hun-
1446 27, oricum înaintea datei propuse de garia. Aceştia erau Dan, Vlad şi Mînzi-
Ştefan Bezdechi. 28 Această datare ar putea lă. :n Ştim cu certitudine că cel puţin unul
dintre ei, Vlad, s-a stabilit în Orăştie 3'•,
jam interciderunt, I, Posonii, Pestini et Lipsiae, unde in 1452 ocupa funcţia de jude scău-
1802, p. 112-114.
~ J. C. Engel, op. cit., p. 16U.
21 Mike Sandor, Collectio Genealogicae Nobi- 2<J Mike Simclor, Colectio Genealoyicae j:r...
Lttatis Transsilvanicae, B 2 • (Mss A 422 in ca- "Mamzilla iste una cum fratribus suis post quem
drul Filialei Bibliotecii Academiei Cluj). Dracula Iuetus e~t Wajvoda Walachiae (1431)
22 Ştefan Bazdechi, Nicolaus Olahus, primul una cum fratribus sui~ expultat fuit in Tran-
umanist de origine romdnă, p. 41. silvaniam'·.
lJ Hungaria, p. 55-56. 'J3 A. D. Xenopol, Istoria Homânilor elin Va-
24 Ştefan Bezdechi, Nicolaus Olahus, p. 45. eia Traiană, III, Bucureşti. HJ14, p. 129.
25 Hungaria, p. 56. . ~ 1 Aurelian Sacerdoţeanu, op. cit., p. 12.
26 Ştefan Bezdechi, Nicolaus Olahus, p. 43-45. :J'l A. D. Xenopol, op. cit., p. 134-13~.
TT Aurelian Sacerdoţeanu, Stema lui Dan al :n J. C. Engel, op. dt., p. Hi9.
II-lea in legătură cu familiile Huniade şi Olah, :!-l Fridrich Schuller, Zur ălteren Geschichte
în, RevMuz, 1, V, 1968, p. 12. der Konigsrichter t•on Broos, în, Korrespon-
28 Ştefan Bezdechi, Nicolaus Olahus, p. 43-44. denz:blatt, IV. 5, p. 50.
111
nal. :::, Persoana trebuie să fi fost una şi tiei din componenţa celor şapte scaune
aceeaşi cu Ladislau Wolachus, în favoarea săseşti şi anexarea ei la comitatul Hune-
căruia intervine Iancu în 1447 pe lângă doara. 42 Din cauza minimelor izvoare is-
oficialităţile oraşului Braşov precizând că torice referitoare la acest moment, nu se
"ruda noastră are de gând să se îndrepte pot face afirmaţii categorice în legătură
şi să se ducă din Ţara Românească cu toate cu motivul care l-a determinat să între-
lucrurile şi bunurile sale în regatul Un- prindă acţiunea :în cauză. Oricum reacţia
gariei." :lG Demnitatea pe care o îndepli- conducerii de la Sibiu a fost promptă. Se
neşte, c<Ît şi numele sub care apare (La- face apel la suveran solicitându-i reme-
clisl::nt) demonstrează trecerea lui la cato- dierea încălcării privilegiilor seculare, re-
licism şi convieţuirea sa timp mai înde- feritoare la teritoriul cuprins între Orăş
lungat în mediul' săsesc local. Este o cer- tie şi Baraolt. Mathia Corvin adresează în
titudine că Vlad (Ladislau) la acea dată a 1459 o scrisoare saşilor, prin care confir-
renunţat definitiv la ideea reintoarcerii în mă trecerea din nou a scaunului Orăştie
Ţara Românească. Prezenţa unui român sub jurisdicţia Sibiului. t,::
ales într-o funcţie ad~strativă atât de Ladislau continuă sCt deţină funcţia su-
înaltă denotă spiritul de •ranţă, de bună premă scăunală ~i după evenimentele men-
convieţuire, ce domnea pe cuprinsul scatl- ţionate, dar trebuie să facă faţă unor pre:-
nului la mijlocul veacului al XV -lea. Fap- siuni mari din partea câtorva familii no-
tul nu avea nimic ieşit din comun. în sine, biliare din comitatul vecin, care îi râvneau
întrucât contrar legislaţiei generale tran- demnitatea, încerc<ind chiar acapararea
sil v;~mene, in perimetrul scăunal, locuilo- puterii prin forţă, aşa cum făcuseră deja
rii romftni participau cu drepturi depline anterior în 1441. 41 Acestor stăruinţe li se
la deciziile din cadrul congregaţiilor ordi- opun tocmai orăştienii, atunci când în con-
nare :>i'. Poate şi acestui fapt i se datorează t:regaţia scăunală elin anul 1464, cei pre-
consemnarea unei emigraţii româneşti pu- zenţi au afirmat r[tspicat că nu mai vo;·
ternice în satele din imediata vecinătate sub nici o formă un nobil în fruntea lor.~:;
a Orăştiei printre ei aflându-se boieri d,~ Mai mult, cu aceeaşi ocazie, 1-au ales ca
rang inalt, logofeţi :Js şi vornici :N. jude regal pe fiul lui Ladislau Olahus,
Ascensiunea lui Ladislau Olahus In ie- magistrul Matei, probabil una şi aceeaşi
rarhiile orăşeneşti în anii imediat urmă persoană cu fostul student al universită
tori continuă, sprijinit cu siguranţă şi d~ ţii din Viena din perioada anilor 1<159-
ruda sa Iancu, ce îndeplinea la acea dată 1462. t.ti Alegerea se pare că n-a fost con-
o functie extrem de influentă în cadrul firmată de autorităţile sibiene, sau poate
regatului maghiar. Mai mult, Ladislau a numai pentru o durată foarte scurtă, ele
încercat odată cu investirea de jude re- un an ' 1• întrucf1t Laclislau mai purta tit-
gal primitC1 în 143iJ, 10 să transforme dem- lul de jucle regal al aşezării cu prilejul
nitatea în una de familiei, ereditară.~~ răscoalei saşilor din Transilvania împo-
Intreprinde apoi o serie de acţiuni de for- triva regelui Mathia Corvin din 1467. 'I!l
ţă ce au dus în final la desprinderea Orăş- Participarea sa la conflict l-a costat via-
ţa, fiind una dintre victimele represaliilor,
3.> Gmtav Giindisch, Urkundenbuch zur Gcs-
rhichte der Deutschen 'ilt Sicbenbiirgen (în con- 42 Ferdinand Bauman, Dic Erbgrafen des Un-
tinnvare, U B}, V, Bucureşti, 1975, p. 349, 350. tencalds, in. Programm des evange/ischcn Un-
~"_;
D.R.H .. , D. 1, p. 392 ; Nicolae Iorga în Do- tcrgymnasittms und der damit verbundenen Lc-
cu~nentl' privitoare la istoria Românilor, I. hrmutalten in Muhlbach am Schlusse des Schul-
Bucureşti, iflll, p. 34. il identifică pe ace~t La- jallres 11167 /X. Sibiu, 18fi8. p. 24.
dislau \Vulachu-; cu \' l..Hi 'fcpeş. ·13fi B, VI, p. 4-!.
::! L' 11, VI, p. liHI. +l U B, \', p. 79-80.
::L J. Cav. cte Puşcariu, Dau~ istorice pridloarf' 45 U B, VI, p. 189.
la familiile nobile române, Sibiu, 1892, p. 127. 46 Tonk Sandor, Erdelyiek egyetemjarcisa a
::;[l Albert Amlacher. Urlwndenbuch zur Ges- kozeplcorban, Bucureşti, 1979, p. 20!J.
chie.'lle der Staei/ und des Sttthles Broos bi.; ' 7 Există un caz similar în 1485 când fiul lui
zum U eber.CJang Siebenbiirgens unter Erbfii.rsten Ştefan Kroner il înlocuie~te pe perioada de un
aus dem Hause Oesterreich (1690) (în conti- an pe părintele siiu, vezi, UB, Vlll, p. 387-380.
nuan·, Amlacha), in, ..-tVSL, XV, 1, 1Bi9. p. 48 K. G. Glindisch, Participarea saşilor la 1'(iZ-
225--22fi. vrătirea din mml 1467 a transilvănenilor împo-
4Q U B, V, p. 552. triva lui Matia Corvin, în, Studia. Scries His-
41 AV SL, 1, 1843, p. 125. toria, XVII, 2, 1972, p. 26.
112
tbnsednţă a înfrângerii. O soartă mai fe- tele şi devotamentul său faţă de suvera-
ricită a avut fiul său Matei, care a parti- nul l\fathia, acesta a vrut să-1 instaleze pe
cipat la evenimente împreună cu tatăl său, tronul 'Prii Româneşti. "Dar tatăl meu -
în favoarea lui pledând mai multe persoa- scrie Olahus - văzând că tulburările ce
ne influente ale timpului, care i-au salvat se întâmpl~ acolo din pricina domniei sunt
viaţa, dar nu şi funcţia. li9 primejdioase, a socotit mai bine [ ... ] să
După o perioadă de mai bine de trei ducă o viaţă particulară, decât să ajungă
decenii, dregătoria a fost revendicată de domn şi să fie expus la numeroase pli-
un alt reprezentant al familiei Olahus, mejdii şi să fie ucis ca strămoşii siii." 57
Ştefan 50, părintele umanistului Nicolaus. La Sibiu, Ştefan se ocupă, printre altele
Acesta se afla în 1504 într-o dispută apri- şi cu activitatea comercială. Dan, unul
gă cu alţi doi reprezentanţi de origine dintre oamenii săi de încredere face re-
nobiliară : Toma Nemeş şi Ştefan Vinţi, petate drumuri în Ţara Românească pen-
pe care a reuşit să-i înfrângă şi să ocupe tru diferite afaceri cu animale 58 sau arti-
demnitatea. cole de îmbrăcăminte. 59 In jurul anului
La acea dată, Ştefan Olahus era deja un l490 acesta se căsătoreşte cu Barbara
personaj cunoscut în cercurile conducă Huszar. 6ll fiica unui membru al patricia-
toare maghiare. El s-a strămutat în Tran- tultii local 6 1 care era înrudită cu alte două
silvania copil fiind, la începutul domniei familii de vază ale Transilvaniei, Gcrndi
lui Mathia Corvin. 51 O primă fază a re- şi Bogathi. 62 De aici se poate presupune
fugiului său a fost Sibiul, locul de predi- şi închegarea unui sistem de relaţii care
lecţie al fugarilor munteni. Registrele de va conduce până la urmă la obţinerea
socoteli ale oraşului îi surprind prezenţa funcţiei de jude al Orăştiei.
aici relativ târziu, cu începere din anul Intr-adevăr, în anul 1504, Ştefan era
1492 52 Lipsa de informaţii pe o durată angrenat în disputele pentru putere ce
mai mare poate fi suplinită parţial şi prin frământau această aşezare. La 26 iulie ac-
scrierile lui Olahus, care afirmă că pii- tele timpului îl atestă pe Thoma Nemeş ca
rintele său a fost un timp mai îndelungat noul jude al oraşului. ti:! In această calitate
in serviciul militar al regelui maghiar.'•:> se deplasează la Buda pentru a reglementa
Cu prilejul căsătoriei lui Mathia cu eate- disputele cu adversarul său Ştefan. De
rina, fiica regelui Boemiei, Ştefan face lipsa lor profită un al treilea reprezentant
parte din cei desmnaţi să strângă vitele implicat, Ştefan Winczi, care în luna au-
din părţile secuieşti, obligaţie pe care lo- gust ajunge în fruntea oraşului. 64 Aceas-
cuitorii de aici însă o refuză. A scăpat cu tă numire s-<1 făcut probabil cu complici-
greutate din conflictul deschis care a ur- tatea autorităţilor din Sibiu şi a locuito-
mat. 54 Intre funcţiile importante pe care rilor din Orăştie, care se arată la început
le-a deţinut a fost şi cea de prefect al sa- foarte reţinuţi în ceea ce priveşte preten-
linelor ("prefectus salinarum") din Tran- ţiile lui Olahus. 65 Până la urmă, câştig de
silvania 55, atribuţie în care erau implicaţi cauză a avut românul, care în 1505 purta
şi alţi membri ai familiei 56. Pentru meri- deja titlul de jude regal cu prilejul reu-
niunii saşilor din Mediaş. 66 El îndeplineşte
49 Amlacher, p. 196. funcţia până în 1522, când la întocmirea
50 Ferdinand Bauman, op. cit., p. 24 şi AVSL, testamentului său, deşi foarte bătrân, mai
I, p. 125 emit ipoteza după care Ştefan Olahm purta această calitate. 67
ar putea fi un fiu al lui Matei.
5 Hu.ngaria, p. 56.
52 Qu.ellen zur Geschichte Siebenburgens au.s 57 Hu.ngaria, p. 56.
săchsischen Archiven, I. Rechnu.ngen aus dem 58 Rechnungen, p. 272.
.tlrchiv der Stadt Hermannstadt u.nd der săchsis so Rechnungen, p. 290 .
chen Nation (in contnuare Rechnu.ngen) I c.o Szemes J6zsef. Olcih Miklos, Esztergom.
Sibiu, 1880, p. 133. ' ' ' 1936, p. 4.
5.J Hu.ngaria, p. 56. 6! AVSTJ, XLVII, 1924, p. 18.
54
Hunfalvy Pâl, Az olâhok tortenete, II, Bu- 62 AI. Tonk, op, cit., p. 17.
dapesta, 1894, p. 276. 63 Rechnunqen, p. 416.
55
Al. Tonk, Diplomele de înnobilare ale lui "' Amlacher, p. 241.
Nicolaus Olahus, in, Revista arhivelor, XII, 1, ti5 Ibiciem, p. 240.
1969, p. 23. 66 Ibidem, p. 243.
56 Călători străini despre Tările Române I OT Egyhâztortenelmi emlekek a magyarorszagz
BucurEM?ti, 1968, p. 285. · ' ' hitujitas korâbol, I, Budapesta, 1902, p. 55-56.
113
15 - Revista Bistrlţei
Temerile orăştienilor nu au fost lipsite căsătorit cu o persoană originară dintr-o
de temei. Din documentele vremii reiese lccalitate cu numele de Jodgia. 76
că Ştefan Olahus n-a avut de fel o fire El a continuat să întreţină legături cu
prea paşnică, aşa cum il creionau unii din- boierii munteni stabiliţi la Sibiu. Astfel
tre biografii săi 68 sau cum stă scris în se explică şi prezenţa sa în anturajul lui
diploma de înnobilare a familiei. 69 Chiar Mihnea Vodă aflat în refugiu, fiind chiar
primele acte care îl menţionează sunt de de faţă în momentul asasinării din 1510. n
natură juridică, el fiind acuzat in instan- De menţionat de asemenea că proprietă
ţa din Alba Iulia de ocuparea unor culmi ţile sale din Sibiu n-au fost vândute odată
muntoase care făceau parte din proprie- că strămutarea la Orăştie, el plătind pe
tăţile Beatricei de Frangepan, 70 văduva mai departe impozitul cuvenit pe anii
lui Ioan Corvin, deci ruda sa. Ceva mai 1507 78, 1501:119, 1509 80.
devTeme fusese deja in atenţia forurilor Din analiza surselor documentare se con-
judecătoreşti din Sibiu. 71 Peste un dece- stată că pe parcUrsul anilor, orăştienii
niu va acţiona cu succes in legătură cu o s-au împăcat cu judele lor, urmele unor
porţiune de pământ litigios aflat de multă conflicte în afara celui din 1506, nefiind
vreme în dispută între sfatul din Orăştie consemnate. Drept unnare, la moartea lui,
şi comunitatea din Vinţul de Jos. 72 saşii il înmorrnântează în biserica Sfântul
In tot acest timp va continua ca şi până Nicolae, situată în incinta cetăţii din cen-
acum să ia parte la diferite acţiuni in fa- trul aşezării.
voarea curţii regale. Astfel, va participa Incă în viaţă fiind, Ştefan, a încercat
alături de Paulus Tomoraeus la strânge- să impună în funcţia scăunală supremă
rea de boi, pe care, în virtutea unui vechi pe fiul său Matei. Dorinţa i-a fost spriji-
obicei, secuii îi datorau suveranului, ex- nită de o serie de personalităţi de prim
pediţie soldată cu un eşec total, printre rang ale lumii politice şi religioase ale
victi~'?e fiind şi trei soldaţi de-ai lui Şte timpului, precum Ludovic al II-lea, regele
fan. •3 Ungariei, 8 1 Ioan Zăpolya voievodul Tran-
In 1514 problemele sale ajung şi în aten- silvaniei, 8:.! episcopul Georgius din Pecs. 83
ţia voievodului Transilvaniei Ioan Zâpo- Nu dispunem de informaţii documenta-
lya. Acesta cere autorităţilor din Sibiu re certe asupra existenţei sale până la
să investigheze o plângere făcută de Bar- acea dată. S-a născut şi el la Sibiu, 84 fiind
bara Zarka, al cărui fiu ar fi fost omorât crescut într-un spirit german. 85 Aici îşi
de judecătorul orăştian. 74 Peste doi ani petrece şi o parte din copilărie. Educaţia
se află în conflict cu un locuitor din Orăş şi-o începe la Orăştie, după care l-a urmat,
tie, Nagy Ioan, care a adus acuze grave probabil, pe fratele său Nicolae la Ora-
în public la adresa soţiei sale, pentru care dea, pentru a studia la reputata şcoală de
fapt îl reclamă la legatul papal, cazul ne- acolo. 86 Oricum el n-a păşit pe calea în-
fiind acceptat de Universitatea din Sibiu văţăturii, ci a ales politica, domeniu în
şi nici de forurile bisericeşti săseşti. 75 Nu care şi-a făcut multe relatii. Cu toate aces-
ştim dacă se referă la numita Barbara sau tea, demnitatea scăunală ·a obţinut-o difi-
la noua sa soţie, întrucât în 1516 s-a re- dl. In anul 1522, când părintele său şi-a
intocmit testamentul el se mai intitula
jude regal al Orăştiei, prin urmare Sibiul,
ti8 I. Lupa.ş, op. cit., p. 2.
fii Al. Tonk, op. cit., p. 27 : "Patre natus Step- 76 Arhiva Naţională Maghiară Budapesta. Dl.
hano, vira praestanti, [ ...] quod animus eius ab 89160.
omni ambitioso certarnine abhorruerit, quie- 77 Hungaria, p. 57.
tisque pacis et securitatis fuerit appetentissimus ;e llechnungen, p. 550, 551.
dentia praeditum". ;g Ibidem, p. 552-554.
[...J virum singulari animi moderatione et pru- &> Ibidem, p. 555, 556.
tO Amlacher, p. 247-249. Bl Amlacher, p. 260.
71 Filiala Arhivelor Statului Sibiu (in conti- Bl 1btdem, p. 260-261.
nuare A.S.S.), Fondul de documente medievale 83 lbtdem, p. 261-262.
(U.) Nr. 1217. &l I. S. Firu, Corneliu Albu, Um::mistul Nico-
72 Amlacher, p. 258. Zaus Olahu.s (Nicolae Românul), Bucureşti, 1968,
73 li1mgaria, p. 196-1S7. p. 51.
74 Amlacher, p. 254. 85 Al. Tonk, op. cit., p. 30 : "egregii quondam
10 Arhiva Naţională Maghiară Budapesta. Dl. Matthei, germani fratris tui".
89068. Boi Ştefan Bezdechi, Nicolaeus Olahus, p. 53.
114
amâna mereu răspunsul, în pofida tuturor Cu toate că luptau in tabere diferite,
recomandărilor excelente de care dispu- Nicolaus fiind un susţinător al lui Ferdi-
nea. Numirea a sosit până la urmă, după nand, umanistul român s-a interesat ade-
moartea lui Ştefan. In 1524 va prezenta sea de soarta fratelui său Matei, în special
Universităţii Săseşti, censul Sfântului Mar- prin intermediul rudei ·lor Gerendy Nico-
tin al Orăştiei, in noua ipostază. 87 Func- lae, viitor episcop al Transilvaniei. Reţi·
ţia o va deţine cu întreruperi până la de- nem dintr-o scrisoare din anul 1534 : "pen-
cesul survenit în 1536. tru ştirile ce mi le dai privitoare la ru-
Cu privire la viaţa şi activitatea sa de dele mele din Transilvania, ai recunoştin
mai bine de un deceniu nu s-au păstrat ţii. veşnică. Pe fratele meu Matei nu îl pot
decât date sporadice. In diploma de în- renega, căci îmi este frate. Dacă lucrează
nobilare a lui Nicolae există o reprezen- impotriva n·oastră fa· partidei lui" Ferdi.:.
tare a familiei fratelui său Matei în earc nand 1 rău face. Dacă scrisorile pe care i
îi apare chipul alături de al soţiei sale, le-am trimis lui prin Sidonius i-au fost
Elisabeta, şi a celor trei copii : Thomas, rPmise, va fi înţeles că mie nu-mi plac
Anna ~i ::.\1.ichael. &> Cu toate că în 1527 faptele lui. Cu toate acestea îmi este frate
primeşte o donaţie din partea lui Ferdi- şi încă singurul la a cărui mântuire ţin
nancl de Habsburg, H!-1 el a fost un aderent ca şi la a mea şi de aceea necazurile [sale l
al partidului lui Ioan Zapolya în disputele nu le ascult cu plăcere f ... ] Apără-1 deci
pentru ocuparea tronului Ungariei din de- s<:1 nu i se întcîmple vreun rău." 9'j
~eniul al treilea al veacului XVI. Luptele Matei moare relativ tânăr, în ziua de
I-au făcut de multe ori să fie departe de 4 iunie 15:~6. !JG Dispariţia neaşteptată Il
meleagurile sale, iar atribuţiile să fie greu va marca pe Nicolaus aflat la Bruxelles
de îndeplinit. Nu a fost niciodată în ca- El a redactat un epitaf impresionant, care
liLate oficială la Sibiu In anii 1525-1529, reflectă întreaga sa suferinţă. m Acestor
registrele oraşului neconsemnându-1. 90 In versuri li se alătură multe altele din par-
schimb apar atestaţi juzii regali in func- tea unor umanişti apuseni cunoscuţi ai
ţie, precum Johannes Buday, !H alături de timpului, care au încercat să-1 consoleze
alţii ce nu sunt nominalizaţi. Desele între- pe Nicolaus în pierderea suferită. Brusc,
ruperi în exercitarea conducerii Orăştiei, sfârşitul judelui din Orăştie a ajuns cu-
precum şi timpul îndelungat aşteptat pen- noscut pe plan european cu toate că des-
tru numirea în funcţie, infirmă afirmaţia pre viaţa acestuia puţini ştiau. Totodată,
lui Nicolaus potrivit căreia demnitatea le-a această dispariţie a însemnat şi stingerea
fost conferită ereditar familiei. 92 Oricum unei familii româneşti, stabilită pc me-
diploma lui Ferdinand I vorbeşte în ter- leagurile transilvane. Până la sfârşitul se-
meni elogioşi, atât de activitatea lui ca colului al XVI-lea, Olahii s-au contopit
jude, cât şi ca prefect al ocnelor de sare cu o serie de ramuri reprezentative din
din Transilvania. 9:l Aceleaşi cuvinte lau- Ungaria, precum Liszthy, Maytheny, Hor-
dative reies şi din cuprinsul unui act din vath sau Eszterhazy. Intreaga familie a
1532, pe timpul în care era din nou con- părăsit Transilvania cu ajutorul episcopu-
semnat în calitate de jude al aşezării. 94 lui Nicolae şi s-au încadrat sferei nobl-
limii maghiare, nvc:înd descendenţi pe li-
nie feminină chiar până în secolul actual.
s; A.S.S. Socoteli consulare, Nr. 36, 1. 14.
88 Kovacs Andrei, Diplomele de înnobilare şi
iconografia lui Nicolaeus Olahus, în, RevMu;:, ~5 Arnoldus Ipolyi, op. cit., p. 461-462.
:t, 1969, p. 102. 96 Nagy Ivân, Magyarorsz6g csaladai czime-
a<l Egyhaztortenelmi emlekelc, I, p. 348-34fJ. rel-.:kel ee nPmzekrendi toblakkal, VIII, Pesta,
9il A.S.S., Socoteli consulare, Nr. 37-43.
1861, p. 214.
91 A.S.S., Socoteli consulare, Nr. 37, f. 10.
ffl Ştefan Bezdechi, Nicolaus Olahus, p. 112-
92 Hungaria, p. 67.
113.
i!J AL Tonk, op. cit., p. 30.
!M Amlacher, p. 270-271.
115
CONTHIBUTIONS TO TIIB GENEAT.OGY OF THE FAMILY NICOLAU OLAHUS
- Sumrnary-
A few educated people !rom Europe of tlw them first, there are some aspects concerning
past centuries were elaimed by more national the genealogical table of his ancestors and se-
eultures the wily elaimed by more national eul- cond, to clarify the moment of their passing
tun•s the way Nicolaus Olahus is. Owing tn from Wallachia to Transilvania.
the historiographical studies of those people, it In this study we tried to outline the transil-
can be stated, that now the main problems vanian branch of the family of Nicolaus Ola-
conccrning Olahus persona!ity are known to a hus as it follows from the documentary and
ifl'eat extent. narrativc sources preserved.
Some unknown things stiU exist, that futun~
historical research have to clear up. AmQng
ORIZONTURI TEMPORALE IN SA'fUL UOl\'IANESC
DIN TRANSILVANIA (1680-1800)
TO~\DJm NIEOAR.\
.,Localnicilor nu le este cunoscută nJC'l rienţa timpului a determinat ~i dPierminit

măcar stabilirea orei cu ajutorul ceasu- în (~~~ai:! măsurit şi intcrogaţiilc htoricu-
lui, ori folosirea calendarului... Df' alt- lu i :l_
minteri localnicii nici nu stiu să-si in- C~ Şi pt>rCC'pţia spatiului, )Jf'I"Ceptia tim-
dice vârsta. La stabilirea v<1rstei C'i. por- pului n-a fo<;t uniformă si monoton(t. Vie-
nesc de la data venirii principelui EueC'- car\' civilizaţie. fiecarf' 'vârstă a i<;torici
niu în Banat, fie de Ia anul unc:>i bătălii, ~i-a avut şi îşi are propria l'XpPriPnt:t
ori chiar de când au fost cucerite Timi- desprf' timp ,cu privire la timp. Chiar şi
soara sau Banatul si de când au fosJt ce- in interiorul aceleiaşi sodet<'lţi, in funcţie
date din nou turcilor" 1. O afirmaţir ca de nivele de cultură şi paliere sociale' tim-
cea de mai sus - ~i care aparţine unui pul 0ste perceput în moduri diferite ".
Aşa cum remarcn Fcrnand Braudt>l, avem
înalt funcţionar imperial din ndministra-
tia austriacă cu structuri mentale' cu to- ele-a facc>. cu mai multe palierP ele per-
cepţie a timpului, sau mai C'Xact spus cu
tul deosebit0 de mediul românesc - nu
are darul, evident să stimulczr• interf'sul un timp care se derulează cu mai multe
istoricului faţă de experif'nta timpului in viteze 5 .
Concepţia d0spre timp in lumea rural<-1
satul românesc din Bcmalt si Transilva-
nia 'in zo•·ii modernităţii. Tn. ciuda faptu- din Transilvania structurează un mod spe-
lui că s-a bătut suficient df' multă mo- cific de a vedea şi imagina lumea. Tim-
nedă pe presupusa insensibilit<tte la timp
pul este în lumea rurală, ca dt> altfd in
<1 românilor. o analiză aplice~tă nsupra unor
intf'riorul fiecărei societăti una din -':!Xl•lc
repere specifice este susceptihi1ă c;i'\ nf' fundamen1ale pe care s~ structurcaz:'t o
dc:>scopere o altă modalitate dP a c::-~ ril- viziune asupra lumii.
Fără îndoială, că orice societate r·.Jr;:d'i.
porta la timp decdt cea modern:'i. nrr-·
tradiţională, prin excelentă sedentară, t:u
zentă în lumea rurală rom?.neRsc3' in
precupări agricole şi pastorale a manifes-
acert.stă primă vârstă a modernitătli.
Este un fapt în general acceptat că
experienţa temporară reprezintă unul din ;• Solomon Marcus, Timpul, Bucureşti, 1985 :
reperele relevante susceptibil s;"i develo- 419-445 ; Ilie Bădescu. Timp şi cultură Ed_
peze cadrele mentale> de bazc'i ~le unei so- Ş_tiinţifică şi enciclopedică. Bucur~ti . 1988 ': Lu-
cian Boia, La duree de l'histoire : les mctamor-
detăti. ale unei civilizatii 2_ Obiect al in- phoscs d'un concept, în Etudes d'historiogmphie
VPstiQ"atiilor ştiinţifice şi filosofice, expe- Bucure;ti, 1985, p. 7-_29 ; Temps et changemcnt
dans l espace Roumatn, recusil publie par Al.
1 J.J. E~~ler. Bannt11T dr. la nri!7ini pÎn(t acum Zub, Iaşi, 1991.
(1_77~}. erht1e o;i not<' Costin Feneşan, ed. Facla, 4 Jacques Le G0ff, Pentru un alt ev mediu,
Tlm!~OAr:l. 1!JR2, P. 122. Editura Meridiane, Bucureşti, 1986, studiu in-
2 Robert Mnndl-eu. Tr.trodudinn a la Franr.e troductiv şi traducere de Maria Carpov, vol. I,
MndPI"ne. Essai de psycholof1ie historique, 1500- p. 91-134.
1640, Albin Michel, Paris, 19131, p. 92-98; Em- 5 Fernand Braudel, Histoire et sciences 8o-
~anuel Le Roy Ladurie, Montaillou, village oc- ciales: la lonque duree, "Annales E.S.C.", nr.
cztan de 1294 d 132-J, Paris, Gallimard, 1975, p. 4., oct-dec., 1958, p. 725-753 ;
117
tat o anumită indiferenţă faţă de timp· care in sensibilitatea ţăranului avea o cu
(daca o raportăm la percepţia modernă a totul altă semnificaţie decât pentru cita-
timpului specifică civilizaţiilor industri- din. Dacă pentru aceasta din urmă orolo-
ale). De altfel toate societăţile rurale tra- giu era un obiect practic, care-i era in-
diţionale. organizcrte în cadre stabile. plu- dispensabil in activitate, pentru ţăran el
riscculare şi-au racordat ritmurile exis·- nu reprezentă altceva decât cel mult o
tenţei la marile ritmuri cosmice. Datorită ciudăţenie. Altele erau reperele folosite
unui mod de viaţă specific timpul era de ţăran pentru a se orient.! în timp. De-a
măsurat cel mai adesea cu foarte mare lungul unei zile erau folosite repere lu-
aproximaţie, nu pentru că taranului i-ar ate din cotidian : evoluţia soarelui pe
fi Ii psi t mijloacele necesare spre a evLJI ua bolta cerească, evolutia si fazele lunii,
cu precizie timpul care trece, ci datorită cântatul cocoşilor, etc. '
faptului că activităţile sale nu-i impu- Ziua era împărţită uneori sumar în
neLJu o asemenea disciplină. Intr-o ana- trei sau patru segmente. iar noaptea de
liză asupra mentalităţii tradiţionale, Lu- asemenea : dimineaţa, amiaza, seara ; sau
cien Febvre remarca cu trimitere la spa- seara, miezul nopţii, cântatul cocoşilor,
ţiul francez, că avem de-a face în lumea dimineaţa 7. Uneori avem de-a face cu o
rurală cu o mare doză de .,imprecizie, împărţire a /timpului mult mai fragmen-
fantezie şi inexactitate" în raport cu ati- tată. Momentele timpului diurn aveau ur-
tudinile faţă de timp r.. mătoarele diviziuni : dimineaţa (desem-
nată prin expresii ca faptul zilei, la ziuă,
. O analiză atentă la nuanţe ~i profun-
dis-de-dimineaţă) marcată de răsăritul soa-
Zimi va constata că civilizaţia rurală ro-
mânească din Transilvania şi-a avut pro-. relui, prânzul mic sau prânzişor (pen-
priile sale reprezentări despre timp. Vom tru momentul în care soarele se afla la
constata că "imprecizia şi inexacW:at~:•a'' a treia parte din urcuşul (aparent) pe
sunt elemente puţin semnificative în con- boltă, prânzul sau prînzul mare (când
diţiile în care timpul ţăranului are în soarele a străbătut jumătate din urcuş
propriul sistem de valori valenţe mul- pe boltă) în termeni modemi orele 9,30
tiple .. Struc_tur~t pe mai multe paliere şi - 10,00 ; sub amiază (cu aproximaţie
valorrzat diferrt putem identtifica în re- orele 11,00) ; amiaza sau nămiaza, prânz
p_rezentarea ţărănească a timpului un la cruce, în răscrucea cerului (când soa-
t!mp natural, un timp fizic, un rele îşi termină urcuşul pe boltă) orele
t~mp sacru şi un timp profan. Un 12,00 : chindia, cina mică, toaca, cu apro-
ximaţie orele 16,00 după masă; la as-
timp al muncii şi un timp al sărbă·
j'inţit, la soare apune, la apusul soarelui
tarii. Reperele folosite în lumC'a rurală
şi seara. Timpul nocturn se diviza de ase-
pentru a lua în stăpânire timpul erau în
primul rând reperele naturale, le~ate de menea în : inserarea, amurg, înnoptarea,
fenomene astronomice. Fenomene naturale miezul nopţii, crucea nopţii orele 24,00 ;
ca mişcarea aparentă a soarelui pe boltii, cântătorii, sau cântatul cocoşilor, zorile f.
succesiunea noapte/zi, ciclurile sezoni- In unele zone ale arealului geografic
ere îi erau· suficiente ţăranului .pentru a transilvan timpul nocturn ca şi cel diurn
marca ritmurile propriilor activităţi, care se împărţeau chiar în mai multe segmente,
se repetau şi ele mereu aceleaşi, în timo fapt menit să confere o mai mare· exac·
ce. :rămânea in seama structurilor· admi'- titate''. evenimentelor petrecute în "timp:
nistrative să guverneze si să administrez" zoritul de ziuă, revărsatul de ziuă, răsă
timpul obligaţiilor în folosul. statului ia~ ·ritul soarelui, soarele la o suliţă pe cer.
bisericii să. se preocupe de marcarea tim- la prânzul cel bun, amiază, după amiază,
pului sacru, de duminică si de sărbătoare la cina mică, sfinţitul soarelui, amurgul
a timpului de odihnă. · ., serii, la întunecat, la cină, cina bună, mie-
Specificul activităţilor îl făcea pe ţă zul nopţii, primul cânta.t al cocoşilor, al
ran să manifeste indiferenţă pentru orele
zilei marcate cu exactitate de orologiu, 1 Ion Ghinoiu, Virstele timpului, Editura Me-
6Lucien Febvre, Le probleme de l'incroyance ridiane, Bucureşti, 1988, p. 44-45.

au XVI-e siecle. La religion de Rabelais, Pa- s Ibidem ; vezi şi Mircea Vulcănescu, Mito-
ris, 1968, p. 367. logie românească, Bucureşti, 1985, p. 437-438.
118
doilea cântat al cocoşilor, _al treilea cântat 1enţă individuală, veacul semnifică de ase-
al cocoşilor, zorile 9. menea întreg timpuJ12. Ţăranul are sen-
Un alt reper fundamental, anul astro- timentul că participă la eternitate din
nomic, marcat de cicluri sezoniere speci- lumea de aici iar existenţa în timp este
fice, cu spectacolul naturii care murea în considerată ca o existenţă în ceva viu.
fiecare toamnă şi reânvia în fiecare pri- organic şi nu în ceva inventat de noi
măvară furniza un model de succesiune după repere convenţionale.
temporară totdeauna identică, ce va cir- Concepţia ciclică a ltimpului - care
cumscrie o concepţie ciclică a timpului, privilegiază prezentul - impune totuşi
adecvată unei societăţi ce conservă atitu- intensităţi diferite ale percepţiei timpu-
dini şi automatisme pluriseculare ~i care lui, intensităţi care gravitează intre doi
era în natura sa intimă, profundă conser- poli. Avem de o parte intensitatea emo-
vatoare. puţin pregătită pentru schim- ţională a perioadelor de munci agricole şi
bare. Lunile anului. care frac;mcntează a marilor sărbători colective, când timpul
formal anul astronomic au in me!tlaEta- suferă o dilatare, iar la celălalt pol avem
tea ţărănească denumiri mult mai plas- de-a faice cu o diluare a timpului în se-
tice şi mai vii. care reflectă c•Jenimentc 7..oanele mai puţin favorabile activitâtilor
dR viaţă economică. dP natură agrară. colective, iarna îndeosebi. când viata co-
meteorologică sau din viata comunitară to tidiană intră într-o monoionie şi inactivi-
care au o semnificaţie în primul rând tate ce impuneau gesturi de un automatism
pentru o populaţie care se ocupă cu acti- cvasihi!bernal.
vităţi aarare ~i pastorale ~i pentru care Această racordare a concepţiei desnre
starea timpului şi soarta recoltelot· re- timp la marile ritmuri cosmice va d-::t naş-
prezintă una din marile obsesii 11. . tere unor atitudini mentale organice, fun-
Avem de-a face la acest nivel - cel damentale şi va determina o anume de-
mai profund ~i mai stabil al unei mPnta- taş-are a ţăranului de faptele din cotidian
lităţi rurale tradiţionale - cu o concep- care-i brăzdează şi determină existenta
ţie ciclică a timpului trăit de ţăran. care Si aici exemplele pot deveni mai nume-
repetă anual, Q"eneratii dună generatii ace- roase. Investigârnd surse de provenient!'i
lea~i experiente existenţiali:' fundamen- tărănească, insemnări marginale. date dP
tale. Bineinţeles că o asemenea oercepţie stare civilă, anchete ale autorităţilor vom
a timpului privilegia prezentuL tn accep- constata .ceea ce a fost prezentată C:J... o
ţiunea ţărănească a trăi în prezent în- mare indiferenţă" o mare atproxilln~tie :)
seamnă a trăi în veac. Tar n trăi 1n veac, ţăranului faţă de timp, de timpul fizic în
a viecui, înseamnă a trM jn lumea acear,- nerceptia noastră modernă. Astfel cu oca-
ta. Accenţiuni!P ~i conotaţiile ne scap;'i zia anchetei din 1726 reaHzată de auto-
în totalitate>. El oare să fie ceea ce noi rităţile imperiale in satele din Ţarn Fă
numim ltimo istoric. rlar nu numai atât. găraşului, cei care reprezintă comunita-
Veacul rlepăş~te timpul istoric ca noţiune t.ea sătească - judele, ·boierii, juratii -
pozitivă el are un sens spiritualist. isi declară vârsta -cu destul de mare arpro-
aproape mistic. Timpul istoric în accPP- xi:matie. Un exemplu la întâmplare din
ţiune::J. lui pozitivă se referă în exclusivi- multele :posibile : reprezentantii obstii din
tate la trecut, veacul in accepţiunea ţă Po:rumbacul de Jos: 1. Matei Boer, cir-
râneasdi acoperă un conţinut., o accepţi ('..a; 42 de ani, Ioan Popa, circa 44 de arni,
une_ mult mai bogc>):ă ce are în vedere Radu Popa, circa 50 de ani, şi idbMii fis-
trecutul. orezentul şi viitorul. adică ceer~ cali Com~a Florei, judele satului, circa 45
ce ~_-a petrecut şi ceea ce urmeqză să de ani, Man D<mc, circa 50 de ani, Iuon
sr> petreacă. Veacul este pentru tăran F1lore, circa 55 de ani. etc 13. Este de a-
timpul de aici. din Iumea aceasta. de 'când semenea semnificativ ,faptul că an-cheta
există, dar şi timpul duratei sale ca exis- comisiei Iankovics n-a reuşit să afle virs-
s Ibidem. 12 Ernest Bernea. Timpul la ţăranul român.
w Ibidem, P- 435. Contribuţii la problema timpului in religie şi
11 Toader Nicoară, Variaţii climaterice şi mnaie, Bucureşti, 1940, p. 22.
13 Ştefan Meteş. Situaţia economică a romi! ..
1nentalităţi colective in sec. al XVIII-lea şi în-
ceputul sec. al XIX-lea. in StComSatu Mare, nilor din 'Ţara Făgăraşului, I, Cluj, 1935, p
VII-VIII, 1986-1987, p. 261-262. 277-377.
119
ta exactă a lui Horea· şi a fiilor săi. Desi- pul Bibliei şi al creştinismului :primitiv
gur, că în acest caz putem invoca lipsa u- este înainte de orice un timp teologic.
nor surse precise, ca şi dorinţa ţăranilor Timpul "înC€'pe cu Dumnezeu" şi este do-
de a ascunde vârsta adevărată, dar cre- minat de "El". Pentru primii creştini e-
dem că avem de-a face cu o motivaţie ternitat~a nu este opusă timpului, ea nu
mai profundă. Anul exact al naşterii sau este decât dilatarea timpului la infinit ta.
vârsta exactă a copiilor nu av{;au o aşa Noul Testament aduce un element în plus
mare importanţă pentru ţărani, deoarece care va revoluţiona concepţia despre timp.
reperele care le ritmau existenţa eraE ma- Apariţia lui Cristos semnifică realizarea
rile ritmuri cosmice cu evoluţia loc impla- făgăduinţei. Intruparea dă timpului o di-
cabilă ; succesiunea noapte-zi, succesiunea mensiune istorică sau mai precis un cen·-
anotimpurilor şi a ciclurilor vegetale. vîr- tru şi un punct de reper. De acum înainte,
stele vieţii şi abia într-un al doilea plan, ,.de la zidirea Lumii" până la Cristos toa-
caJend.arul, ritmurile sărbătorilor, clopote- tă istoria trecutului aşa cum este ca re-
le bisericii şi relativ târziu ceasornicul ce latată de Vechiul Testament face parte
marca cu exactitate orele pe turla bise- din istoria mîntuirii 17 • lntruparea lui Cris-
ricii. Această relativă indiferenţă faţă de tos a adus certitudinea unei posibile mîn-
tim..n corespunde structurilor mentale ţă tuiri, dar implinirea ei spre fericirea tu-
răneşti şi contraT unor prejudecăţi nu con- turor şi a fiecăruia, rămfme pe s€ama şi
stituie semnul unei civilizaţii rămase în 1a latitudinea opţiunii individu<rle c:-~ şi a
Ul'Il1ă. Pentru ţăran cu siguranţă nu era istoriei colective. Creştinismul trebuie să
de prea mare utilitate cunoaşterea vâ1·s- renunţe la această lUJ111e, care nu este de-
tei exacte a copiilor săi, ora exactă a me- cât lăcaşul lui trecător, dar trebuie în e-
sei de pTânz sau nUJIJlărătoarea exactă a volutia lui tredtoare s-o accepte, s-o
anilor vieţii. V[rstele copiilor erau mai transforme, din moment ce ea este lo-
bine marcate de ciclurile vieţii. fiindu-i cul und-e se făureşte istoria prezentă a
suficient încadrarea în clasele de vîrst;'\. mântuirii individuale şi colective 1B.
(prima şi a doua copilărie, adolescenţ3, Dacă aşa cum se poate constata t1mpul
grupul oamenilor căsătoriţi, bătrîneţea), concret al ţăranului nu este decât 5ntr-o
}n timp ce naşterea îi impunea fiecăruia onrecare măsură creştinat (vezi reperele
- celor mai mulţi, dacă nu tuturor - laice care mrurchează momentele zillei, ca
o condiţie socială greu sau aproape im;.JQ- şi zilele să'Ptămânii sau lunile anului, oare
!"ibil de depăşit. n-au rezonanţe creştine), 1impul metafi-
Un alt nivel de percepţie a timpului în zic al ţăranului este un timp prin exce-
Jumea rurală îl reprezintă timpul creş lenţă creştin. In măsura în care p~ntru
tin, timpul bise'I"icii. Bi,serica şi-a adjude- t<"lran timpul este legat de eternitate şi de
cat de timpuriu şi aproape tota1 ,,monQ- divinitate notiunile de inceput şi de sfâr-
iPOlul" timpului, a dominat şi a guvernat şit al timpurilor depind de a~l~aşi deter-
in mod suveran timpu111i. Prin intermediul rninări. Diferite de 1impul matematic şi
calendarului creştin (sau mai exact spus fizic al ştiinţei unde începutul şi ..sfârşitl1l
rprin creştinarea şi adaptarea calendarului .<mnt repere convenr(:iona~e, pentru crestin
iulian) biserica a creştinat timpul spre a-1 în-:-P.~Purtu.J şi sfâ'l'Situl sunt cele ale lumii
folosi ca pe un instrument esential :spre :t în.s:işi. Iar în viziunea pe <!are biseri!Ol. a
creşrt;ina oamenii. Aşa cum a demonstrat ncreditat-o met"eu şi mereu, în{!eţmtul co-
Jacques Le Goff în cunoscutul studh.t de- indde intotdeauna cu ~neza iar sfârş.itul
dicat timpului în evul mediu 15 doctrina <'U ,Tudecata de Apoi. Toate începuturile
creştină a revoluţionat problema timnru.- "i sfârşiturile particulare sunt me:reu r<~
lui, ca şi problema istoriei de altfel. Tim- portate la cele două repere funda:m€'ntale
ale eschatologiei creştine Inceputul şi.
14 Pr. dr. Gheorghe I. Drăgulin, Cuviosul Di-
onisie Smeritul sau Exiguul. Două epistole des- sfârşitul apaTţin timpului, dar- ele nu sunt
pre problemele datei Paştelui şi Elementele cal- numai în timp. Le putem descoperi sen-
culului calendaristic şi pascal, in "Mitropolia Ol-
teniei". XXXIX, 1, 1987, p. 27-28.
~~ Jacques Le Goff, In Evul mediu; timpul 16 Ibidem, p. 93.
bisericii şi timpul negustorului, in Pentru un 17 Ibidem, p. 94.
r;zlt ev mediu, I, p. 91-116. 1~ Ibidem, p. 94.
120
.sul numai tOrtsiderâpd eternitat!Ja ca pre- t:..1.l că acelaşi fenomEn se ';a prOduce· b
:::-::nt si nu ca trec-u.t sau viito! - eEa c11n1 celclalte dou~ t,<lii n:-;·,·;in-c:, ti (Valahia _ş1
este tendinţă .semnbiiităţi1 moderne· 1:'_ Ţa Moldova) cu o întîrziere de trei patru de-
ranul ar€ sentimentul că -participă la eter- cenii faţă de Transilvania. . ..
nitate in lumea de aici şi existenţa în Timpul sacru, timpul care rămâne prin
tim.p este considerată ca o existenta in excelenţă timpul controlat de b~rică
ceva viu şi nu inventat de noi după. re- este timpul să1·bătnririi. Sărbătoare1. o-
pere convenţionale. cupă un Joc central in viaţa comunitătii
Modalitatea totală şi concretă prin care rurale tradiţionale. Ea adună in cadJ-ul
biserica şi-a adjudecat monopolul aproa- spaţial al satului intreaga comunitate a
pe total asupra timpului este calendarul. locuitorilor. Aceaslii mulţime sepai·ată
Acesta reprezintă fenomenul cel mai or- normal în indivizi şi grupUl; mici frimî-
~anic şi mai elocvent pentru a inţelege liale sau profesionale r~?ia cu ocazia siir-
Um:pul intr-o colectivitate ca cea a satu:... biitorilor proce~iunca ritual;\ a spatiului
lui românesc. Preluat de creştini, calcnd:t- şi timpului. Ziua d~ sărbătoare aduni1. di-
rul iulian a fost modificat şi adaptat in mineaţa la liturghie şi du.pă masa lct cir-
r::tpor1: cu preceptele creştini.smului. Oct.an- ciumă sau la horă pe 1.oţi membri eom-i.l-
t.a (intervalul de S zile în care era împăr nităţii care în timpul să;ptămânii se află
ţ.ită luna) este înlocuită cu săptămâna de răspândiţi la preocupările lor cot.idime.
7 zile, ziua a 7-a venind in creştinism diverse. Sărbătoarea este ocazia cea m;Îi
din tradiţia iudaică şi având semnificaţia adecvată în care se amalgamcază şi s-e
zilei Domnului. fn locul sărbătorilor pă cristalizează solidarităţile comunităţii ru-
gâne creştinii au introdus noi sărbători, rale. Timpul sărbătorii este de asemeiH'a
noi praznice şi rânduie1i precum şi postu- şi timpul dens al marilor descărcări e-
rile, în concon:lanţă cu învăţă.ttu'a biseri- moţionale. Motiv pentm care tl~ebuia să
cii instituită de sinoade şi concilii 20 • La remarcăm că solidaritatea conmnităţilor
1580 ~n ur'ITla reformării calenda.ru1ui iu- rurale nu este una ideală, deoarece in ciu-
lian de către papa Grigore al IX -lea in da unui echilibru .pe ('_.are-1 găseşte sau
ţările Europei occidentale s-a adoptat noul regăseşte cu aceasă ocazie, disensiunile
calendar, care corecta diferenţa de 13 zile intcm-e obişnuite în sânul oricărei co-
dintre calendarul civil şi cel astronomic. lectivităţi se cristalizează, se agravează
tn Transilvania calendarul gregorian va sau chiar explodează în zilele de sărbă
fi adoptat oficial în perioada cuprinsă in- toare. Este notmiu faptul că aproap~· in
tre septembrie 1602 şi octombrie 1612 ~~. toate cazurile răzmeriţele şi dezordini1e
Tn lumea românească ortodoxă a Transil- sociale sau iscat cu ocazia unor sărbători
vaniei va !I'ămâne în uz vechiul calf'n:dm· sau· târguri (acestea din mmă un fel spe-
d<>. .r prin fenomenul de aculturaţie sistemul cific de ,,sărbătoare") n.
cronologic folosea în numerotarea .anilnr ~bătorile constituie cea mai puterniCă
Jmbele repere; atât de la zidirea .lumii. formă de manifestare a solidarităţii - a-
.dt. şi de la naşterea lui Cristos .. Folr.sirea lătiu.i de responsabilitatea colectivă îri' ce
. celor două sti1uri se va suprapune in tot priveşte obligaţihle seniori~lc - iar reu-
sE'C. al XVIl-lea şi în primf'le. trei decenii niunile comunităţilor rurale - care· rit-
;J.]c celui următor. Inc-eoând cu. cleceniul mează existenţa ·ţărănească posedă in cJ
al patrulea din sec al XVIII-lea in a~clc poca pe care o avem în v.edere, vitalita-o
si documentele emise de către elitele rote care pentru sensibilitatea modernă sau
mâneşti, ca şi in însemnări de sta.re civi- chiar post-modernă este greu de ·inţeles
. lA, etc. devine preponderent stiiul nou, sau de imaginat. Sărbătorile reprezintă de
deşi sporadic vor ri1ai apare. notaţil care f.apt, momente ·de eliberare efemeră de
vor folosi ·ca reper notaT"ea anilor d~ la sub presiunea constrîngerilor de tot felul
facerea lumii. Se cuvine menţionat f:tro- -naturale, sociale- un moment de paro-
xism al trăirilor emoţionale. După zile sau
19 Ernest Bernea, op. cit., p. 96.
:!JPr. dr. Gheorghe I. Drăgulin, op. cit., p. :!! Robert ::\Iuchembled, Culture populaire et
27-28. culture de.~ elites dans la France Moderne, (XV-
:n Francisc Pali, Do<:umentc privind· 1stor ia c-XV Il l-e siecle), Pads, F'lamm<Jrion. HJ91, p.
României, Introducere, 1, Buclll"eşti, 1956, p. 64.
121
15 - Revista Jdistriţei
săptămîni de muncâ şi de gri.ii.~otjoien_e (3. şep). Ziu.a Crvcii .(14 .6,€;ţ'1.), Sf. Paraschir
de tot felul comunitatea se elibereaza. va ·(Vinerea Mare, 14 odoinbrie), Sf. Du-
Manifestarea acestei eliberări S€ traduce mitru (26. oct.). Sf. Arha11gheli Mihail .şi
prin acti-vităţi specifice ~. dntece, dan- GavJ.-il (8 nov.). Intrarea i_n biserică a sfin-
suri, pet.rece1i - şi se sfîrşeşte in multe tei Născătoare (Lă.o>ata secului de carne,
din cazuri cu orgii şi violenţe, răzmeriţe 21 nov) la care se adaugă Invierea Dom-
şi chiar revoltc populare. lnlilni..m cu o:- nului (sfintele .Paşti) şi Rusaliile, mari săr
cazia sărbătorilor acte şi gesturi altminteri bători cu data variabilă 2C>.
interzise. In sensibilitatea . colectivă săr Relevant pentru mentalitatea colectivă
bătoarea este revelaţia unei lumi fără ni se pare a fi semnificaţ-ia şi sensul ma-
constringe1i, ocazii cu care 1·ăzbat în sub- rilor sărbători ale calendarului creştin in
COJl.?tientul colectiv, în ciuda creştinării, viaţa comunităţilor ardelene. In pofida
atavisme ancestrale, mitul virstei de am· prezenţei unor rudimente- de credinţe şi
sau al unui haos şi dezordini primitive. practici păgine, precreştine - reflexe a-
Sunt semnificative în acest sens apeluri,Je ]uvionare al:e unui culturi populare tra-
autorităţilor bisericeşti la cumpătare şi diţionale tot mai asaltată de .cultura mo-
la temperarea exceselor cu ocazia marile dernă - sau tocmai datorită persistenţei
sărbătmi. Prin dansuri şi festivităţi săr unor asemenea reminescenţe aceste sărbă
bătorile deschid fiecărui membru al co- tori îşi relevă o semnifieaţie in primul
lectivităţii poarta spre o altă lume posi- rind creştină. Marile sărbători creştin~
bilă, oferă indivizilor ;posibilitatea de con- reiterează :pentru credincioşi reperele e-
tact şi socializare, iar in sensibilitate co- senţiale din viaţa lui Cristos, a Sf. Fecioare
mună lasă amintiri durabile, mereu reme- ca şi a numer~ilor sfinţi, modele de ur-
morate 2:1• mat şi repere :oe calea mintuirii fiecă
Ortodoxia oferea un număr însemnat de ruia. Aoeasta este semnificaţia principală
.să.rbători credincioşilor. Sinodul bisericii pe care biserica se va strădui s-o acredi-
ortodoxe din 1627 tinut la Alba Iulia sub teze şi"s-o consolideze 'iri conştiinţa şi sen-
păstorirea mitropolitului Dosoftei con5.:1- l';ibilitatea credincioşilor printr-o propa-
ara drept canonice un nucrnăT de 73 de j!ati.dă asiduă şi persuasi·vă. In acest sens.
sărbători, Ia care se adaugă 52 de dumi- ~răciunul cu Naşterea Domnului - ;Jl"P
nici. Avem aşadar un total de 125 de zile c::f'mnificatia sa nrofundă - de întrun!=!rP
de săt<bătoare într-un an, care reprezen- a dumnezeirii. Boboteaza semnifică bot~·
tau .în procente 37% din zilele unui an 7.Ul si spălarea năcatului originar .:_ l!es-
calendaristic 24 • La sfîrşitul secolului al t11l formal dar şi nrofnnd mistic c'e atest<~
XVII-lea cele mai importante sărbători ralitaJ.ea de creştin. Paştelt" cu răsti~irf'a
·recunoscute ca atare "sărbătorile şi praz- ~i 1nvierea Domnului se-Tnnificil. cerliturli-
nicile mari de peste an" - cu o expresie "f'a salvării. in timn re sărhi:l·tori. 01. ~f.
consacrată- erau următoarele :·Naşterea
Gheorghe, Sf. Petru si. Pa-lrel. Sf. Di.mitri4".
Domnului (Crăciunul. 25 dec.). Botezul Sf. Arhangheli Mihail si Gavril Sf. Niro-
Domnului (Boboteaza, 6 ianuarie), 40 de ·1;~ - s1nt m~nife.stări ::~le culh1lul sUn-
mucenici (9 martie). Buna Vestire (Blago- . Hlor nrntE'ctoT-i. care tr"'duc-e revoi'l (lf'
veştenia, 25 martie). Sf. Gheorghe (Sîn-
nrotF>r.ti~ :t:i anăr~T.f! Într-1ln 1111iVPrS ;,1
giorz, 23 aprilie). Sf. Petru (Sinpetru; 8 inseci,r:it.::itii 'OOnulat de forte ·,;,.~lf.firF'. o.<;-
iunie), Sf. Uie Proroc (20 iulie). Schimba-
tile. Cu1tnl Fcdoarei. ::otlt ne ri'isnîl'ldit. r~'
rea la faţă (Probrejen.ia, 6 august), Sf. ~ ad~rent.ă deosebită in. rîndul nonulatiei
M.arie mare (15 august), Sf. Marie miCă,
feminine, dar nu numai, semni1ică de a-
semenea nevoja de protectie si ajutor în-
~ Robert Mandreu, Tntroduction â la France
Moderne. Essai de psychologie historiqut, Paris, tr-un .univers. în .care insecuritatea şi in-
1962, p. 188-190. confortul, material şi spiritul erau om-
!4 Aurel Rădutiu. Timp de munr.ă şi zile eLe nipre?.ente.
sărbătow·c in Transilvania (8ec. XV II-XV III)
în Civilizatie medievală şi modernă româneas-
că. Studii istorice. volum în!:Tijit de Nicolae Ed- "" Nicolae Drăgănescu. Cea mai veche carte
roiu, Aurel Răduţiu, Pompiliu Teodor, editura Rackocziană in AliN, I (1921-1922) p. 258-
Dacia, Cluj-.!';r.poca, 1%5, p. 215. 259.
122
Dincolo de aceste conotaţii metafizice, sca·ză pe un ·teren mişditor pe care lipsa
care ritmau derularea raporturilor cre- datelor istorice coerente ne opreşte să ne
dinciosului cu Dumnezeirea, sărbătorile aventurăm.
creştine erau in funcţie de anotimpuri, Deşi biserica parc la prima vedere stă
reperele existenţiale, care marcau inter- pîna absolută a timpului sărbătorii, im-
vale de timp cu activităţi specifice. din pactul modern, în speţă cel austriac, cu
viaţa. comunităţilor rurale, de natură a- tendinţele sale ce.ntralizatoare şi reforma-
grară sau pastorală (aratul şi semănatul, toare va desfăşura un adevărat asalt asu-
ie.şitul turmelor la păşune, începutul se- pra timpului .sacru al lumii rurale din
cerişului, culesul, tăiatul porcului, etc), Transilvania cu intenţia de a-l controld
sau marcau lichidarea obligaţiilor indivi- si apoi de a-l asuma în propriul său be-
zilor sau comunităţilor faţă de stăpîni sau neficiu. ·
de stat {achitarea unei părţi din obligaţii După ce făcuse faţ.ă presiunii calvinE>
la Sf. Gheorghe sau la Sf. Dumitru). Ace- de subordonare in sec. XVII, biserica or-
iaşi rol de a jalona intervale specifice de todoxă va suporta tatonările in vederea
timp, cu rol profilactic, igienica-sanitar a, realizării unirii cu biserica catolică, iar
veau sărbătorile care marcau începutul şi apoi odată cu realizarea acestui act cu ~ro
sfîrşitul posturilor - perioade specifice funde semnificaţii, va fi presată in paralel
ce precedau marile sărbători şi care im· de încercările de impunere a calendan1lui
puneau interdicţii alimentare şi comporta- gregorian - ce funcţiona in Transilvania
mentale, şi care reglau în timp viaţa ex- l'eligiilor recepte. Această încercare, tot
terioară şi interioară a comunităţilor de mai presantă şi asiduă de-a lungul intre-
credincioşi. .gului secol al XVIII-lea va .sfîrşi Pl'În a
Ne situăm aici la unul din nivelele unei impune o reducere drastică a nwn.:~rului
mentalităţi colective în ce priveşte atitu- de sărbători ale celor două confesiuni de
dinea faţă de timp şi fată de sărbăt01;, Tn care ţineau românii transilvăneni. Astfel
mediile româneşti tradiţionale identificăm od:=ttă cu încorporarea Transilvaniei în
la alte nivele ale mentalităţii colective. imperiul Habsburgilor şi cu gravita1·ea ei
credinte arhaice păgine, precreştine, ră spre Europa centrală şi apuseană, timpul
măşiţele unei culturi populare (taxat(> sacru al sărbătoririi va intra sub inciden-
drept superstiţii de o cultură aulică tof ta unE'i culturi de tip occidental care se va
mai ofensivă) care pun în E'videntă .sem- strădui prin instrumente administrative
~ii dizloce în favoarea sa vechile habitu-
nificaţii obscure legate de sărbătorile cre';'-
tine ... Ţinerea" a nume1·oase sărbători ne- dini, ritmuri şi comnortamente tempm·al-e
canonice si a unor zile nerecunoscute dt' din lumea rurală românească. Cercurile
biserica oficială. po~te avea o ~.pmnifica vieneze vor încerca să impună prin inter-
tie magică. cu rol de protectie şi nro!lue- mediul unei cultm; moderne şi nrin mă
ritate. ca şi persi!itenta unm· motivatii la suri administrative un monopol asunr::t
fel de obscure de sor~int.e pă!flnă - id{'n- timpului sacru al tăranului şi .să-şi imnu-
J:.ă si in acest dom('niu atih1dinea sa fat.!l
tificate şi .c::tudiate rl~ etnolol!i ~i folc1o-
l;şti in sec. XIX şi XX - denotă ;_sumaren de timP. Astfel în sinodul din 14 Sf'DÎBI11-
organică a acestor credink si convin~eri
brie 1700 .se hotărăşte ca .si'irbătornp si'i ş;.,."'
tină doar cele ..însemnate în Ceaslov ru
~n~st.rale c:=tre tarau sensibilitatea c-n1Pc-
tivă si care ne oferă mărturia cea m'li W'-
slove roşii şi cu nolileu şi evan~helii ".
levantă asunra modului lent. anroane in-
Sînt indicate c.a . dezlegr~te" un număr de
nerr:ent.ional ;:~l din::tmirii dună ra1·f' .c::(" 45 de sărbători. la care dacă adău~ăm celf'
.c::~l,imhi'î. 1:1 -nivelel0 cele m::~i nrof1111df'
!12 de dumb1ici vom constata că ,"\u răm::1s
mentalităţile 26. Investigarea însă a rapor- în uz 1m număr d.P !17 zile de .sărbătoai"-~
turilor dintre semnificaţiile profunde ale pe an 2'. Comparind numărul •a('estor::t cu
sărbătorile ,.dezlegate" de sinodul din lfi27.
sărbătorilor păgine şi cele creştine ne pla-
vom constata că sub presiunea calvină şi
~'6 Simion Florea Marian Sărbiitorile la I'O-
catolică biserica româ.nească din Ardeal
mâni, 1-III, Bucureşti. !89&-1899-1901. ; Tu-
dor Pamfilie, Sărbătorile la români, 1-III, 191iJ
1913. " Aurel Răduţiu, loc. cit, p. 217.
123
pierduse ·un număr de 28· de zile de săr- ză din partea credincioşilor o rezi8tenţă
bătoare. greu de înfrânt şi de dizlocat prin ţ>aten
După momentele: de criză (1703-1711) tc imperiale, deoarece avem de-a face cu
şi cele de reorganizar€' administrativă şi habitudini şi prejudecăţi seculare, care
religioasă cercurile au!ice imperiale vor învederează ritmuri proprii, asumate or-
incerca într-o primă fază uniform1zarea ganic de percepţie a timpului.
calendarului biseric-esc, prin impunerea Criz·a internă şi externă prin care va
românilor uniţi a calendarului gregorian trece imperiul Habsburgic la mijlocul
şi prin impunerea sărbătorilor catolicilor sec. al XVIII-lea (reacţia la unire a româ-
pentru românii din Transilvania. La 2B nilor ortodoxi, ca şi presiunile Carloviţu
noiembtie 1732 un rcscript împărătes::: va lui ~i a ruşilor pravoslavnici. războaiele
încerca să impună această regulă genera- cu Prusia şi Războiul de 7 ani), va im-
lă, dar măsura va stîrni reactii de ~mpo pune o nouă politică mai tolerantă faţă
trivire din partea românilor, inclusiv a · de ortodoxie. Curtea vieneză va permite
epicopului Ioan Inochentie Micu 28 • In a- o relativă independenţă rituală pentru su-
nul 1747 este din nou reînoit şi publicat puşii săi de rit oriental. In acest climat
decretul din 173~ care prevedea extinde- de restituţie parţială bisericile româneşti
rea sărbătorilor catolice şi asupra supuşi vor încerca să reactualizeze o parte des-
[or de rit ri'isăritean, dar de data a:::easta tul de însemnată din numărul mare de
precizările suplimentare vin să atenueze sărbători pe care le aveau în uz înainte de
duritatea măsurii. care tindea la unifica- unirea cu Roma şi chiar înainte de a in-
rea ritului - de menţinerea căruia a fost tra sub tutela calvină. Petru Bob inven-
condiţionat însăşi actul unirii. Decretul taria la mijlocul sec. XVIII un număr d~
devenea obligatoriu pentru comunităţile 91 de sărbători din care 63 sărbători mobi-
in care supuşii de religii diferite trăiau le şi 28 de sărbători fixe 31,
împreună. iar în ce-i priveşte pe neuniti Dar în pregătirea unei rezolvări defi-
aceştia sînt opriti în sărbătorile catolici- nitive a problemei sărbătorilor credincio-
lor numai de la munca cîmpului. La 17 32 şilor de rit oriental într-o manieră raţio
se mai adaugă prevederea că neunitii sînt nalist pragmatică, curtea vieneză va încerca
opriţi a lucra pe dmp în sărbătorile cato- cu tenacitate citeva reglementări provi-
licilor numai pe perioada cît dure:rd1 sluj- zorii. Astfel prin regulamentul iliric din
ba religioasă, între orele 8-11 29 • In ace, 1771 românilor şi sârbilor ortodoxi, supuşi
laşi timp presiunile curtii vienez.e se în- mitropolitului de Carloviţ li se concede păs
dreaptă şi înspre catolici. urmărind roou- trarea ca1endarului vechi. iar în loca.lită
cerea numărului de sărbători pentrn cre- tile în care .aceştia trăiau împreună cu ca-
dincioşii acestei reliţrii. L'l. 1753 scnum1l tolicii. credincioşii de rit oriental sînt o-
papal concPde să reducă numărul s~rb8- bligati să serbeze împreună cu aceştia pri-
tarilor catolice. Sînt eliminate C'l sărbă ma zi a marilor sărbători (Paşti. Rusali.i.
tori canonice <1 treia zi dr Paşti. şi de Ru- Crăciun. Joia Verde), ca si duminicile.
sa'lii. ca si '2 din cele !i sărbăt0ri dedicate Sărbătorile nroprii vor putea fi tinute ca
Sf. Fecioare 3°. Deşi măsurile de imnunere înainte până la găsirea unei soluti.i defi-
a acestor dP.cretf' vor fi relu;;~te sistematk nitive d.P reducere a numărului de sărbi'l.
şi cu tenacitate într€ anii 1747---1765. ele tori pe baza propunerilor făcute de epis-
nu vor reuşi să se impună în comnorta- roni. Sinodul din 1774 va nroced:=t]:=~ re-
mentul cr.Pdincioşilor. Asa cum s-a con- rlucerea numiîn1lui de sărbători ale orto-
statat cu ocazia tratativelor pentru unire . docşilor din Imneriu la 42. număr confir-
. obstinaţia în a menţine ritul şi sărbătorile mat d.P altfel si de al treilea regulament
după vechiul calendar s-au dovedit. deo- · i]i,·ic din J 779 32. · -
sebit de puten1ice. iar cri?:a unirii de la In ce priveste zilele de sărbătoare ale
mijlocul secolului (1744-1761) evidenţia- uniţilor de rit oriental din întreg im-
peT1u - croaţi. ruteni, români - prin si-
:l"d Ibidem, P.219.
:19 Ibidem, p. 220 ; George Bariţiu, Părţi alese :n Ibidem, p. 225 ;
din Istoria Transilvaniei pe douii. sute de ani :J"l Gr. Popiţi, Date şi documente bănăţene
în urmă. I, Sibiu, 1880, p. 407-408. (1728-1887j, I'imişoara. 1939, p. 43-44; A. Ră
;s., Ibidem, p. 220 ; G. Bariţiu, op. cit., p. 398 ; du';iu, loc, cit., p. 225 ;
124
nodul de la Viena din 1773, din 29 de săr somaţi să constituie ei înş~i- un exemplu
bători cite erau în uz în dieceza Făgăra prin lucrul la cîmp şi prin neadministrarea
şului vor fi eliminate 13 şi vor rămîne litw·ghiei în aceste zile :.m. Noi comporta-
,.dezlegate" doar 16 sărbători. Pentru cei- mente faţă de timp se vor sesiza în dura·
lalţi uniţi din imperiu rămâneau de ase- ta lungă, nenumăratele interdicţii şi ta-
menea un număr de 16 sărbători din 30 buw·i prezente la nivelele profunde ale
la croaţi şi de asemenea 16 din 34 la ru- mentalităţii ţăJ.·ăneşti vor persista pînă
teni :! 3• La cererea Mariei Tereza, însăşi tîrziu de-a lungul întregului sec. XIX ş.i
papa Pius al VI-lea va aproba cererea de chiar în secolul XX.
reducere a numărului sărbătorilor şi va Fără îndoială că, presiunea bisericii, 'in
notifioa printr-o scrisoare către episcopul tendinţa sa de a crcştina timpul şi. pri..P.
de Făgăraş, de Muncaci şi Sviniţa apro- el oamenii în secolele p1·ecedentc, ca şi.
barea sărbătorilor statornicite în comun presiunile statului habsburgic, raţiona
la Viena pentru toţi catolicii de rit bizan- list şi fiziocrat în intenţia şi concepţia cer.,.
tin din imperiul Habsburgilor 34. curilor diriguitoare vieneze au încercat
In ce priveşte sărbătorile ortodocşilor, să regleze în sens modern şi să raţionali
la 1784 Iooif al li-lea va relua problema zeze timpul ţăranului. Dacă nici timpul
dispunând ca episcopii neuniţi din Unga- sacru al sărbătorii nu va rezista asaltului
ria şi Transilvania să .facă propuneri de raţionalist, sfîrşind cu reducerea drasti-
reducere a sărbătorilor în biserica orto- că a sărbătorilor tradiţional;', intruziuni-
doxă. Sinodul ortodox de la Sibiu va face le vor fi cu atît mai spectaculare în ceea
propWleri de reducere a numărului de oe priveşte timpul de muncă al ţăranului
sărbători iar ~a 22 mai 1786 în sinodul de sub unghiul obligaţiilor în muncă datora-
'la Carloviţ se vor avansa Curţii vieneze te domnilor de pământ.
propuneri cot1espunzătoare. Decretul lui Din nevoia de a face domeniile şi ex-
Iosif II din 7 august 1786 va sancţiona re- ploatarea pămîntului cât mai profita.btle,
gimul sărbătorilor propus la Carloviţ şi de a-1 descongestiona pe ţăran de multi-
le va extinde şi asupra Transilvaniei 3:;. ple şi împovărătoare servituţi faţ.ă de dom-
Aceste hotărîri vor rămîne în vigoare în nii de pămînt, statul austriac va interve-
tot restul secolului : al XVIII-lea şi în tot ni în relaţiile urbariale, :prin reglementări
secolul XIX. urbariale, prin patente şi dispoziţii spe-
Cum se rpoate constata, sărbătorile uni- ciale care vizau mai ales natura şi -cuan-
ţilor vor fi drastic reduse de-a lungul u- tumul obligaţiilor iobăgeşti. Toate aceste
nui secol la 16, din nevoia de a le egaliza măsuri au afectat într-o manieră consi-
cu cele ale catolicilor dar şi din raţiuni derabilă vechile comportamente şi obiş
econoanioe, în timp ce cele ale ortodocşi nuinţe vis-a-vis de bmp ale ţăranului şi
lor vor rămâne într-un număr mai ridicat au introdus într-un domeniu unde stăpânea
(27 plus duminicile), dar oricum mult re- arbitrariul şi regula bunului plac, ordine,
duse faţă de sărbătorile tradiţionale ale raţionalizare, un mai mal'e grad de exac·
ortodoxiei. Cel puţin formal, la nivelul titate şi dispoziţii precise.
hotărârilor sinodale şi a măsurilor admi- In IS€c. .al XVII -lea sub .principii pro-
nistrative, rezultatul măsurilor de raţio testanţi presiunea asupra tTmpului de lu-
nalizare a fost o reuşită. In practica de fie- cru al ţăranului se accentuează. Din cele
care zi însă, şi în profunzimea mentali- 365 de zile ale unui an calendaristic 125
tăţilor încercarea aceasta de a guverna r~prezentau duminicile !'i sărbătorile, iar
timpul sacru al ţăranului încercarea s-a robota repr-ezenta în jur de 100 de zile lu-
dovedit aproape un eşec. Stau mărturif' crătoare. Cealaltă treime rămânea la di.<>-
numeroasele circulare episcopale prin ca1'E' poziţia ţfu·anului pentru nevo.ile sa1e :li.
se cerea preoţilor impunere ca zile de lu· După anotimpuri şi sezoane, două treimi
cru a sărbătorilor suspendate, preoţii erau din cuantumul de timp datorat stăpânului
de pământ era pretins vara (cu ocazia mun-
33 Michael Laske, Synodus Episcoparum RittLs
Byzantini ex Antiqua Hungaria Vindobonae A. JU 1bidern, p. 227-22& vezi şi St. Buzilă, Do-
1773 Celebrata, Roma, 1775, p. 79. cumente bisericesti, in "A.S.", nr. 15, 1931, p.
34 Ibidem, p, 296-297 şi 297-298; 31-32 ; nr. 20. 1936, p. 266 ;
~ 5 A. Răduţiu, Toc. cit., p. 226 ; ..,, Ibidem, p. 216.
125
cilor agricole de bazâ - arat, semănat, nă, jelerii fără loc în cîmp o zi pe săptă·
cosit, strâns, cules) iar· cealaltă treime i.:"1r- mână. Se face o precizare explicită, ca
na şi consta mai ales în munci casnice. urmare a deselor încălcări, duminicile şi
Presiunea asupra timpului rămas la dis- zilele de sărbătoare sunt exceptate de la
poziţia ţăranului se intensifiCă in tot se- prestarea robotelor w.
colul XVII, iar la inceputul celui urmă Intruziunea statului în raporttrrile de
tor dieta de la Sibiu din 1714 va reuşi să mLmcă nu se va opri aici. Printr-o nouă
legalizeze cele mai ridicate obligaţii în reglementare urbarială din 1767 aplica-
muncă ale iobagilor. Din hotărîrile dietei bilă în cornitatele vestice (Arad, Bihor,
reiese că iobagul are de prestat domnului Satu Mare, Maramureş) se stabileşte un
patru zile pe săptămână - după cum va fi cuantum de muncă mult mai scăzut decât
voia stăpânului, cu braţele sau cu vitele. in comitatele principatului ardelean. Ro-
Jelerul este obligat la trei zfle. Legea mai bata iobagilor cu o sesie întreagă repre·
preciza că iobagul nu va presta mai mult zintă o zi pe săptămână cu vitele şi două
de 208 zile din cele 365 ale anului, iar je- cu palmele. Jelerii cu casă sunt datori cu
lerul nu mai puţin de 165 de zile. După 18 zile pe an, iar cei fără casă cu 12 zile
cum se poate constata obligaţiile ating pe an. Ziua de muncă incepe la răsăritul
cote deosebit de ridicate. Din cele 278 de soarelui şi se termină la apusul soarelui.
zile de lucru 208 reveneau domnului de Ea se prestează efectiv în acest interval
pă...mânt din partea iobagului sau 165 din in sezonul de iarnă (lunile noiembrie, de-
partea jelerului. Pentru munca pentru cembrie, ianuarie, februarie). In sezonul
sine iobagului îi rămâneau un număr de de vară ziua de muncă este ziua lumină
minim 70 de zile iar jelerului de maxim iar mersul şi venitul de la locul unde se
122 de zile lucrătoare 38. Din punct de ve- prestează slujba se socotesc în cuantumul
dere al sezonului timpul de muncă se di- acesteia. În campaniile agricole domnul
lată vara, cu ocazia secerişului, cositul şi poate pretinde într-o săptămână .sJ:ujba
strânsul fânului ; vara slujba devine neli- îndoită, dar numai odată la două săptă
mitată prin abuz, după cum o arată nume- mâni, in săptărnâna următoare ţăranul fi-
roasele plângeri ale iobagilor :m. Cum se ind degrevat de slujbă. Din totalul cuan-
poate constata obligaţiile impuse de dieta turnului de muncă datorat domnului de
ta din 1714 ating cota cea mai ridicată. :Pământ 1/4 este repartizată pentru sezo-
Nobilimea transilvană va profita de crinul de iarnă, iar celelalte 3/4 pentru lu-
za în care se aflau Habsburgii în urma nile din vară "-1.
răscoalei conduse de Francisc Rakoczi II În Transilvania o reglementare asemă
pentru a-şi impune faţă de iobagi aceste nătoare vine în 1769 sub numele de Cer-
sarcini oneroase. Du;pă refacerea şi conta Puncta, care consacră legal, un cuan-
solidarea autorităţii în Transilvania sta- tum de muncă vizibil mai ridicat pentru
tul austriac, curtea vieneză se va implica comitatele ardelene. Iobagul este dator a
în relaţiile de muncă încercând o limitare presta 4 zHe pe săptămână cu palmele,
şi o raţionalizare a obligaţiilor iobagului sau 3 zile pe săptămână cu vi:tele; jele-
ce urmăreau o uşurare a sarcinilor aces- rul cu sesie 2 zile cu palmele sau cu vi-
tuia dar indirect vizau o creştere a veni- tele iar jelerul fără sesie 1 zi pe săptă
turilor fiscului. Printr-un rescript urba- mână cu palmele tt2.
rial din 25 februarie 17 4 7 dat de Maria La 1780 î:mplh'atul Iosif al II-lea reali-
Tereza .se stabilesc ca regulă limite mai zează o reglementare urbarială pentru co·
scăzute în ce priveşte obligaţiile de ro- mitatele bănăţene- Caraş, Timiş, Toron-
hotă ale .supuşilor faţă de domnii de pă· tal. Robotele săptămânale sunt stabilite
mânt : iobagii cu o sesie întreagă aveau în funcţie de mărimea sesiei şi varia în-
de prestat trei zile cu vitele sau patru zile tre 2 zile cu palmele sau 1 zi cu vitele,
cu palmele pe săptămână ; jelerii cu do-
uă locuri in câmp două zile pe săptămâ-
•; A Rădut.iu, loc. cit., p. 220 ;
41 A. Hăduţiu, Reglementarea urbarială a Ma-
Ibidem, p. 219.
:il riei Tereza din 1767. Textele romaneşti, în AIIA,
:a David Prodan. Din Istoric! Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1979, XXII, p, 301-336 ;
Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 281- v A. Răduţiu, Timp de muncc1 şi zile de săr
287; bătoarr.,, p. 221 ;
126
sau 104 zile pe an cu palmele, respectiv îndemâna ţăranului-grănicer. Noile atitu-
78 de zile, sau 62 de zile. In funcţie de dini faţă de timp vor accelera ritmw·ile
sezon 1/4 din ~ul de muncă este re- de racordare la modernitate a acestor zone
zervată pentru lunile din iarnă, iar cele- din Transilvania şi Banat, cu consecinţe
lalte 3/4 pentru lunile din vară 4J. resimţite de sensibilitatea rurală în du-
Deşi în acest domeniu statul se va ma- rata lungă '<4.
nifesta ca un arbitru între domnii de pă Deşi continuă să se raporteze la timp
mânt şi SUipUŞii lor, intervenţia statului e- sub cele două atitudini esenţiale pentru
ra îndreptată in favoarea ţăranilor şi in- mentalitatea ţărănească - timpul natu-
direct in cea a statului ~i perceput de ral, marcat de marile ritmuri cosmice şi
lumea ţărănească în persoana împăratului. timpul bisericii, timp metafizic :profnnd
Putem identifica aici, în aceastA interven- spiritualizat - de-a lungul unui segment
ţie, încă unul din multiplele resorturi ale cronologic de mai bine de un secol înce-
ataşamentului dinastie ,al ţărănimii arde- pând cu instalarea Habsburgilor in Tran-
lene, materializat în mitul bunului îm- silvania, asupra celor două maniere fun-
părat. damentale de a percepe timpul va presa
O nuanţă calitativ diferită asupra ati- într-o manieră puternică un timp deper-
tudinii .faţă de timp o evidenţiază lumea sonalizat şi raţional, timpul statului mo-
rurală românească din afara comitatelor dern, care cel puţin la un anume nivel,
iobăgeşti, anume din pămîntul regesc şi va încerca şi va reuşi într--o anwne mă
apoi din a doua jumătate a sec. XVIII - sură să dizloce modalităţi tradiţionale de
din zonele de graniţă ale Transilvaniei şi a percepe tillljpul şi de a se raporta la el.
Banatului. In aceste zone ţăranul liber şi Printr-o cuantificare mai strânsă, printr-
ţăranul devenit grănicer deşi î.5i recapă un calendar mai raţionalizat, prin frag-
tă condiţia de om liber, nu mai rămâne mentări mai scurte dar mai exacte statul
el stăpânul absolut al timpului său. Obli- va urmări să transforme în sens modern
gaţiile graniţei, ca şi disdplina militară comportamentul lumii rurale faţă de timp.
a condus cum era şi fi.resc la o raţionali Fără îndoială că în perioada avută în ve-
zare a ti.rn!pului, iaT disciplina cazonă pro- dere avem de-a face cu organizarea efor-
verbială a imperialilor, a reprezentat o tului statului modern - aceste efortw·i
experienţă inedită pentru români şi se va vor atinge doar nivelul comportamente-
afla la originea unei noi atitudini faţă de lor publice de suprafaţă - la nivelul pro-
timp. Avem de--a face in confiniile mili- fund conservându-se încă pentru multă
tare ale Transilvaniei şi Banatului cu un vreme maniera tradiţională de receptare
timp mai riguros marcat şi raţional îm- şi manifestare .faţă de timp.
părţit între un timp al serviciului pe gra-
niţă, un timp de campanie, şi un timp la
44 V. Bichigean. Stat·utul grănicercsc, în AS,
~ Ibidem, p. 222--223 ; David Prodan, Regle- ~nr. 8, 1927, p. 76-92 şi nr. 9, 1928, p. 104--
mentarea urbariald din Banat de la 1780, în 121 ; Regulamentul iliric, în Gr. Poplţi, Date şi
AIIA, Cluj, XII, 1969, p. 311-320. documente băndtene, p. 28-52 ;
DIE ZEITAUFFASSUNG IN DEM RUMXNISCHE~ DOROF
- Zusammenfas~ung --
Die ZeitauffasWlg der biluerlichen Welt Sie- unschlussing bleigt. Die Zeitvcrteilung innerhalb
benblirgent triigt dazu bei, dass man dadurch der Tageszeit bleibt dem Bauer fremd. D<-r Staat
an ihre WelteinschâtzWlg gelangen kann. Dan hat ~ich darwn bemuht, dass die Zeitregelunr.r
Erleben der Zcit auf dem Lande ist die Achse. das tăgliche Leben auch auf dem Lande bestim-
worum die anderen Lebenwerte kreisen. Es sincl men wird. Dadurc, da<;.<; cler Staat rationali-
vm· allem zwei Kategorien dcr Zcit zu unter- siertere Kalendăre verbreitet. Pinc genauere Zei-
scheidei!, die der heiligen, die von der Kirche teinteling cinsetzt. hat man vcrsucht, die mo-
regiert wird, und die der naturverbundenen derne Zeitvorstellung auch auf dem 1.an de
Zeit. die mit elen grossen kO<;mischen Rythrnen d urchzusctzen.
in Verbindung steht, zwischcn denen cler Baucr
127
ASPECTE PRIVIND DINAMICA INTELECTOALITAŢII
JURIDICE DIN TRANSILVANIA IN PERIOADA
DUALISMULUI AUSTRO-UNGAR
IOA:S CHIOREAN
In preajma revoluţ.iei de la 1848 cea mai mii (Sollner şi Kovari), istoricul Victor
spectaculoasă creştere numerică în cadrul Chereşteşiu semnalează existenţa în preaj-
intelectualităţii au înregistrat-o avoca\ii. ma revoluţiei de la 1848 a 5.291 de preoţi
Pentru a obţine o diplomă de avooat nu (ortodocşi, greco-catolici, romano-cato1ici,
mai era necesară plecarea 1'1 studii în stră calvini şi luterani) circa 2.400 de funcţi·
inătate, căci 'J1abla Regească din Târgu onari de stat, ai comitatelor şi oraşelor,
Mureş (sau Curtea de Apel a Transilva- 600-700 avocaţi, aproximativ 200 de me-
niei) putea acorda această diplomă orică dici şi chirurgi, aproape 200 de profesori
rui absolvent al cursurilor juridice (ce pu- şi peste o mie de învăţători 3 . Deşi anumi-
teau fi urmate la liceul piarist din Cluj, la te grupuri de intelectua:1i au fost omise,
Academiile de drept din Sibiu, Oradea şi ce ne spun aceste cifre ? In primul rând
Timişoara, la lkeul din Blaj, chiar şi ce- penpetuarea unei puternice intelectuali-
lor care au frecventat cm-surile superioa- tăţi ecleziastice, deopotrivă la români
re ale Colegiului reformat din Târgui Mu- (1.505 preoţi greco-catolid şi 1.048 orto-
reş), dar numai după ce efectuau practi- docşi), maghiari, secui şi saşi, deşi procen-
ca de avooat (cancelist) la suprema instan- tajul tinerilor care optau spre studiile te-
ţă juridică a principatului 1• In deceniile ologice e în scădere faţă de perioadele
patru şi cinci ale veacului trecut sporeşte nrecedente. ln al doilea rând semnalăm
considerabil şi numărul tinerilor români iiumărul extTem de redus al dascălilor in-
care ~mbrăţi~ză cariera de avocat, iar tr-un moment când - potrivit unei sta-
in primăvara anului 1848 canceliştii de la tistici oficiale a şcolilor din Transilvania
Tabla Regească din Târgu Mureş vor con- pe anul 1841, publicată de Erdelyi Hira-
stitui nucleul organizatoric al prindpa- dO în 1843 - populaţia şcolară a prînei·
lelor evenimente revoluţionare din Tran- patului se :ridica la 60.000 de băieţi şi
silvania. fete, oa:re frecventau 962 de şcoli maghia-
Avocatii, medicii, chirurgii şi farmaciş re, 353 germane, 298 româneşti şi 13 mix-
tii făoeau parte din categoria "honorati- te 4• Aceste cifre pot fi inteiiPretate în fel
ores", adică cetăţeni mai respectaţi in so- şi ch~p. Să conchidem însă că, pe lângă
cietatea transilvăneană :!. Brin activităţile lipsa învăţătorilor calificaţi in numeroa-
şi idealuxile social-politice ei vor fi pro-
se şcoli, se rnenţinea şi statusul dublu al
ftmd ata.?aţi burgheziei, întărind astfel o- unor intelectuali (preot-învăţător), iar alte
poziţia faţă de rânduielile feudale şi a-
lăcaşuri de învăţământ infiinţate cu mari
totputernicia marii nobilirni. Potrivit da- eforturi în epoca luminilor şi-au încetat,
telor statistice extrase din izvoarele vre- din diverse motive, fie şi temporar acti-
1 Grigore Ploeşteanu, Car.celişti romdni tîr- vitatea.
gumureşeni în revoluţia de la 1848, in voi.
,.Studii şi cercetiiri de ştiinţe sociale", Edit. A-
cad., Bucureşti, 1977, p. 29. :J Ibidem.
~ Victor Cheresteşiu, Adtmarea Naţională ri~ 4
G. Bogdan-Duicfi, Vtaţa şi ideile lui Simion
la Blaj, Bucureşti, 1D66, p. 64. Bărnuţiu, Bucureşti, 1924, p. 22-23.
129
li - Revista Bistriţa!
După revoluţia de la 11:148, schimbările 2.110 studenţi, din care 208 români tl, tn-
petrecute în viaţa &OCial-economică a prin- trucât nevoile societăţii in domeniul ju-
.:ltJa~;ww şi larga receptivitate faţă de ridic erau destul de mari, unii tineri ar-
nuşcanle de ide1 din .h:uropa, cu raporta- deleni preferă pilda înainta,Hor şi frec-
l'ea cuvenită !a condiţiile iatorioe ale ao- ventează in continuare facultăţile de drept
.:.eLăpi transiJ.vane, determinA in chip fi- din Viena şi Budapesta, oricwn mult mai
J.t:SC mutapi şi în structura intelectUiali.- bine cotate sub raportul instrucţiei şi e-
tapi, ln toate şcolile din mediul Ul"ban in- ducaţiei faţă de cea din Cluj.
va~tul a fost adaptat - prin condi- AjungAn.d cu evocarea noaatră tntr-un
pa majontăţii profesorilor fi învăţători moment când exigenţele privind cadrul
lor - nevoilor reale ale societăţii transil- formativ al unor profesii intelectuale, in·
vane. Apar noi i.ru;tituţii de învăţământ cluaiv 1n domeniul juridic, cereau noi per-
secundar şi mediu, iar în 1872 1şi deschi- formanţe de specialitate, era şi firesc să
ae por?le Universitatea din Cluj, cu un mtâl.nim cazuri de studenţi mai puţin
w.lln.ir de patru facultăţi. lntrucât invăţă mulţumiţi, ori satisfăcuţi, de anumiţi pro-
mântul superior avea un caracter mult li- ferori chiar din capitala Ungariei, depă
m;.tat, numeroşi tineri vor fi nevoiţi - şiţi de imperativele vremii, de nevoiile
~mru a continua studiile superioare - culturale moderne ale societăţii ca,pitali8·
sa necventeze universităţi străine, o prac- te, oare căutau prin orice mijloaoe să fie
d~ă mradacinată de secole în viaţa cul- pe placul guvernului. Din acest punct de
t...trala d.e dincoace de CaTpaţi. Pentru oei vedere, şi mai ales în comparaţie cu me-
.:dre doreau să îmbrăţişeze o carieră ju- diul universitar din Viena, sunt extrem
ndi.:ă funcţionau pe teritoriul Transilva- de concludente mărturiile scriitorului Ioan
.1.e1 J Academii de dilept (Oradea, Sibiu Slavici. OriginaT din Şiria, tânărul Slavici
."1 .:iigheml Marmaţiei), iar din 187<2 Aca- se va inscrie în toamna anului 1868 la fa-
J·dTILa de drept din Cluj .se va contopi cu cultatea de drept a Universităţii din Pes-
l<'acultatea de drept şi ştiinţe de stat a U- ta, cu speranţa de a deveni avocat sau
;llVe.J.'Sltăţii întemeiate în acelaşi an, fa- om politic. Dar aici, după cum va scrie
..:c.• ca·~e irecventată şi de numeroşi tineri mai târziu în Amintiri, "între profesorii
.-vmâni. mei nu era nici unul ale cărui lecţiuni [PU-
\....:a de obicei, începuturile unei vieţi u- team să le ascult cu plăcere. Unul singur,
tliversitare moderne au presupus înfrun- un evreu de altminteri simpatic, VOI"bea
'·ll'ea multor lipsuri şi greutăţi. Corpul bine-n lilmba maghiară ; ceilalţi Hoffman.
d ,d.actic era format, în primul an de ac- Kautz, Wentzel, îşi ţineau lecţiunile in-
L:v.~.tate al universităţii clujene, din 40 de tr-o limbă-n toate privinţele pocită, încât
.'Lhesori şi 16 conferenţiari, lectori şi imi era oarecum ruşine să-i asc:ult. DUJpă
.s:stenţi, iar la cursurile celor patru fa- felul meu de a vedea ei trebuiau să se
ti~i se înscrisese.ră un număT de 269 ducă la vreo universitate germană şi mi
.stc.~·denţi (173 la drept, 27 la medicină, 16 se păreau vrednici de mHă aceia dintre
l Iarmacie, 21 la filosofie şi litere şi 32 colegii mei maghiari care se simţeau mă
.1 ma ematică şi ştiinţele naturii) s. Cu ex- guliţi că nemţii sunt nevoiţi a-şi ţinea lec-
epţia facultăţii de ~t, cel mai i.m(por- ţiunile-n limba maghiară (... ). u~marea
t"lnt handicap pe care 1-a suportat tânăra firească era oă studenţii nu se interesau
Universita·te in primii săi ani de existen- de loc de cele ce se petrec la universitate
•,ă a fost în domeniul asigurării tuturor şi-şi petreceau viaţa prin berării şi prln
dis::iplinelor cu cadre de specialitate. Cu cafenele, cu joc de cărţi ori cu discuţiuni
t :m?ul au fost acoperite şi aceste nevoi, politice" 7• Cei trei profesori nemaghiari
iar numărul celor care frecventau cursu- menţionaţi de Slavici au predat în anul
rile Universităţii clujene a crescut an de universitar 1868/1869 următoarele cursuri :

;1n ,ajungând spre sfârşitul veacului tre- Hofimann Pal - drept roman, Kautz
cut să se dubleze. In 1910 erau înscrişi Gyula - economie naţională, drept feu·
a Transilvania, Banatul, Cr4ana, Maramure-
J1d. lPIB-lPZR, val. II, Bucureşti, 1929, p, 941l.
) Ştefan Pascu, Unlver1ttat.a .Bab•I-Bolyat• 7Ioan Slavlcl. Amtntlrt, Edlt. pt. literaturA,
din Cluj, CluJ, 1~72, p. H. Buoure,u, 1967, p. 2:14.
liQ
dal, Wentzel Gustav - drept civH, isto~ (Brati.slava) şi cele juridice tn Pesta, obţi·
ria dreptului 8 . Netncântat, deci, de mene diploma de avocat la 23 septembrie
diul studenţ-esc din Pesta, din toamna a· 1803. Petru Moclonl de Foeni preferă
nului 1869 îşi continuă studiile jw-idice studiile &eetmda.re la "Wehiul colegiu Te-
la Viena, "unde S'unt teatre, m~ee, wale- format din Sâro&patak, dar pe oele juri-
rii şi .săli de concert, profesori ademeni- dice le face la Universitatea din Pesta,
tori şi prieteni cu care nu te mai &aturi unde obţine diploma de avocat la ~2 iu·
a sta de vorbă" 9 . DintZ'e profesorii vienezi nie 1830. Andrei Mocioni tşi tndwie atu-
cel mai mult 1-au impresionat Scllffle (par- diile juridice la P.eeta în 1832, iar Anto-
tizan al teoriei organiclate m sociologie), niu Mocioni 1n 1841. Tradiţia familiei este
Lorenz Stein (aociolog, jurist ~i economist) continuatA tn a doua jumAtate a veacu·
şi Rudolf Ihering (reprezentant de s.ea- lui trecut de Gheorghe, BlpOi de Alexan-
mă al şcolii jtu·idice istorice). "Chiar din dru, şi tnoh~tă pin! la HllB de tlnlrul
primele lor lecţiuni -preciza SJ.avici, re- Ionel Mocioni1:t.
ferindu-se la cursurile lui Stein ~i Ihe- ·Dat fiind faptul că în perioada dua.li..t-
ring- s-au făcut stăpâni pe mine. Ştiam rnului auatro-ungar se tm-egistrează o mai
a'C'UIU ce va s~ zică profesor universitar substanţială direcţionare a :invăţărnântu·
şi aş fi fo.st în stare să rabd de foaane lui su:petior potrivit cu scopurile statului
şi la frig ea să-i pot asaulta vorbind de laic, dezvoltându-se ideea cetăţeanului u-
pe catedră" 10• Intr-adevăr, profesorii u- til şi creator, capabil să fie antrenat in
niversitairi vienezi au avut un rol deci- producţia de bunuri materiale şi spirittiaJe,
siv în formarea concepţiei juridice, isto- şi receptiv in mai mare măsură la noua
rice, sociologice şi economice a lui Ioan literatură de stat, la instrucţiunile juri-
Slavici. Au existat însă şi excepţii in pro- dice, economice etc., tot mai mulţi sun!t
fesionalizarea studenţilor români, care şi tinerii români din Transilvania inte-
individualizează pozitiv posibilităţile de resaţi să Î!lllbrăţişeze profesii juridice, di-
documentare şi specializare din Budapesta dadice, medicale, inginereşti, comerciale
in raport cu cele din Viena. Astfel. Va- şi artistice. In acest sens. deosebit de gră
leriu Branişte ne aminteşte de "un stu-· itoare este statistica întocmită in 1897
dent din Moldova, Ilie Gherghel, care ve- din iniţiativa societăţii studenţilor româ-
nise din Viena, unde era înscris la uni- ni "Petru Maior" din Budapesta. Potri-
versitate, să studieze aici (la Budapesta) vit datelor cupri.n&e în ea, in anul univer-
codicele cuman, având el convingerea că sitar 1897/1989 consemnăm un număT to-
cumanii cronicarilor unguri erau româ- tal de 435 studenţi români, din care 380
ni" 11 • in Ungaria, 42 in centre univers1taTe din
Din studiul comparativ al informaţiilor Cisleithania (Viena, Graz, Praga, Cernăuţi,
şi datelor statistice rezultă clar că in pe-- Leoben) şi 13 la universităţi din Germania.
rioada dualismului austro-ungar după te- La Universitatea din Budapesta, in ca-
ologi, pe locul doi in preferinţla studlilor drul facuil.tăţii de drept au fost insorişi
universitare, se aflau juriştii. In secolul 116 studenţi români, la filosofie 16, la
al XIX-lea, prin tradiţii de familie, în- teologie 15, iar la facultatea de medicină·
registrăm adevărate "dinastii" de avoca- farmacie 26. La Politehnică sunt înregill-
ţi şi oameni politici. Iată un asemenea e- traţi 9, la Academia de arte frumoase 2,
xemplu : familia de nobili români Mo- la cea comercială 3, minieră şi silvicultură
cioni. Cel dintâi dintre membrii acestei de la SelmecbAnya (Schemnitz) 11, iar la
familii, Ioan Mocioni de Foeni, după stu- Academia de agricultură numai 3 studen-
diile secundare şi filosofice din Pojon ţi români. Universitatea din Cluj era frec·
ventată în acelaşi an universitar de 63 ti-
~ A magyar kin'ilvt tudoman-eg11etem szemely- neri români înscrişi la facuil.tatea de drept
zete 186811869, Buda, 1869, p. 45. 6 la filosofie şi 25 la medicină-farmacie.
" Ioan Slavici, op. cit, p. 237. Alţi studenţi români sunt consemnaţi la
Ju Biblioteca Academiei Române, Ms. 5992,
p. G.
u Dr. Valeriu Branişte, Amintiri din închi- u Dr. Teodor Botlş, Monografia famtllel Mo-
soare, Edlt. Minerva, Bucureşti, 1972, p. 124- cioni, Bucureşti, 1939, p. 26, 29, 31, 101, 105,
125. 111, 385.
Ul
aceeaşi dată frecventând cursurile Acade- 1,22% 15 - apare ca o categorie socială
miilor de drept de la Oradea (51), Sighet în dezvoltare, mai ales dacă o raportăm
(16), Debreczen (11), Bratislava (4) şi Pre- la uriaşul salt demografic al acestei pro·
sov (3) 13• vincii. In anul 1856, de pildă, în Transil-
Fără a mai .recurge şi la alte statistici vania au fost înregistraţi 16 327 de inte-
oficiale, reiese cu pregnanţă, în: timp, o- lectuali, în 1870 sunt con.semnaţi 24.907
rientarea relativ constantă a tineretului (o creştere de peste 50%), iar în 1910 nu-
studios român transilvănean .spre acade- mărul lor atinge cifra de 32.783 16• In com-
miile de drept din zonă şi indeosebi spre ponenţa lor vor intra, pe lângă grupurile
facultatea de drept din capitala Ungariei. tradiţionale de intelectuali (preoţii, învă
Evident, acest aflux are deopotrivă şi mo- ţătorii şi profesorii, personalul juridic şi
tivaţii şi .explkaţii, cea dintâi fiind deter- sanitar angajat de instituţiile de stat, func-
minată de faptul că populaţia românea.s· ţionarii administraţiei de stat şi econo-
că din Transilvania - deşi majoritară - mici de pe domeniile agrare) şi noile oa-
era lipsită de învăţământ superior în lim- tegor:ii apărute, învăţătorii şi profesori!
ba naţională. Pe de altă parte, distanţa şcolilor de stat şi comunale, avocaţii şi me-
redusă în timp şi spaţiu, cheltuielile de dicii liber profesionişti, inginerii din în-
studii mai moderate, facilitatea urmăririi treprinderile industriale, de transporturi,
cursurilor în limba oficială, prest~iul telecomunicaţii etc., apoi gazetarii şi ar-
corpului profesoral pentru anumite di.s- tiştii.
c~pline, tm stimul şi o emulaţie academi · Intelectualitatea transilvăneană era e-
că în cazul su.sţinerii tezei de doctorat ori terogenă nu munai din punct de vedere
a prelungirii carierei postuniversitare au profesional, ci şi sub aspect etnic. Struc-
contribuit la motivarea majorităţii opţiu turală pe naţionalităţi, dinamica anului
nilor studenţilor români din Transi\vanb 1910 reflectă, în timp, dimensiw1ea poli-
pentru Universitatea din Budapesta H. ticii de maghiarizare a guvernelor unga-
Privită in ansamblu, intelectualitatea re, populaţia română fiind oea mai defa·
t:ransilvăneană - care. in anul 1870, for- vorizată în ocuparea unor funcţii intelec-
ma 1,19 % din populaţia Transilvaniei is- tuale. Pentru o mai bună edific-are, redăm
torice, iar in 1910 avea o pondere de mai jos componenţa etnică a intelectua-
lităţii transilvănene după domeniile de ac-
tivitate n.
_ _R_~~~- ___ M~hiari _______ Ge~~~-~---
Domeniul de activitate
în % în OJn in %
Legislaţie 11,7 33,0 66,0

Administraţie locală 5,3 74,9 13,1
Justiţie 3,3 75,2 7,3
Serviciul ecleziastic 2,0 34,5 10,6
Invăţămint 21,7 51,2 14,1
Sănătate publică 54,1 74,0 24,0
Instituţii ştiinţif~ 16,9 74,2 22,1
Literatură, artă, ştiinţă 11,7 70,5 21,0
Liber profesion_işti _________________ . -·------· 65,1 ~~.5_ __
Jj Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Na-

15 Izvoare de demografie istorică, II, Bucu-
poca, Fond Arhiva Societăţii "Petru Maior", reşti, 1987, p. 188-189; A magyar lcorona ors-
Actele Societăţii "Petru Maior", 1898/1899 - zligaiban az 1870 ev elejen vegrehajtott Nep-
189911900, f. 6-24 ; E. Glodariu, lnfiinţarea, szâmllilcis eredmenyei a hasznos hazi allatok
organizarea şi activitatea culturală desfăşurată kimutat<lsaval egyutt, Pesta, 1871, p. 338-341 ;
de societatea "Petru Maior" a studenţilor ro- Magyar Statisztikai Kozlemenyelc, Seria Nouă,
mâni din Budapesta, în ActaMN", XIII, 1976, vol. 56, Budapesta, 1915, p. 625-641, 675-711.
p. 508 ; Stelian Mândruţ, Studenţi români din
Transilvania la universităţi din Austro-Ungaria
(ln continuare - MSLK).
şi Germania in anul 1897-1898, în voi. Cul- w Ibidem. Din statistica anului 1856 lipseşte
tură şi societate in epoca modernă, Edit. Dacia, numărul învăţătorilor, pe care noi l-am esti-
Cluj-Napoca, 1990, p. 25i-2511. mat la circa 1.300.
14 Stelian Mândruţ, art. cit., p. 254-255. 17 MStK, Serie Nouă, voi. 56, p. 675-711.
132
Dacă extindem aria informaţională la dului Naţional Român din Transilvania
toate regiunile cu populaţie românească şi Ungaria, din cei 103 delegaţi ardeleni
din Ungaria, atunci trehuie să menţionăm la Conferinţa naţională de la Sibiu, din
faptul că un număr insemnat de intele~- 12-14 mai 1881, 41 erau avocaţi, notari
1uali români sunt inregistrati şi in Banat. şi asesori. Ceilalţi delegaţi aveau urmă
Crişana şi Maramureş, ba chiar şi în ;:tltf' toarea provenienţă socialâ : 37 erau repre-
nărti ale Transleithaniei, îndeosebi la Bu- zentanţi ai clerului inferior şi superior,
dapesta. In atari împrejurări, num5rui 5 profesori şi 20 proprietari a~icoli m_ A-
total al intelectualilor români creşte con- şadar. intelectualitatea laică avea o ma-
siderabil. atingând următoarele valori C'i- joritate covârşitoare în organele centrale
fdcc în 1910 : legislatie - 2 : administrct- şi locale P.N.R.. iar în rândul ei juriştii
1.ie publică -=- 1.394 ; justitie - 1.270 : tronau.
.serviciul ecleziastic - 3.979 : învătământ Dinamica evolutiei intelectualităţii .hn·i-
-- 3.510 : sănătate publică -- 1.26R : in- r:lice din Transilvania în perioada dualis-
stitutii ştiinţifice - 3R ~ literatură. artă. mului austro-ungar ne dezvăluie, insii de-
~tiintă - 45 : liber profesionişti - 72 ts. crootrivă. nu numai creşterile numerice.
!n.<;umând aOP.<>te cifre. re7.ultă un tot::Jl ~e ci şi stratificarea socio-dem~afică şi pro-
n{'ral de 11 578 de intelectn:=tli români. fP.<>ională a intelectualităţii iuridice. Ast-
Ce constatăm din datele pre7.enbte nână frl. in ultimul deceniu al s~olului Hl
acum ? Pe la 191 O exista deci in Tr:m- XTX-lea statisticile oficiale înregistrau
silvania si o intele-rtunlit<'lte română cu n dejn o schl:"ll'lă cuprinzând opt categorii
nuteTTlkă dii'Hlmică profesională : 65.7°/() de intelectuali juridici 20, după cum ur-
îmhrătisând cariere lrtice şi doar 34.3 0/n mează:
activând în sferele bisericii. Intrucât ju- Din datele de mai sus desprindem o di-
ristii se -plasau in if'1·arhia sunPrioară a namică ascendentă - pe pareursul unui
intelectualitătii româneşti. acest fenomen deceniu ~ în toate straturi1e intelectua-
a avut consecinte imnortante in formarea criterii etnice. lată. de pildă, cum ni se
unei mentalităţi sociale moderne intelec- înfăţişează t.abloul anului 1900 în ceea ce
tuale, adecvată scopurilor nolitice ale miş priveşte distribuţia pe naţionalităţi 21 :
cării naţionale. Nu întâmplător, deci, după lităţii juridice. Recensămintele respective
cum rezultă dintr-un document al Parti- ne permit însă şi o analiză numerică după
Nr. Categoria de intelectuali _ _ _După Ţecensămîntul din_:__ _

crt. juridici 1890 1900
----- --------·
1. Judecători 280 367

2. Procurori 27 39
3. Funcţionari de la judecătorii
şi procuraturi 630 754
4. Practicanţi şi diurnişti 231 328
5. Avocaţi 309 354
6. Ajutori de avocaţi 5 A
7. Notari publici 40 45
8. Scribii de la notariate şi birouri 230 361
--·--···--·---·-·--·----···-·- --·--···-·---··----- - - - ·
Total: 1.752 2.256
19 Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond P.N.R,.

IH Ibidem, p. 646-649. Dosar 1/1881, act 131.
:IU MST. K., Serie Nouă, vol. 16, Budapesta,
1906, p. 13&-263.
:ll Ibidem.
133
Nr. Categorii de TOT AL Naţjonalitet~a
crl Intelectuali 1~ ~R~o-m~l~n~~----~~~--~M~_a~i~h~ia~r~l~~o~/e~~c;r-nr,-.-,a-n~l--~e~~---
juridJcl
1. JudecAtori 8'97 f! 8,8 223 e8,o 19 -s;l

2. Procurori 39 311 100,0
3. Funcţionari de la judecAto- 8,4 8SB 84,6 47 8,2
rii şi procuraturi 754 64
4. Practicanţi şi dilirnlşti 328
5. Avocaţi 354 ~ 27,1 207 58,4 S1 14,4
8. Ajutor! de avocaţi 8 _... -J
7. Notari publici 4ll
8. Scribii de a notarlate ot bf.
ro uri B61
Ce eX!primă
în fond aceste valori cifri- rilor printre funcţionarii de .stat era de
oe şi şi mai pre·
procentuale ? Mai întâi 87,6%, printre judecătmi şi procurori de
su.s de toate consecinţele .pe termen lung 90,5% in administraţiile comitatense de
a politidi duallste op~oare. Incă din 1875; 90%, în serviciile orăşeneşti de 79,7% 2l.
când liderul .partidului liberal, Tisza Kâl- Şi aceat fenomen .se înregistra când, dunt\
m.An, ajunge .prim-mlni8tru pe o perioa- statisticile oficiale, din cele 63 de romi-
dă de 15 ani, duaJ.isnml se consolidează, tate ale Ungariei doar 28 aveau o rpopulatie
dar şi oprimarea naţiunilor nemaghiare se in care maghiarii ·erau în majoritate 23.
aooentuează în cel mai înalt grad Deşi In 1900 situaţia era la fel de-anacronică :
numericeş.te, romAnii ernu oea de a doun din cei 367 de judecători recenzaţi in
entitate naţională în Ungaria, numai Tna.nsilvania 323 (88%) erau maghiari, 19
Transilvaniei dualismul i·a rărplt autono- (5,1 %) germani şi doax 25 (6,8%) ffau de
mia. In Oroaţla, Slavonia, compromL<>ul naţionalitate română. La aceeaşi dată toti
ungara-croat din 1868 excludea ameste- cei 39 de procurori erau numai maghiari.
cul autorităţilor guvernamentale în ches- Ultima statistică oficială, cea din 1910.
tiunile admlnt~trative şi legislative ale a· reflectă şi ea dinamica ascendentă ~J in·
ce5tei provincii, socotită "un teritoriu de- telectualităţii juridice. Dar pentru a pu-
osebit", iar croaţii .,o naţiune deosebită". tea fi aşezată la locul cuvenit in ierarhi-
Dacă şi pAnă în 1875 condiţia angajării u- ile societăţii intelectuale, deopotrivă sub
nui funcţionar de stat in Ungaria era pen- aspc::t numeric şi etnic, vom include în
tru cetăţenii nernaghiari "asimilarea po· tabelul următor intreaga distribuţie n-e
litică", adică insuşirea ideii statu~ui ma- ~tructuri profesionale a intelectuaUtăţii
ghiar unitar, după această dată criteriile transilvănene 24.
"'lr. Categoria Naţionalit~te~910

cn de intelectWili Total ------
0/n RomAni 8/o Magh. Ofo Genn. O/o
t. Funcţionari de st.IJ.t 4479 (15 s2a 17,1 '1737 69,5 502 13,4
2. Intelectualitatea juridică 2832 '1,1 121 15,9 56ţl 74,9 70 9,2
3. Intelectualitatea didactică 8340 ~8 1744 36,0 12389 49,0 728 15,0
4. Intelectualitatea ecleziastică 4201 l4 !1.1148 '55,0 880 26,2 398 11,8
520 27,1
-
5. Intelectualitatea medicală 3001 lO 64 7,99 64,9 217
6. Intelectualitatea tehnică şi econom. 5766 !1.9 749
7. Intelectualitatea cultural-artistică 831 2,7 10 5,2 148 75,1 37 18,9
8. Alte categorii (militarii etc_) 941 3,0
Tot a 1 : 30.391
selecţiei impuse de autorităţile guverna-

'l'J Magyarorszdg tortenete 1848-1890, voi. II,
mentale aproa~pe că exdudeau naţionali Akad~miei Kiad6, Budapest, 1979, p. 253-256.
tăţile de la viaţa politică. In 1890, de pil· română in Transil-
:n Eugen Brote, Cestiunea
dă, dlllpă 15 ani de activitate a cabinetu- vania şi Ungaria, Bucureşti, 1895, p. 82.
lui Tisza, prqporţia numerică a maghia- :tt MSt. K, Serie Nouă, vol. 56, p. 626-641,
134
Afadar, daol. tn preajma revoluţiei de vitatee. profesionalA pe !na!şi traiectorb
la 1848 existau 1n Transilvania - potri- ~temului politic ,1 juridic 11.1 .statului du-
vit infotms.ţiilor furnizate de L. Kovari- alist, ei erau oei care formau elita iuri-
circa 600-700 de intelectu-ali juri~ti, m!· dică a ţArii ti zlmisleau deseori proiecte
mărul aoeostora a atiM 1n 1910 cifra de de legi ori ordonanţe guvernamenble.
2.832, din care doar in justiţie erau anga- Aşa după cum reiese din ultimul tah~1
jaţi 1.638 (394 de judecători. 39 procurori. statistic, numeric, tn 1910, primul loc en
41 ri.otari publici, 22 practicanti de notari ocupat, fireşte, de intelectualitatea dida·~
publici, 691 avocaţi şi 751 practicanţi de tt!OA, oare · insuma 8.340 de invăţători şi
avooaţi) 26. Diferenţa de aproximativ 1.200 profesori. Locul al doilea n deţinea acum
de persoane, de la 1.638 la 2.832 era re- intelectualitatea tehnic! şi economică ~~ •
prezentată de acei jurişti care activau In 5.766 de persoane. Urmau apoi cei 4.47()
caJ.itate de avocat sau jurtstcon!ult in 1n· de funcţionari de stat si din administr"l-
treprinderffie industriale, instituţiile fi· ţii]e comitatense, orăseneşti, cercn"l.l.p ·
nanclare, culturale, in administraţlile eo· comunale. Intelectualitatea e~le:>:i.<v:;ti<'">
mitatelor, municlplllo:r şi oraşelor etc. care in preajma revoluţiei de la 184R îl"l-
In anii primului război mondial, mal e- .suma ~.291 de preoţi (aparţinând tub•r0r
xact in 19!16, Buday Dezso stabileşte in· oonfesiunilor şi treytelor ierarhi-ce) si. .,_
tr-un studiu de specialitate o tipoloe;ie ex- vea ponderea numerică cea mai m:1re în
trem de interesantă pentru grupul avoca- irA.ndurr-He acestei categorii sociale, în 191 n
ţilor, distinct oricum in cadrul intelectu· se afla abia tn poziţia a patra, i~r nu.rnP-
ruităţii jwidioe. Având ca temeiuri dt> rieeşte a scăzut considerabil. fiind hm'-
amuliză mediul social de .provenienţă şi gi.Straţi doar 4.201 preoţi. Pe 1()~111 n;,..,r;
act_ivităţile p::rofe<3ionale ale <avocaţilor, el cu o dinamic! mereu asoendenti'i ."'-·" c:it- ·
ii liln.parte tn cind categorii : 1) avocatul ează intelectualitatea medicală. E a·dev:s.,..- t
"star" ; 2) .iuri.crtconsultul angajat la în- insă că in cifra de 3001 oerso.ane sunt ...... _
treprinderile economice ; 3) avocatul de prinşi deopotrivă medicii, farmacistii. TT'"-
"cafenea" ; 4) ·avocatul de pTovincie ; 5) dl.di veterin.arri, personalul medical rn .st·•-
aspirantul Ia avocatură. Conc1uzLa sa, ba- dil medii, inclusiv moaşele. Po?:i+i<:J - "·
zată pe realităţile epocii, rostuieş:te şi ro- sea e ocupată de intelectualit"~tP"' in:r'·-'~:.
lu1 şi lo-cu~ avocahtlui in societate acesta că, şi ea cu o dinamicA activă de la o et1-
fiind "personajul cel mal influent' al vie· pă la. alta, dat" mult mai elev.ată snb r..,
tii pnbHce" şi provenea, tn general, ,.din portul pregătirii profesionale si "~·1 ,.,.,r+'
familii cu avere" 28. Si intr-adevălt", indi- cipării ]a via~ publică a societătii tr""""-.P-
fer.ent de etnia lor, avo~atii din Tram!il- vănene, fapt ce o situează in avanrT..,,...:t ..
vania s·au situat in această perioadă tn miş;cărilor de idei şi a acţiunilor c:~~'-'
orim-nlanul vieţii publice. ei fiind df'se- politice. Celela[te două J;!rUIOm-i <'I·P ;~t ··
ori aleşi ca deputaţi in parlamentul U.n- lectuali, milLtari şi intelectualit"lto." ""',
!:1;ariei, tn conducerea partidelor rnolWof'f' tural-artistică refl.ectă şi ele dinami,c;1"1",
a sodetătmor culturak dar mai :~.le.~ Tn .~ietăţii in ansamblul ei.
administr.atule comitatense. munici.n<~l~ şl Sub aspect etnic, vrând-nevrqn.rt t"'·-~"
oră!';eneşti. Nu putini dintre ei au foot Tn· .statisticile wemii ne dezvăluie j,.,M..,,;+ ·
temeletori şi ;preşedinti de bănci. tea şi modul de parUcioare 1n str"•rt",..-
Chiar dacă in statisti-cile oficiale linse~c iuridid a populaţiei maioritare r,.,,..,.,~~~
menţiunile cu privire la juriştii universi- f"'!Ot ou repercursiuni negativ·e el->;..,,_ ~-
tari, aoe.stui grup îi acordăm rolul primor- chestiuntle vitale. Căci ritmurile inef;!a1e
dial in structura intelectualităţii juridiC€. de dezVoltare economică a diver~"l"'"" ,..~
căci de el derpindea cadrul formativ al a- giuni ale Un~aa-iei, unele ,.stimn]'l+."" ,~.,
cestei categorii de intelectuali. Ba mai legislatia dualistă când priveau int"'"'"""·"',''
mult, grefându·şi o bună parte din acti- natiunii dominante au creat şi ndânrit ;1,.. __
lungul anilor diferenţieri1e si între nh·e~
se1e comunităţi etnice. Astfel n11 "' .r~"'
z; Ibidem.
~o Buday Dezso, MagyarorszS.g honorattor- o întâmplare că şi în preajma primei mari
osztalyat fn "Budapestl Szemle", 165/1916, nr. conflagraţii mondiale circa R7.4% c'llntr"
·HO, p. 236. români şi 89% dintre ucrainienii din Un-
135
garia îşi asigurau existenţa din agricultură, mani, 5 români, -2 slovaci şi nici un sârb
în timp ce numărul muncitorilor, comer- sau ucrainean 27. Dacă adăugăm şi faptul
cianţilor, int.electualilor şi a altor cate~o că, în toate ciclurile parlamentare, de la
rii sociale de aceleaşi apartenenţe naţio negocierea dualismu]ui şi până 1a primul
nale era extrem de scărut. In privinta război mondial majoritat.ea senatorilor şi
drepturilor politice ale naţionalităţilor, a· deputaţilor o formau reprezentanţii mo--
cestea erau de asemenea reduse atât în şierimii, atunci compoziţia socială şi n'l-
cadrul votului cenzitar cât şi în posibili- ţională a parlamentului maghiar nu pu-
tăţile de participare în sistemul adminis- tea admite nici un rabat de la ideologia şi
traţiei cezaro-crăieşti. Astfel, în timp ct! prerogativele pe care le-au revendicat în
pe întreaga Ungarie proporţia electorilor numele naţiunii politice dominante.
faţă de locuitori era de 5,4%, în Transil-
vania se ridică doar la 3,3% (reprezenta- :a M. Constantinescu, L. Bănyai, V. Curtică
ţi de moşieri, bl1lrghezie, avocaţi, cler, tă peanu, C. Oollner, C. Nuţu, Cu privire la pro-
rani înstăriţi). In 1910 parlamentul din blema naţională în Austro-Vngaria, in Destră
Budapesta avea următoarea compozitie na- marea monarhiei austro-ungare. 1900-1918, E-
dit. Academiei, Bucureşti, 1964, p. 103.
ţională : 393 deputaţi maghiari, 13 ger-
ASPECTS CONCERNANT LA DYNAMIQUE DE L'INTELLECTUALITf

JURIDIQUE DE TRANSYLVANIE DANS LA PERIODE DU DUALISME
AUSTRO-HONGROIS.
-Resume-
De l'etude comparative des informatio:15 et ment aux informations fournits par L. Kci\·ari
des donnees statistiques il resulte clairement - environ 600-700 intellectuels juristes, leur
que dans la periode du dualisme austro-hon- nornbre avait atteint en 1910 le chiiffre de
grois apres les theologiens, sur la deuxieme 2.832, dont seulement en justice etaient engages
place dans la preference des etudes universi- 1638 (394 juges, 39 procureurs, 41 notaires pu-
taires, se trouvaient les juristes. Pour ceux qui blics. 22 practiciens de notaires publics, 691
desiraient ernbrasser une carriere juridique trois avocats et 751 praticiens d'avocats). La diffe-
academies de droit (Oradea, Sibiu, Sighetu-1\lar- rance d'environ 1200 personnes, ele 1638 a 2832.
maţiei) fonctionnaient sur le teritoire de Tran- etait representee par les juristes qui activaient
sylvanie et depuis 1872 l'Acacl&mie de droit de en qualite d'avocat ou jurisconsulte dans les
Cluj allait fusionner avec la faculte de droit entreprises industrielles, institutions fbancieres,
et de sciences d'Etat de l'Unh·ersite fondee la culturelles, dans les administrations des eomi-
meme annee, faculte frequentee aussi par ele tats, des municipes et de villes, etc.
nombreux jeunes roumains.
D'autres nombreux jeunes roumains, hongrois Sous !'aspect ethnique, bon gre, mal gre,
et allemands de Transylvanie ont frequente les toutes les statistiques du temps nous devoilent
facultes de sciences juridiques de Vie:me et de l'inegalite et le mode de participation dans la
Budapest. structure juridique de la populntion majoritaire
Donc, si a l'approche de la revolution de rournaine, fait qui aura des repercussions ne-
1848 existaient en Transylvanie - conforme- gatives m~me dans les question vitales.
"LA LONGUE DURtE" IN MENTALITATEA ŞI LIMBAJUL
GRANICERILOR NASAUDENI. REPERE
ECONOMICO-SOCIALE ŞI POLITICO-NA'fiONALE
10.:\N LUMPERDEAS
1. Intr-un remarcabil studiu privind d'histoire economique et sociale" (1929),

"noua istorie" iniţiată şi promovată de un grup de istorci şi lingvişti s-au an-
şcoala de la Annales, cunoscutul me- gajat asiduu în cercetarea istoriei lexi-
dievist francez Jacques Le Goff scria : cu:lui din perspectiva aceleiaşi dtu·ate
"Cea mai fecundă perspectivă definită de lungi :1. Rămâne, trebuie însă să recunoaş
pionierii istoriei noi a fost cea a duratei cxplica pe larg, într-un cunoscut. studiu
lungi" (subl. ns.) 1. Istoricul, nu uiUt, tem, meritul incontestabil al lui Fernat•d
totodată, să sublinieze ro:ul şi importanţa Braudel de-a "pune în pagină" şi de-a
pe care Fernand Braudel a avut-o în de- explica pe larg. într-un cunoscut studiu
finirea şi punerea în ch·culaţie a noului intitulat : Istoria şi ştiinţele sociale. Dll-
concept. O analiză mai atentă însă a pro- rata lunuă, publicat în numărul 4 al re-
ducţiilor istoriografice occidentale de la vistei ,.Annales" din 1958, cele trei dimel1-
sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul si uni sau cadente temporale din istorie :
secolului XX, ne îngăduie să afirmăm că mic-mistoria, istoria conjunctumlă şi isto-
incă din acea perioadă numeroşi istorici ria structurală sau de lungă durată 4 . Ră
- mai mult sau mai puţin mărturisit - mâne de asemenea meritul acestuia de-.1
au înţeles evolutia istorică nu numaj din investiga trecutul istodc din perspectiva
perspectiva timpului scurt ci şi din cea a acestui triptic temporal şi de a-1 impune
timpului sau duratei lungi 2. De asemenea
înainte şi după ~pariţia revistei "Annales rie imens<1 de parcurs. pe calea unor noi per-
fec(ionări. a unui progres continuu". Ibidem,
1 Jacques Le Goff, Vhistoire nouvelle, în voi. : p. fl01.
T~a Nouvelle Histoire. Sous la direction de Jac- :: f'. Gohin. T.rs trcms.forrnafions de la langu~
ques Le Goff. P<Jris-Bruxelle. Editions Comple- (rmtt;aise pendant la deuxieme moitie du XVJTJP
XP. HJ88. p. 51. siecle (1740-1789), Paris, 1903; Henri See, A
~ Lucian Boia. Durata istoriei, metam01}ozcle Jll'opos dn mot industrie, în .. Revue historique",
unui concept, in .. ReYista de istorie". 6, 1983. t. CXLIX. 19?.5. p. ~R-61 : Idem, Les Origines
p. 601-604. ,.Modificarea r[ldicală a concepţiei du Capitalism rrtodernc, Paris. 1940, p. 140 :
cronologice, şi istorice în ~eneral se petrece Henri Hanser, Les debuts du capitalism. Paris.
într-un termen reliltiY scurt. în jurul anului 19~i. cap. : T.e mot ind11strie et l.evolution in-
1860. Ea se bazează fireşte, pe o serie de desco- dustriellc, P. 309-323. Se detaşează însă în
periri arheolo~ice care au produs mare senza- această perioadă uriaşa sinteză a lui Fran<;ois
tie, dar nu poate fi înţeleasă în afara contextu- Brunot, Histoirc de la l.angue fran(aise des
lui epocii, a atmosferei ştiinţifice şi mentale. o1·igine ci 1900, Paris. 1930, şi articolul program
Două idei devin acum dominante progresul, cu privind cercetart>a lexicului social-economic sem-
rădăcini in secolul anterior, dar acum implan- nat de Lucian Febvre. Le mot et les choses en
tnt pe deplin în conştiinţe, o adevărată «reli- histoire economique, in "Annales d'histoire eco-
gie-- a epocii şi în strînsă legătură cu concepţia nomique et sociale". IT, 1930, p. 231-234.
evoluţ.ionistă, care şi-a găsit cea mai strălucită -1 Fernand Braudel. Histoire et sciences so-
şi mai înflorită intruchipare în lucrarea lui ciale. LA J,QNGUE DU RE.E, în .. Annales. tco-
Darwin Originea 8peciilDI", apărută în 1859. Se nomies. Societes. Civilisation", nr. 4, oct.-dec.,
contura astfel imaginea cuprinzătoare a unei 1958, p. i25-i53. Articolul republicat în volu-
vieţi şi a unei umanităţi care vin de departe, mul : E.crits snr l'histoire, Paris, 1969, p. 41-A3.
oerfecţionindu-se progresiv de-a lungul unor ere (trimiterile următoare le vom face la această
îndelungate şi care au încă înaintea lor o isto- sur~.ă).
137
18 - Revista Blstrlţ~l
definitiv tn peisajul istoriografic po.!tbelic ceUirii tr~cutului şi prin care- s;..au a.pro·
prln remRrcabilele &ale lucrlri elaborate, fundat legAturile ietoriei cu celelalte ,u-
!nainte şi după anul 1958, ~i !n primul inţe so-cio-umane s. -
rtnd prin teza sa de doctorat : Mediterana !n această ambianţă modelul braudelian.
şi lumea. mediterania.nă în epoca lui Filip 8. fost propus, mai tntâi de Georg~ Duby
al II·lea şi prin impresionanta sinteză pri- şi apoi de o 1ntreagă pleiadA de cercetA-
vind naşterea lumii moderne : Civilizaţie tori 9, tn cercetarea comportamentelor
matertald, economie şi capital~m : ~ee. mentale şi lingvistice ale oamenilOII'. In
XV-XVIII. istoriografia romAnă Florin Constantlnlu
Pl-in articolul publicat în 1958 şi prin consideră că cele trei cadenţe temporale
lucrările amintite Braudel se ridica ener- braud.eliene pot fi detectate în atitudinile
gic împotriva istoriei evenimenţiale, îm- mentale şi afective ale oamenilor astfel :
!pOtriva a ceea C€ el şi discipolii săi au "timptdui scurt îi corespund reacţiile emo-
numit histoire historisante 5, fiind parti- tive provocate de un anumit eveniment;
zanul declarat al unei noi istorii, a unei istoriei conjuncturale evoluţia mai lentă
istorii globale orientate spre investigarea a sensi:bilităţii, observabile !prin compa-
cuprinzătoare a întrregu~ui tnblou al civi- rarea atitudinilor mentale şi afective la
lizaţiei umane. "Istoria - afirmă Brau- distanţă de cîteva decenii ; istOTia de lung/1
del - se situează la paliere diferite, a-şi durată pune în lumină cadrele mentale
spune trei paliere, dar aceasta e un fel cele mai rezistente şi deci mai durabile
de a vorbi simplificând foarte mult. D€ în care se desfăşoară viaţa socialA. - moş
fapt ar trebui să ne referim la zece, la tenirea culturală, credint-ele religioase, va-
o sută de paliere, la zece, la o sută de lorile etice, etc." 10.
durate diferr-ite. La suprafaţă o istorie evc- Opiniile exprimate au fost confirmate
nimenţială se inscrie in timpul scurt : ea de cercetările ulterioare. Astfel :s-a dove-
este microistm·ie. La jumătatea urcu5ului, dit cu prisosinţă că prin aplicarea schemei
o istorie conjuncturală urmează un ritm braudeliene în studierea mentalităţilor se
mai larg şi mai lent... Dincolo de acest lărgeşte indubitabil teritoriul de cunoaş
...recltativ» a:J. conjuncturii, istoria struc- tere al istoricilor, se modifică concepţii~e
turală sau de lungă durată, se referă la acestora privind izvoarele istoriei şi se
secole intregi ; ea este la limita dintre statuează o nouă dialectică dintre timpul
ceea ce se mişcă şi ceea ce este imobil.
şi prin vaiorile sale timp îndelungat ea " Jacques Le Goff, op. cld., p. 54-55 ; Michel
Vo~ll. op. cit., p. 77-108; Idem, ld~ologles et
pare a fi neschimbată. de faţă cu alte m~>nta1it~s.
Paris, 1992, p. 211-271 ; M. Aymard,
istorii care se desfăşoară şi se împlinesc The .. Annales.. and french hlstorlography, tn
intr-un ritm mai viu şi care, de fapt, gra- "The .Journal of European Economie Historyn,
vitează în jurul ei" (subl. ns.) 6 . N~îndo I, 1972, p. 491-511 ; Alex. Dutu, Literatura
cnmparată şi i.~toria mentalitătilor, Bucureşti,
ielnic ideile braudeliene semănate pe solul Ed. Univers, 1982, p. 62-65 ; Idem, Fernand
fertil al istoriografiei postbelice au rodi t Rraudel şi noua concepţie despre istorie. Prefaţlf
cu rapiditate. Pe "poarta duratei lungi" la Medit-erana şi lumea mediteraniană in epoca
au pătruns tot mai mulţi cercetători. chiar Tui Filip al Il-lea, Bucureşti, Ed. Meridiane,
1985. p. 11-17 : Adrian Riz~. Postfaţă la Fer-
dacă aşa cum remarca însăşi Braudel. "din n1'lnd Branrlel, Strnctw·ile cotidianului: posibil
multiple motive observăm o întoarcere (a şi imposibil, voi. II, Bucureşti, Ed. Meridiane,
unor istorici - n.n.) la perspectiva timpu- 1985, p, 412-41~.
lui scurt" 7. Dar, chiar şi aşa. în registrul ~ Geor~es Duby. Histoire des mentalttes, fn
voi. : L'Histotre et se.~ methodes, Paris, 1961,
istoriografic postbelic durata lnngă ;:~ fost p. 937-966. Vezi pe 11'lrg M. Vovell, Ideologies
si este considerată ca una dintre cele mai ct mentalites, passim ; Philippe Aries, L'Histoire
feeunde directii prin care s-au ()perat des mentalites, tn val. : T.a Nouvelle Httolre,
semnificative inovaţii în perimetrul cer- p. 167-190; Jacques Le Goff, Histolre et me-
moire, Paris, Gallimarrl, 1988, passlm ; Alphonse
Dupront, D'une histoire des mentalltes, tn RRH,
5 Michel Vovelle, l!hi.~to1·ie et la longue duree, 3. 19i0, p. 3R1-403 : Alexandru Duţu, Menta-
în val. : La Nouvelle Histoire, p. 79. Tit~. duree et nle paradigme des Annales", in
6 Fernand Braudel, Histoire et sociologie, in RRH. 1, 1979, p. 175-180.
vol. cit., p_ 112. 10 Florin Constantiniu, Aspecte ale menta-
7 Fernand Braudel, Histolre et sciences socia- lului colectiv in societatea medievală romd-
le ... , p. 49. nl"ască, in SMIM, VII, 1974, p. 74.
1~8
scurt şi
timpul lung în realitatM isto- înt~i anch~b. lui Paul Bois d~rf! ~truc-
rică 11. Pentru cercetAtorul preocupat de tnrile cotidiene - economice şi I!!Ociale -
investigarea istoriei 1-exicului r,i a cadre- precum si despre opiniile politice al!! 'ţă-.
lor mentale Sf! na~Şte o firsa~că tntrebare : ranilor dm vestul Franţei după epoca re-
poate fi cercetată această 1siorie, din voluţiei dem.ocratice. Concluziile la care
perspectiva dw·atei lungi, pe un epaţiu autorul ajunge sunt de-a dreptul fasd-
teritorial-geografic relativ restrâns ? nante şi s:Ject.aculoa.se şi confirmă pe de-
Răspunsul ni-l oferă mai întâi, printr-o plin durata lunqă în istoria mentalităţilor.
€ll1loţionant.ă destăinuire autobiografică Astfel sentimcntelf' şi opţiunile politice-
chiar Fernand Braudel, atunci când, nos- individuale şi colective - exprimate în
talgic işi aminteşte de satul copilăriei sale 'zilele noastre de ţăranii din părţile occi-
Lumeville-en-Ornois : "Micul sat din Lo- dentale ale Franţei, dinamica, toleranţa şi
rena in care am crescut, copil, trăia după chiar agresivitatea lor, sunt în funcţie de
ceasul dintr-un foa:t·te bătrân turn de clo- maniera în care a fost receptată şi tmns-
potniţă ; iazul lui mişca vechea roată a misă peste timp, din generaţie în gene-
unei mori, un drum cu bolovani de când raţie, atitudinea - pro şi contra - faţă
lumea se azvârlea ca un şuvoi în poarta de Marea Revolutie Franceză. Aceste sen-
casei mele ; casa mea fusese şi ea recon- timente şi opţiuni s-au reflectat şi se re•
:Struită în anul 1806, anul bătăliei de la flectă în bună parte şi astăzi în [exioo:l
Jena, şi in gâi"la din jos de pajişte se curent sau în comportamentul verbal al
puneau pe vremuri la topit sn~ii de câ- ţăranilor francezi din acest perimetru geo·
nepă" 12. Succint, dar foarte .precis şi prin grafic 15. Mirmaţii1e lui Paul Bois :pot fi
cuvinte de profundă sugestibilitate : cea- confirmate şi cu alte exem!Ple. Dacă vom
sul dintr-un foarte bătrtin turn ; vechea penetra spre adâncurile lumii medievale
roată a morii; un drum de bolovani de occidentale, putem aduce la suprafaţă prin
ctind lumea ; casa reconstruită în 1806 ; intermediul izvoarelor istorice o serie de
pajiştea unde se puneau pe vremuri Za termeni. care defineau filosofia politică a
topit S?Wpii de cânepă, Braudel ne suge- epocii de mijloc : universitas, societas,
rează continui:tatea din perspectiva dura- communitas, civitas, etc., termeni care
tei lungi, a unei comunităţi rura:le re- s-au transmis până astăzi, desigur cu alte
strân:Să spaţial şi conservată autarhic- rezonanţe şi conotaţii, în .limbajul dis-
mentaJ.. Satul, in care marele istoric s-a cursului socio-politic contemporan to. In
născut şi a copilărit, îşi ducea viaţ.a sa peisajul aceloraşi cereetări referitoare la
cotidiană "de când lumea", dUJPă o ca- mecanismele mentale a unei comunităţi
denţă temporală bine şi precis stabilită rurale "izolată geografic şi temporaJ." 17 se
de "ceasul dintr-un foarte bătrân turn de situează şi lucrarea lui Emmanuel le Roy
clopotniţă", refuzând parcă inovaţiile ispi- Ladurie despre istoria satului Montaillou
titoare şi subjugante ale civilizaţiei mo- intre 1294-1324 18.
derne. Prin aceste referiri pasagere, la unele
Din perspectiva apetitului "penh'Ll ru- cercetări ştiinţifice anterioare care au sur-
tralitate şi regionalism" 13 cercetări siste- prins durata timpului lung la nivelul unor
matice au surprins cadrele mentale pe- comunităţi relativ bine conturate terito-
rene şi rezis~nte în
care se derulează rial--geografic, am convins, credem, despre
viaţa unui grup uman 14. Am aminti mai oportunitatea unor astfel de invE>stigaţii
r1 M. Vovell" L'histoire et la longue dur~e.
p. 96-97. Monteillou, sat occitan de la 1294 pînă la 1324,
12 Ferriand Braudel, Structurile cotodianului, voi. 1, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1992, p. 5-32.
voi. II, p. 358. 15 Paul Bois, Paysans de l'Ouest. Des struc-
IJ Georges Duby, Orientări ale cercetărilor t.ul·es economiques et sociale aux options poli-
istorice in Franţa, 1950-1980, in voi. : Evul tiques depuis l'epoque revnlutinnaire dans la
mediu masculin, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1992, Sarthe, Paris, Flammarion, 1971, p. 319-353. Cf.
p. 271. Michel Vovell, l!histoire et la lonque duree, p.
14 Alexandru Duţu, Literatura comparată şi 07-08.
istoria mentalităţilor, Bucureşti, Ed. Univers, w Jeannine Quillet, Les clefs du pouvoir au
1982, p. 52-131 ; Maria Carpov, Rigoare docu- Moyen Age, Paris, Flammarion, 1972, p. 166.
mentară şi imaginaţie. Un nou mod de a scrie 17 Alex. Duţu, Literatura ... , p. 61.
istoria. Prefaţă la : Emmanuel Le Roy Ladurie, 111 Emmanuel Le Roy Ladurie, op. cit., passim.
139
şi pentru istoria unor comunităţi uman"'! d€ con...solidare a poziţiilor economice, po-
din arealul istoriei româneşti. Anr:hdo_ litice. militare şi ecleziastice ale Imperiu-
noa.st~:a se plasează, aşadar, pc coordolld·· lui habsburgic în această parte a Europei.
tele şi in prelungirea unor astfel de de- Nereuşind să-şi îndeplinească în totalitate
mersuri ştiinţifice. Desigur, pentru o in- programul expansioni.st spre estul şi sud-
vestigare din perspectiva duratei lnngi a estul continentului datorită opoziţiei im-
lexicului ~i mentalului locuitorilor din periilor vecine : ţ.arist şi otoman, Austria
zona năsăudeană este necesar, aşa cum apelează, în cele din urmă la o politică,
au subliniat şi alţi cercetători 1 ~. că între- de compromis, transpunâ.nd Carpaţii -
gul excurs ştiinţific trebuie obligatoriu aş.a cum făcuse odinioară Spania cu
întreprins din perspectiva datelor oferite Gibraltarul în relaţiile ei cu lumea nord-
de psihologia, sociologia şi lingvistica is- africană - într-o frontieră naturală pu-
torică, plin cunoaşterea aprofundată a ternic consolidată. Cu multă abilitate şi
structurilor socio-economice, politica-na- diplomaţie, Transilvania şi celelalte pro-
ţionale, instituţional-juridiC€ şi spiritual- vincii româneşti încorporate de habsburgi,
culturale existente in general în spaţiul devin placa turnantă şi chiar de echilibru
istoriei româneşti şi în particular în cel a Vienei în relaţiile cu statele vecine din
al istoriei transilvănene şi chiar bistriţea această parte a Europei. Reacţia firească
no-năsăudene. a ruşilor şi otomanilor faţă de această
2. Trecerea de la mica la marea Eu- realitate, a dus la modificarea atitudinii
ropă 20, prin redimensionarea continentu- şi politicii acestora faţă de celelalte două
lui nostnt, la sfârşitul secolului al XVII ţări româneşti Moldova şi Ţara Româ-
şi începutul celui tu"'11ător, a însemnat şi nească. Instaurarea regimului turco-fana-
pentru ţările române o integrare a aces- riot, desele războaie ruso-austro-turce,
tora în aria civilizaţiei europene. conco- perforarea monopolului otoman asupra co-
mitent cu demararea unui amplu proces merţului românesc, decupajele teritoriale
de transformări şi prefaceri pe plan poli- şi multe altele sunt rezultatul ciocnirii de
tico-instituţional. juridic, economicu-so- interese a celor trei imperii în această
cial şi cultural. Racordarea societăţii ro- parte a continentului european. Dar, toate
mâneşti la Europa Luminilol' nu a insem- acestea, au contribuit, odată cru depl-asa-
nat numai o deschidere spre valorile rea centrului de greutate a politicii euro-
majore ale culturii, ci şi o adaptare trep- pene spre Orientul european şi la o tre-
tată la ritmurile şi cerinţele vieţii econo- zire a acestei zone din "somnolenţa spi-
mice europene, care parcurge un lung pro- rituală in c..:we se complăcuiSe atâta
ces de preschimbări generate de cerinţele timp" 22 , la o emergenţă a Luminilor eu-
stringente ale timpului şi de politica l"e- ropene, pe orizontală şi pe verticală spre
formismului 'luminat inspirat doctrinar de masele !POpulare. Aceasta s-a răsfrânt şi
noile curente economice : mercantilismul asupra comportamentului mental şi lin-
şi fiziocratismul 21. gvistic a locuitorilor din zona Bistriţei şi
In această ambianţă organizarea în Năsăudului, atât înainte cât şi după in-
Transilvania de către Curtea din Viena, fiintarea Regimentului II de graniţă 23.
la mijlocul secolului al XVIII-lea. n regi- Printr-o analiză atentă a surselor vom
mentelor de graniţă reprezintă o măsură putea reconstitui şi detecta acest proces,
!9 Fernanrl Rraudel. Hi.stoire c>t .\cierwes sn- 22 D. Popovici. La litterature roumaine a

dale ... , p. 41-83 : Florin Constantiniu. op. cit., l'epoque des lumieres, Sibiu, 1944, p. 12 ; Paul
p. 69-100. Carnea, Probleme ale epocii luminilor în sud-
2V Pierre Chaunu. Cit;ifizatia Ernopei in sr- estul Europei, in voi. : Aproapele şi departele,
rolul luminilor, vol. T. Bucureşti, Ed. !l!eridiane. Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1990, p.
1986, p. 61-62. 25-54.
21 Fernancl Braudel, Civi/isation materielle, 21 Ioan Lumperdean, Aspecte privind vocabu-
economii' et capitalism, xve-XVTIJe siecle, larul social-economic şi politic în zonele de
tom. T-III, Paris, Hlifl : Telem. J.a dtJnrtmiqur graniţă năsăudeană, comunicare prezentată la
du capitalisme. Paris, Flammarion. 1988: Henri Sesiunea internaţională : Graniţa militară aus-
Sce, op. cit., Rondo Cameron, Histoire erono- triacă şi impactul ei asupra vieţii social-politice
mique du monde, Paris. 1991, p. 127-158: Mi- şi cultural-economice româneşti, Caransebeş, 29
chel Beaud, Histoire du capitalisme de 1500 n septembrie - 3 octombrie 1993, (in curs de
nos _iow·s, Paris. 1981, p. 58-105. apariţie in volumul care se va edita).
140
care s...a desfăşurat, desigur din şi prin mânii năsăudeni au primit iniţiativa CurţU
perspectiva a ceea ce Michel Vovell nu- elin Viena de·a organiza regimentele dt-
mea dialectica dintre timpul scurt şi graniţă. Posibilitatea creată, de a ieşi -
timpul lung în istorie 2'•. de jure şi de facto - de sub jurisdicţia
3. La 13 octombrie 1761, generalul Buc- oraşului Bistriţa şi de a-şi întări statutul
cow, comandantul militar al Transilvaniei de oameni liberi, i-au determinat însă să
a prezentat Curţii din Viena proiectul său fie mai maleabili şi concilianţi. Dar argu·
de organizare a unor unităţi de graniţâ mentul recunoaşterii statutului de oameni
în Transilvania. Primind avizul favorabil, liberi prin actul lui Matei corvinul din
generalul a purces la opera de organizare 3 iunie 1475 a rămas ca un leit-motiv în
a acestora. In zona Năsă.udului, militari- gândi.rea, mentalitatea şi limbajul grăni
zarea a fost un proces de durată, realizat cerilor. Doreau prin aceasta să sublinieze
în mai multe etape şi cu numeroa.se greu- că "pactul social" încheiat cu imperialii
tăţi, izvorâte din neîncrederea locuitori- nu era un dar din partea Vienei, ci o
lor din cele 23 de comune (21 de p~ Va· confirmare a unei stări de fapt, existente
lea Rodnei şi 2 de pe Valea Şieului) cu- anterior, o aprofundare şi reîntărire a
prinse mai întîi în structurile militare ah~ vechilor lo1· privilegii. De aceea, atât îna-
Regimentului II de graniţă. (Militarizarea inte, cât şi...,n timpul şi chiar după desfiin-
s-a extins apoi treptat cuprinzând in cele ţarea graniţei năsăudene, acest argument
din urună 44 de localităţi). A trebuit des- apare în majoritatea memoriilor .politice
făşurată mai întâi din partea autorităţi· redactate în această arie geografică. Două
lor imperiale, o intensă activitate de lă exemple, pentru a reliefa din această
murire a locuitorilor acestor localităţi, pre- perspectivă istoria duratei lungi, creden1
zentându-li-se argumentele şi avantajele că sunt suficiente şi elocvente în acel3-?i
care puteau fi obţinute odată cu dobân .. timp. Astfel într-un Memoriu din 1761
direa noului statut social. Aci!astă acti .. se arată : "Cu prilejul conscrierii în mod
vitate era cu atât mai necesară, cu cât, perfid (Magistratul bistriţean - n.n.) au
în mentalitatea şi psihologia individuală încercat să. ne iobăgească ... Am ~tiut şi
şi colectivă a românilor din nord-estul aceea de la strămoşii noştri, că luându·se
Transilvaniei, îşi făcuse loc, şi se conso- Rodna cu vidicul ei de la comitatul Dă
lidase într-o lungă perioadă de timp, opi- bâca, s-a încorporat la oraşul Bish·iţa, aşa
nia potrivit căreia orice iniţiativă şi ho· că locuitorii români au acceptat acelea!'li
tărâre din partea autorităţilor statale, le libertăţi şi privilegii ca şi locuitorii bis-
poate fi defavorabilă. Raportarea mentală tri ţeni" 25•
se făcea desigur, la actul emis de regele Peste un secol, deşi mentalitatea locui·
Matei Corvinul la 3 iunie 1475, rprin care torilor din Districtul românesc al Năsău
districtul Văii Rodnei era desprins de sub dului, fusese inevitabil înrâurită de feno-
autoritatea comitatului Dăbâca şi aşezat menele socio-e<:onomiee, militare, politice
sub jurisdicţia oraşului Bistriţa, dar, cu şi culturale apărute în timpul existenţoi
condiţia ca românii să fie recunoscuti ca graniţei militare, deşi prin rezoluţia im-
oameni liberi şi să se bucure de aceleaşi perială din 21 februarie 1847 li se recon-
drepturi şi libertăţi ca ceilalţi locuitori ai firmase statutul de oameni liberi, în ee-
oraşului. Iniţiativa regală, deşi benefică rerea formulată la 13 mai 1864, .pentru
la prima vedere, a generat numeroase a fi reprezentanţi în Dieta mmânească de
tensiuni, nemulţumiri şi procese între ro- la Sibiu, întâlnim următo:tren exprimare :
mânii de pe Valea Rodnei şi Magistratul "Opidul Rodnei. ca atare, confm:m privi-
bistriţean, acesta din urmă, contestând ve- legiului de ano 1475 a regelui Mathia, pe
hement statutul de oameni liberi, acordat care se provoacă şi celelalte privilegii, au
sau mai bine-zis reconfirmat de Matei avut acele drepturi, libertăţi, gr;q.ii, pri·
Corvinul. vilegii şi consuetudini, de care s-au bucu-
De aoeea nu trebuie să ne mire cir- ~.; ' • •Memoriul din 1761, în AS, nr.
cumspecţia şichiar ostilitatea cu care ro- 23, Hl38,p. 358, cf. Ioan Lumper·dean,
Consideraţii asupra mişci'irilor sociale in zona
24
Bistriţei şi Năsăudului în secolul al XV/li-lea,
Michel Vovell, L'histoire et la longue dnree, în "Studia Universitatis Babe~-Bolyai'·. Histoire,
p. 96-102. XXX, 1985, p. 24-25.
141
tat şi de care şi până acwn se bucură potriva militariză.rii şi catolicizării forţa~
însăşi cetatea Bistriţa" :w. a fost condusă de bătrânul Tănase Tudo-
In mentalitatea şi lexicul socio-«:<>no- ran. Rapoartele militare consenmează, in
rnic şi juridic din districtul nă.săudean, aceeaşi vreme, numeroase alte acţiuni de
la fel de durabilă şi rezistentă ca şi ideea nesupunere faţă de militarizare şi de in-
libertăţii personale, a foot ideea de pro- stigare la emigrare în Moldova, puae la
prietate. ln numeroaae texte ale timpului cale de bătrânii satelor. In 1766 comisarul
se aminteşte de: ..,pămantul nostr-u", de imperial Siakovich, raporta comandantu·
"bunurile pe care ni 1~ câştigat noi lui Regimentului II de graniţA Carol En-
inainte cu sudoare cruntă, munţii, pădu zenberg că a reuşit sA reducă treptat in-
rile, livezile şi cAmpille care de când ~şi fluenţa bdtrdnilor satului in localităţile
aduc aminte oamenii au fost ale noastre milltarizate prin alegerea .subofiţerilor
'i le-am stăpânit în pace ... " 27 (subL ru.). grănioeri ca juzi ai satelor 23.
In virtutea dreptului istoric şi a celui na- Cu toate acestea in timpul vizitelor ea.le
tural, dreptul la libertate eate garantat în Transilvania, şi implicit pe teritoriul
prin dreptul la proprietate, ambele venind Regimentwui năsăudean, Iosif al II-lea
1n aceast!i situaţie dinspre străvechea or- cunoaşte doleanţele românilor, in special,
ganizare a obştii ţărăneşti. Ca formă fun- prin intermediul bătrânilor satului. Pro-
damentală de organizare a vieţii social- babil, tocmai de aceea recomanda, mai
economice, obştea s-a menţinut secole de-a târziu, în 1785, comisarilor districtuali ur-
rândul in zona năsăudeană, iar instituţia mătoarele : " ... această naţiune (română
specifică acesteia, cea a oamenilor buni n.n.) pretinde să-i fie ascultate plângerile,
şi bătrâni a jucat un rol însemnat atât iar bătrânii lor (subl. ns.), în oare să aveţi
inainte cât şi după întemeierea Regimen- toată increderea, să fie convinşi cu argu-
tului. Revolta de la Salva din 1763, îm- mente temeinice, după care se poate cum-
păni totul cu ei" 2!l. In 1810, in zona de
:l6 Simion Retegan, Conştiinţă şi acţiune na- graniţă, preotul Vasile Moisil din Şanţ se
ţională in satul romanesc din Transilvania la
mijlocul sec. XIX, 1860-1867, Cluj-Napoca, Ed. sfătuia cu bătrânii satului în legătură cu
Dacia, 1983, p. 165. Ideea statutului de oameni o "căsătorie in speţă oprită" 30, iar în 1851,
liberi a fost constantă in mentalitatea locuito- după desfiinţarea Reg1mentului, vicarul
rilor de pe Valea Rodnei. A surprins foarte Macedon Pop, propunea ca la întmnirile
bine aceasta învăţătorul Vasile Naşcu, care după
desfiinţarea graniţei năsăudene, desfăşoară o cu reprezentanţii guvernului, pentru ho-
Intensă activitate la forurile guvernamentale tărârea soartei proprietăţilor şi fondurilor
pentru reconfirmarea acestui statut. lată ce băneşti ale grănicerilor să participe din
scrie el in 1861 "De astă dată, am scăpat cu
Valea Rodnei de ne recunosc a fi fost -.liber- fiecare sat "câte doi bătrâni (subl.' ns.) cei
tin!» aceasta a dovedit-o străbunii noştri, pă mai cu minte ... oare au e:x,perienţă, ştiinţă
rinţii noştri şi mai ales inteligenţii noştri (subl. şi încrederea poporului" 31. La 30 iulie
ns.). De câte ori de la anul 1558 încoace nu a 1852 locuitorii satului Monor adresau o
probat amărâtul de cler din Valea Rodnei până
petiţie împăratului prin care îşi revendi-
In 1764, când s-a înfiinţat institutul conflniar,
să se liampadă de condiţiunea de iobagi săseşti cau vechile drepturi obţinute în timpul
şi nu a putut scăpa de tltula aceea urgisită, funcţionării Regimentului. Documentul
probat-o In 1817, apoi alţii în 1852 şi nemuri-
torul Marian vicarul s-a dus in groapă fără
de a ajunge scopul dorit. Evenimentele anului 211 Mathias Bernath, Habsburgii şi Inceputu-
1848 şi 1849 ne-au nimicit arhivele şi totuşi de rile formării naţiunii romane, traducere de
ici colea am putut aşa de norocoşi a ne aduna Marioneta Wolf, Prefaţă de Pompiliu Teodor,
tn câteva documente şi data de putem dovedi... Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994, p. 181-182. Bd-
că am fost liberi" (subl. ns.), Nestor Simon, trânii satelor erau respectaţi şi datorită .,băr
Vasile Naşcu - viaţa şi faptele lui, Năsăud, bilor lungi şi cărunte" (se preciza In acelaşi
1911, p. 195. document) de aceea ei au fost "convinşi Intr-un
li Vasile Bichigea.n, Un capitol din lupta ro- mod blând şi sub pretext că ar fi necuvlnclos
manilor sorneşeni cu saşii bistriţeni, in ca intr-un stat militar să poarte bărbi, să re-
AS, ti, 1926, p. 39. Despre apariţia unei nunţe la barbă". Ibidem, p. 182.
mentalităţi juridice şi perenitatea ei la locui- :1'J Ibidem, p. 203.
torii din spaţiul sud-est european vezi : Va- :.9J Onisim Filipol, Contribuţii documentare la
lentin Al. Georgescu, Psychohistoire et histoire istoricul comunei Şanţ, In AS, Serie nouă, II,
de mentalites sud-est europeenes au niveau de l!J73-19i4, p. 174.
l'histolre du droit, in RFSEE, 4, 1980, p. 573- Jl • • • Documente blsericeştt, tn AS, 7, 1927,
580. p. 20-21.
142
este semnat - aşa cum limpede se pre- Structurile socio-.politice şi diferenţie
cizează - de Simion Precup, Simion Cio- rile economice au marcat mentalul colec-
lan, ilie Tancău, Flore Iepure şi Vashle tiv ţărănesc şi au influenţat vocabularul
Precup, ca bătrâni ai satului 32_ uzltat de grăniceri. In textele ti111pului
Continuitatea vechii organizări obşteşti sunt sw-prinse, la fel ca şi ...n cazul altor
şi percepţia ei în limbajul şi mentalul comunităţi româneşti aflate in apropierea
colectiv al grăni~rilor ne este dovedită celor săseşti (de exemplu Braş.ov-Şchei) 3:i,
şi de alţi termeni ca : ogo1·, grădină, n'lt, diferenţierile economice, sociale, politice
fl1naţe, vatra şi hotarul satului, precum şi etnice lmpuse artifical intre români şi
şi de toponimicile : Leş (apă şi sat), Run- aşa-numitele naţiuni privilegiate. Saşli
cuZ Salv~t, Runcul-Sângereilor, Runcul- bi.Btriţeni sunt numiţi de cele mai m'Nlte
Tu.nzdrilor~ (din latinescul ru.ncus care in· ori orăşeni sau cei care locuiesc pe fundus
&ea.nmă, loc des.pădurit prin curdtu:ră regius. Până la mi:litariza:re locuitorii de
pentru a fi cultivat sau folosit ca păşune), pe Valea Rodnei sunt în virtutea actului
Josenii şi Su.senii Bârgăului (desemnând erniB de Matei Corvinul : oameni liberi, iar
matca sau satul vechi şi ccl nou) 33• Este ţăranii aflaţi pe domeniile feudale limitro-
poo.i!bil ca menţinerea şi tral1!Sffiiterea peste fe: iobagi. Inainte de militarizare, dar une-
timp a fonnelor de organizare ancestral- ori şi după aceea, conducătorii satelor se nu-
obştească să se datoreze şi existenţei, încă numesc cnezi sau juzi (numiţi şi birdi) şi
de la începuturile evului mediu, a unei mai rar chiar voievozi. Aceştia erau aju-
uniuni sau asociaţii de obşti in părţile taţi in activitatea lor de juraţi (numiţi şi
superioare ale Someşului Mare. Individua- pârgari) şi de crainici. Reprezentanţii ma-
litatea cu care a~pare in documente zona ·gistratului bistriţean erau numiţi slobot-
respectivă poate fi un indiciu în această nici, ei ocupându-.se cu incasarea dărilor
ordine de idei : Valea Rodnei, Districtul · şi a execuţiilor silite, fiind ajutaţi de cele
Rodnei, Districtul Văii Rodnei, Vidicul mai multe ori de vcltăşei. Camerarii erau
Rodnei. Chiar la mijlocul secolului al slujbaşi speciali autorizaţi cu contr01lrul
XVIII-lea conducătorii revoltelor sociale minelor rodnene :JG_ După militarizarea re-
din anii 1755-1762 sunt numiţi în docu- giunii unele din aceste denumiri dispar,
mentele timpului : "fruntaşii din districtul altele însă se menţin şi se integrează în
românesc" (subl. ns.) 34• Este, indiscuta- ceea ce s-a numit starea militară. In con-
bil, o conştientizare a existenţei unui dis-
trict sau asociaţii teritorial săteşti în care
J~ Ioan Aurel Pop, Consideraţii istorice asu-
populaţia era preponderent românească.
pra vocabularului politic din veacul al XVIII-
Avem de-a face, in fapt, cu un alt exem- lea în Şcheil Braşovului, in AIIA, Cluj-Napoca,
p[u al istoriei timpului lung prin care pu- XXIII, 1980, p. 223--235.
tem detecta şi-n cazul românilor din nord- JU Valeriu Şotropa, op. cit., p. 45--46. Denu-
estul Th'ansilvaniei sensibilităţi mentale şi mirile folosite pentru desemnarea acestor dre-
gători locali sunt, in cea mai mare parte, spe-
realităţi instituţionale profund durabile şi cifice sau Identice cu cele folosite in cadrul
perene. obştllor teritorial-săteşti. Aceasta ne intăreşte,
incă odată, convingerea funcţionării unor uti-
laje mentale şi lingvistice de lungă durată in
~ Ioan Pop, Liviu Moldovan, Frltmdntllrlle perimetrul rodneano-năsăudean. Despre termi.
sociale tn Monor după desfiinţarea graniţei mi- nologia specifică obştilor săteşti vezi : P. P.
litare, in FI, III, 1974, p. 259. Panaite~cu, Obştea ţărănească in Ţara Româ-
~ Nicolae Drăgan, Toponomie şl tstorle, Cluj, nească şi Moldova. Orinduircn feudală, Buc-u-
1928, p. 61--67 ; 120--121; 143--145. reşti, Ed. Academiei, 1964 ; Iuem, Introducere
J4 Valeriu Şotropa, Districtul grllniceresc nă la istoria culturii româneşti, Bucureşti, Ed. şti
ssăudean, Cluj-Napoca, 1975, p. 31--32. Despre Inţifică, 1969, · p. 156--157 ; cf. O vid Sachelarie
tradiţia obştească şiconturarea incă de la ince- şi Nicolae Stoicescu (coordonatori), Instituţii
putul evului mediu a unei autonomii romdneşti feudale din ţările 1·omâne. Dicţionar, Bucureşti,
în zona Năsăudului, sau despre existenţa unei Ed. Academiei, 1988, (sub voce). Referito1· la
ţllrl a Năsăudului, ne informează şi alţi autor!. cuvântul voievod, chiar dacă apare sporadic în
Vezi : Ştefan Pascu, Volevodatul Transilvaniei, lexicul instituţional juridic, el este "reactivat"
val. II, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979, p. 53 ; la mijlocul secolului al XVIII-lea, când Ştefan
Ioan Aurel Pop, Instituţtl medievale româneşti, Cute, comandantul răscoalei de la 1761 impo-
Adunările cnezlale şi noblltare (boiereşti) în triva Magistratului bistriţean se intitula : "Eu,
secolele XIV--XVI, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, Ştefan voievod". Vezi pe Iare I. Lumperdean,
1991, p. 1i--32. Consideraţii..., p. 25-26.
ua
diţiile in care şi după cucerirea habsbm'- Nobilimea, naţiunii suplicante :J<J. Ea este
gică în Transilvania se menţinea regimul aşadar o realitate în peisajul politic tran-
medieval de stări şi ordine, accentul este silvănean de care atât reprezentanţii na-
pus în textele elaborate Pe teritoriul Re- ţiunii române, cât şi Cw--tea din Viena nu
gimentului II de graniţă pe denumirea de puteau face abstracţie. Am putea afirma,
stare militară. Prin uzitarea acestei de- chiar dacă forţăm puţin lucrurile, că sta-
numiri .se urmăreau mai multe obiective : rea militaTă era la acea dată cea mai sta-
In primul rând se dorea o reaccentu.are bilă şi mai bine organizată comunitate so-
a statutului de oameni liberi obţinut prin cială românească din Transilvania, care
actul din 3 iulie 1475. In al doilea rând putea să încline balanţa jocului politic
se wmărea definirea noului statut vis-a· atât intr-o parte, cât şi in cealaltă. Ca
vis de saşii bistriţeni şi celelalte naţiuni militari ai Imperiului ei puteau fi oricând
privilegiate. In al treilea rând, pe măsură loiali numai acestuia, iar ca deta5amem
ce se consolida sistemul graniţei mili- etnic românesc, destul de numeros şi bine
tare, se viza obţinerea unei poziţii spe- structurat, puteau Mt se ralieze sau să
ciale şi distincte în corpul social al na- dezavueze mişcarea politico-naţională ro-
ţiunii române. Astfel nu este de mirare mânească. Integrarea organică în lupta
că ofiţerii Regimentului II de graniţă, îm- naţională vădeşte, foarte clar însă, o de-
pr>?ună cu intelectualii din acelaşi peri- plină maturitate din partea stării militare
metru geografic, redeschideau la finele şi a conducătorilor ei. Ne aflăm, de fapt,
secolului al XVIII-lea acţiunea petiţionar la apogeul unui pi'oces de lungă durată,
politică românească, ocolind de data aceas- desfăşurat pe parcursul a mai multor se-
ta curţile episcopale în comparaţie cu cole, când in psihologia şi mentalitatea
epoca lui Inochentie Micu. In aceste me- locuitorilor din spaţiul năsăudean s-a im-
morii elaborate de Ioan Para şi ofiţerii plementat definitiv ideea statutului lor
Regimentuilui, precwn şi in Supplex Li- de oameni liberi, chiar dacă acest statut
beUus Valacho1·um, grănicerii sunt consi- mai era contestat de stările privilegiate
deraţi a fi starea militară a naţiunii ro- ale principatului. Prin militarizare, statu-
mâne 31 • Această mobilitate semantică prin tul de oameni liberi s-a adâncit şi definit
care se grupează termenii "stare militară'· mai pregnant in mentalitatea grănicerilor,
şi "naţiune română" rezultă din dorinţa deschizând posibtlitatea conştientizării
de de~i.re a regionalismului şi de des- apartenentei la o anumită stare socială,
chidere şi integrare a aspiraţiilor locale în cea militară, mult mai solidă sub ra;port
universul naţional-transilvănean. Dacă la teritorial, social-economic, instituţional
mijlocul veacului al XVIII-lea locuitorii juridic, cultural şi etnic t.o. Această soli-
Văii Rodnt!i se luptau numai pentru a fi daritate este tot mai mult conştientizată
consideraţi "oameni liberi şi privilegiati mental şi exprimată verbal pe parcursul
ca şi locuitorii bistriţeni" 38 , în documen- secolelor următoare. Litotele întâlnite în
tele m'işcă?'ii Supplexului, prin limbaj, 1exicul din perioada funcţionării graniţei
ei iin[>un un nou model în lexicul social- militare, dar şi după desfiinţarea ei, sunt
politic, mult mai larg şi mult mai funcţio elocvente în această ordine de idei. Lo--
nal faţă de dezideratele naţiunii române. cuitorii celor 44 de comune care au for-
In adunarea sau congresul naţional reven- m~t Regimentul II de graniţă îşi spun
dicat în toate documentele mişcării poli- şi sunt numiti de cei din afara acestei
tico-naţionale de la finele secolului nl arii geografice : grăniceri. Loc.alitătile res-
XVIII-lea şi începutul secolului al XIX·- pective sunt numite comune grănicere.5ti,
lea, Starea Militant este pusă pe acelaşi
plan de egalitate cu Clerul, Orăşenimea şi ;:~ Ioan Lurnperdean, Raportul ..• , p. 23-24 ;
D. Pnxlan, op. cit., p. 480 .
.Ju Valeriu Şotropa, op. cit., p. 60-247 ; La-
:' 1 Ionn Lurnperdean, Haportul dintre petiţiile clislau Gyemant. Mişcarea naţională a romcini-
lui 1oan Para şi Snpple:r Ubellus Valacltorum. lor din Transilvania, 1790-1848, Bucureşti, Ed.
Din istoria formcirii naţiunii române, Bucureşti, Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 418-425.
Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, p. 479 - Pentru diferitele forme de solidaritate în isto-
480. r·ie \'ezi : Ioan Aurel Pop, Solidarităţi etnice
;;jl • • • i\1emoriul din 1761, în AS, nr. 23, 1938, in entl mediu - secolele X/TI-XVI {l), în
D· 358. AII A, XXIX, 1988-1989, p. 68.
144
iar populaţia din noua unitate administra- şi în această situaţie pc traiectul aceleiaşi
tiv teritorială înfiinţată după desfiinţarea durate lungi enunţată de Braudcl şi apli-
Regimentului : Districtul autonom român cată de Georges Duby şi alţi istorici ·H şi
al Năsăudului este numită populaţiunea în studiu'} istoriei mentalităţilor. Studii
fostă grănicerească '". În 1861, când au- mai aprofundate de lingvistică istorică.
torităţile imperiale încercau să împiedice sodologie şi entografie istorică ar dezvă
folosirea limbii româqe în District, răs lui şi pentru zilele noastre mai multe re-
punsul atât de prompt formulat indică pere privind traillSmiterea peste timp a
foarte limpede şi existenţa unei comunităţi unor cadre mentale şi lingvistice contu-
sociale aparte, aptă să-şi apere interesele rate şi apoi puternic cimentate în peri-
şi să se conserv~ faţă de celelalte comu- oada existenţei Regimentului II de gra-
nităţi socio-etnice din Transilvania : "Nici niţă. Investigaţiile noastre sporadice şi
să treacă cuiva prin minte că atei poate pw· înt:i!mplătoare, ne-au convins pe de·
să introducă cineva a altă limbă decât plin de oportunitatea unor astfel de an-
cea românească în District, pentru că noi chete interdisciplinare şi sistematice.
grănicerii ştim a fi cu toţii una, nici încap Atunci când - departe de ţară - am lec-
intre noi caste, ca cele din comitate, între turat cartea lui Paul Bois ~:; despre isto·
boieri şi răsc-umpăraţii iobagi, jeleri şi ria ţără•mimii din părţile vestice ale Fran-
ceila1lţi". (subl. ns.) "~. ţei, şi când am putut constata că prin
La începutul secolului XX Nicolae Ior- durata lungă a istoriei putem înţelege ac-
ga, in peregrinările sale prin Transi;Ivania, tualele comportamente mentale şi lingvis-
întâlnea aceeaşi solidaritate grănicerească tice ale oamenilor, gândurile noastre s-au
în Năsăud şi ccmuncle limitrofe lui. El îndreptat inevitabll la locurile natale, la
:::onsid2i'a lo~uitorii a~e;;t2i zone ca fiind frumoasele plaiuri ale Bi~triţei şi N3său
o rasă de oameni tare, cu liniile alese şi dului. Atunci am hotărât să încercăm o
cu deştcptăciunca în suilct" t..l. Ne situătn atare investigaţie. Desigur, ea ar fi putut
să fie mai amplă, mai completă, mai amă
·Il Nestor Şimon, op. cit., p. 335.
nunţită. Ar fi putut su!'prinde mai muiJte
.;1 " '' • Declrtraţie în ,.Gazeta
Transivaniei",
m·. 50, din 12 aprilie 1863. Este semnificativ că repere durabile din mentalitatea şi lim-
de la sfârşitul ~~t:'olului al XVIII-lea şi apoi în baJul grănicerilor năsăudeni. Acensba cu
întregul secol al XIX-lea, grănicerii şi urmaşii atât mai mult, cu cât aceştia au fost oa-
lor sunt nelipsiţi din peisajul luptei politico- meni simpli, cotidieni, adică acei oameni
naţionale. In toate memoriile care apar în urma
faimosului Supplex de la 1791, Starea militară care i-au plăcut şi I-au atras irezistibll
sau grănicerii sunt prezenţi cu revendicări şi pe Braudel, permiţându-i să realizeze, în
interese proprii. In acelaşi timp în aceste me- m.onumentala sa operă, ca nimeni altul,
morii era nelipsit argumentul - alături de al-
tele desigur - pri\"ind rolul şi importanţa gră acea umanizare. a istoriei "''·
nicerilor în apărm·ea intereselor imperiale în -------oot----
Tram;ilvania sau î11 băt{lliile purtate in alte zone
ale continentului european. Cf. L. Gyemant, H Vezi notele !J şi 10.
op. cit., p. 424. Paul Bois, op. cit., passim .
4.~
.JJ Nicolae Iorga, Pagini aiese din însemnările Alex. Duţu, Fernand Braudel şi noua con-
41l
de călătorie prin Ardeal .~i Banat, Bucureşti, cepţie despre istorie, p. 24 ; vezi şi Fernand
Ed. Minerva, 1977, p. 44. Braudel, Ecrit sur l'histoire, passim.
LA LONGGE DUREE DANS LA MENTALITE ET LE LANGAGE

DES MILITAIRES DE FRONTIERE DE NASAUD- DES
REPERES ECONOMIQUES, SOCIA UX, POLITIQUES
ET NATIONAUX
(Resume)
L'etude present la conception de Fernand propriete qui est restee dans la mentalite des
Braudel sur l"histoire en ce qui concerve la militaires de frontiere apres la constitution des
mentaite et le langage des militaires de fron- regiments et elles permettent l'apparition d'un
tiere de Năsăud. La longue duree est soisie etat social individualise qui s'est integre dans
dans ses aspects fundamentaux : l'idee de la la lutte nationale roumainee en Transylvanie
liberte depuis beaucoup de siecles, l'idee de la pendant la XVIII-eme siecle.
145
19 - Rrvista Bistriţc>i
ASPECTE ALE ASISTENTEI MEDICO-SANITARE
DIN TINUTUL NASAUDULUI IN TIMPUL
REGIMENTULUI DE GRANIŢA (1762-1851)
MIRCEA GI•:LU BUTA, 1\IAGDA PUPEZA
Constituir<:>a în a doua jumătate a seco- al practicii medicale. Sunt definite şi con·

lului al XVIII-lea a Regimentului II de turate profesiunile de medk şi farmacist
Graniţă românesc a avut consecinţe în- din punct de vedere juridic -şi deontologie.
semnate asupra populaţiei majoritar ro- Postul de medic al regimentului, re-
mânească din cele 44 de localităţi, venea numai absolvenţilor uneia din tmi-
cuprinse in "Districtul militar rodnean" versităţile de medicină din Viena sau Bu-
(Rodnaer Milităr District). dapesta 2• Pentru chirurgi se impunea în-
Având comandamentul în localitatea suşirea cunoştinţelor medicale într-una din
Năsăud, Regimentu~ era concomitent o şcoUle medko-chirurgicale din Imperiu
unitate militară şi administrativă, care a care formau magiştri în chirurgie. Ince·
reuşit să se implice profund în proble- pând cu anul 1775 prin înfiinţarea la Cluj
mele de ordin administrativ, social, eco- a unei secţii medico-chirurgtcale în cadrul
nomic, cultural, naţional, religios din sa- "Lyceum regium academicum", cadrele
tele valahe de pe Valea Someşului şi medicale necesare vor fi pregătite în ma-
Şieului. rea lor majoritate aici 3.
In cadrul acestui Regiment de frontieră Serviciul sanitar militar era inclus în or·
înfiinţat în anul 1762 ia naştere un servi- ganizarea regimentului la categoria "Flmc-
ciu medico-sanitar militar, care avea ca ţii speciale", el fiind subordonat autori-
scop supravegherea epidemiologică a teri- tăţilor militare superi!XIre, respectiv Di-
toriului, acordarea ingrijirilor medicale pe recţiei medico-militare din Transilvania
timp de pace şi război, cît şi aplicarea le- cu sediul la Sibiu 4.
gilor sanitare autriece în toate comunele Instrumentul de lucru al acestui for tu-
aparţinătoar·e. telar em de fapt Comisia sanitară unică,
In Articolul 65 al Statutului grănice· instituită pentru toată TransiJvania (ad.
resc emis la Viena în anul 1766 se pre- Comrni.<>sionem Sanitatis nostram in Tran-
ciza : "Toate chestiunile sanitare, de con- sylvania Constitutam) s.
tumacie şi contrabandă, ivite la regimen· Aceasta primea rapoarte informative in
tele de graniţ,ă, fiindcă nu privesc juris- probleme sanitare, de la ofiţerii de gra-
dicţia privată, vor fi anunţate generalului niţă, conform Articolului 24 din Regula-
comandant, respectiv comisiunii sanitare" 1. mentul de funcţionare 13 •
Emiterea unor legi sanitare "Planum Administraţ.ia sanitară regimentară func-
regulaţionis in re sanitatis" (1752) şi "Ge- ţiona pe lângă Comandamentul Central
nerale normativum in re sanitatis" (1770),
trasează bazele juridice ale organizării 2 Valeriu Şotropa, Districtul Grăniceresc Nă
sistemului de sănătate din Imperiul Aus- siiudean, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 19'15.
3 G Brăte~cu, Dicţionar cronologic de medi-
triac, prin care se reglementează printre cină şi farmacie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclope-
altele controlul pregătirii profesionale şi dică, Bucureşti, 1975.
4 Valeriu Şotropa, op. cit., p. 100. 187.
1
Vasile Bichigean, Statutul grăniceresc, in 5 Ibidem, p. 131.
/lS, m. !), Hl21l, p. 112. 6 Ibidem.
147
care av.:a sediul la Năsăud. Medicul re- cărui soţie Therezia era născută la Praga.
gimentului (REGIMINIS CHIRURGUS, R2· Amândoi erau de religie catolică 12.
giment~·chirurgus, Oberarzt) făcea parte Chimrgul avea ca ajutoare pe Mathias
din Statul Major. În anul 1762 această Herman şi Clara Payering de religie ca·
funcţie era încredinţată chirurgului Franz talică n.
Eberle, care avea în subordine 6 sa- li} Rodna, la nivel de batalion, funcţio
nitari 1. na chirurgul Iganaţius Gollibal, căsătorit
In atribuţiile ace<;tuia intrau : partici- cu Elisabetha Schneiderin din Abnak 14.
parea în Ccmisiil~ de conscripţie care sta- ln statele de funcţiuni militare, din ace-
bileau aptitudinile pentru serviciul militar, laşi an, sunt semnulaţi şi trei subchirurgi
s:.tpravegherea stării de sănătate a popu- (Subchirurgus, Unter-Arzt). La Năsăud,
laţiei din comunele grănicereşti pe timp subchirurgul Franciscus Lorenzer căsăto
de pac2 şi război şi asigurarea aprovizio- rit cu Ana-Maria, subchirurgul Joannes
nării cu medicamente, în special, de la Schebel căsătorit cu Terezia Unnilich din
farmaciile militare din Sibiu sau Alba- Reghinul Săsesc, la Circumscripţia de
Iulia. Companie Feldru 15 şi subchirurgul JOS€tP-
Medicamentele erau păstrate la sediul hus Suttor căsătorit cu Magdalena Elmin
batalionului în "dulapul c:u medicamen- din Schonberg la Circumscripţia de Com-
te" 8 . Acesta conţinea pe lângă medica- panie Zagra 1t•.
mentel~ uzuale plante medicinale, pansa- ln 12 noiembrie 1766 s·a emis de către
mente şi instrumente chirurgicale. În Cuttea Imp_erială de la Viena un act nor-
timpul campaniilor exista o "ladă· cu mativ cu privire la organizarea ~i func-
medicamente" care e1•a transportată in că-. ţionarea rcgimentelor de g1·aniţă.
ruţa comandantului împreună cu trusa de La Capitolul 66 se prevedea ca în com-
instrumente medico-chirurgkale şi sacul ponenţa Statului Major regimentar, să fie
cu pansamente. inclus un chirurg retribuit cu un salariu
Pe câmpul de luptă fiecare medic şef de de 20 florini şi 50 cruceri pe lună şi un
batalion avea în subordine un ajutor care subchirurg retribuit cu 8 florini şi 20 cru-
transporta pe lângă dteva medicamen ·ceri pe lună 17 •
amtlspticc şi hemostatice, instrumentele Chirurgul mai beneficia de o locuinţă cu
chirurgi~alc. Acestea din urmă împreună două camere, o bucătăr-ie, o cămară, 7,5
cu :pansamentele erau purtate într-un sac stânjeni vienezi de lemne pe lună şi drep-
din piele groasă 9. tul de a ţine 2 cai în păşunea comunală 18 •
Sanitarii aveau îndatorirea să raporteze Subchirurgul mai primea 4,5 stânjeni vie-
zilnic căpitanului (Centurio, Hauptmann), nezi pe lună şi avea drept de păşune pen-
care îndeplinea funcţia de comandant de tru un cal 1!1.
La Aliniatul 68 al aceluiaşi ordin se fac
Companie, despre starea bolnavilor şi cel
referiri la un sistem de asigurări sociale
puţin o dată pe săptămână să bărbiereas
pentru ofiţeri "Ofiţerilor de la toate re-
că trU[>a 10 •
gimentele grănicereşti, precum şi celor
Sergentului îi rev·enea sarcina să supra- r:ari nădăjduiesc, că îşi vor avea în viitor
vegheze şi să se îngrijească de hrana lor 11. îngrijirea in institutul de invalizi, li se va
ln anul 1765 îl găsim ca medic al Regi- reţine ca pensie de invalizi şi sub titlul
mentului pe chirurgul Dominicus Rueff de cheltuieli de regiment obi~nuite, cind
(Regimini.s chirurgus) de origine vienez a la sută" 20•
----r--
12 Virgil Şotropa, Ofiţerii Şi subofiţerii regi-
7 Gustav Ritter Amon von Treuenfest, Ges- meniului năsăudean în 1765, 1766, 1771, in AS,
chichîe des k.k. Infanterie-Regiments nr. 5v, nr. 21, 1~37, p. 499.
Viena. 1882, p. 4_..:5. 13 Ibiiem.
D Arhivele Statului Bistriţa, Fd. Regim. II 14 Ibidem, p. 501.
i·om. ele gr. nr .. 17, P. IV, Act. 55, 1849, f. 3. 15 Ibidem, p. 499-500.
~Ibidem. 16 Ibidem, p ..503.
1u Gustav Hitter Amon von Treuenfest, op. 17 Vasile Bichigean, op. cit., p. 112-116.
18 Ibidem.
cit., p. 6. 19 Ibidem.
11 Ibidem.
20 Ibidem.
148
Aliniatul 69, reglementează scutirile de de cei înrolaţi îmbolnăvi ţi în afata.. ser-
serviciu pentru motive de îmbolnăvire viciului şi c€i neînrolaţi2 8 . · ·
"Dacă cel căruia îi vine rândul nu se poa- · Re.:lăm modul în care erau trataţi şi în-
te prezenta din motive sanitare, în locul grijiţi răniţii de către personalul medical
lui va face se1·viciul cel ce ur1 mează în calificat al regimentului : " .. .îi ia doctorii
listă după dânsul. La rândul său cel bol- sau felcerii în lucrare, scoţând capete de
nav, dacă boala a ţinut puţin, numai câte- nuiele din carne, tăind cu foarfecile beşi
va zile, îndată ce s-a însănătoşit, va în· cile de sânge sau pielea sfâ<;;iată şi după
deplini slujba întreruptă, despre ce va ce a stors binişor sângele închegat, ici şi
avea grijă subt răspundere comandamen- colea, apoi le aruncă o pânză muiată in
tul companiei" 2J. oţet şi ghiaţă şi aşa îl trimite în .spitalul mi-
In anul 1766 Regimentul Năsăudean lităresc" 29 .
avea încadraţi 3 chirurgi şi 3 subchirmgi : In documentele vremii se semn<:~lează
chirurgul Dominicus Rucff rămas în con- litigii apărute între autorităţil-e bistriţene
tinuare medicul regimentului, chirurgul şi medicii militari datorită acordării de
Valentunus Gaepfert din Wurzburg şi cătr-e ultimii, de asistenţă medicală lo-
chirw·gul Ignaţius Gollibal ; subchirurgul cuitorilor din comunele aparţin2.toare Dis.·
Josephus Suttor din Vass2rpurg, subchi- trictului săsesc Bistriţa :.10.
rurgul Joannes Schebel şi subchirurgul Un Ordin datând din 1779 reglementa
Franciscus Lorenzer toţi de religie ca- tinuta militiirească a chirurgilor 31 . Tu-
tolică 22 . nicile de culoare verde de mare, au fost
Prin Ordinul nr. 1G3 din 9 decembrif' înlocuite cu 1111iforma de culoare gri, pet-
176!1 cu privire la regulamentul uniforme- liţe ncgn~ şi vestă roşie. Cu 1 ianuarie
lor de graniţă, se precizează : toţi ofiţerii 1784, <:hirurgul care până atunci <~ra nu-
superiori printre care şi chirurgul regi- mit ,,Er'', ,.El'', primf'şte denumirea de
mentului poartă obligatoriu bastonaş de .. Dumneata" 32 .
trestie, iar caporalii bastonaş de alun 23. !n anul 1789 f~ste semnalat la Rodna
De asemenea, chirurgul, felcerul şi subchirurgul Ferdinand Miinlbeck :J3.
fekerul erau scutiţi de a purta arme 24• Din cadrul Regimentului în luna aprilio
In aceeaşi perioadă de timp salariul chi- 1793 &e formează un Batalion operativ
rurgului a fost stabilit la 1500 florini pe ;pentru frontul de pe Rin creat în urma
an egal cu cel al adjutantului 25. conflictului armat cu Franţa avându-1 ca
În anul 1771 chirurgul regimentului era medic pe chirurgul Hinzowsky 34.
Ferdinandus MtiHbeck în vârstă ·de 33 df! In anul 1796 ia nastere al doilea Bata-
ani din Gorkan Bohemia de religie ca- lion operativ pentru frontul din Italia.
tolică 213 • Acesta avea în subordine 3 sub- Regimentul II de Granită Năsăudean fur-
chirurgi : subchirurgul Franciscus Loren- nizează trei companii. Asistenta medicală
zer în vârstă de 37 de ani, căsătorit, sub- a fost încredinţată chirurgului Czikerc 35.
chirurgul Cristoforus Func din Viena, că La inceputul anului 1800 Regimentul se·
sătorit şi subchirurgul Antoniu.s Simoni afla în continuare pe câmpul de luptă, cu
căsătorit, toti de religie catolică 27. chirurgul Friederic Ohr la Batalionul al
Personalul medico-sanitar militar con·
suita şi trata pe toţi g-rănicerii, subofiţerii 28 Ibidem, p: 18ff.
si ofiţerii. Regimul de distribuire al me- 2!J Carol Găllner, Regimentele grănice/'C.şti din
dicamentelor se făcea diferenţiat. Era gra- Transilvania 1764-1851, Ed. Militară, Bucu-·
reşti, 1987, p. 92.
tuit numai pentru cei îmbolnăviţi în
JO Theodor Ghiţan, Organizarea seviciului sa-
timpul serviciului militar, spre deosebire nitar militar al Regimentului românesc transil-
van 1762-1851, Comunicare, Casa Armatei,
Bucureşti, 1977.
2! Ibidem. 31 Gustav Ritter Amon von Treuenfest, op
n Virgil Şotropa, op. cit. p. 504-505. cit., p. 23.
23 Gustav Ritter Amon von Treuenfest, op. cU., 32 Ibidem, p. 26;
p. IJ-15. . 33 Virgil Şotropa, Minele Rodnene, in AS, nr.
24 Ibidem. 8, 1928, p. 8. .
25 Ibidem. 34 Gustav Ritter Amon von 'Treuenfest, op.
26 Virgil Şotropa, op. cit., p. 507. cit., p. 48.
27 Ibidem. 35 Ibtdem, p. 84.
"-149
II-lea operativ 36 şi chirurgul Johann Beck au fost identificaţi : medicul şef regimen-
la Batalionul al III-lea operativ 37, tar dr. Ludovic Cyril, medicii şefi Fran-
In urma cererii insistente a Corpurilor cisc Pfitzinger, Iosif Sarossy şi medicul
de armată pentru introducerea în trenu- chirurg Kammener (anul 1851) 4!l.
rile militare a ambulanţelor trase de cai, Sub influenţa Reformei sanitare din Im-
Comandamentul general după consultarea periul austriac (1752), pentru evitarea
Comisiei medicale centrale, stabileşte a- extinderii epidemiei şi epizotiilor, s-au
ceastă dotare ca fiind greoaie, inutilă şi iniţiat o serie de măsuri de poliţie sani-
costisitoare 38• tară printre care înfiinţarea carantinelor
Printr-un Decret dat în anul 1802 chi- de graniţă.
rurgii batalionelor primiră titlul de medic Unităţile de ca.rantină numite "staţiuni·',
şef (Oberarzt) 39 . ,.carantine" (Kontumaz, Quarantăne) au
In august 1805 s-a dispus plecarea a constituit o reţea integrată în centura de
două batalioane spre Viena. Din cadrul pază a cordonului g1·ăniceresc. Acestea
corpului ofiţeresc a făcut parte medicul aveau o dublă subordonare : din punct de
Ignaz Wogaczec şi medicul locotenent vedere administrativ se găseau sub tu-
Fr:iederic Ohr 40 . tela autorităţilor grănicereşti teritoriale,
In acel~i an la Năsăud este amintit iar din punct de vedere medical erau sub-
chirurgul Franciscus Reichel4 1• ordonate Comisiei medicale (Consesum
In anul 1812 medicul ,şef al Regimentu- medicorum) din cad1·ul Guberniului ar-
lui a fost în continuare Ignaz Wogaczec 42 • delean so.
Noua schemă de funcţionare a Regimen· Din cadrul organului superior de spe-
tului de graniţă apărută în cursul acelu- cialitate de la Sibiu era desemnat un
iaşi an prevedea : asistenţa medicală se slujbaş (Feldstabsarzt) care avea misiunea
asigura de un n1t.'<iic de câmp al Regimen- de a inspecta periodic carantinele. Numă
tului, doi medici superiori şi 6 medici in- rul pichetelor de supraveghere cât şi efec-
feriori 43 . tivul de oameni încadrati pentru paza gra-
In anul 1834 sunt semnalaţi medicul şef nit€i a variat de-a lungul anilor în func-
al Regin1entului Reichel şi chirurgul şef ţie de conflictele militare ale Imperiului,
batalionar Pfitzinger 4'._ frecvenţa emigrărilor, situatia epidemia-
In perioad9, 1840-1848 serviciul medical logică existentă în teritoriile învecinate.
era asi~urat de: medicul şef al Regimen- Astfel, în anul 1763 paza granitei spre
tului Guido Nagy 45, medicul locotenent Moldova era asigurată cu un efectiv de
Frantz Pfizi.nger care îndeplinea şi func- 78 de oameni care era schimbat la 14 zile,
ţia de veterinar şef 46 şi medicul subloco- reoartizati in 26 pichete de pază 51_
tenent Bacony 47 . In anul 1764 serviciul de pază a grani-
In anul 1849 este amintit ca medic şef tei a fost înăsprit, el fiind format din
re~imentar Johan Gabany 48• 5 ofiteri şi 268 de soldaţi 5::!_
Printre ultimii chirurgi care şi·au des- In cursul anului 1769 pichetele de R:ra·
făşurat activitatea în cadrul Regimentului nită sunt fortificate, iar la Şanturile Rod-
nei a luat fiinţă o carantină cu scopul evi-
36 Ibidem, p. 111. tării transmiterii bolilor enidemiee de că
37 Ibidem, p. 112.
38 Arhivele Statului Bistriţa, Fond. cit., p. 3. tre persoane sau mărfuri. Costul construc-
39 Gu!';tav Ritter Amon von Treuenfest, op. ţiilor a fost suportat de către stat 53_
cit., p. 123. Prin militarizarea Văii Bârgăului 'in
40 Ibidem, p. 125.
41 Theodor Ghiţqn, op. cit.
anul 1783 se organizează în Cătunul Ti-
42 Gustav Ritter Amon von Treuenfest, op. huta un alt oficiu de carantină sr..
cit., p. 154.
4J ibidem, p. 156. . 49 Gu~tav Ritter Amon von Treuenfest. op.
~~ Ziarul orănicerului Vasile Crăciun din Ne- cit., P. 243.
pns, in AS. ·;,r. 20. 1936. p. 234-254. so V. Bologa. Istoria me!Ucinei romancşti, Ed.
45 Gustav Ritter Amon von Treueflfest, op. l\T~:>dicală Bucureşti. 1972, p. 162.
cit., p. 190. 51 Gustav Ritter Amon van Treuenfe~t. o!.,_
46 Ibidem. cit .. p. 7.
47 Ziaml grănicerului ·vasile Crăciun din Ne- 52 Ibidem.
pas, în AS, nr. 20, 1936, p. 234-254. 53 Ibidem. p. 11.
4B Theodor Gh.iţan op. cit, 54 Theodor Ghiţan, op. cit.
150
Trecerea graniţei de către persoane fi· următoarele: "Toată îmbolnăvirea să se
zice, animale, mărfuri se făcea obliga- cerce pdn felc·er. Nici un mort să nu se
toriu prin aceste puncte de frontieră. A· ingroape fără vizită medicală. Să se fe·
cestea erau dotate cu spaţii pentru perso- rească toţi, care pe afuriş de codomanţă
nal şi locuri pentru dezinfecţie. Perioada vine, poate să aducă veninul ciumii şi aşa
de staţionare in punctele de carantină va- ţie şi la toată casa moarte... Care în vre-
riau în funcţie de situaţia epidemiologică mea ciumii lucră aşa, au -şi mai grele pe·
existentă, în medie 20-40 de zile. Ope- depse de temniţă grea şi rea 5, 10, 15,
raţiile de dezinfecţie se făceau contra 20 de ani şi încă după stările imprejur
unor sume de bani numite "taxe de pu- pe lângă temniţă se pedepsesc şi cu bă·
rificru:e" care se vărsau intr-un fond spe· taie) 00•
cial pentru întreaga Transilvanie denumit In anul 1817 serviciul de cordon de gra-
"Fond de dezinfocţie" (Reinigungsfond) ss. niţă era asigurat de un efectiv de 403
Din acest fond se acopereau cheltuielile oameni 61•
legate de serviciul de carantină. In lunile august şi septembrie 1821 da-
Rapoartele întocmite de ofiţeri referi· torită situaţiei grave din ţările vecine,
toare la problemele sanitare apărute la unele posturi ale cordonului de graniţă
frontiere trebuiau trimise Comisiei sani- au fost întărite cu un efectiv cuprins în-
tare pentru Transilvania :iti. tre 50-60 pensoane. Ca urmare a rapoar·
In anul 1784 la graniţa spre Moldova telor sanitare primite de la Consulatele
erau instalate 26 posturi de frontieră care din Iaşi şi Bucureşti, în perioada 1 iunie
erau deS€rvite de 4 ofiteri, 42 subofiţeri - 1 decembrie 1824. serviciul de cordon
şi 17 4 soldaţi 57. In timpul campaniilor mi- a fost stabilit la 3 ofiţeri şi 223 soldaţi 62.
litare serviciul de graniţă era asigurat de Prin circulara din 6 iunie 1824, se întă
rezervişti .şi invalizi. reşt€ de către Comandamentul general din
Printr-o patentă din anul 1305 sunt Sibiu patenta din 21 mai 1805 - para·
stabilite pedepsele pentru infracţiunea de graful 3 şi 5 - referitoare la regimul de
incăJ.care a legilor carantinelor de graniţă. carantină din timpul epidemiilor. "Cine
Traversarea pe ascuns a cordonului de nu o va respecta fără nici o milă pe loc
graniţă, împiedicarea carantinei, evitarea se va puşca" 63.
personalului carantinei, tăinuirea perico- Datorită epidemiilor frecvente in lunile
lului se pedepsea cu închisoare sau chiar de vară, Comandamentul Reneral din Si-
cu moa1iea prin împuşcare 58 • Regulamen- biu, hotărăşte că începând cu anul 1827,
tul prevedea, de asemenea, destituirea in .perioada 1 mai - -1 noiembrie, servi-
ofiţerilor în cazul denunţării încălcării le· ciul de cordon să fie incadrat cu un efec·
gilor sanitare de graniţă. tiv mărit, în jur de 193 de oameni 64_
Datorită ciumei ivită in Moldova în vara
Cu ocazia izbucnirii epidemiei de hole-
anului 1815 s·a dispus întărirea vigilen- ră în Principatele române in anul 1830,
tei la graniţă. Staţionarea în punctele cor· serviciul de cordon a fost mărit initial la
clon a fost stabilită la 20 de zile pentru 307 oameni, aooi la 512 oameni 65. Cu toa·
persoane fizice şi 40 de zile pentru nete măsurile de carantină înăsorite au in-
gutători 59.
ceput să apară cazuri de îmbolnăvire ceea
Printr-o circulară vicarială din noiem-
ce a determinat întrunirea Comisiei sa-
brie 1815 se aduce la cunoştinţa populaţiei
nitare la Cluj sub comanda colonelului
55 J. H. Benigni von 1\Ulden berg, Statistichc V. Hartin~ 66.
Skizze der Siebenbilrgischen Milităr - Griinzc, Prin circulara 1472. !Clin 16 iulie 1831,
Sibiu, 1834, p. 123-127. Comandamentul central comunică popu·
5G V. Bichigean, op. cit., p. 85.
57 I. Rusu, Câteva date privind vechea or- GU Ibidem.
ganizare administrativă şi judecătorească a unor 61 Gustav Ritter Amon von Treuenfest. op.
teritorii din judeţul Bistriţa-Năsăud ; in FI., dt .. p. 130.
1971, p. 134-135. tiJ Ibidem.
58 Carl Bernh von Hietzinger, Statistik der 63 Ştefan Buzilă, op. cit., p. 32.
Militărgriinze des Oserreichischen Kaiserthums,
6l Gustav Ritter Amon von Treuenfe5t, op.
vol. Il, 2, Viena, 1823, p. 449. cit .. p. 181-182.
59 Ştefan Buzilă, Documente bisericeşti, în AS, 65 Ibidem.
nr. 13, 1931, p. 25. ti6 Tbidem.
151
laţiei : "Fiindcă groaznica boală colera din avorturilor fi stat constant în atenţia au-
ţara Galiţiei tare 5-'au lăţit..~ toată gra- torităţilor : ,.nu-i datoria num.:'li a coman-.
niţa de către Craiova, Ţara Românească, daşilor, a doftorilor şi a moaşelor ci mai
Moldova şi Bucovina şi Galiţia să fie cu vârtos a părinţilor, a dascălilor" 7G.
cordon întărită ~i încă după a treia treap- Pentru ca toţi nou-născuţii să fie bo-
tă, ca în cea mai mare primejdie, şi că tezaţi moaşele erau obligate să înveţe de
oricine ar îndrăzni acest cordon pe asla preot taina botezului pentru a-l putea
cuns să-1 treacă cu standrecht pe loc cu folosi în caz de necesitate 11 .
moarte ~ă moară" 67.
In difuzarea şi aplicarea instrucţiunilor Prin Ordinul vicarial din 29 ianuarie
medico-sanitare şi-au adus aportul ală 1797 se sugerează preoţilor, categoriile de
bolnavi care pot beneficia de asistenţă
turi de organele sanitare de specialitate
spirituală : "la cei greu bolind, nu la
preoţii şi învăţătorii satelor. Astfel, cir-
fieşte cine ce-l v-a durea numai caoul
culara vicarială din 29 octombrie 1797 rec
aminteşte populaţiei regimul de viaţă al
sau al! ceva, sau fămei tăroase şi îngr~eu
nate'' .s.
femeii lăuze : "a nu eşi muierea afară
din curte până la 40 de zile" 68. In c-ea de a doua jumătate a secolului
In perioada 1801-1814 Comisia medica- al XVIII-lea bolile venerice au înregis·
lă din cadrul Guberniului ardelean. ini- trat o îngrijorătoare recrudeseenţă ca ur-
ţ,iază campania de vaccinare antivario- mare a miş.cărilor de trupe armate. Da-
lică fin. Cu această ocazie sunt difuzate torită acestui fapt Comisia sanitară· din
broşuri despre variolă, preoţilor revenin- Guberniul ::1rdelean dispune, între anii
du-le sarcina popularizării lor. In plus, 1793-17!J4, ca toti bolnavii de sifilis· să
prin repetate circulare vicariale se aduce fie tratati gratuit, iar medicii erau obli·
la cunoştinţa cetăţenilor interzicerea efec- g<lti periodic să raporteze situaţia epide-
tuării prohodului copiilor decedati care nu miologică In.
au fost vaccinaţP'\ .·iar preoţii nu vor Dacă o parte din ordonanţele sanitare
oficia căsătoriile tinerilor care nu prezintă se referă la.. combaterea ~izotiilor, ·Sfa·
certificat de vaccinare 71 . turi pentru ·practicarea unor culturi ra-
Pe linia măsurilor sanitare antiepide- ţionale în 'vederea unei alimentatii igie-
mice se înscriu şi ordonanţele cu privire nice~ altele avem.! un caracter medico:Ie·-
la înmormântare şi .prin .evitarea. s~.n.ită: g.crl". (.problema invalizilor ·de Tăzboi, auto.:
t:ii. şi ·Îrnbrăţişării mortului, prin acoperi~ mutilare:t recruţilor). · ·
rea sicriului. înainte de începerea p.roho~ o parte din. aceste. ordonante au fo.st
d\11\li n. şi prin .strămutarea cimitirelor d1n t~acius.e. ·ele rerireze.ritând · nrimele ·tipăTi
hirul bisericilor în afara localitătiior -;:1. tu.ri rp.edicale în limb8:' ro·rr1ână. · ·. · . · · ·
Preoţilor li. s~ atrage. atenţia de' a în-
dem.n.."l populaţia să me.nţinâ curăţenia în ...· 'Poiitia nooulati.ei. fată de per&onalul
.iiteiHeal (':j_lificat ..;:a_ · manifec;hit în fl'an~
lo~urile publice (biserl.d, cimitire) şi- gqs-
podăriile particulare 14 , . iar. cetăţenii. sunt .tie de. obir.(>iuril(; lbcale si .de t:!radul de
sfătuiţi să ţr~3că. pe.ste prejudecăţi acor-
histruct.ie .. VrmiHoarele ex~m.ole, ară.fând
dând primul ~jutor în caz de 'înnec sau :r)u'ncte .de vedere diferite. rii" se oar su-
5trangulare 75. !!estive in acest sens. Prima. referire re-
Evitarea consumului exager<J.t ·.· de al- nre7.intă . o coresnondentă datată din anul
cool de către popubţie şi hipta împotriva 1343 : .. Fără tată c;ăti Ion 'ii tot betea.P"
şi s-a îmbolnăvit în grumazi şi acum cată
să-1 băgăm pe fumuri doară el s-a fac~
67 Ştefan Buzilă, op. cit., p. 42. sănătos, că l-am arătat la răgământfel
138Iulian Marţian, Documente bisericeşti,. In ·ceri ce au fost la noi, şi o zis .să-1 duc
AS. nr. 7, 1927, p. 52. Pe 14 zile în Năsăud, dară mă tem a-l da
Ci9 V. Bologa, op. cit., p. 166.
7ll Iulian Martian, op. cit., p. 73, 125.
71 Ibidem, p. 32.
72 Ibidem, p. 64-65. 7G AS, nr. 11:1, 1936, p. 407. .
73 Ştefan Buzilă, op. cit., p. 38. 77 Iulian Marţian, op. cit.; p. 127.
74 Ibiriem, p. 32. IB Ibidem, p. 43.
7'5 Iulian Marţian, op. cit" p. 131, 79 V. Bologa, op. cit., p. 167.
_15_2
pe mâna făkerului că tot n·avea mc1 un Odată cu desfiinţarea Regimentului II
folos numai să dea n4;te bani în zădar" so. de Graniţă Năsăudean, în anul 1851, şi
A doua trimitere este un fragment din includerea ofiţerilor în Regimentul 50 de
poezia scrisă de unul din grăni.ceri, în linie Austriac cu sediul la Alba-Iulia va
timpul serviciului militar din Italia :
lua sfârşit şi activitatea serviciului sanitar
"Colo'n hospital la Verona, militar.
De friguri cumplit scuturat, Fostele sate grănicere-şti vor trece în-
Un fiu, ah, al Bistritei zace, tr-o nouă administraţie civilă - Distric-
Un june român, vulnerat. tul românesc al Năsăudului, cu structuri
administrative noi, care caută să fie apli-
Dar uşa .acum se deschide cată la o populaţie şi un teritoriu unde
Si'n sala din cel hospital legile militare de graniţă au influenţat
In tunică strânsă apare ordinea, obiceiurile şi modul de viaţă de
Un tânăr, frumos general" 81. zi cu zi al băştinaşilor.
~li Anton Coşbuc, O scrisoare din 1843 a fă
iului Larion Savu din Leşu căire fiul său Ale-
xandru din Iaşi, în AS, nr. 23, 1937, p. 483.
or Iulian Mar(.ian, O scrisoare din 18·19, in
AS, nr. 4. 1926, p. 88.
ASPECTS DE L'ASSISTENCE 1\lEDICO-SANITAIRE DE LA REGION

NASAUD DU TEMPS REGIMENT DE FRONTitHE
(1762-1851)
-Resume-
Constitue pendant la deuxieme moitie du qui ~·occupait de la surveillance epidemiologi-

XVIII-e siecle le II-e Regiment de Frontiere que du territoire. des soine medicaux au temps
Houmain a represente unile militaire et ad- ele paix ou de _querre, ainsi que de l'introduc-
ministrative qui a reussi ă s'impliquer pro· tion des lois sanitaires autrichiennes a une popu-
fundement dans les problemes d'ordre acl- htion autochtone es!'.entiellement roumaine res-
ministratif, social, economique, culturel, na- ,. tee au niveau des pratiques medicales heritees
tional, religieux des villages roumanis de la des ancetres getes-daces auxquelles s'etaient
Valle de Somes et du Şieu. ajoutees le partiques des populations migrateu-
Dar.s le cadre de ce Regiment fonde en 1762 res d'originc: slavone surtout.
u ete crce un service medico-sanitare militaire
153
CONSIDERAŢII
ISTORIOGRAFICE ASUPRA
REGIMULUI DEMOGRAFIC DIN EUROPA CENTRALA
INTRE REVOLUŢIA DE LA 1848 ŞI PRIMUL
JI.AZBOI MONDIAL
IOAN BOLOVAN
In debutul acestei incursiuni istoriogra- pus în primul rând pe latura cantitativă,

fice, se impun c<Heva precizări asupra li- respectiv pe prezentarea rezultatelor ge-
mitelor cronologice ~i spaţiale în care s-au nerale ale rec<m<;ămintelor cfectuche peri-
inscris observaţiile noastre. Anii 1849 - odic de către autorităţi, ~i nu atât pe la-
1850 şi HH4 reprezintă nişte puncte de tura calitativă, Pf' factorii care au influen-
reper nu numai în planul rc<Jlităţilor po- ţat fenomenele demografice din epocă.
litice, economice si sociale, ci ~i demogra- De altfeL cei mai mulţi dintre autorii di-
fice, aceo:;tea din urmil constituindu-sc in feritelor capitole nu sw1t specialişţi în
consecinte Io~::ice ale cdorlalte fc:>nomcne domeniul demoQrafiei istorice. Nu a exis-
amintite. Atenţia noastră s-a îndreptat în- tat o concepţie- uni tarii de abordare a re-
spre \teritoriile din monarhia habsburgică, gimului demo~rafic în fiecare capitol, lip-
acordând un interes special aspectelor de- sind la unele popoare aspectele ce privesc
mografice din teritoriile ce au făcut parte nivelul fertilităţii, gradul urbanizării, riL
după 1867 din Translethania, deoarece ele mul emigrării etc. Pe de altă parte, lu-
prezintă cele mai multe similitudini cu crarea mai este expusă unor limite dato-
Transilvania. rită tratării inegale ca spaţiu a popoare-
Demersul de faţă nu-şi propune să pre- ilor din monarhie (componentelor etnice
zinte într-o manieră didacticistă şi amă german, maghiar sat.ţ creat li s-au consa-
nunţit evoluţia populaţiei din monarhia crat un număr sporit de pagini, pe când
bicefală. Credem că este mai benefică o cehilor, polonezilor, românilor, slovacilor
inventariere a principalelor. probleme ale :etc: unul mult redus).
regimului demografic din Imperiul habs- Deşi nu ne propunem să abuzăm de ci-
burgic între limltele temporale: .enunţate fre, se impune să schiţăm inainte de toate
la început. Desigur, eterogenitatea etnică dimensiunile creşterii populaţiei în mo-
a monarhiei a generat şi o diversitate de narhie intre 1850 şi primul război mon-
realităţi demografice, însă anumite con- dial. Astfel, cu ocazia primului recensă
stante şi direcţii de evoluţie se pot de- mânt efectuat după revoluţie in anii 1850
tecta fie pentru întreg imperiul, fie pen- - 1851, populaţia totală din monarhie a
.tru cele două diviziuni ale acestuia (după fost de 30 726 501 locuitori, iar la 1910, cu
1867). prilejul ultimului recensământ efectuat
Trebuie să semnalăm in peisajul isto- înainte de război, populaţia totală s-a ri-
riografic contemporan existenţa unei lu- dicat la 48 708 616 locuitori, situaţie ce a
crări de sinteză asupra situaţiei demogra- corespuns unei creşteri de aproximativ
fice din imperiu între revoluţia de la 1848 58,2% 2• Expunerea evoluţiei demografice
şi primul război mondiali. Accentul este între 1850 şi 1910 pe popoare (din neferi-
1 cire, lucrarea nu oferă şi o imagine de-
Die Habsburgermonarchie 1848-1918. Ban<l
III. Die Volker des Rciches, Herausgegeben von taliată a regimului demografic pc provin-
Adam Wandruszka und Peter Urbanitsch Ver. cii istorice) dezvăluie contraste izbitoare,
lag der Osterreichischen Akademie der' Wis-
~.eno;chaften, Wien, 1980. ! Ibidem, p. 415.
155
explicabile atât priiY factori ·naturali.cât şi maghlarizării şi _germanizării practicate în
prin cauze artificiale {ne referim mai ales · zonele respective ·etc. .
la cele politice). Creşterea populaţiei monarhiei între
Creşterea cea mai spectaculoasă se r~ 1850-1910 a cunoseut 2 etape importante,
mCJrcă la polonezi, cu 143,60/o, datorată nu una cuprinsă între 1850 şi 1880, a doua
at<-î.t unui spor natural excesiv de ridi- intre 1880 ~i 1910. Primei etape i-a co-
cat, cât mai ales imigrărilor din terito- respuns o creştere de 21 ,1°\', pentru a
riile poloneze aflate sub stăpânirea Impe- doua etapă sporul a fost de 30,60/o. Di-
riului ţarist (mai CJles după 1874, când ferenţiat pe popo:-~re. situaţia se prezintă
autorităţile ţariste au intensificat perse- în felul următor : popoarele din partea es-
cuţiile_ împotriva polonezilor greco-cato- tic<.\ a monarhiei (unguri, români, ru-
lici). In Galiţia, ponderea polonezilor în teni, sârbi, croaţi) au înregistrat creşteri
ansamblul populaţiei provinciei s-a mo- spectaculoase în a doua et:J.pă comparativ
dificat între 1850--1910 de la 40,9% la cu intervalul 1850-1880 (de exemplu, nu-
58,5% (numeric, de la 1 864 101 la m[trul românilor a crescut în;tre 1880 -
4 672 500) 3. Trebuie amintit aici şi faptul 1910 cu 23,5°:,) faţ~1 de numai 6,4 11_'0 între
că mulţi polonezi care au optat pentru 1850-1880 ; numărul rutenilor cu 26,60/o
emL:;rare ca soluţie a îmbunătăţirii situ- între 1880-1910 faţ.l. de 7,20/o în prima
aţiei lor economice au experimentat o "pe- etop:} ; maghiarii cu 54.n 1', c comparativ cu
rioaMt de tranzitie" de câtiva ani în zo- numai :l3,5n/0 în primele trei decenii dup~1
revoluţie). Popoarele din zona ve<;tică a
nele industrializ~te din hieriorul monar-
hiei, după care au emigrat spre America. monarhiei (germani, cehi, italieni, slo-
O cre~tere ridicată de 106,7o/c. au avut-o veni) au cunoscut în schimb cre~teri mai
si maghiarii în intervalul 1850-1910. Şi modeste intre 1880-1910 faţă de etapa
in acest caz, sporul nu s-a datorat exclu- anterioară (la germani, cre~tcrca a fost de
siv unor cauze naturale, ci a fost mai 26,7% între 1850--1880 si numai de
degrabă rezultatul statutului de natiune
20,2% îritrc 1880-1910; la ~ehi de 27,4%
dominantă pe care maghiarii 1-au 'avut între 1850-1880, ~i de 25,10/o între 1880
după 1867 în Transleithania. Aceasta a - 1910) 5. Aceste diferenţe sunt explica-
însemnat fle asimilarea, fie . maghiariza- bile dacă se iau în considerare raportu-
rea treptată a. celorlalte .popoare, la. care rile existente între revoluţia industrială şi
revoluţia demografică 6• Concretizând a-
s-a adăugat o înr.cgistrare . tendenţioa~ă
ceastă corelaţie în cazul monarhiei, se
cu prilejul tecenzărilor periodice al~
populaţiei (este· cunos~ut faptul că evre!ii poate observa că rata medie -anuală de
cre-ştere în ·teritoriile din Transleithi=inia
au fost incluşi în rândul maghiarilor). Nu-
mai între 1880-1910, proporţia locuito- a fost între 1850-'-1880 de 0,50/o, în t-imp
rilor de religie mozaică care au declarat ce în .regiunile mai avansate din punct de
ca limbă maternă maghiară a crescut de vedere economic, în Cisleithania, rata me-
la. 57% la 750/o. De asemenep., între .1850 die·.de. creş.tere ,a fost de 0,80/o. După 1880,
şl.1910., ·proporţia maghiarilor din Tr~ils
când debutează industrializarea şi în păr,
ţile· estice ale imperiului, rata de creştere
leithania, în raport cu celelalte popoare, a
crescut de la •36,5% la 48,1% 4 . Creşteri se ridică· sensibil aici până la 0,90/o, în
normale s-au înregistrat la cehi (59,5%), timp ce în Cisleithania ca rămâne în ju-
germani (52,3°/ 0) şi italieni (48,2%), iar rul a 0,8% 7 . în fond; ,;tranziţia" sau , re-
cre$teri satisfăcătoare la sârbo-croati voluţia demografică" care a însoţit indus-
(38,2%), ruteni (35,8%) şi români (31,40Jo). trializarea modernă, s-au manifesta;t de-
Cre~terile nesemnificative de la slovaci
calat în interiorul monarhiei între 1850
(10, 7%) şi sloveni (1 0,5%) se explică prin 5 Ibidem.
condiţiile economice dificile care au ge- 6 I. T. Berend,. G. Ranki, The European pc.
neh1t o ~migrare masivă, prin progresele riphery and industrialiiation 1780-1914, Cam-
bridge University Pre~s - Akaclemiai Kiad6,
. . Budapest, 1982, p. 4Î. . . ..
1 _ Laszl6 Kaius, Die :Probleme des deniogra.
. . ~.Ibidem, p.. 38; L. Katus, Multinational
1-Iungary in the Light of Staii"stics, in voL Eth. p!Hsccn Obergangs in Ungarn vor de1n erstcn
nicity a1id Society in Hungary, edited by F. Wcltkrieg, m vol. Demographie, Bevollcer.ungs
Glatz, Budapest, 1990, o. 122. und.. Agrarstatistik,· herausgegeben- von Gabor
4 Ibidem, p. 413. • Erdody, Budapest, Akademiai Kiad6, .1982, p .. 63.
156
~ -1910. În prima etapă, ritmul creşterii meny 10. Autorul îşi propune să analizeze
demografice a fost mai mare in regiunn~ nivele1e ~i schimbările intervenite în fer-
dezvoltate, pentru ca în a doua etapă el tilitate după 1880, an considerat ca limită
să fie mai scăzut, în schimb el a crescut convenţională în ceea ce prive~te compor-
în regiunile "periferice" ale monarhiei. tamentul demografic al populaţiei din
Astfel, în părţile vestice din imperiu zon{L Termenii cheie cu care operează P.
"tranziţia demografică" a urmat fenome- Demeny sunt : indicele f0rtiliti'tţii gene-
nului revoluţiei industriale, care a debu- rale (lf), care îns0amnă performanţa re-
tat înainte de revoluţia ele la 1848, pe productţvă a femeilor capabile să nac;că
când în estul imperiului, cele două s-au copii (de regulă, cele între 15-4~1 ani),
manifestat simultan, semnele fiind vizibile indicele fertilitătii maritale sau a femeilor
între 1880-1900 1-l. căsătorie (lg) ~i ,indicele proporţiei feme-
Cu această observaţie, deschidem una ilor căsătorite (lm). In ceea ce priveşte
dintre problemele majore ale istoricilor acest ultim aspect, autorul a identificat
demografi ai zonei, ~i anume problema diferenţe semnificative în perioada 1880
tranziţiei demografice din monarhie, adică ---.- 1910 între părţile vestice şi estice ale
explicarea evoluţiei demografice din morahiei. Astfel, dactt în provinciile aus-
epoca modernă printr-un ansamblu de triece valoarea indicelui femeilor căsă
factori economici, sociali educationali sa- torite a foc;t în jur de 0,35 (cel mai sc0.-
nitari. ln formularea sa ~ca mai gene;ală, zut fiind înrc;;istrnt în. Carinth, cu 0,28),
tranziţia demografică €5-.te un proces cu- în regiunile rurale ale Ungariei ~ Tran-
prinzând câteva faze (de obicei trei), în silvaniei valoarea lm a variat în jurul a
cursul cărora· ratele înalte de mortalitate O,G5.:_0,70 n. De asemenea, se face o co~
şi natalitate au· trecut la un nivel mai relaţie necesară între vârsta medie: la pri-
scăzut, sub impactul unui mare număr ma căsătorie si indicele fertilitătii mari-
de factori. Specialiştii au identificat două tale. Contrastele apar din nou în 'legătt~rc""t
tipuri : tranziţia malthusiană, caracteri- cu cele două mari zone din monarhie. In
zată prin scăderea proporţiei femeilor că provinciile vestice ale imperiului (unde
sătorie, şi tranziţia neomalthusiană, ca- gennana a fost pn:dominantc"t), V<Îrsta me-
r?cteriza.t~ prin reducerea fertilităţii, gra- die a femeilor la prima c;-ts[ttoric s-.1 si-
ţw tehn1c!lor neomalthusiene (folosirea tuat între Hln0---1 !ll O în jurul a 27-28
lt?renului arabil, ştiinţa de carte, produc- ani.. iar proporţia celor rclmase singura (a
ţw de cereale etc.) !J. cehbatarelor) varia între 0,15-0,3°/n. 1n
Una dintre primele încercări notabile de schimb, în p<irţile estic<' ale monarhiei
căsătoria a fost aproape cvasigcneral[t şi
a oferi o imagine coerentă asupra meca-
nismului tranziţiei demografice din mo- la o vârst[i mai scăzută, 20~21 ani (în·
narhie îl constituie studiul lui P. De- Ţransil:rania, au fost identificate situaţii
m medml rural rând vc1rsta medic a fe-
meilor la prima căstttorie a fost sub 20
u Z. Pavli~, J. Zb~r.ilova, Changes in Czecho- d~ ani) 12: De asemenea, şi proporţia celor
slouak marztal ferttlzty, in voi. Demographic ramase smgure a înregistrat cote scăzute
aspects of the changing status of women in variind in jurul a 0,050/o. '
Europe, edited by M. Niphnis-Nell London Scăderea fertilităţ.ii generale în zonele
1~78! p. 65 ; . P,. Horska, Les enquet;s sur le;
dzţf erences . regzonal~s du deueloppement econo.
vestice ale Imperiului -a fost asociată cu
nu_que, soczal et demographique comme une p~oc~sul masiv de urbanizare şi indus-
me~hode des recherches de la demographie his. tnahzare, cu toate consec-intele econo-
!OTlque clans qUf'lCflWS trWJ(IJL.l: Teccnts tchequcs, mice, sociale ·şi culturale re dccurgeau din
m voi. Col!oquc de. d~mographic historique, Bu-
dap.!st 23-26 sept. 1965, 13udape~t. HJGB, p. 123
sqq. . .
_10 P. Demeny, Early Fcrtilily Dcclinc in Aus-
'' A .. J.
Coaie, The Dcmographic Transi:ion t:,a -:-. Hu!fgary: A Lcsson in Dcmoyraphic
l?econszdered, în vol. International Population '1 ranslttOn, In Daedalus, ''oi. 97, nr. 2 Spring
Confcrence; voi. I, Liege, 1973, p. 230 ; M. s. 1968, p. 502-522. ' -
Lengyel. Cook, H. Repetto, The Releuance of the 11 Ibidem, p. 513.
D_evel:Jpmg Countl'ies to Demographic Transi. • l I~idem:. p. 5li; I. Bolovan, S. Bolovan,
1
twr~ '1 heory: ,Further Lesson.~· from thc Hun.
C~~Sider~ţn demografice asUpra JOcaJitc'ili/ol'
ţ~cman, E:rpertcnce, în PopulâUon Studies, R,_razşor ·F_ Iclod in a doua jumâtate a se~. al
XXX\, I, March 1a;;?, p. 10;; ~qq. XIX.lca, 111 AllC, XXX, 1DD0-19!JI, p. 27i.
137
aceste manifestări pe scară largă. O notă pecte similare de manifestare Şl m Ba-
aparte faţă de rcgulii a rezultat însă pen- nat la români, ~ermani ~i maghiari încă
tru ccitev3 e~antioanc din Transleithania, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, gene-
~i anume pentru regiunea sudică cunos- nînd ulterior o întreaga literatură de spe-
c:utc"l sub numele de Transdanubia (Bana- cialitate pe tema a~n-zisei "depopulări" a
tul a fost şi el inclus intr-o asemenea pers- Banatului tr..
pective",). Caracterul predominant rural, O tentativ{l de a studia comparativ ca-
absenţa unei dezvoltări urban-industriale racteristicile fertilit<1ţii în zona central şi
:tfln'<'iabile ridică semne de intrebare asu- sud-est europeană între 1880-1910 o con-
pre~ factorilor care au grevat nsupra scă stituie lucrările lui K. Tekse şi L. Ka-
derii fertilit.:1ţ.ii 11. Cercetări speciale asu- tus li. Concluziile acestora confirmă obser-
pra zonei au fost în măsură s:"1 releve cau- vaţiile anterioare ale lui P. Demeny des-
zele unui atare fenomen. Practicarea pe pre dihotomia existentă între cele două
scar<·l br~ă a controlului naşterilor încă părţi ale imperiului. Scăderea fertilităţii
de la mijlocul sec. XIX relevă o atitudine generale a început mai întili ~i mai rapid
demo[!rafică ce s-a detectat în vestul Eu- în Cehia în jurul anilor 1880, a continuat
ropei doar dup:"1 epuizarea tranziţiei de- apoi în Ungaria la cumpăna secolelor,
mografice. Recurgerea la controlul naşte pentru ca spre izbucnirea primului război
rilor pentru a evita pauperizarea a fost mondial să se manifeste şi în Serbia, Bul-
aecentuată dup.:i desfiinţarea relaţiilor fe- garia şi România (desigur, dincolo de va-
udale la mijlocul sec. XIX. Deşi femeile lorile medii referitoare la aceste provin-
s-au căsătorit in această regiune relativ cii mari, au existat diferenţe vizibile în-
devreme (20-21 ani) şi puţine au rămas tre anumite teritorii ale aceleiaşi ţări).
nedis<Horite, cota de creştere a populaţiei Indicele fertilităţii generale a scăzut în
a fost modest;l. O trăsătură constant:i a Transleithania între 1880-HllO de la 0,448
fer1:ilităţii maritale din satele investigate a la 0,394, iar în Cisleithania de la 0,398
fost aceea C<i tinerii căsc"1toriţ.i au încercat la 0,345. Se remarcc""1 faptul ci1 înaintea
să evite naşterile de copii în primii ani de primului război mondial, lf din estul im-
disJ,torie. Ei au ::~doptat un model de con- periului a ajuns la nivelul de In care a de-
trolare :1 nn')terilor diferit de cel practicat butat sci1derea fertilităţii generale în teri-
de cunlurilc moderne care isi concentreaz:1 toriile avansate ale. monarhiei 18 . Aceasta
plann.ingul f:~milial în pri~i ani de căsă a fost una dintre cauzele care au făcut
torie H. Astfel, a devenit larg răspândit ca procesul tranziţiei demografice să se
sistemul 1 copil, prin care se încerca si"1 prelungeascc"1 în Ungaria, Slovacia, Tran-
se evite f<1râmiţarea loturilor de pământ. silvania şi dup~1 primul război mondial.
Spre deosebire deci de alte recriuni ale Semnificativ pentru stările de lucruri des-
Transleithaniei, fertilitatea marit~lă a in- crise mai sus este şi faptul că la 1910,
trat în declin înainte ca statisticile să în- dintre 1000 femei în vârstă de 20-24 ani,
registreze o scădere sensibil<! a numărului în Ungaria un număr de 612 erau căsji•
căsătoriilor 1:'. Fenomenul a cunoscut as- torite, pe când în Cisleithania doar 329.
La fel, dintre 1000 femei în vârstă de 50
IJ P. Demeny, op. cit., p. 5111 - 59 ani, erau necăsătorite în Ungaria
JJ R. Andorka, Birth Control in the eightee~th
and nineteenth Centuri~s in somc Hunganan
L•il/ages. în /,ocal Population Studies, voi. 2?, pectivele sumbre_ de a fi depăşiţi de celelalte
1979, p. 41 : D. Dânyi, E. Szabady, Economzc popoare. A se vedea I. Szechenyi, Az egyke,
Factor.~ in tlw Decline of Fertility in Hungary Budapest, 1906; D. Buday, Az egyke Baranya
in the Nineteenth and F:arly Twentieth Cen· vcirmegyeben, Budapest, 1909
tury, în \"OI. Economic Factors in Population 111 P. Nemoianu, Depopularea Banatului, în
Grmdh, edited by ,\. J. Conle, London, 1970, ,tna/ele Banatului, III, 1930, nr. 3, p. 28-32 ;
p. 238 ~q. . P. Râmneanţu, Studiu asupra depopulărli Ba-
1.; M. S. Lengyel Cook, R. Hepette, op. c1t., natului, în Buletin eugenie şi biopolitic, VI,
p. 128 : I. Vnsary, The Sin nf TTansdanubia : 1935, nr. 7-9, p. 193-2G9.
thl' nnl'.rhild systP.m in rural Hungary, în Con. 17 K. Tekse, A tcrmckenyseg nchany ;cllem.
tinuity and chaTţge, 4, 1989, nr. 3, p. ·'l29 ; .. .De zi)je? .kozep es del-I-;urop6ban az elso vildg·
altfel încă la începutul sec XX, fenomenul hâboru eWtt, în Demogrdjia, 12, 1969, nr. 1,
a atras atenţia· autorităţilor, ·care i.au atribuit p. 25-46 ; L. Katus. Die Probleme des demo.
prin comecinţe şi un caracter politic, vorbin- graphiscltcn Vbergans ... , p. 71-77.
du-~e de .. moartea naţiunii maghiar<:", de pers- J;l Ibidem, p. 71.
158
doar 43, pe când în Cisleithania 120. în vreme ce în Slovacia ele au apărut
Aceasta reflectă caracterul economiei pro• abia după\1900.
vinciilor, faptul că în regiunile dezvol- Pentru înţelegerea mai exactă a meca-
tate ale monarhiiei s-au înmulţit posi- nismului tranziţiei demografice, se impune
bilităţile - profesiile prin care se pu- a fi prezentată şi o schiţă a nivelului na-
teau obtine venituri medii si de către o talităţii, mortalităţii şi a sporului natural
singură ·persoană. in regiunile predomi- din monarhie. Rata natalit:1ţii a scăzut în
n:mt rurale din estul monarhiei, nece- Ungaria între 1850-1914 de la 43,4olo la
sitatea lucrării p;!mântului a impus for- 34,90fo. Scăderea masivă s-a înregistrat
mare:.~ cuplului familial la o vârstă mni îns<i dup:t 1895, ceeri ce confirmft obst'r-
sc;lzută, precum ~i necesitatea menţinerii vaţiilc anterioare referitoare la modifica-
cuplului familial pentru îndeplinirea in- rea fertilitttţii generale în Ungaria în ul-
tegrală a funcţiei cconomke a gospod<'i- timul deceniu al secolului XIX. Ilustrativ
riei ţărăneşti. pentru modelul regimului demografic din
O viziune comparativă asupra proble- vestul imperiului e'ite nivelul natalităţii
mei fertilităţii în Cehia şi Slovacia o pro- în Cehia. Rata brută de natalitate 3 scăzut
pune lucrarea lui L. Fialova, Z. Pavlik aici între 1850-1910 de la 39,80/o la
şi P. Vcres I!l. Ea este reprezentativă 32,8° o ~ 1 . Interesant este faptul ctt nu-
pentru cii ilustrează în fond cele două ti- m3i în perioada 1870-1875, rata natali-
puri de evoluţie demografică pe care le tăţii a fost uşor superioare! în Cehia faţă
regăsim în interiorul monarhiei habs· de cea din teritoriile din Transleithania.
burgice între teritoriile vestice si cele Explicaţia rezidă în condiţiile crizei eco-
răsăritene. Esenţialmente, diferenţ~ între nomice agrare din acei ani, când s-a pu-
Cehia şi Slovacia constă în faptul cc.'i în tut constata o deplasare a unor familii
Cehia tranziţia demografică a urmat re- tinere din zonele rurale ale monarhiei
voluţiei industriale după 1860 pe când înspre SilPzia şi Moravia, unde exploa-
în Slovacia ele s-au manifestat simultan, tările miniere aflate în expansiune soli-
mai ales în jurul şi după anul 1900. Scă citau forţ;i de muncii suplimentar<!.
derea fertilit<!ţii s-a manifestat lent la Aceka~i tendinţe descrescătoare s-au
început prin declinul proporţiei perso~ne putut constata şi în cazul ratei brute de
lor căsătorite în ansamblul populaţiei, ceea mortalitate. E:1 a scăzut în teritoriile a·
ce a dus la reducerea numărului de nas- Date sub dominaţie maghiar<"t de la 35,7%
teri, care nu a putut fi compensat~i ni~i în primul deceniu dup<"t revoluţia de la
prin fecunditatea ilegitimtt, aflată si ea 1848, b 23,60/0 in preajma primului rJz-
în vizibilă scădere în a doua jumiit~te a boi mondial 22. Tendinta este firească re-
~ec~l~1lui al ~IX-lea (indicele fertilit<iţii flectând progresele în~egistrate în ~edi
IlegitJme a scazut între 1857--1910 de la cină (în lupta împotriva comb3terii epide-
0,114 la 0,028) 20 . Cifrele referitoare la miilor), precum şi îmbunătăţirea condiţii
valoa;~a i':ldicelui fertilităţii generale sunt lor de viaţ<i. Doar în deceniul opt s-a asis-
semmf1catlve pentru a demonstra tendin- tat la o creştere extraordinară a ratei mor-
ţele regţmului demografic din cele două t~lităţii. la ~5,2°~o, ca urmare atât a pus-
zone. Astfel, în Cehia, If a scăzut între tutoarei epidemii de holeră din 1873 cât
1880-.1910 de la 0,404 la 0,328, iar în şi unor epidemii locale de variolă care
S!ovacw de la 0,453 la 0,416. Apare clar s-au prelungit până spre 1879 2:1. Valorile
ca s_emnele tranziţiei demografice s-au
mamfestat plenar în Cehia înainte de 1900, 21 z. Pavlik, Demografiai Kii.lănbsegek a rseh
teriiletek cs szlovrikia nepessegenek alakulci-
sâban, in Demografia, 5, 1962, nr. 4, p. 517;
19 L. Fialov<1, Z. Pavlik, P. Veres, Fertility Die Habsburqer Monarchie, p. 41!l.
Decline in Czecltoslovalcia During the Last Ttco 2! Ibidem; ·J. Redei, A szii.letesek es a halâlo.
Centuries, în Population Studies, 44, 1\Iarch zasok Q XIX es XX s:zazadban Europaban t!s
1990, p. 89-lOG. Magyrorszagon, Budapest, 1960, p. 10.
211 Ibidem, p. 93 ; P. Horska, Fecondite ille- :EJ L. Madai, Az utolso nagy kolerajarvriny
gitime et marche matrimonial dans les pays demogrdfiai kepe Europaban es a:z Egycsii/t
trheques du di:r-septiemc au vingtieme siecle, Allamol,ban 1872-JSi:i, Budapest, 1983; ldem,
in vol. Marriagc and Remarriage in the Pop!l- Les crises de mortalitc en Europe dans le deu.
lationg of lhe Past, edited by S. Solgner, J. xieme moitie du XIX-c siecle, in vol. Les gran.
Dupâquier, M. Livi-Bncci, London, 1986, p. 454. des mortalites : etude methodologiqucs des eri-
159
ratei mortalitătii în tedtorîilc vestice ale bucnirea primului război mondial în ju-
monarhiei au .cunoscut aceeaşi tendinţă rul valorii de 11° o. Situaţia s~ prezintă
dL"screscătoare, de la 30,4u/0 în deceniul diferenţiat însă înzonele muntoase din
1850-1360, la 22,6"'o îriainte de r<1zboi vesţul monarhiei (Salzburg, Vorarlberg,
(aici în schimb, nivelul mortalit;;1ţi:i a ur- Steiermark), unde valoarea sporului natu·
cat In dC'ceniul ~apte la 35,3'1/o), consecioţ5. ral a cunoscut între Hl70-1910 valori de
directă a războaielor duse de imperiu im- 3,8% - 7,60/c. Concomitent, în Galiţia şi
potriva Prusiei şi Italiei. Oricum, scăde Bucovina, sporul natural a înregistrat cote
rea mortalităţii şi în special o mortalităţii superioan•, de la 10"1o 11 15,6o;0 :w. în le-
infantilc a fost tlll ·fenomen general în ~o.;<·ttur.=-t cu ac<:>astă problemă dorim să ne
zon:1 la sfâr~itul sec. XIX, asociindu-se e:xprimi'"tm rezervele faţ;1 de datele din
la factorii care au ameliorat condiţiile de anumite lucr;'1ri referitoare la evoluţia
,·i::~ţ;'\ ~i o sporire a suprafeţelor cultivate, sporului naturale al popoarelor din Trans-
o mai bună corelare a salariilor şi a pre- kithania de la sf<îrşitul sec. al XIX-lea
ţurilor (nu numai în agricultură, ci şi In ~i pJnă la primul război mondial. Astfel,
celclaltc sectoare economice), . progresele între 1896-1914, media sporului natural
urbanizării cu tot ceea ce a implicat acest pe popoare este expus~ în felul următor:
proces : organizarea mai eficieniă G apă rutenii 15°/n, slovacii 13,10/o, maghiarii
rării s:'inătăţii, extinderea· reţelei de ca- 12,30/0, croaţii 11,7%, germanii 10,60fo, sâr-
nalizare, înmulţir('a mijloacelor de comu- !Jii 9, 7n 'o şi romanu 8~/0 21 . Mai mult,
nicaţie etc.~". O privire aS~.ţpra sporului indicele fertilităţii maritale la români la
natural rezultat \n urma difţrcnţdor din- înc~putul secolului XX este prezentat ca
tre rata. natalit<:"'iţii şi ceg _a moi'f<lllt<.tţii fiind cel.Inai redus între celelalte popoare.
dezv3luie o· varil?tate ~de- .realităţi intre Toate· uces.tca vin în contradictie cu re-
provinciile din moi:.<!rhie. _pentr~;\ ··Unga- l~)tc1rile ·\mor observatori atenţi ai reali-
ria. ~de :exemplu, • valoarea ratei·sporului ~[t(ilor demo-soc;ale transilvănene, cu anu-
natui·<11 s-a situat între 1850...._:_1880 în ju- mite cercetări demografice efectuate pen-
rul a 7,5°:n,. pentru ca în deceniile urmă tru sate rom{meşti, maghiare şi săseşti din
toare, p5nă la Hll':l:, valoarea lui să urce Transilvania, în care se evidenţiază pro-
ptt.n{t la ll-1l,50Jo. Se remarcă faptul că lificitatoa sporită a româncelor 28 , faţă de
"explozia" demografictt de. care vorbesc Icmcilr germane sau maghiare.
specialiştii s-a petrecut In jurul anilor O <11ti1 obs<:>rvaţie pc care o facem vi-
1880, paralel cu avansul luat de econo- zeaz~• creşterea populaţiei din monarhie
mie j)P drumul Unei creşteri econoil1ÎCe comparativ pentru teritoriile care au con-
susţinute :!'•. stituit după HH8 cele două state Austria
în CisleiflumiG, sporul natural u var~at ~i l,.Jngarfa, şi pentru teritoriile ce au in-
în perioada 1850--1880 intre 7-8o1 o, ma- tt'<ll în componenţa Cehoslovaciei, Polo-
nifestand tendinţe de creştere pană 'la iz- nid, Rom:miei şi Iugoslaviei. Alături de
o creştere economică mai susţinută în te-
cscs demographiqll<.! du passe, ed. de H. Char. ritoriile locuite de cele două natiuni do-
bonneau et A. La Hose, Liege, I9i9, p. 157 sqq. minante, se poate constata şi o ~reştere a
<4 S. M. Eddie, Agriculture as a Source of populaţiei într-un ritm mai ridicat decât
Supply: Conjunctures f!'om the Histor·y of
1/nngary 1870-1913, în voi. Economic Deve.
în teritoriile locuite dE' cehi, slovaci, ro-
loppment in tlw HaiJsbarg Monarchy in the
---··--r--
Nineteenth Century. E.~says, ed. by J. Komlos,
Columbia l.'niversity Press, New York, 1903", :!ti L. Katus, Di<' probll'me des clemographts"
p. 11:i ; l\I. .Jackson, Comparing the Balkan Dc- 0/ten ... , p. 64.' ·· ·
mowaphic J•:rpel'ience 1860 ta 1970, in Jnunial lo Idem, .'\lultinational Htmgary ... , p. 123; Di<'-
of Earopean Economic HistOTJ/, vol. 14, number Habsburger l'vlonarchie, p. 4Hl.
2, Fali 1985, p. 22:1, 211 Izvoare de demografi~ istorică, vol. Il, sec.
!;; L. Katus, Economic Gro11·th in Jlungary XIX - I9i4, Trcmsil1'ariw, ediţie de I. 1. Adam.
during the Afle of Dtwlism, in. voi.· Social.F,. 1. Puşcaş, Bucui·eşti, 19117, p. 272; T. Morariu,
conomic UeseaTche~ nn the J-Izstory of East. J>ntwicklung da beviilkt>runysdichtigkeit Sie-
Central Europe, ed. by E. Pamleny, Budapest, hcnbiirqcms wiihrencl der jahre 1840-1930,
Hl70, p; 44 ; :L. Thirring, Magyarorszaa nepc-<. Bucure.şti~ 1940, p. 33 ; I. Bolovan, Evoluţia
si'.<1ci 1869..:._1944 J.:azlit, in· voi. Magyarorszaq dt>inograficâ a zonei Lechinţa între revoluţia
t iirtcneti demogrăfiaja sz.
Kov:icsics Jozsef, ·paşopt.istă şi primul război mondial, in RB,
Budapest, p. 235: ·· VII, 1993, p. 181.
r.. ... •• - ~.,
160
mâni, sârbi, sloveni 29 • Notăm în acest sens procentul creşterii populaţiei rurale în a-
că populaţia Ungariei, în limitele teri'"- celaşi interval temporal (care a fost de
toriale avute după 1918, a crescut între numai 27,30fo) 31. Evident, explicaţia unei
186!1-1910 cu 51,80/o, în timp ce popu- asemenea diferenţe între ritmul creşterii
laţia teritoriilor desprinse după primul populaţiei rurale şi urbane constă în fap-
război mondial a sporit între 1869-1910 tul că mare parte din sporul natural al
cu numai 24,40fo. La fel, populaţia Austriei populaţiei rurale a fost absorbit de oraşe.
propriu-zise a crescut în acelaşi interval Aici trebuie făcută o distincţie .înlre m{i-
temporal cu 47,7°/c., pe când creşterea tu- rimea oraşelor şi ritmul creşterii popu-
turor teritoriilor din Cisleithania a fost laţiei. Astfel, numărul locuitorilo:- Buda-
doar de 40,1%. Explicaţia trebuie căutată pestei a crescut de la 270 685 în 1869, la
în politica guvernelor de la Viena şi Buda- 830 371 în anul 1910 (în cifre absolu:e,
pe<;tct care au protejat prin diverse mă cu 225,20/o). Oraşele mari municipii, au
suri economice şi sociale populaţia ger- cunoscut în aceeaşi secvenţă de timp o
mană şi respectiv maghiară. creştere absolută de 80,1°/o, oraşele cu con-
Una din trăsăturile importante ale re- siliu doar de 56,10fo. Această situaţie re-
gimului demografic europe;m din a doua flectă şi gradul diferit de dezvoltare eco-
jumătate a secolului al XIX-lea este rit- nomici't al oraşelor, avansul considerabil
mul alert al procesului de urbanizare, în luat de capitală şi încă câteva mari oraşe
special cele din ·Transleithania) aveau un ca Zagreb, Bratislava, Miskolc etc. Cu cât
ce! la mijlocul secolului trecut cele mal un oraş a fost mai bine dezvoltat (şi fi-
multe dintre oraşele din monarhie (în resc, cu o populaţie mai numeroasă) cu
special cele din Translcithania) aveau un atât şi puterea de atracţie pe care a exer-
aspect fl1r<!l, rnaint,-, de izbucnirea pri- citat-o asupra populaţiei rurale a fost mai
?~mll.•i r:tzb'-li P-londial, ele şi-au accentuat mare.
[un··ţiile admini<>trativc, economice şi cul- Emigrarea continuu a ţărănimii sărace
turale, alături, firesc, cll- o "explozie" n·- înspre oraşe a fost un fenomen constant
marcabili't a numărului de locuitori 3°. Din b sfârsitul secolului al XIX-lea. Si în
păcate, problema urbanizării în monarhie Transilvania putem identifica ac~leaşi
nu s-a bucurat până acum de o abordare tendinţe de creştere mai evidente în rân-
specială, sistematică, şi nici noi nu am dul populaţiei urbane comparativ cu cea
avut acces la toată bibliografia demogra- rurală, deşi industrializctrea nu s-a ri-
fică referitoare la această zonă. Se poate dicat la cotele întâlnite în alte zone din
aproxima însă, din alte lucrări mai ge- monarhie. Astfel, populaţia urbană :1
nerale, care au fost tendintele de cres- Transilvaniei a sporit de la 8,5% în anw
tere ale populaţiei urbane din Transleit- 1869, la 14% în: anul 1910. Ceot mai spec-
hania. Astfel, în 18fi9, populaţia oraşelor taculoasă creştere a avut loc între 18!JO
din fosta Ungaric a fost de 2 121 853 lo- - 1900, aşa cum s-a arătat de altfel si
cuitori (reprezentând 13,7% din totalul pentru restul Transleithaniei 3 ~. Număr~l
populaţiei), iar în 1910 de 3 963 706 localităţilor urbane cu peste 10 000 de lo-
(18,9%). Creşterea de ansamblu a popu- cuitori a crescut de la 10 în anul 1869
laţiei urbane între 1869-1910 a fost deci la 18 în 1910. Ritmul creşterii populaţiei
de 86,8%, incomparabil mai mare decât Clujului între 1869-1910 a fost de 1280fo,
al Timişoarei de 125%, al oraşului Ora-
~~ D. F. Good, Thc Economic Rise of th.l?
/Iabsburg Empire 1750-1914, University of Ca.
dea de 124°/o, etc. Aceste orase au deve-
lifornia Press, Los Angeles 1984, p. 240 ; L. nit la sfc.1rşitltl secolului XIX' importante
Thirring, J:<;quise de l'accmissement de la popu. noduri de comunicaţie, adevărate centre
lation de la Hongrie d'avunt et d'apres la guP.r- administrative şi economice, cu numeroase
re et quelques proprietes caracteristique de.~
flnciuations du nombre clr!s habitants Buda. :n L. Th.irring, Magyarorszâg nepessege 1869
pest, 1931, p. 3, 21. ' - . 1944, p. 259.
JU A. Armengaud. J}evolution demographi- :Jz T. Magda; Evoluţ.irr numerică a populaţiei
que de l'Europe aux XIX et XX.e siecle în vol. in Ţara Bârsei 1786-1966, în Revista de Sta-
Historisch.demographische mitteilunge;", Bu. t.istică, 16, nr. 7/1967, p. 9i ; A. Egyed Situaiin
dapest, 1977, p. 88; M. R. Reinhard Histoirl? demografică a judeţului Cluj înt ·e ~nii 1B67
de la population mondiale de 1700 a' 1948, Pa- 1910, în voi. Civilizaţia medievală şi moder.
ris, 1949, p. 259. nă românească, Cluj.Napoca, 1985, p. 180.
161
21 - Rt'l'ista BistritPi
întreprinderi industriale şi alte obiective ternă. De aceea, ea nu face obiectul con-
economice şi bancare. Şi în Serbia de sideraţiilor noastre. Inainte de 1850, în
exemplu, ritmul urbanizării a cunoscut cadrul imperiului numărul anual 31 emi-
aproape aceeaşi evoluţie ca în Transilva- granţilor nu a depăşit cifra de 5~)0. în pri-
nia (populaţia urbană a crescut de la 8,10/o mii ani dup[t 1850, numărul anual al
în 1859 la 13,10/o în 1910) 33, demonstrcînd emigranţilor a crescut la aproximativ
încă o dată faptul că această zonă a avut 3 500, fiind apoi in continuă creştere. Cei
un regim demografic diferit de cel al re- mai mulţi emigranţi din această perioadă
giunilor dezvoltate din vest. proveneau din Boemia (între 1850-1868,
De o tratare mai largă în ansamblul proporţia lor a fost de 76%) 35. De altfel,
problemelor demografice referitoare la im- principalele centre de emigrare din mo-
periu s-a bucurat emigrarea, deoarece fe- narhie în primele decenii dupii 1850 au
nomenul nu a avut numai o importanţă fost în teritoriile cehe şi germane. Pon-
demografică, ci a avut multiple conse- derea emigranţilor cehi faţă de restul mo-
cinţe economice, sociale, politice şi com- narhiei a fost mai mare până pe la 1880
portamentale. Emigrarea a fost un feno- (aproximativ 800/c). după care a scăzut
men general european în epoca moderntt. treptat, iar în preajma izbucnirii răzoiu
Ce a deosebit estul de vest a fost doar lui mondial, emigranţii cehi reprezentau
momentul în care s-a declanşat cmig:·area mai puţin de 5°/c în ansamblul emigranţi
în masă. Dacă în prima jumătate a seco- lor din Austro-Ungaria. Intre 1850-1910,
lului al XIX-lea emigranţii proveneau a- s-a modificat şi mediul de provenienţă al
proape exclusiv din Anglia, Irlanca, Frdn- emigranţilor cehi, de la predominant agrar
ţa, Scandinavia şi Germania, în a d·.ua la muncitori calificaţi. 19% din emigran-
jumătate a secolului al XIX-lea şi la în- ţii cehi în perioada 1901-1910 erau foşti
ceputul secolului XX, centrele de emi- fermieri, 41o;0 în schimb erau muncitori
grare s-au mutat în Rusia, Austro-Unga- calificaţi (este semnificativ şi faptul că e-
ria, Italia ~i Europa de Sud-Est. Cauzele migranţii cehi aveau cel mai mic număr
fenomenului sunt multiple, însă marea de analfabeţi comparativ cu emigranţii de
majoritate a specialiştilor consideră că altă naţionalitate din imperiu). De asC'
principala cauză. a emigrării a constituit-o menea, proporţia bărbaţilor şi a femeilol'
,,explozia demografică" din secolul al a fost relativ echilibrată, ceea c2 dove-
XIX-lea 3". Emigrările au debutat şi s-au deşte că au emigrat familii întregi, cu in-
manifestat plenar în regiunile suprapopu- tenţia clară de a se stabili în America. In
late şi cu resurse de dezvoltare limitate. acest sens, trebuie spus că cehii avea ~i
Desigur şi alţi factori au influenţat emi- cea mai mică rată de repatriere ~• emi-
grarea (asuprirea naţională, tradiţiile is- granţilor, confirmându-se afirmaţia ante-
torice, disponibilitatea mijloacelor de rioară 36 .
transport, legislaţia etc.), accentuând di- Cel mai mare număr de emigranţi din
mensiunile unui fenomen prin excelenţă zonă între 1850-1914 1-au dat însă polo-
demografic şi economic. nezii (nu numai cei din imperiu, dar şi
In continuare ne vom referi la ceea ce cei din Germania şi Rusia), lucru atestat
se înţelege în general prin termenul de şi de rezultatele recensămnâtului din 1910
emigrare, respectiv deplasarea (temporară din S.U.A. care avea înscrisă o rubrică re-
sau pentru o perioadă mai îndelungată) a feritoare la limba maternă a locuitorilor
la prima şi la a doua generaţie 37 • Primele
unor indivizi dincolo de graniţele statale,
în cazul de faţă în afara monarhiei aus- ~ F. Klezel, Austria, in voi. International
tro ungare. Emigrarea internă a fost un Migrations, vol. II, New York, 1931, p. 399.
fenomen complex şi de durată, care a pre- ;J(j J. Koralka, Some Remarks on the Futurl'
cedat şi uneori a exersat emigraţia in- Model of Czech Emigration (1848-1914), in

vol. Overseas migration fTom East.Central Eu-
rope 1880-1940, ecl. by J. Puskas, 1990, p. 18;
:J:J H. Sundhausen, Historische Statisti~ Ser·
K. J. Freeze, Czecks, in vol. Harvard Encyclo.
biens 1834-1914. Mit europăischen Vergletchsda pedia of American Ethnic Groups, Harvard
University Press, Massachusets and London
ten, Munchen, 1989, p. 99. .
~1 A. Armengaud, L'evolution de~og:aphtquP ,1980, p. 263. .
'J1 M. Klemencic, 1\tlethodological Questwns on
de l'Europa, p. 87, M. Reinhard, Htstozre de la
the Realiability of American Statistics of Mot-
population mondiale .••, p. 324.
162
centre de emigrare au fost teritoriile afla- anual aproximativ 90-100 milioane co-
te, sub stăpânirea Prusiei (Poznania şi Si- roane t.o.
lezia Superioară), iar majoritatea emigran- In ceea ce-i prive~te pe slovaci, într-o
ţilor au fost mici meşteşugari şi ţărani cu lucrare recentă se consideră că principala
pământ puţin. Galiţia a fost provincia care cauză a emigrării a fost politica dură a
a dat cel mai mare număr de emigranţi, guvernului de la Budapesta faţă de slo-
deşi după 1867 ea s-a bucurat de o re- vaci 41. Se apreciază că din Slovacia au
lativă autonomie, iar polonezii de aici au emigrat între 1880-1920 un număr de
nvut cele mai multe libertăţi e;ulturale 620 000 de persoane. inceputul a fost dat
şi naţionale. Totuşi, lips~ industriei şi de regiunile estice, mai puţin avansate din
capitalului, o agricultură înnpoiată şi c punct de vedere economic. Surplusul de
populaţie în plină "explozie demografică" forţă de muncă nu a mai putut fi integrat
(la sfârşitul secolului aici s-a înregistrat într-o agricultură în care 98% din totalul
cel mai mare spor natural din monarhie) proprietarilor funciari aveau mai puţin de
au determinat emigrarea în masă a ţă 100 de ari, iar industria şi căile de co-
ranilor din Galiţia înspre America şi în- municaţie erau cvasiinexistente. Plecarea
tr-o proporţie redusă înspre Germania şi masivă a bărbaţilor tineri în America a
Rusia 3g. Numărul emigranţilor din Gali- avut ca efect scăderea numărului căsăto
ţia între 1871-1913 s-a ridicat la aproxi- riilor şi modificarea structurii de vârstă a
mativ 1 051 000, rata anuală de emigrare populaţiei care o cunoscut un proces lent
fiind foarte ridicată la începutul secolu- de îmbătrânire 42. Aceasta explică şi de ce
lui XX (între 46 000-51 000 de emigranţi). Slovacia a avut cel mai scăzut ritm de
Şi în Croaţia, emigrarea a debutat ti- creştere demografică din fosta Ungarie
mid în jurul anului 1880, pentru ca apoi între 1880-1910.
S<1 afecteze toată provincia după 1900. Problema emigrării din Ungaria este re-
Astfel, între 1901--1910, din 70 de uni- lativ bine cunoscută datorită cercetărilor
tăţi administrative, doar 8 au întregistat de peste două decenii efectuate de către
o creştere a populaţiei, în timp ce în 62 Julianna Puskâs "3. Se opinează că emi-
creşterea reală a populaţiei a fost aproape grarea a avut exclusiv cauze economice si
j~mătate din creşterea naturală (fără a sociale, respingându-se teza că tensiuniie
ţme cont şi de imigranţii care au venit în unui mediu multinaţional, în care maghi-
Croaţia în această perioadă) 3fl_ Oficiul arii au avut o poziţie dominantă, a jucat
Croat de Statistică din Zagreb a reţinut vreun rol în acest proces. Totuşi, statisti-
pentru anii 1899-1914 un număr de cile au relevat pentru începutul secolului
1~6 573 ~e. persoane _care au emigrat, 90% XX o pondere mai mare a emigranţilor
d_mtre et ~nnd croaţ1 (restul sârbi, unquri non-maghiari deci'tt proporţia lor în an-
Şl germam). Ca profesie, 860/ 0 erau ţărani, samblul populaţiei Ungariei (în special la
astfel că foarte mulţi dintre ei, dupa ce
munceau câţiva ani în Statele 1Jnite ale •
40
I~idem, p. 154; J. Dielik, Slovak emigra.
Americii. se întorceau acasă cu banii eco- twn zn the years 1880-1939 and problems in-
volved in its study, in voi. Overseas Migra.
nomisiţi. Ace~aşi atitudine au adoptat-o în tion•.. , p. 87.
mare parte Şl slovacii. Potrivit unor es- 41
Monika Glettler, The Hungarian Govern-
timări, slovacii emigraţi trimiteau acasă ment position on Slovak Emigration 1885-1914
in voi. Overseas Migration ... , p. 107--118; Idem:
Pittsburgh - Wien - Budapest, Program und
her Tongue for Immigrants from Austria-Hun. Praxis der Nationalitătenpolitik bei der Aus.
gary, in voi. Emigration from Northern, Cen. tvanderung der Ungarischen Slotvaken nach
tral and Sottthern Europe. Theoretical and Met- Amerika um 1900, Wien, 1980.
hodological Principles of Research, Krakow, 42
~- Bielik, _Slovalc emigration ..•, p. 85; z.
1984, p. 101 ; A. Brozek, Sources and Historio. Pavl!k, J. Zbonlova, Changes in Czechoslovalc
graphy of Emigration from Poland before 1939, marital fertility, p. 76.
in voi_. Overseas Migrarion ... , p. 119 sq. 4:J Julianna Puskas, Emigration from Hungary
_:JB llzstory of Poland, ed. by Alex. Gieysztor,
to the United States before 1914, Budapest,
V.· arszawa, 1979, p. 498 ; J. Zubrzcki, Emigra. 1975 ; Idem. From llungary to the United Sta-
tion !rom Poland in the 19 th and 20 th Cen. tes (1880-1914), Budapest, 1982; Idem, Somc
tttries, în Population Studies VI part III Results of my Research on the Transatla;ttic
March, 1953, p. 253. ' ' ' emigration from llungary on the Basis of Ma-
:J9 1. Cizmic, Emigration From Croatia 1880 cro.and Micro ••1nalysis, in voi. Overseas Mi.
- 1914, în voi. Overseas Migration ••. , p. 145. gration ..• , p. 43-58.
163
slovaci şi ruteni) 44. Cercetările au demon- urmărea creşterea proporţiei maghiarilor
strat că fazele emigrării în masă din Un- în ansamblul populaţiei. 'Expansiunea na-
garia dup[t 1880 au fost concordante mai ţionalismului maghiar la începutul seco--
ales cu ciclurile şi fluctuaţiile anuale din lului XX, paralel cu o înmulţime a numă
economia Statelor Unite. Deşi majoritl'ltC'a rului de emigranţi maghiari, a determinat
emigranţilor din Ungaria proveneau din o îngrijorare în rândul clac.;elor dominante,
sectorul agrar, ei au găsit plasament în impunându-se la nivelul guvernului o ati-
Statele Unite preponderent în minele de tudine de limitare a numărului de emi-
fier şi cărbuni, în industria grea etc. Ast- granţi unguri"'·
fel, deşi mulţi dintre cei care se repa- În Transilvania, emigrarea în masă a
triau veneau cu bani, având posibilitatea fost un fenomen ce şi-a făcut apariţia re-
să cumpere pământ pentru familiile lor, lativ târziu. Chiar dac[t după 1880 avem
ei nu au ameliorat sistemul de producţie, câteva sute de emigranţi anual, abia la
nu au introdus noi tehnici de cultivare, sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primii
nu au adus maşini agricole moderne etc. ani ai secolului XX proporţiile emigrării
în cea mai mare parte, emigranţii erau s-au ridicat la o cotă mai mare. Astfel,
la cea mai productivă vârstă a vieţii (pro- între 1899-1913 au părăsit Transilvania
porţia celor sub 30 de ani a ajuns în pri- un număr de 341 876 persoane, din care
mul deceniu al secolului XX să fie de au rămas în străinătate 275 900. Anii 1904
59,2%). Evident, consecinţele s-au resim- --- 1907 au înregistrat punctele culminante
ţit la nivelul forţei de muncă mai ales din ale procesului de emigrare, cu 145 566
agricultură. Reprezentanţii moşierimii au persoane (aproximativ 42% din totalul
încercat să compenseze scurgerea mâinii emigranţilor între 1899-1913) 48. 'Emigra-
de lucru prin creşterea momentană a pre- rea a fost deosebit de accentuată în comi-
ţurilor pentru salarii, scumpirea preţului tatele Târnava Mare si Mică Bihor Alba
pământului si introducerea masinilor a- de Jos, Făgăraş, Sibiu·, CaraŞ-severln etc.
gricole 45 . Oricum, mulţi dintre ~migranţi Şi. aici, ca şi în cazul slovacilor, a predo-
nu au plecat cu intenţia de a se stabili în rrunat numărul bărbaţilor (68% faţ[t de
America, dovadă şi numărul predominant 32% femei între 1899-1913). Din totalul
al bărbaţilor. Semnificativ în acest sens emigranţilor din Transilvania între 1899
este faptul că între 1899-1913, aproxi- - 1913, 50Dfo erau români, 28,8o/o germani
mativ 25°/o din emigranţi s-au repatriat t.6. şi 22,7% maghiari "9• Frapează numărul
Momentele repatrierii au coincis de multe mare ale emigranţilor germani, care era
ori cu depresiunile înregistrate în econo- cu 17% mai mare decît proporţia lor în
mia americană. Astfel, în 1908, ca urmare ansamblul populaţiei provinciei. Pentru
a crizei din industria fierului şi oţelului români şi maghiClri, proporţia emigranti-
din Statele Unite, numărul celor care s-au lor s-a situat sub ponderea pe care o d'e-
repatriat a fost aproape egal cu cel al ce- ţineau în structura etnică a Transilvaniei.
lor ce au emigrat. La începutul cmigrilri! O direcţie importantă a emigrărilor până
în masă, guvernul de la Budapesta a ma- la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost
nifestat dezinteres, deoarece emigrarea a România, şi abia la începutul secolului
apărut în forma unei mişcări il unor gru- XX America a devenit direcţia esenţiat'i
puri etnice distincte, efectele păr{md să pe care s-au înscris "coloanele" de emi-
coincidJ. cu o politică demografică care granţi. Conform datelor pentru anii ~!:199
- 1913, au plecat în România un număr
-14 Idem, From Hungary to the United Sta. de 97 620 persoane (21,4D/ 0 ), i1;1r în Statele
tcs .. , p. 31: I. Ritcz, Emigration from Hungary
w the United State, în Magyar Wrteneti tant!l· 47
Idem, From Hungary to the llnited States,
manyok, 10, 1977, p. 140. p. 108.
·lo F. Sza,zi, A kivandorlas hatâsa a Szabolcs 48
I. 1. Adam, Consideration sur l'exode de
megyei parasztlaTsadalomra (1886-1914), în la population de Transylvanie entrc 1899 et
Maqyar tărteneti tanulmcinyok, 3, 1970, p. 121; 1913, basecs sur la statistique officielle des
S. B. Vardy, The Great Economic cmmigratiOn emigrations, în Populaţie şi societate, voi. 4,
J om Hunyary 1880-1920, în vol. Society in Cluj.Napoca, 1980, p. 203; A. Egyed, Problema
:hange: s:ud.es in honor of B1Ha K. Kirăly. Co- emigrării ţărănimii din Transilvania la înce•
_umbia University Press, New York, 1983, p. 200. putul 8ec. XX, în ActaMN, VII, 1970, p. 373.
·1~ Julianna Puskăs, Emigration fr.om Hun-
49
1. 1. Adam, 1. Puşcaş, Izvoare de demogra.
gary to the Unitea States ..•, p. 7. fie istorică, p. 17.
164
Unite ale Americii 222 977 persoane riului şi cele predominant agrare din ră
(65,2%) 50 . Se remarcă faptul că înspre Ro- sărit. De aici, diferenţele observate în ceea
mânia se îndreptau emigranţi ce prove- ce priveşte dinamica populaţiei, ratele
neau preponderent din comitatele Ciuc, natalităţii şi mortalităţii, ritmul şi am-
Trei Sacune, Braşov, Solnoc-Dăbânca şi ploarea emigrării. Nu se poate omite fap-
Alba de Jos, Emigranţii înspre America tul că guvernele de la Budapesta ~i Vie-
proveneau mai ales din comitatele Bihor na au promovat de-a lungul timpului o
Satu Mare, Timiş, Arad, Târnava Mare: poli ti că demografică care să vină în pre-
Sibiu, etc. lungirea eforturilor de asigurare a statu-
Rândurile de faţă au încercat, în limita tului de naţiune dominantă atât pentru
bibliografiei accesibile, să traseze princi- maghiari c[tt şi pentru germani. Transil-
palele probleme ale regimului demografic vania a cunoscut un regim demografic
din monarhie între revoluţia paşoptistă şi c:omparabil în cele mai multe privinţe cu
primul război mondial. S-a remarcat în cel al teritorilor slovace sau maghiare. Fi-
general dihotomia existentă între terito- .resc, particularităţi au existat, dezvăluind
riile dezvoltate economic din vestul impe- complexitatea unei evoluţii demografice
care a variat în funcţie de nenumăraţi
5U Ibidem, p. 18. factori economici, sociali şi politici.
HISTORIOGEOPHICAL CONSIDERATIONS ON iJJEMOGRAPHIC STATUS lN CENTRAL

EUROPA BETUCEN THE REVOLUTION OF JB4.8 .'\ND THE FIRST WORLD \VAH
ABSTRACT
The Revolution of 184.8-1849 and the be- viously that the governments of Vienna and
ginning of World War I are landmarks for thc Budapest protected the German and, respecti-
economic, social, politica!, and aho demographic vely Hungarian population through various eco.
relations. The multiple consequences of the nomic, social, and even politica! measures.
1848 Revolution and of Wol"ld War I influencecl One of the main characteristics of the de-
decisively population dynamics and demogra- mographic situation in the Habsburg monarchy
phic behaviour in Transylvania. Therefore, we in the second half of the 19 th cen';ury was
are justified in dealing witl~ this period, within rapid urbanization, mainly the rapid develop.
wich the population history of the Habsburg ment of Vienna, Budapest, :Miskolc. Timişoara
Monarchy developed along specific lines. We etc. Emigration has been a general European
shall try to discuss first a few general pro. phenomenon. Most of the experts think that
blems concerning population dynamics, ferti- main cause of mass emigrations in 19 th cen.
lity, urbanization, ernigration. tury Europe was the demographic explosion,
We should point out that in the territories with chronological differences between the East
which after 1918 became the states of Austria and the West of the continent. Surely, in the
and Hungary the growth rate was higher than Austro-Hungarian Empire, besides the demo.
in the territories inhabited by Czechs, Slovaks, graphic and the economic causes, national op-
Serbians, Romanians and Slovenians. It is ob. pression employed by the governments in Bu.
dapest and Vienna, en'Ranced the phenomenon.
165
DATE PRIVIND DOCTORATUL LUI
CONSTANTIN MOISIL LA UNIVERSITATEA
DIN VIENA (1870)
STELIAN MÂNDRU'f
Centru spiritual de tradiţie, ce bene- in laboratoare, seminarii, clinici, natura

ficia de o mulţime de institute de învă fenomenelor în direcţii diferite, sponnd
ţământ superim· în a doua jumătate a astfel marja de congno.scibil şi de V'€I'idic
V€acului trecut, Viena imperială a repre- a ştiinţei umane ; 3) a îndruma spre re-
zentat un important model şi punct de găsirea şi utilizarea naturii în baza ştiin
referinţă în acţiunea de concentrare şi ţei, oferind postbiJitatea unei profesiuni
dezvoltare a efortului cultural românesc, practice, în şi pentru societate. Utilita-
sub dublu raport, atât informativ cât şi tea pragmatică a celei mai frecventa'te fa-
formativ. cultăţi în intervalul dat, cea de filosofie
Afluxul tineretului studios român s-a ·Şi ştiinţe exacte, a fost condiţionată de
datorat, mai întâi, lipsei unei reţele uni- fluctuaţiile necesităţilor publice. Pradicul
versitare în Transilvania vremii ~i inge- asumat şi răspândit de instituţia cerce-
rintelor discriminator-Ii ale autorităţii cen- tată sub raport ştiinţific sau ca prope-
trale de la Budapesta, iar mai apoi, sta- deutică pentru alte facultăţi, a aparţinut
diului incipient al evoluţiei Universităţi pe mai departe menirii sale finale, res-
lor de la Ia.şi şi Bucureşti, fără să se pectiv, statornica strădanie de a căuta
neglijeze factorul reprezentat de interfe- şi afla adevărul, 1n şi pentru ştiinţă. Ast-
renţa unor cauze motivaţionale : intenţia fel că, modalitatea de percepere superi-
aprofundării faptului de cultură şi civi- oară la Universitatea din capitala Impe-
lizaţie străină, respectiv, prestigiul jucat riului austro-ungar între 1867-1918, a
de anumite domenii de specialitate aparte însemnat pentru studenţii români tran-
(medicina, ştiinţele tehnice şi exacte, filo- silvani un prim contact stabilit cu rezul-
sofia etc.), modelul intrupat de câteva in- tatele ştiinţifice, cu progresul tehnic şi cu
stitute de învăţământ distincte, existenţa factorul-imbold pentru demersuri spiri-
unei retele de biblioteci, de muzee, arhi- tuale ulterioare.
ve, de laboratoare şi clinici, de instituţii Periegheza efectuată în fondul de ar·
de cercetare deosebite. hivă al "Almei Mater Rudolphina" cu doi
Studenţii români din Transilvania, aflaţi ani în urmă i a favorizat depistarea şi
la studiu şi doctorat la Universitatea vie- studierea unui bogat mateTial documen-
neză în acest răstimp, au avut ;primordial tar în legătu·ră cu studenţii români din
nevoie de pregătirea pentru o profesiune Transilvania pentru segmentul temporal
nractică strict determinată. Cele patru fa- al dualismului austro-ungar. In contextul
cultăti olasi·ce din cadrul Universităţii,
1 Aceleaşi vii mulţumiri reiterate şi pe această
reS;uectiv, teologia, dreptul, medicina şi fi-
losofia, au incumbat, treptat, o menire calc Fundaţiei Elias şi Academiei Române
pentru bursa acordată la Viena in luni-
întreită pe seama tineretului studios ro- le noiembrie-decembrie 1992. Ich mochte auch
mân : 1) a transmite elementele novatoa- an dieser Stelle dem Leiter des Archivs, Dr.
re ale ştiinţei moderne şi metodele ac- Kurt Mi.ihlberger, und ihrem Mitarbeitern fiir
die Untersti.itzung bei cler Aachivarbeit herzlich
tuale de cercetare ; 2) a cerceta profund danken.
167
menţionat, am avut posibilitatea de a ionări de înaintaşi, cu însemnate contri-
analiza şi xeroxa, printre alte nenumă buţii pe tărâm educativ.
rate piese de acest fel, dosarul examene- Revenind la termenul limită stabilit în
lor de doctorat susţinute de studentul fi- titlul comunicării prezente despre docto-
losof Constantin Moisil în 1870, precum rantura depusă de C. Moisil la Faculta-
şi evidenţele matricole cu numele docto- tea de filosofie a Universităţii din Viena,
rilor în cele patru specialităţi existente, în anul 1870, trebuie să facem anumite
dintre care am reţinut şi redat în anexă referiri la modul de organizare internă
pe cei originari din aria istorico-geogra- a desfăşurării trudei pentru dobândirea
fi că a zonei N ăsăudului. titlului ştiinţific amintit. Facultatea 1n
Viaţa şi activitatea subiectului central cauză, cu un sistem propriu de organiza-
<Jl restituirii prezente au constituit o pre- re a procedurii studiului şi a examinării,
dilectă temă de cercetare pentru specia- inaugurat doar în anul 1350, a păstrat
liştii istoriei locale in activitatea de re- totuşi regulamentul general valabil p-en-
evaluare a patrimoniului spiritual, ilustrat tru susţinerea probelor preliminarii obţi
de figuri marcante la nivel strict circurn- nerii doctoratului, stabilit ca fiind viabil
scris ori extins naţional. Exegeţii defri- prin decretul imperial din 7 ianuarie 1809.
sării traseului urmat în timp 'Şi spaţiu V<dabilitatea sa a fost prelungită până la
de fiul celui dinte:1i director gimnazial de 15 aprilie 1872. când a fost emisă o nouă
1a Năsăud, - vicarul foraneu Grigore ordonanţă oficială, corespunzătoare stadiu-
Moisil, între 1863-1868, - , au subliniat lui respectiv al evolutiei învăţământului
f<lJptul urmării şcolii elementare pe valea superio1· austriac. Condiţia esenţială insti-
Bârgăului, a gimnaziului german la Bis- tuită cu privir-e la posibilitntea participă
trita şi g1--eco-catolic la Blaj, absolvit în rii lu examenele de doctorat, consta în
1865 2• Capitolul studiilor universitare ră obligativitatea adeveririi a trei ani de
mâne însă parcimonios vizualizat, rele- frecventă regulată în caiitate de student
vându-se îndeosebi activitatea deosebită ordinar. In virtut-ea acestui fupt, candida-
-'lenusă de C. Moisil în mediul studentul la titlul de doctor în specialitatea fi-
t~"'c românesc de la Viena, rolul îndepli- losofie, trebuia să depună trei examene
nit în comitetul Societăţii literare Şi _Ştiin orale publice : filosofie, matematică-fizi
ţifice "România·', conferinţele susţinute in că si· istorie universală-istorie austriacă.
<~CE>st cadru, precum şi m:entionilrea doc'- Menţionăm că termenul d-e lucrare scric;·ă,
tor::ttului absolvit în specialitatea ;,filolo- în genul tezei· ulter-ioare, ci fost _-introdus
~ie clasică". Datele biografiCe_ enumerate în conformitate cu prevederile actului
în continuare pos~dă o încărcătură mult legislativ mentionat _deja, respe-ctiv- din
mai concretă opentru epoca inaugurată din 15 aprili-e 1872 3.
toamna anului 1870 de către· prOfesorul Nu avem în intenţie, pe mai departe,
nnmit sunlearit_ la liceul grănkeresc, -p.re- ~r- detalia în amănunte, nesemnificative
rl~nrl latina. şi greaca timp -de ..32 de ani, 'contin\itul . documentului arh-ivistic redat
n4nă la pensionarea survenită în 1902. îri- im-ex_ă, ei, să punctăm doar cît.eva "re:
Nn nntem .omite a mentiona aici. aportul uere ale trudei orale demonstrate de C.
rl<=>n.c;pbit manifestat de . C. Moisil Ia sor- Moisil în cursul ·examenelor . de doctorat,
<fiment::~re:l existentei si acţiunii Sodet~ în fapt, o verificare efectuată în litera
tii de lectură "Virtus Romana Rediviva". legii.
r<~ c;i mis•iunea asumată conştient de au- De la bun început tinem să semnalăm
tn.rnl c.âtorva studii valoroase despre evo- faotul că absolventul Facultătii de filo-
lnti_q învătământului local ori a unor cre- sofie . a sustinut, mai 'intâi, d~uă exame-
J1.f> cu re:wltate meritorii. în semestrul
2 V. Şotropa, N. Drăgan, Istoria şcoalelor nă de vară al anului universitar 1870, adid
săudene, Năsăud. 1913. p. 335-336 ; I. Moisil, la 30 martie (filosofie) şi 6 iulie (istorie
Viaţa studenţimii române din Viena în a doun
_jumătate a sutei XIX-a, in AS, IV, 1936, nr.
n - 3 K. Lemayer, Die Verwalturig der Osierrei-
18. p. 393 ; T. Tanco, Virtus Romana Rediviva. chischen Hochschulen von 1868-1877, Wien.
Memoria culturii, vol. VII. Clu:i-Napoca, 1993. 1878, C<J.p. XIV, p. 260..,--262 ; R. Meister, Geschi-
47, 266 ; vezi şi in vol. Il, Bistriţa, 1974, p. 2H chte ties Doktorates de!" Philosophie an der U-
-246. niversit<?t Wien, 1958 p. 48-49.
1-68
universală şi austriacă). Cadrele dJdactke coroborare ·cu suita de tineri studioşi din
P.xaminatoare fă-ceau parte diii -grupul ti- zona dată; urmăriţi-- primordial- p€-ntru
tularilor pe materiile resp€cti"ve; cei mai atributul de doctori la cele patru facul-
îndreptăţiţi, aşadar, să facă parte din co- tăţi ale Universităţii din Viena între anii
misia extinsă de doctorat constituită pen- 1868-1918. Încercăm, deci, în continuare,
tru verificarea orală a candidaţilor în- să sugerăm o relativă ierarhie cronologi-
scrişi la diferite domenii. Un prim calcul co-cantitativă, sprijinită de numele şi ci-
statistic mtim.ativ evidenţiază faptul că frele stabilite şi evidenţiate în anexă :
studentul român originar din Tiha Bâr- 1) Drept : nici un indiciu ; 2) Teologie :
găului a acoperit limita normală permisă Ioan Pop, 1887 : 3) Filosofie, doi doctori,
în privinţa frecvenţei, chiar dacă pentru r-espectiv C. Moisil (1370) şi V. Rusu
intervalul 1868-1869 se aflase ca supli- (1894) ; 4) Medicină, în fine, cei mai nu-
nitor la Liceul grăniceresc năsăudean 4• meroşi. adică un total de şepte, între
Desigur că un suport moral-materialist a 1875-1903. O cifră notabilă de 10 doc-
existat în virtutea aceluiaşi sistem de tori proveniţi din zona Năsăudului, re-
burse, oferit cu generozitate de "Fonduri- prezentativă pentru ansamblul celor câte-
le grănioereşti năsăudene", în acţiunea va zeci, dPpistatc pc seama românilor
deliberat urmată pentru sprijinirea fi- originilri din Transilvania în intervalul
nanciară a t.inel'ctului studios român pro- anilor 1867--1918. Toti aceştia au dove-
venit din zon~l ~.. Cel de-al treilt>a examen, dit, din nou, un acelaşi aport contributiv
ultimul deci. în .S]1ecialitatea matematică insemnat românes-e la Universitatea vie-
fizică, a fost ;1bsolvit, la limită, în 24 oc- neză. cu dublu impact, informativ şi for-
tombrie 1870. Calitatea de doctor în fi- mativ in pregătirea geneeaţiei de intdec-
losofie, promovat oficial i11 unul univel'- t11ali români. temeinic eonslituiţi profe-
sitar 1870--1~:71 de către Constantin Moi- ~;ional şi patrioti militanţi, pe deolin, în
sil, mai precis la data de 23 decembrie truda conjugată pc tărâm cultural si na-
1870, este atestată de un alt act de ar- tional la cumpăna secolelor XIX-XX şi
hivă, redat, de asemenea, în anexă. in nremergerea actului firesc de l'l Alba
Sunprinde, aşadar, în acest caz al doc- Iuli::t. In acest context declarat. rolul Ro-
toranturii lui C. Moisil, o dublă neconcor- r.i:ll îmulinit de .. Alma Mater Rudol"Dhi-
dantă ori eroare de evaluare critică : na ". dincolo de aspectul practica-profe-
a) ;ubiectul analizei .noastre a fost ine- sional relevat mai sus, drept ferment si
xact consemnat in calitatea de doctor la cremet al evoluţiei conştiintei etnice în
liceul din Năsăud în toamna anului 1870 c:=tzul tineretului studios român din Tr:m-
de o parte din biografi ; b) considerăm că silvania. a fost vital în epoca dată. Un-i-
aoelaşi nu mai avea motivaţia necesară rea- în idee ori· în- idEal pe baza unitătii
de a solicita ajutor material "pentru de- C'ttlturale a tuturor românilor. indiferent
punerea diplomei în filosofie" in. anul de granit-ele statuate prin vremelnicîa ati-
universitar 1871-1872, din moment ce tudinii unora ori altora, ca fortă morală
fusese deja declarat doctor la data de indubitabilă. în r;en de focar de raliere,
23 decembrie 1870 6. In situaţia dată, ră s-a făurit timp de decenii. în jurul si în
mâne doar ca uLterioare cercetări, mult ~"'ldru.l rr~neraţ.ii1or de studenti români la
mai temeinice, să aprofundeze ~i clarifice Universitatea din Viena, între care, cei
pe deplin acest minim obstacol biografic. P;'ic:"i1icleni si b1striteni, - cazul unui
Am năzuit in analiza întreprinsă să C. Moisil -;;i atâtia alţii - , a însemnat
vizualizăm traiectul devenirii studentului
un exemp'lu conştient asumat în timp şi
în filosofie Constantin Moisil până la ob- Sp'lţiu.
..-----------·-----
_
ţinerea titlului ştiinţific de doctor, în ; .···-· ,.........-..... ·-..........--..-~
4 V. Şotropa, N. Drăganu, op. cit., p. 335. · ANE~A

5L. Ureche. Bursierii Fondurilor _qrănicereşU
sănăudene în perioada existenţei Di~tl"ictul-ui I. Dominus Constantinus Moisilu Borgo-
romanesc al lVăsăudului !1861-..,.-1876), în Mari~
Tiha in Transylvania · natus 1842 die
,,ia, TX, 197B, p. 277. 282.
6 V. Şotropa, N. Drăganu, op. cit., p. 335 ; L. 28 Octombris exhibito testimonio ma-
Ureche, op. cit., p. 282. turitatis · gymnasii Biasiensis de 26
169
Julii 1865 in numerum CIVJUm acade- approbatus est per vota unamm1a
micorum Universitatis Vindobonensis Lang 1~ t/ coli. prof. Decanus
relatus triennio studiorum philosophi- (Universitătsarchiv Wien, Philosophis-
corum peracto prim1!lm subiit rigoro- chen Rigorosen Protokolle, Mf. nr. 251
sum e Philosophie die 30 Martii 1870 (1813-1877), f. 86. 1
et cum respondisset :
II. Post nr. Name un Geburtsort
Bene bene Datum der Promotion Unterschrift
Rob. Zimerman 1; ? 8/ 68 Rev. Dominus Ioannes Popu,
bene Presbyter dioceo. Armenopolitanae
Ştefan 91 et in ejusdem Lyceo episcopali
approbatos est per unanimia profesor 27 Ianuarius 1887 Dr ...
Ştefan h.t. Dec. coli, prof. (Universitătsarchiv Wien, Theologis-
ches Promotions-Protokoll, Mf. nr. 416
Idem dominns Constantinus Moisiltt (1761-1964), f.f./
secundum subiit examen rigorosum ex-
Historia universali et austriaca die 6 Studienjahr 1870-1871
Julii 1870 et cum respondisset :
68 Constantinus Moisilu
Bene bene Borgc Tiha in Transilvania
Jaeger 101 ? 23 Dezember 1870 Dr ... fUr
lnsufficienter bene
Sickel 11; Ştefan Studienjahr 1893-1894
apprabtus est per votu majora
Ştefan h.t. coll, prof. Doc. 589 Valerinus R1:1scr
Naszod in Siebenbtirgen
Idem dominus Constantinus Moisila 21 Juli 1894 Dr ...
tertium subiit examen rigorosum e (Universitătsarchiv Wien, Philosophis-
lVIatehesi et Physica die 24 Octobri ches Promotions-Protokoll, voi. I
1870 et c"Cim respendisset : (1863/64--1880/81); Vol. II (188/82-
Sufficientcr Sufficienter 1905) ·/
Ştefan ? 13/ Studienjahr 1874-1875

Sufficienter
Moth 121 292 beon Muresianu
St. Georg, Siebenbtirgen
7 Prof. Dr. Robert Zimmermann, specialist in
filosofie, vezi in : Obersicht der Akademischen
11 Juni 1875 Dr ...
Behorien, Professoren. Privatdozenten, Lehrer,
Beamten an der k. k. ·uaiversitot zu Wien filr Studienjahr 1877-1878
das Studi.enjahr 1874/1875, Wien. 1875. p. 31.:
am r-ecurs la modalitatea consultării Anuarelor 756 Nikolaus Hanganutz
Universităţii vieneze pentru anii ulteriori. de-
oarece la Biblioteca universitară ~Lucian Blaga" Borgo Muresieni, Siebenbtirgen
ain Cluj nu se păstrează cele din anii 1870- 13 April 1878 Dr ...
'1874. 778 Emil Filipan
a ~urne descifrat, cu probabilitate, Schran- Buza, Siebenbtirgen
duer, de negăsit insă în Anuarele universitare
cercetate. 31 Mai 1878 Dr ...
9 Prof. Dr. Josef Ştefan, materia fizică, direc-
torul Institutului respectiv, decan in 1870 ~i
preşedinte al colegiului profesorilor examinatori 13 Nume imposibil de aflat, datorită calităţii
la doctorat, vezi in : ldem, p. 6. precare a xeroxului făcut după microfilm.
JO Prof. dr. Albert Jaeger, istoria Austriei. H Prof. Dr. Victor Edler von Lang, fizică. di-
vezi In : Offentliche Vor lesungen an der k. k. rectorul Cabinetului de fizică din cadrul Uni··
Universitot zu Wien in Sommer-Semester 187J, versităţii, vezi in Ubersich... op. cit., p. 32,
Wien. 1870, p. 26. pentru confirmarea calităţii sale de decan şi di-
11 Prof. Dr. Theodor Sickel, istorie şi !,tiinţe riguitor al colegiului profesoral pentru anul uni-
auxiliare, în Jdem, p. 3. versitar 1870-1871, vezi ~i : Geschichte det· Wic-
l2 Prof. Dr. Franz Moth, matematică, in IdenL, ner Universitot von 1848 bis 1898, Wien, 1898,
p. ?7. p. 399.
170
Stucţienjahr 1885-1886 Studienjahr 1902-1903
1754 Andreas Monda 1342 Julius Malinasiu
Borgo Bistritz, Siebenbtirgen Bistritz, Siebenbtirgen
24 November 1885 Dr... 22 Juli 1903 Dr ...
Stuqienjah1' 1889-1890
IUniversitătsarchiv Wien, Medizinis-
2954: Aurel Moldovan ches Promotions-Protokoll, vol. V
· Monor, Siebenbtirgen (1874·---1890): Vol. VI (1890-1894);
23 Juli 1890 Dr .. Voi. VIII (1898·--1904) 1
Studien.jahr 1892-1893
807 Aurel Ciatu
Naszod, Sieben btirgen
28 Ianuar 1893 Dr..
ANGABEN BEZUGLICH CONSTANTIN MOISIL'S DOKTORAT AN DER

PHJLOSOPHISCHEN FAKULTAT DER WIENER UNIVERSITAT (1870)
- Zusammenfas!>ung -
Die hier veroffentlichte .. Rigorosenakten" und Der Verfasser zeigt vor und analysiert neue
"Prornotions-Protokolle" bringcn einige bi~her Zeugnisc,e aus das Archiv der Universitot Wien
unbckannte :\nblicken hinsichtlich des Lebens i.iber den zitierten Naumc und vielc andercn.
und Wirkens des junger Studierenden und Dok- die aus dem Nussdorfen Gebiet stammenden
toranden in Philosophie im Jahre 1870. und an der Wiener Universitot zwischen der
Zeitspanne 1876-1918, promovierten.
ZIARISTUL TEODOR V. PACAŢIAN
IN PERIOADA TRIBUNIŞTA
CORNE~ SIGMIREAN
Poet, prozator, tradueător în limba rode peste munţi, la care, se ştia, ziaristica
mână a unor opere: de mare. audienţă în a fost nu atât o profesiu.ne, cât o vocaţie
epocă, aparţinând unor celepri filozofi, şi mai ales .. un sacrificiu" 2. O carieră de
jurişti, politologi, şi teologC (John Stuart, ziarist care prin durată -. aproape şai
Rudolf de lhering, .Fr. Holt?=endorf, Fr. zeci de. ani. :---- prin dăruirea şi sacrificiile
Pollack, Sam SmUes, ~ Bonomeli, G. 1. Pe- cu care a ·servit-o, prin complexitatea su-
trov}, istoric (autorul operei în opt volu- biectelor abordate şi prin militantismul
me Cartea de Aur), 'l'. V. Păcăţian- per- ce-i caracterizează scrisul aminteşte de
sonalitate complexă a scrisului românesc personalitatea marelui istoric şi publicist
din Ardeal - a fost unul din cei mai George Bariţiu.
mari ziarişti români ai perioadei premer- Debutul, Teodor V. Păcăţian 1-a cunos-
gătoare Unirii 1. "Dacă de pe urma _lui cut în paginile ziamlui Luminătontl din
Teodor V. Păcătian - scria istoricul Al. Timişoara, în anul 1884. Timp de trei ani
Lapedatu - nu· ar fi rămas altceva decât apoi, între 1885-1388; în calitate de pro,-
ziaristica (... ), ea ar fi fost de ajuns ca prietar, editor şi redactor şef s~a identi-
urmaşii să-1 aşeze in rândul celor mai ficat cu ziarul fundat de el, Timişana,
vrednici şi merituoşi ziarişti ai românilor cunoscut mai tflrziu sub denumirea de
Gazeta Poporull~i,. Statornic colabora101· al
1 Privind viaţa şi activitatea lui T. V. Păcă Luminiitorului, unde semnează cu pseudo-
ţian vezi : Almanahul scriitorilor de la noi,
O•·ăştie, 1911, p. 182 ; T. V. Păcăţian, Dare de nimul "Brutus", in 1894, după înfiinţarea
seamă desp1·e activitatea mea literară şi ziaris- Dreptăţii lui Valeriu Branişte şi Cornel
tică, în Ardealul tânăr, I, nr. 9, 1930, p. 262- Diaconovici, P<'icăţian devine corespondent
268 şi nr. 10, 1930, p. 314-318 ; A. Cosma, Seri~
itontl bănăţian T. V. Păcăţian, în l-uceafărul, al acesteia, pentru ca începând cu 1 ia-
I, nr. 11, 1935, p. 509-510; idem, O lucmre nuarie 189() s;I deviMt redactor intern.
inedită a publicistului bănăţicm T. V. Păcăţian, După numai patru luni părăseşte însă zia-
în MB, XVIII, nr. 4---6, 1968, p. 321---3Q4 ; idem, rul Dreptatea, nemulţumit de orientarea
Autorul "Cărţii de Aur'', în Prin Timişoara de acestuia, aflat sub influenţa grupării Mo-
altădată, Timişoara, 1977, p. 126-128 ; Ion Brea-
zu, Teodor V. Păcăţian, în România Nouă, nr. cioni-Babeş, aripa mai moderată a Par-
82, 22 februarie 194.1 ; Al. Lapedatu, Teodor V. tidului National Român.
Păcăţian, în Convorbiri literare, nr. 5-6,_1941, Stabilit pentru o scurt<1 vreme la Bucu-
p. 538 ; I. Lupaş, Scrieri ulese, Editura Dacia,
reşti, în calitate de secretar contabil al
Cluj-Napoca, Hin, p. 2;30-239; Horia Stnnca,
Tcodor V. Păcăţian (1852-19-H), în Repere si- Ligii Culturale, Păcăţian publică nume-
biene, II, Sibiu, 1980, p. 133-l'iG ; Steljan. :Mfm- roase articole in Mesagerul român, ziarul
druţ_ Date noi referitoare la viaţa şi activita- italianului Roberto F<lVa. Aici ii apare una
tea istoricului. T. V. Plicăţian, 'în AIIA, XLIII, din cele mai reuşite pagini din întreagn
1979, p. 203-225 ; D. Dcmşa, Manuscrisul auto-
biografic din 1923 al lui Teoclor F. Păcl!ţian, sa ziaristică., articolul "împărate ! FJ
în z·iridava, VIII, 1977, p. 245---256; Cornel dreptate !" 3, prilejuit de vizita în Româ-
Sigmirc-anu, Teorlor V. Păcciţian - 140, în -5coa-
la Ardcleanc1, An II, nr. 8, 1992, p. 5 ; idem,
Istoricul Teodor l'. Păcăţicm, în Darzatica,· 12. ·' 2 Al. Lapedatu, op. cit.
II, 1993. :J Tribuna, nr. 221, din 1/18 octombrie 1896.
173
nia a împăratului Francisc Iosif în toamna vara anului 1896, s-a produs o stare de
;mului 1896. Articolul era un adevărat nelinişte şi nemulţumire faţ;' de intenţia
poem dramatic, în care nlzbate durerea autorităţilor de a organiza cărţile funduale
pentru românii aflaţi sub stăp.:'lnire străi privind terenurile de păşunat ale comu-
nă, supl.l.'ii in ultimul deceniu al secolului nei. Pe acest fond de nemulţumire, şi a
trecut unei politici tot mai agresive· de unui conflict mai vechi dintre s;îteni şi
deznaţionalizare. "Am auzit - scria Pă judele comunei, la venirea comisiei însi"tr-
c<.'iţian adres[mdu-se împăratului - - căc;i cinate cu m[1surarea terenurilor de păşu
vestea se lăţeşte pe aripile v;întului, cii nat ţiiranii opun rezistenţă, ceea ce duce
totdeauna când Te afli în reşedinţa d~ la la intervenţia jandarmilor, care din ordi-
Budapesta suferi de insomnie. Te duci nul locotenentului Banyai au împuşcat 30
atunci la fereastrii ~i asculţi cum şoptesc de ţărani, dintre care 7 mortal. Cincispre-
undele Dunării, şi cum suspin<î frunzele zece ţărani, consideraţi principalii vinovaţi
pomilor, sărutate de cântul nopţii. Şi su- faţă de situaţia creatii, sunt împrocesuaţi,
netele auzite sunt at[lt de misterioase, atât fiind condamnaţi în total la 12 ani şi 9
de covârşitoare, atât de jalnice... pentru luni de temniţă. Pornind de la tragica în-
că sunt acompaniate de gemetele şi sus- tâmplare de la Mehadica, Păcăţian face
pinele milioanelor de suflete nefericite, o largă prezentare a _problemei izlazurilor
~are cer şi aşteaptă de la Majestatea Ta comunale, dar mai ales, numeşte pe ade-
aceea ce au tot dreptul să aştepte : drep- văraţii vinovaţi morali ai celor întâmplate.
tate""· Articolul, prin patetismul său, s-a Şi anume, autorităţile din zonă, elemente
bucurat de tm larg ecou în rândul opiniei docile ale puterii politice din Ungaria şi
publice, fiind reprodus de toate ziarele guvernul de la Budapesta, care în locul
şi revistele româneşti din Banat şi Tran- unor măsuri corecte ce se impuneau în
silvania, aducându-i autorului un bineme- situaţia creată, au recurs la condamnarea
ritat prestigiu. mehadicanilor.
Era perioada când se consemnează şi Devenit un apropiat al revistei Tribuna,
primele prezente ale publicistului Păc<i în toamna anului 1896, T. V. Păcăţian este
ţian, :în paginile Tribunei de la Sibiu, re- chemat de dr. Ioan Raţiu să intre in re-
vistă care după apariţia sa in ·.1884, ser- dacţia organului de presă al Partidului
vitei de prestigioase condeie ale culturii Naţional Român. In acelaşi sens :îl îndeam-
româneşti (1. Slavici, G. Coşbuc, 1. Russu- nă şi Aurel C. Popovici, unul dintre apro-
Şirianu, G. Bogdan-Duică, ~.a.) a repre- piaţii săi, convins cft venirea lui Păcăţian
zentat în perioada ultimelor două decenii la Tribuna ar putea contribui la relansa-
ale secolului trecut publicaţia în jurul că rea revistei ajunsă într-o situaţie dificilă
reia s-a polarizat în cea mai mare mă după plecarea în 1895 a "vechilor tribu-
sur;i viaţa culturală şi politică a români- nişti". Criza revistei - aşa cum se ştie -
lor transilvăneni. a fost creată prin trecerea institutului ti-
Semnând cu pseudonimul "Dalacerna", pografic şi a celor două gazete, Tribuna
pe parcursul mai multor numere, Păcă şi Foaia Poporului în proprietatea grupă
ţian îşi face prezenţa la Tribuna prin co- rii Raţiu-Coroianu, fapt ce a determinat
respondenţe despre starea românilor din retragerea de la Tribuna a "vechilor tri-
cadrul fostului Regiment 13 de graniţă 5. bunişti'L I. Russu-Şirianu, G. Bogdan-
Se referă mai ales la tragicele evenimente Doică şi alţii. La conflictul în jurul Tri-
petrecute la 26 iulie 1896 în localitatea bunei, cu grave consecinţe asupra unităţii
Mehadic.:) din Comitatul Caraş 6• Aici, în la vârf a P.N.R., a contribuit şi faptul că
"vechii tribunişti" se aflau sub influenţa
4 Ibidem.
lui D. A. Sturdza, liderul partidull.li libe-
;; Jdem, nr.-le 218 din 3/15 oct.; 242, 2/14 ral, iar gruparea Raţiu-Coroianu se ma-
nov. ; 243, 3/lf> nov. ; 244, f> 115 nov.; 258, 19
nm·.fl decembrie 1896. nifesta ca adepta unei echidistanţe faţă
6 Jdem, nr.-le 134, 18;30 iun. ; 136, 20 iun./ de partidele din România. Jocul politic
2 iul. : 137, · 21 iun.j3 iul. 138, 22 iun./4 iul.; prac'ticat de D. A. Sturdza în problema
139, 23 iun.i/5 iul. ; 155, 14/26 iul.; 157, lî /29 naţională a românilor transilvăneni şi di-
iul. ; 161, 23 iul./4 aur.. ; 162, 24 iul./5 aug.;
163, 25 iul./6 aug.; 170, 2j14 aug.; 171, 3[15
aug.: 172, 4/16 aug. ; 178, 6;18 aug. ; 187, 25 4 Sl'pt,; 211, 25 sept./6 oct. ; 244, 5/17 nov.;
aur;./6 sept. ; 190, 29 aug.J10 sept. ; 209, 22 aug.; 251l, 19 nov ./1 dl'C. l89fi.
174
ficultăţile financiare ale Partidului Na- Tribuna făcea un patetic apel la afirmarea
tional Român si ale Tribunei vor deter- naţional<i.. ,1Când toate partidele din ţară
rnina însă în ultimii ani ai secolului apro~ vin, şi in faţa alegerilor dietale ne neagă
pierea grupării Raţiu de partidul conser- existenţa ca naţionalitate română : la noi
vator, servindu-i interesele politice în e rflndul să le arătăm că C!Xist:tm, că nici
lupta pentru putere·'· o putere lumească nu ne poate şterge de
în aces't climat politic, T. V. Piicăţian pe faţa piim<intului, C<i suntem un clement,
devenea încep<ind cu 1. 13 noiembrie 18~)6 de care ele datoare sunt sil ţină seam:.t
redactor responsabil al Trilmnei, în locul totdeauna". Conferinţa fiind propus<! în-
vechiului redactor Andrei Balteş, care se tr-o perioadti de acută criză a partidului
gilsea în închisoare 0 . Except:llld o intre- naţional, dezbinat în mui multe fracţiuni,
rupere, între anii 1897-1 H98, P<icăţiun va articolul lui Păciiţian, scris de pe poziţia
rămâne la Tribuna p:l!lCt la sf<îrşilul anu- "noilor tribunişti", se dorea un apel adre-
lui 1900. Vor fi anii deplinei afirmări a sat liderilor pentru str~'tngerea rfmdurilor
calităţilor sale gazetiireşti, anii deplinei partidului şi refacerea solidarităţii lui. "La
maturităţi profesionale şi de angajare mi- noi, e rândul - scria Păc[lţian - S<i. ară
litant<"• pentru cauza naţionah'"t. "Erau săp tăm că temnitele nu ne-au slăbit ~i nu
bimâni întregi - mfirturisea T. V. Păcă ne-au intimidat, ci ne-au făcut mai oţe
ţian mai târziu - în c~tre singur fiiceam liţi şi mai înflăcăraţi pentru luptă. Să ari1-
foaia întreagă, cu începere de la artico- tăm di ceea ce au băgat-o în mod măicstrit
lul de fond pân<1 la ,,poşta redacţiei~.~ şi între noi, nu ne-a divizat, nu ne-a spart,
mai făceam şi corecturile, căci corectorul că una suntem şi astiizi, lm partid mare
nostru, Andrei Balteş se afla în întemni- şi impunător".
ţare" 9. Sute de articole, majoritatea de Autorităţile politice de la Budapesta,
fond, semnate cu iniţialele numelui .,tvp", aşa cum am mai arătat, vor interzice des-
cu un asterisc * sau cu o siglii ~ îl au ca făşurarea Conferinţei electorale. de fapt n
autor pe încercatul cărturar. Conferintei naţionale, curmfmd, pentru
Consiclerând ziaristica principala armă moment, încercarea de refacere a mişcă
de luptC1 pentru apiirarea fiinţei naţionale, rii naţionale române. La acest abuz al pu-
cele mai multe :1rticolc au ca obiect po- terii, P;icăţian publică articolul "Des-
litica de deznaţionalizare promovată de gu- tul ! " 11, exprimundu-şi revolta fa ţii de în-
vernul Bânffy, cramponat de ideea lichi- grădirea afirmiirii naţionale a unui popor :
dării mişciirilor naţionale ce puneau sub
semnul întrPb:::trii viitorul imperiului dua- ".Si să nu se mire nimeni dacf1 în revolta.
sa internă, poporul va trece peste margi-
list şi inclusiv al Ungariei istorice. Printre nile legii... Când un popor se vede silit a
măsurile luate de guvernul Bânffy în ve- părăsi baza lcgalci pentru a se apăra, nu
derea neutralizării mişc:Jrii naţionale a cunoaşte piedici, nu cunoaşte lege şi stă
fost şi interzicerea Conferinţei electorale pânire, nu se teme de nimica, nu vede
generale .:1 alegătorilor dietali rom~ini din nimica. Merge oblu înainte l ".
Transilvania şi Ungaria, convocată de Co- Atent la desf<i.şurarea întregii vieţi po-
mitetul national român în frunte cu dr. litice din Austro-Ungari.:~ şi mai ales din
I. Raţiu pentru 26 octombrie 1896. In faza Transilvania, Păcăţian dezvăluie in o serie
de pregMire a conferinţei, fără a anticipa de articole abuzurile şi falsurile ce au ca-
reacţia guvernului, T. V. Păcăţian publk~ă racterizat campania electorală şi alegerile
articolul "S~i ne afirmăm" 10 . Arătâncl că din Ungaria din toamna anului 1896, la
partidele din Ungaria desconsideră pro- care au participat doar 300 000 ele alegă
blema naţionalităţilor, redactorul ele la tori si în timpul ciireia şi-au pierdut viaţa
între' 30-40 de persoane 12 • Un fapt grav,
7 Liviu Botezan, N. Cordos. Di11 frământările care, considera Păciiţian, pune sub semnul
Partidului National Român transilvănean în a-
nul 1897, b Â!1.t1, Cluj, XV, l9i2, p. 28:i-32G: întrebării lcgimitalea noului parlament
iclcm, Frământuri/e din Partidul Naţional Ro- ales. Reproduce în sprijinul consideraţiilor
mân transilvănean ·in anul 1898, in AIIA, Cluj, sale un citat din ziarul Fremdemblatt:
XVI, 19Î3, p. 231-257 ; idem, lncercările ele
revitalizare a activităţii partidului naţional.
3 Tribuna, nr. 241 din 1/13 noiembrie Hl93. Il Jdem, 232, din 20 oct. /1 nov. 18%.
o D. Demşea, op. cit. 12 Jdem. nr. 232 din 20 oct./1 nov.; 240 din
tu Tribuna, nr. 220 di:1 5/17 oct. 1896. :ll oct. '12 nov. 1896.
175
"S-ar putea uşor constata că majoritatea T. V. P[1cătian le consideră adevărate de-
dietei ungureşti s-a ales pe cale ilegală, claratii de· rc'izboi ale Austriei la adresa
în mare parte chiar prin mijloace crimi- Unga~iei, f~1cându-l să spere la ajungerea
nale, şi pentru aceea nici nu arc bază de în faţa unui divorţ politic, dupci "căsnicb"
existenţa parlamentară" r:. În parlament. de aproape 30 de ani care pc.'istrau dialogul
care nu era reprezentativ nici pentru pro- doar pentru că aşa cereau interesele mo-
pria naţiune maghiară, "parlamentul unei narhului şi ale bicefalului imperiu 1'. Pă
dici, parlamentul guvernului, un parla- căţian îşi exprima, ca urmare, speranţa că
ment de speculă ruşinăioare", după cum refacerea pactului vamal dintre cele douu
il califica tribunistul Păc~1ţian Intr-un ar- ţări s[t se facă prin constrimgerea Unga-
ticol despre deschiderea forumului politic riei s~1-şi schimbe politica faţă de naţio
legislativ In capitala Ungariei H_ nalităţi. VCmturarea problemei naţionalit<l
Ca urmare, guvernul format de baronul ţilor in Parlamentul austriac era o prac-
Banffy Dezlo In urma noilor alegeri nu tic{• însă mai veche a Vienei, utilizaU1
reprezenta pentru gazetarul de la T1ibuna ctînd SP punea problema unor măsuri de
nici o garanţie pentru rezolvarea proble- temperare sau constrângere a Budapestei.
mei naţionalităţilor. De aceea nici nu se In ciuda acestor jocuri politice şi mai
arate.! surprins că In mesajul n:--estuia că- ales a dificultăţilor create de guvernul
1re tron, care constituia de fiecare daLi Binffy în calea afirmării şi dezvoltării
un adevărat program de guvernare, nu nationale, T. V. Păcăţ.ian ca gazetar a în-
şi-~u găsit loc referiri la chestiunea 11a- cercat de fiecare dată să păstreze un to-
ţionalil. "In sfi'trşi t, arat~1 P~1ciiţian, ni:~i l1l1S optimist, îl şi cultivă prin scrisul său
nu am aşteptat declaraţia categoric[• de cu multă asiduitate, convins de 'trium-
la guvernul actual în direcţi unea a:.~eost a, ful cauzei naţionale. "Suntem o naţiune
una pentru că guvernul Banffy, nici că c -- scria în 8120 martie 1897 - procla-
în stare să se ocupe cu chestiuni grck·, maUi la anul 1848 prin sine însăşi de na-
cum e şi chestiunea naţională, şi alta pen- ţiune liberă !?i independentrt. Suntem un
tru c<:'i naţionalitc'iţile din Ungaria nu aş popor care nu cerşeşte, şi nici nu primeşte
teapt[l n~zol va rea acestei arzc.-ttonrc ches- f{tr~imâturi de pe masa la a cărei bogatr1
tiuni de la Banffy şi pnrtidul sdu. Desle- încărcare a contribuit şi contribuie şi dcîn-
garea acestei grele probleme se face de l:.Ul, ci care cere ·şi pretindt' drepturi ce-i
la sine, atunci ci\nd îi va sosi timpul" 1'•. compact, pe baza dreptului naturii : de o
In spcr:mţa sosirii acelui timp, a rezol- parte, iar de alU1 parte, pe baza dreptului
vării chestiunii naţionale, P[tcăţian srx·- istoric" 1 ~'.
cula în articolele scrise în Tribuna dife- Ca strategie politică pentru obţinerea
rendele ce se conturau între Austria si acestor drepturi, aflat In redacţia Tribt~
Ungaria în stabilirea cotei ce le revenc~ nei, Păcăţian consideră pasivismul sin-
la compunerea bugetului comun. Dife- gura armă de luptă în condiţiile guver-
rende care ar putea duce' la desfacerea nării Banffy, tactica pasivistă însemnC:'tnd
dualismului născut -- după cum se ştie modalitatea cea mai sigură de denunţare
- în urma dezastrului de la Konigraz, în în faţa lumii a politicii de încălcare a
disperarea Austriei pentru salvarea impe- drepturilor naţionale. De pe poziţia pasi-
riului. Pretenţia Austriei în 1896 de ma- vismului, la care mai târziu a renunţat.
jorare a cotei Ungariei la bugetul impe- consideră punctul de vedere al Tribunei
riului, de la 31% la 43D/0 , a sWrnit o vie Poporului, organul ele presă al "vechilor
polemic~• între cele doucl capitale ale mo- tribunişti", apărut la 1 ianuarie 1897, ca
narhiei, Viena şi Budapesta w. în Reicha- o trădare a intereselor naţionale, mergând
rathul austriac se aud în această perioadc.'l pe linia unei politici de împăcare cu ma-
critici aspre la adresa guvernului liberai ghiarii. Fireşte, Păcăţ.ian nu respingea îm-
condus de baronul B~mffy Dezso, pc care păcarea cu maghiarii, doar ci"1 aceasta să
se realizeze fără ca românii su cedeze din
n Jdcm, rir. 235 elin ~4 oct.'J5 no,·.; 2:-lfi din
2j act. '6 nrw.; 243 din 3/15 nov. 18%. 17 Jdem, n1·. 2:l5, 24 oei. 5 noY. ; 242 din 2/14
H Idcm, nr. 24-1 elin 5/li nm·. 18%. oct. 11l9fi.
J:\ Ulem, nr. 251 clh 14-26 nov. 1891). 10 /rlPm, nr. 4G din 2i februarie/Il martie
11; Jdem. nr. 254 din 1i /29 no\'. 18~G. !Il~ li.
176
programul lor. Credea însă că noul curent închisoare pentru redactorii şi colabora-
promovat de Tribuna Poporului era inspi- torii săi şi cu considerabile amenzi. Nu-
rat de "căpitanul din exil" (aluzie la Eu- mai între anii 1893-1897 suma amenzi-
gen Brote), aflat în serviciul lui D. A. lor suportate de Tribuna s-a ridicat la
Sturdza care arc înţelegeri la Viena şi 17 004 florini 25.
Budapesta" 10 . Acuzaţiile aduse ziaristului T. V. Păcă
După aproape un an de la venirea sa ţian se refereau la calomnierea de către
la Tribuna, în calitate de editor şi redac- acesta a Tribunalului din Caransebeş,
tor responsabil, Păcilţian părăseşte gazeta unde s-a judecat procesul ţăranilor de la
sibiană, plecând la Bucureşti 20. (In fe- Mehadica ~ 6 . Sustrăg<:îndu-se procesului in-
bruarie 1897 Păcătian refuzase oferta Par- tentat, într-o scrisoare adresată preşedin
tidului Naţional din Bucovina de a pre- telui Tribunalului din Cluj, T. V. Păcă
lua direcţiunea ziarului Gazeta Bucovinei). ţian îşi motivează refuzul de a se prezenta
La conducerea Tribunei i-au urmat ca rela proces, având experienţa altor procese,
dactori responsabili Ioan Morariu, Petru când orice apărare din partea românilor
Simţion şi în cele din urmă Andrei Balteş, în faţa Curţii de juraţi din Cluj s-a do-
reintors după ispăşirea condamnării. vedit superfluă şi iluzorie. De asemenea,
Merită, credem, să stăruim mai mult arată despre integrarea greşită care i se
asupra motivelor care 1-au determinat pe face în virtutea articolului 258 din Legea
Păcăţian să părăsească redacţia Tribunei. penală (care se referă la calomnii făcute
Un motiv serios pare să fi fost neînţelege prin viu grai) ori "calomnia" sa o făcuse
rea sa cu redactorul şef Elie Dăianu, au- prin scris, în articolul amintit. Aşa că, în
toritar şi tot mai mult înclinat de a im- final, repetând refuzul de a participa la
pune o orientare pro-conservatoare revis- proces, T. V. Păcăţian încheia : "L-aţi in-
tei. Motive similare 1-au determinat să tentat pe bază nelegală ; l-aţi dus până
părăsească revista şi pe ziaristul slovac acum pe cale nelegală ; terminaţi-! tot pe
Gustav .'\.ugustini 21 . Intr-o scrisoare pe calea aceasta" 27.
care T. V. Păcătian i-o adresa dr.-ului Procesul s-a desfăşurat la Cluj, în ziua
Ioan Raţiu, după· sosirea sa la Bucureşti, de 30 noiembrie 1897, în lipsa inculpa-
îl avertiza pe preşedintele P.N.R. că : tului, apărarea fiindu-i asigurată de avo-
"Dacă voiţi să scăpaţi Tribuna de pieire, catul Iuliu Maniu. Şi, ca un fapt inedit
atunci schimbaţi grabnic conducerea, căci in seria proceselor de presă ale Tribunei,
altcum se prăbuşeşte" ~ 2 . Sfaturile nu-i acesta s-a încheiat cu achitarea inculpa-
vor fi însă luate în seamă de Raţiu, ceea ţilor Teodor V. Pilcăţian şi Victor Dres-
ce va duce la retragerea din redacţia Tri- snadt. Merite deosebite în această sentinţă
bunei a talentatului ziarist si scriitor Ion reveneau şi tânărului avocat al apărării,
Scurtu, cu toate incerc<kile de mediere Iuliu Maniu, care printr-o pledoarie echi-
dintre Scurtu şi Dăianu făcute de George librată şi solid argumentată juridic a do-
Pop de Băseşti :!::. vedit netemeinicia acuzatiilor si nevinovă-
Al doilea motiv al plecării se leagă ţia procesuaţilor ~~. · ·
de introducerea urmăririi penale la adresa Stabilit la Bucureşti, g<îndurile lui Pă
lui T. V. Păcăiţan şi a directorului admi- căţian se îndreptau spre cei de acasă din
nistrativ al revistei V. Dressnadt pentru Banat şi Transilvania. Pentru intelectualii
articolul "Mehadica" apărut în nr. 244 din provinciei aflată sub stăpânire străină,
5 <17 noiembrie 1896 2fo. Acest proces se în- profund marcaţi de criza ce o traversa
scrie în seria celor 2() de procese' inten- Partidul Naţional Român în urma interzi-
tate Tri.bunei. de la apariţia sa în anul cerii acestuia prin ordonanţa ministerială
1884, toate încheiate cu numeroşi ani dE' din 16 iunie 1894 şi de disensiunile ge-
nerate de dezbaterile în jurul tacticii po-
19 Idem, nr. 54 din 8/20 martie 1897.
litice, pasivism-activism, T. V. Păcăţian
20
Idcm, nr. 39 din 19 febr./3 martie 1897. traduce celebra lucrare "Libertatea" de
2' ldem, nr. 17fJ din 14/26 aug. 1897.
n L Botezan, N. Corcloş, Frământările d,in
Partidul National Român transilvănean in anul 2
" Jdem, nr. 210, din 23 sept./5 oct. 1897.
1898. . 26 Jdem, nr. 364, din 3/15 clec. 1897.
2:! Ibidem. 27 Jdem, nr. 220 din 4/16 act. 1897.
2-l Trib11na, nr. 244, din 5/17 nm·. 1896. 28 Idem, nr. 253 din 14 26 nov. 1897.
177
J ohn Stuart MiU şi ,,Scopul în drept" de a vedea realizate noi abonamQnte pentru
Rudolf de lhering. Din aceleaşi conside- revistă :Jto.
rente, la sfe:1rşitul secolului al XIX-lea, Perioada 1897~1898 este una din cele
prin străduinţa lui Păcăţian, au fost tra- mai dificile perioade din viata Tribunei
duse în limba română "Lupta pentru situaţie ce a dus, începând cu anul 189S
drept" de Ihering, "Principiile politice" la reducerea apariţiei sale la 5 zile pe săp
de Fr. Holtzendorf şi "Istoria politicii" de tămână. Cauzele -- asa cum am mai ară
Fr. Pollock. lucrări ce s-au constituit în- tat - se datorau atât orientării sale si
tr-un binevenit suport teoretic în contu- subordonării lot mai mari faţă de parti-
rarea programului politic al mişcării na- dul conservator, cât şi apariţiei, înceJXînd
ţionale. cu 1 ianuarie 1897, a Tribunei Poporulw.
Din Bucureşti, Păcăţian întreţine o bo- Servită de talentate condeie, cu o bogată
gatft corespondenţă cu foştii colegi de la carier<i ziaristică în spate aceasta a reu-
Tribuna, Petru Simţion, Andrei Balteş, şit să-i creeze revistei Tribuna de la Sibiu
Victor Dressnadt şi cu preşedintele P.N.R., o incomodă concurenţă.
dr. Ioan Raţiu 2!1. Din toate scrisorile răz In aceste condiţii, de puternice frc'imân-
bate regretul pentru plecarea lui Păcăţian tări în sânul partidului, crmd linia poli-
de la Tribuna, determinată de neînţele tică promovatii de Tribuna este tot mai
gerile cu Dăianu şi greutăţile financiare des contestată de o parte a liderilor po-
ale revistei sibiene, care au dus la scăde litici, rf'vista sibiană face mari eforturi
rea numărului de abonati la 820 în 1897 :lii_ să se susţină, încearc[t să-şi justifice orien-
Pentru depăşirea acestei situaţii critice tarea, dar mai ales să-şi păstreze calita-
din viaţa Tribunei, atât foştii colegi cât tea de organ de presă al Partidului Na-
şi dr. Ioan Raţiu îl rugau să intervină la ţional Romi"tn. In acest efort de susţinere
Liga Culturală pentru obţinerea de aju- SE' înscrie şi publicarea în numărul din
toare. Intr-o scrisoare a lui P. Simţion se 3/15 ianuarie 1899 a "Apelului către fnm-
vorbeşte despre 2 000 de florini trimişi pe taşiî poporului·· semnat de dr. I. Raţiu,
adresa lui Raţiu, autorul scrisorii intere- George Pop de Băseştî, dr. Teodor Mihali,
sându-se dacă sunt pentru Raţiu personal Rubin Patiţa, Iuliu Coroianu, Alexandru
sau pentru revistă 31. In scrisorile dr.-ului Filip, Patriciu Barbu şi Gherasim Domide,
Ioan Raţiu către Păcăţian surprindem şo cunoscuţi oameni politici, adepţi ai pasi-
văiala preşedintelui P.N.R. în a-l vedea vismului. "Apelul" arăta că ziaristica na-
pe fostul redactor revenit la Tribuna, ţională a fost considerată un principal fac-
având în vedere pericolul condamnării tor în viaţa publică a poporului român,
sale pentru "Mehadica", care ar fi costat iar ziarele au fost privite d!'ept aşezăminte
foarte mult "Tribuna", şi aşa aflată în naţionale, menţinute cu mari jertfe, sus-
mari dificultăţi financiare 32. n
roagă în ţinerea lor reprezentând "o chestiune de
onoare naţională" 3". Cu atât mai mult -
schimb, să trimită revistei corespondenţe
de trei ori pe săptămână 33, se arată de considera "Apelul" - se impunea în acele
asemenea interesat de a vedea în paginile zile : "Astăzi, mai mult ca oricând trebuie
revistei noile traduceri ale lui Păcăţian. să ne pătrundem de importanţa ziaristicii
Ca un leitmotiv, din toate scrisorile răzbat naţionale şi să preţuim serviciile lui, pen-
greutăţile financiare şi rugămintea sa de tru că situaţia ce ni s-a creat în timpurile
acestea, este mai grea ca oricând şi im-
portanţa ziarelor mai mare ca totdea-
29 Jdcm, nr. 259 din 21 nov./3 de-c. ; 260 din una" 36. Se avea în vedere faptul că "sis-
23 nov./5 de-c. ; 261 din 25 nov.'Ji dec. 189i. temele constituţionale din monarhie nici-
30 Biblioteca centrală~ universitară "Lucian când n-au fost zguduite la temelie de cu-
Blaga", Fond Păcăţian, ms. sertar 302/1 scrisori rente mai puternice ca cele de azi" 37. De
de la P. Simţion şi Victor Dressnadt, ms. ser-
tar 302/2, scrisori de la A. Balte~ şi dr. I. Raţiu.
31 Idem, ms. sertar 30211 scrisoare de la I.
Simţian din 26 aug. 1897. :H B.C.U. "Lucian Blaga", Fond Păcăţian, ms.
32 Ibidem. sertar 302}1. Scrisoare de la P. Simţion din 15
::tl Idem, ms. sertar 302/2, scrisoare de la dr. iulie 1898.
1. Raţiu din 24 oct. 1897 ; vezi şi L. Botezan, 35 Tribuna, nr. 2 din 3jl5 ianuarie 1899.
N. Cordoş, Frământări din Partidul Naţional ~ Ibidem.
Român. J1 Ibidem.
17B
aceea, considera "Apelul", ziaristica este tră Conferinţă naţională" "'· Aduce apoi
mijlocul cel mai puternic de luptă, este ca argument modul ele receptare a celor
arma cu care între cadrele legilor luptăm două tactici politice, pasivism-activism,
pentru drepturile noastre ; unicul teren din perspectiva reacţiilor ce le provoacă
pe care putem manifesta dorinţele şi pre- în cercurile politice maghiare. în timp ce
tenţiunile noastre naţionale. Noi am sus- pasivismul provoacă iritare în rândurile
ţinut cu mari jertfe în s0rviciul neamului părţii adverse, a Budapestei, ideea aban-
două din aceste arme puternice de luptă : donării vechii linii politice a P.N.R. este
Tribuna şi 'Foaia Poporului şi suntem ho- încurajator primi'tă de oamenii politici şi
tărâţi a le susţine şi m'ai departe, până presa maghiară. Demonstrează acest lu-
la extrema forţare" :li!. "Apelul" se încheia cu au citate din ziarele : "Egyetertes",
cu o chemare la solidaritate natională "Nagyvadard", "Hazânk", "Magyarorszag",
prin revenirea în rândul "adevăra'tei "Tiszântul" ş.a., care preiau şi comentează
lupte" a celor rătăciţi şi puşi în slujba favorabil apariţia curentului activist în
altor scopuri :I!J. Fireşte, aluzia era făcută sânul P.N.R. "2.
la adresa grupărilor dizidente faţă de gru- Deosebit de dure vor deveni polemicile
parea Raţiu -Coroianu. cu gruparea arădeană în anul 189:J, pe
In această încercare de refacere a rân- fondul alegerii de episcop al Aradului,
durilor, Tribuna va beneficia începând cu la care au candidat Iosif Goldiş, susţinut
luna ianuarie 1899 de talentatul şi labo- de Tribuna Poporului. şi Augustin Ham-
riosul publicist Teodor V. Păcăţian, care sea. Aceste polemici vor cunoaşte tensiu-
a revenit în redacţia revistei. Timp de doi nea maximă în momentul instalării nou-
ani, ca redactor intern şi apoi ca redactor lui episcop, Iosif Goldiş, membru al par-
şef el se va identifica cu interesele şi pro- tidului guvernamental, la instalare parti-
blemele revistei, cu linia politică promo- cipând, ca urmare, şi contele Tisza Istvân.
va'tă de acc:>asta. Pe parcursul mai multor intervenţii, Pă
Ca urmare, se va antrena în polemicile căţian sancţionează foarte aspru "înfrăţi
susţinute cu Tribuna Poporului de la Arad, rea de la Arad" la care au cuvântat con-
care, considerau "noii tribunişti". promo- tele Tiszâ, episcopul N. Popeea şi Vasile
vează o politică de apropiere faţă de ma- Mangra, arătând c<:1 ceea ce au făcut s-a
ghiari, o politică sugerată şi instrumen- făcut pe socoteala lor, de care singuri au
tată de cercurile liberale de la Bucureşti, să răspundă în faţa poporului, partidul ne-
în frunte cu D. A. Sturdza. Contestând fiind implicat cu nimic "3 . Vinovăţia pen-
orientarea grupării arădene T. V. Păcă tru aceste gesturi, ca cele de la Arad,
ţian demonstrează necesitatea menţinerii Păcăţian şi Tribuna o atribuie, aşa cum
liniei politice pasivis'te, hotăn1tă de Con- am mai arătat, intervenţiei partidului li-
ferinţa naţională a P.N.R. şi pe care nu beral din România. Redactorul de la Tri-
o poate schimba decât tot acelaşi orga- buna are Insă sentimentul că orice partid
nism "'0 . Făcând o incursiune in istoria pa- guvernează România (în primăvara anului
sivismului la rom{inii ardeleni, Păcăţian 1899 cabinetul liberal al lui D. A. Sturdza
enunţa principalele argumente care au dic- a fost inlocuit cu unul conservator), poli-
tat adoptarea pasivismului : "Da, de ce tica neoficială a României (adică a popo-
să nu o spunem, pasivitatea românilor din rului) nu poate fi decâ't una şi anume
Ardeal înseamnă un permanent protest în aceea de susţinere a mişcării naţionale a
contra modului cum s-a făcut uniunea românilor transilvăneni.
Ardealului cu Ungaria, fără consimţămân
tul lor, fără voia lor, chiar şi fără intre- 41 Jdem, nr. 140 din 29 iun./11 iul. 1896.
42
barea lor şi sigur din acest punc't de ve- Jdem, nr. 70 din 30 mart)ll apr.\; 143 din
dere vom avea mult de gândit atunci, 3/15 iul.; 144 din 4/16 iul.; 145 din 6j18 iul.;
146 din 7 ;19 iul. ; 147 din 8;20 iul.; 148 elin
când chestia va fi pusă, în proxima noas- n,21 iul. ; 153 din 15/27 iul. 1099.
<tl Jdem, nr. 160 din 25 iul.;6 aug. 1899. Pen-
tru atitudinea Tribunei faţă de .,lnfrăţirea de
:l!lIbidem.
la Arad" vezi şi nr. 162 din 27 iul.j8 aug,;
:;v Ibidem.
163 din 28 iul. /9 aug. ; 164 din 29 iul./10 aug. ;
.w Idem, nr. 138 din 26 iun. R iul. ; 1:19 elin 165 din 30 iul.;ll aug.; 175 din 12;24 aug.;
27 iun. /9 iul.; 140 din 29 iun./11 iul.; 141 din 182 din 20 aug./1 sept. ; 18() din 25 aug.j6 sept. ;
1/13 iuL 1899. 187 di:l 26 aug./7 sept. ; 202 elin 14/26 sept. 1899.
179
Mişcarea naţională în contextul evolu- a comunităţilor compacte româneşti, în
ţiilor politice din monarhie au constituit paginile Tribunei Păcăţian a criticat po-
preocupările majore ale lui Păcăţian în litica de colonizare în Ardeal a unor ele-
anii 1899-1900. Comentând căderea gumente maghiare din Hortobagy, şi cu secui
vernului Banffy la începutul anului 1899, şi ceangăi, politică declanşată de guver-
în articolul intitulat "Retragere onora- nul Banffy 47. Concepută în ideea conso-
bilă", Păcăţian atrăgea atenţia asupra pe- lidării elementului maghiar în Ardeal, a-
ricolului care paşte imperiul în condiţiile cestei politici de colonizări Păcăţian nu-i
menţinerii vechilor stări de lucruri, con- acorda însă şanse de izbândă, datorită vi-
siderând c<i este momentul unor schimbări talităţii poporului rom<:1n şi a limbii ro-
mai radicale""· Pentru moment îşi punea mâne, care se dovedeşte a fi "limba ne-
spe1·anţe în noul cabinet de la Budapesta oficială" a Transilvaniei.
al grafului Szell Kalman, format după că Ca redactor intern şi apoi ca redactor
derea lui Banffy. Schimbările mult aş şef majoritatea articolelor care ni-l indică
teptate nu se vor produce :insă, deşi se pe T. V. Păcăţian ca autor sunt articolele
spunea că Szell este un continuator al .pode fond şi abordează probleme fundamen-
liticii lui Deâk Ferenc. Dar Szell s-a do- 'tale, în primul rând chestiunea naţională.
vedit, eventual mai temperat, mai mode- In traturea acestui subiect se resimte bo-
rat în politica de deznaţionalizare şi de gata sa cultură filozofică, juridică şi po-
transformare a Ungariei într-un stat na- litică, argumentând drepturile naţionale
ţional unitar obsedanta idee a lui ale românilor.
Banffy, pe care a urmărit-o cu atâta cer- In articolul "Naţiune-naţionalitate" "8 a-
bicie. In o serie de articole, Păcăţian sur- rată că totdeauna când e vorba de poporul
prinde astfel politica noului guvern, adep- român din ţările de sub coroana Sfântu-
tul câştigării naţionalităţilor din Ungaria lui Ştefan, cflt şi despre celelalte popoare
pentru ideea de stat unitar printr-o ad- din imperiu se foloseşte greşit termenul
ministraţie mai bună !li printr-o justiţie de naţionalităţi. In viziunea lui Păcăţian,
mai dreapU:i. Dar aceas'ta a rămas doar în conceptul de naţiune trebuie să se re-
la nivelul intenţiilor, sau ca formule di- găsească fiecare popor din ţară, "care în
plomatice faţă de Viena, care făcea în totalitatea sa este naţiune şi numai în
această perioadă presiuni asupra Budapes- particularităţile sale, în însuşirile sale
tei, sugerându-i o politică mai moderată marcate, care îi dau caracterul distinct şi
fată de nationalităti ""· O monstră de con- îi construiesc individualitatea sa nationa-
tinuitate î~ politic'a budapestană i se pă lă, e naţionalitate". Ca urmare, fiecare
rea lui Păc<'lţian însuşi faptul că Szell nu popor e în acelaşi timp naţiune şi naţio
a anulat hotE1rârea de interzicere a P.N.R., nalitate, "naţiunea e întregul, iar naţio
continu<'md sCt incalce prin aceasta prin- nalităţile sunt părţile întregului" "9. ,.Na-
cipiul modern al asocierii. "E legea na- ţiunea, arată Păcăţian, e totalitatea unui
turii, - arată tribunistul Păcăţian - şi popor al cărui membrii sunt legaţi în co-
e drept n3tural ca membrii unei naţiuni munitate prin limbă, origine, datini şi mo-
să se asocieze şi să se unească, pentru ravuri. Naţiunea e deci corp viu, cu vo-
a-şi conserva naţionalitatea, datinile, lim- inţă şi viaţ[t proprie" 5o. Arată în conti-
ba şi tot ce formează particularităţile din nuare că : "însuşirile apoi, care fac ca
individualitatea lor naţională" 46. membrii unui popor să se lipească unii
In apărarea acestei individualităţi na- de alţii şi să formeze naţiunea, - corpul
ţionale, în faţa încercărilor de spargere viu şi cu voinţă proprie care i le preg-
nează caracterul naţional formează naţio
4l Jclem, nr. 64 din 21 mart.j2 apr. ; 101 din
9/21 mai; 166 din 31 iul.j12 aug. ; 170 din 5Jl7
nalitatea lor. Naţionalita'tea e atribuit al
aug. ; 177 din 14/26 aug. 1899. corpului, d:1r nu e corp. In sens strict,
4:, Jdem, m·. Il din 16;28 ian.; 6 din 10/22
ian.; 14 din 20 ian./1 febr.; 31 din llj28 febr. 47 Jdem, nr. 93 din 10/23 mai 1900.
1899. 48 Jdem, nr. 110 din 20 mai/1 iun. ; 111 din
4G Jdem, nr. 233 din 22 oct.;3 nov. ; 236 din 26 mai/7 iun. ; 133 din 19 iun.;l iul. ; 137 din
2G od./7 nov. 1899; 24 din 1j13 febr.; 26 din 24 iun./6 iul.; 1899; din 8/21 mai; 62 din
4/16 febr.; 30 din 9j21 febr.; 40 din 22 febr./ 23 mart./5 apr. 1900.
6 mart. ; 42 din 24 febr.j8 mart. ; 63 din 25 49 Jdem, nr. 237 din 28 oct./9 nov. 1899.
mart./7 apr. HJOO. 5D Ibidem.
180
naţiunea şi naţionalitatea e deci totuna, inţa juridică a stabilit că individualitatea
e poporul, la nici un caz însă naţionalita naţională a popoarelor se poate conserva
tea nu e parte din naţiune, şi nu e ceva numai aşa dacă li se constituie indepen-
mai puţin decât naţiune" 51. Concepţia lui denţa" 55. în aceeaşi idee, a susţinerii fe-
Păcăţian despre naţiune, care în epocă a deralismului, Păcăţian comentează opiniile
reprezentat o importantă contribuţie la lui Holtzendorf din opera sa "Principiile
dezbaterile pe această temă, era opusă politicei" (operă tradusă de Păcăţian în
conceptului de naţiune politică maghiară, limba română) 5H. Referindu-se la dezvol-
promovată de puterea politică din Un- 'tarea ideii naţionale la popoarele din
garia. Austro-Ungaria şi Turcia, Holtzendorf
Pe aceeaşi linie, a preocupărilor sale de consideră că aceasta duce fie la "apune-
rezolvare a problemei naţionale, Păcăţian rea", asimilarea naţionalităţilor mai slabe,
în paginile Tribunei a căutat şi a propus provocată de superioritatea intelectuală
soluţii. În mai multe articole, apărute în sau, în contextul unor războaie, la des-
luna martie 1899, avansează ideea orga- prinderea de teritorii locuite de o popu-
nizării federale a monarhiei 5:!. In abor- laţie compactă naţională 5 7. Prezentând a-
darea acestui subiect pleacă de la o lu- ceastă perspectivă, Piicăţian neputând îm-
crare a polonezului Madeysky, în care părtăşi asemenea deznodământ, cel puţin
acesta respinge federalismul ca soluţie po- ultima soluţie din motive de precauţie,
litică pentru că nu asiguri't unui stat forţă propunea o intervenţie a împăratului pen-
internă capabilă s;} so opună pc plan ex- tru a realiza o delimitare naţională aşa
tern. Ca urmare, Madeysky propunea re- cum o cere ştiinţa modernă şi cum o do-
zolvarea problemei naţionale prin preci- resc popoarele monarhiei ,;s_ O formulă
zarea exactă a drepturilor fundamentale care era susţinută şi de numeroşi oameni
ale popoarelor şi însărcinarea unor orga- politici români din Austro-Ungaria, ca
nisme superioare care să urmăreasdi apli- singura calc rezonabilă în acea perioadă
carea lor. Comentând soluţia oferită de de redobândire a autonomiei Transilva-
Madeysky, Păcăţian îşi exprimă rezervele niei, principalul obiectiv programatir al
asupra ei. In Ungaria, arată el, există o Partidului Naţional Român. Printre cele
lege în acest sens - Legea despre egala mai celebre contribuţii teoretice în acest
îndreptăţire a naţionalităţilor dar, care sens a fos't cartea lui A. C. Popovici .,Sta-
practic n-a fost niciodată operată. Pentru tele Unite ale Austriei Mari", apărută la
Păcăţian importante sunt garanţiile pri- Leipzig în 1906 59• Este foarte posibil de
vind respectarea drepturilor "care de alt- altfel influenţa lui A. C. Popov1ci asupra
fel există ori sunt ori nu sunt precizate lui Păcăţian, cunoscute fiind relaţiile din-
prin lege, ori sunt ori nu sunt recunoscute tre cei doi bănăţeni.
de puterea de stat" 53• De aceea. el pro- Ceea ce însă sporeşte valoarea contri-
pune ca alternativă la solutia lui Ma- buţiilor lui Păcăţian la literatura subiec-
deysky formarea de zone naţionale în care tului este faptul că articolele sale au fost
limba oficială în justiţie, administraţie şi publicate în Tribuna, asociind practic
in instrucţia publică să fie limba naţio punc'tul de vedere al partidului. De ase-
nalităţii care populează zona respectivă. menea, nu putem neglija audienţa care
"Vasăzică, scria Păcăţian, separarea po- i se asigură formulei de federalizare a im-
poarelor unul de altul, şi investirea lor periului austro-ungar în rândul cititorilor,
cu dreptul de a se guverna singure pe sine, prin publicarea articolelor într-un ziar cu
asta e singura soluţie posibilă pentru des- mare impact în rândul opiniei publice.
legarea desăvârşită a chestiunii naţionale Prin publicarea unor asemenea mate-
în monarhia austro-ungară sr,. riale, grupării pasiviste din jurul Tribunei
In susţinerea tezelor sale, Păcăţian face 5 ;;Idcm, nr. 40 din 21 febr.j5 mart. 1899.
apel la opera filozofului Stahl, .,Filozofia 56 Idcm, nr. 41 din 28 febr./7 mart. 1899.
dreptului", în care se precizează că "Şti- 57 Ibidem.
58 Ibidem.
59 Aurel ~- Popovici, "Die Vereinigtcn Staaten
;,1 Ibidem. van Gross-Ostereich", Leipzig, 1906. in traducere
52 Jdcm, nr. 36 din 17 febr./1 mart. 1899. românească lucrarea a apărut în anul Hi39 cu
53 titlul Stat .~i naţiune. Statele unite ale Austriei
Jdcm, nL". 37 din 18 fcbr.f2 mart. 1899.
51 Ibidem. Mari, cu prefaţă de Petre Pondrea.
181
nu-i erau, fireşte, străine nici intenţiile din situaţia de astăzi din Austria se poate
de contracarare a liniei politice promovată naşte situaţia noastră de mâine" n:;.
de Tribuna Poporului. Aceasta, după cum Cele mai convingătoare semnale despre
se ştie, mergea pe ideea unui compromis criza regimului dualist veneau din per-
cu maghiarii, renunţarea la pasivism şi spectiva raporturilor austro-ungare, care
participarea românilor la viaţa politică la sfârşitul secolului al XIX-lea se acuti-
din Ungaria. Ori, adepţii pasivismului in- zează pe fondul stabilirii cotei la buget
cercau să acrediteze ideea că dualismul, şi, mai ales, de reinnoire a pactului va-
devenit desuet, se va ajunge la o nouă mal dintre cele două ţări ale imperiului GG.
reorganizare a imperiului, când Transil- Incordarea pe acest subiect intre Viena si
vania îşi va redobândi vechea autonomi<•. Budapesta devine astfel destul de mar~.
În această încercare de acreditare a eşe Szell. primul ministru al Ungariei, vizi-
cului formulei dualiste, T. V. Păcăţian şi te:înd Viena în speranţa unei aplanări a
organul de presă pe care-I conduce se situaţiei conflictuale. Comentând eveni-
opresc frecvent la numeroase evenimente mentele. Păcăţian scrie : "dacă orice re-
din viaţa imperiului care le-ar putea în- zultat va fi adus însă Szell de la Viena
tări cititorilor sentimentul iminentei repe seama maghiarilor, un lucru c cert,
organizări a Austro-Ungariei. In această că dualismul şi-a trăit traiul şi pc cale
idee, T. V. Păcăţian şi colegii săi de la legală nu mai poate fi susţinut. Dualis-
Tribuna acordă spaţii largi in revis'tă mul e condamnat la moarte şi trebuie să
unor materiale care apar pe tema fede- piară pentru că nu-l mai voiesc popoarele
ralismului in presa germană şi ecourile monarhiei : vor răsufla mult mai uşor, în
stârnite de aces'tea in Ungaria. In februa- momentul in care vor putea duce la groa-
rie 1899, Păcăţian prezenta lucrarea "Oes- pă această piedică a dezvoltării lor na-
terreich Zusamenbuch und \Viederau flau" ţionale, pentru a o inmorm;;înta pentru
(nPrăbuşirea şi reconstruirea Austriei"), totdeauna" '"·
apărută la Munchen în 1899 60 . Intr-un alt Acelaşi gând. cu privire la soarta dua-
număr din T1·ibuna, comentând un arti- lismului austro-ung-ar, îl exprima Păcăţian
col apărut în Kolnische Zcitung, in care şi în articolul intitulat "Dualismul "., in
se propunea pentru salvarea imperiului care îşi manifesta speranţa într-o formulă
austro-ungar întărirea hegemoniei maghia- de organizare a imperiului care să mul-
re şi germane, T. V. Păcăţian arată că ţumească pe toate popoarele, în interesul
,.tocmai hegemonia maghiară şi germană tronului şi al monarhiei, străină de dua-
au adus imperiul în situaţia de criză şi lism, "pentru că tot se va semăna cu dua-
iminentă prăbuşire" 6 1. Din nou, subliniind lismul, - ca dualismul să se sfârşească" 611.
că "singura mântuire este federalizarea, O interesantă anticipaţie asupra viitoru-
cu delimitarea naţională. Fiecare popor lui imperiului austro-ungar.
un corp special" 62. Astfel. urmărind sem- De fapt formulei dualiste Păcăţian era
nalele unei posibile prăbuşiri a dualismu- înclinat să-i opună inclusiv soluţia unui
lui, Păcăţian vedea în criza politică din regim absolutist care, în opinia sa, ar pu-
Austria generată de căderea guvernului tea pregăti terenul pentru federalizare. In
Thun şi dificultăţile formării guverntiilii 1900, pe fondul prelungirii crizei politice
Clary-Aldringen un asemenea posibil fac- în Austria, credea că se va ajunge la in-
tor 63. De asemenea, in criza raporturilor staurarea absolutismului, "care odată in-
austro-cehe derulate tot in această peri- stituit in Cisleithania se va extind<> şi
oadă v.. Deşi asemenea evenimente se des- 1;5 Idem, m. 223 din 9/21 oct. 1899.
făşurau în Austria, Păcăţian se explic<i ,;s Jdem, nr. 54 din 14/26 mai ; 100 din 8/20
prin faptul că : "Noi vom urmări cu aten- mai; 105 din 14/28 mai; 118 din 1;13 iun.;
ţie evenimentele de dincolo, pentru că 120 din 3/15 iun. ; 122 elin 5/17 iun. ; 124 din
9/21 iun.; 141 din 1/13 iul.; 151 din 13/25 nov.;
241 din 2 ,"14 nov. ; 243 din 4jlG nov. ; 247 din
10/22 no\·.: 265 din 1;13 dec.: 267 din 3/15
co Tribuna, nr. 21 din 28 ian./9 febr. 1899. dec. ; 272 din 10/22 clec. 1899; 273 din Il /23
61 Idcm, nr. 23 din 30 ian./11 febr. 1899. dec. ; 2i4 din 12/24 dec. ; 277 din 16/28 dec.
62 Ibidem. 1899: 54 din 12/25 mart. 1900.
63 Idem, nr. 203 din Hi 1 28 oct. 1899. t;; Jdem, nr. 265 din 11/23 dec. 1899.
t>l ldem, nr. 251 din 14{26 nov. 1899. tKl Idem, nr. 280 din 19/23 dec. 1899.
182
în părţile Ungariei" G!l_ Fireşte, asemenea derea reciprocă şi făcându-ipe toţi să în-
opţiuni exprimau foarte bine situaţia tra- ţeleagă că dobândirea drepturilor naţio
versată de mişcarea naţională la sf[1rşitul nale se poate face numai cu condiţia "ca
secolului al XIX-lea, intenţiile grupării inimile tuturor fiilor naţiunii romime să
pasiviste de a justifica orientarea şi stra- fie stăpânite de acelaşi spirit de bună în-
tegia politică in raporturile cu cele două ţelegere, de unire, de frăţietate şi de so-
centre ale pu'terii din imperiu, Vkna şi lidaritate". Recomanda cititorilor să acorde
Budapesta, dar şi faţă de grup<:"irile nea- în continuare 'totală încredere în fruntaşii
activiste din mişcarea naţională. politici grupaţi în jurul Tribunei, "pentru
Teodor V. Păcăţian după trei ani de ga- că trecutul lor, plin de fapte măreţe şi
zetărie petrecuţi în redacţia Tribunei, ca impunătoare, e destulă garanţie că inima
redactor intern şi apoi ca redactor şef, lor bate numai pentru binele obştesc al
începând cu anul 1901 a preluat condu- neamului nostru" 72.
cerea Telegrafului român. Răspundea în Plecarea sa la Telegraful român s-a da-
felul acesta chemării pe care i-au adre- torat, aşa cum ne-o mărturiseşte el mai
sat-o membrii marcanti ai consistoriului târziu şi hotărârii de redactare a "Cărţii
ortodox de la Sibiu, Partenie Cosma, dr. de Aur", care-i solicitau un uriaş volum
Ilarion Puşcariu şi dr. Liviu de Lemeny 70. de muncă, presupunând eliberarea de sar-
Părăsea Tribuna, unde a realizat poate cinile grele ale gazetăriei de la T11.buna.
cele mai reW?ite pagini din Intreaga sa Incheia astfel un capitol important din
ziaris'tică unde, aşa cum preciza în .,Cu- viaţa sa de ziarist, un capitol ce a mar-
vânt de adio", a urmărit s<'i înlăture ne- cat puternic ultima perioadă din viaţa re-
înţelegerile dintre fraţi, cultivand încre- vistei sibiene, care dealtfel în 1903 îşi va
înceta apariţia.
tZJ Jdcm, nr. 85 din 29 aor./12 mai ; vezi şi
nr. 104 din 25 mai;7 iun. HJOO. · 71 Tribuna nr. 241 din 17 ;JO dec. 1900.
70 D. Dem..<:;a, op. cit. n Ibidem.'
L'ACTIVITE DU JOURNALISTE T. V . .PACAŢIAN A LA REVlffi "TRIBUNA"
-Resume-
Dans la periode du dualisme au~tro-hongroi~ interne et reda.cteur ~ en chef. C'etait une

(1867-'1918) quand Ies interets nationaux des periocle dificile pour la vie de Ia .,Tribune",
Roumains etaient gravement affectes, le jour- l'organ de presse du Parti National Romain,
nalisme a represente une principale arme de generee par la crise qui a marque a Ia fin du
combat. Grâce a lui on a maintenu Ia Iiaison XIX-eme siecle le mouvement politique des
entre les dirigeants et les masses du peuple, on Roumr.~ins dans l'Empire austro-hongrois.
a enflame !'esprit national, par l'intermecliaire Mettant en valeur sa riche culture philoso-
du jounalisme on a implante et on a consolide phique, juridique, historique et politique, T. V.
la conscience nationale, en bref c'etaite une .Păcăţian a beaucoup contribue a la rehabilita-
vraie arme de Ia Iutte pour les droits egau.x des tion de la revue de Sibiu. Des centaines d'arti-
Roumains avec les deux nations dominantes de cles de fond, ont en T. V. Păcăţian comme an-
l'empire autrichienne et hongroise. teur (signes T.V.P., avec un asterix * ou la
Dano; cette arene de la luttc politique I'une sigle §) et abordant des problemes regardant
des plus fecondes carrieres de journaliste a ette ces droits politique des Roumains et la stra-
inscrite par Teodor V. Pi\căţian (1852-1941). tegie politique adequee dans la situation creee
Un moment important dans sa riche activite par l'interdiction du Parti National Houmain
comme journaliste est lie a la revue "Tribuna" et a la politique agresive promue par les cer-
de Sibiu ou entre 1896-1900 il a cte redacteur des politiques de Budapest.
n.,
l Ot)
SOLOMON HALITĂ - MILITANT
PENTRU INFAPTUiREA MARII UNIRl
LAZ'"\R URECHE
Lupta românilor transilvăneni pentru Solomon Haliţă

aparţine generaţiei de
unirea lor cu România s-a desfăşurat în transilvăneni
de la cumpăna veacurilor
strânsă legătură cu factorii politici din XIX-XX, care, prin activitatea lor di-
Vechiul Regat. Aceste legături s-au inten- dactică, culturală şi patriotică şi-au câş
sificat în timpul primului război mondial tigat numele de "oameni ai şcolii" şi de
şi, îndeosebi. spre sfîrşitul acestuia, în lu- infăptuitori ai Marii Uniri.
nile octombrie şi noiembrie 1918, când Născut la S<:îngeorz-Băi in anul 18:'J!J, li-·
numeroşi emisari <ti Partidului Naţional cenţ.i<~t In istorie şi filosofie al liniversi-
Român din Transilvania au luat drumul tciţii din Viena, fost profesor la Dorohoi,
spre Ia~ii speranţei pentru a aduce me- Bc'trlad, Galaţi şi Iaşi, Solomon Haliţă ;J
saje guvernului român refugiat în capi- fost inainte de toate un distins om al şco
tala Moldovei. lii, un colaborator apropiat, al lui Spiru
Componenţa delegaţiilor trimise spre Haret în calitate de inspector general al
Moldova şi a celor de acolo înspre Tran- învăţămîntului normal şi primar elin Ro-
silvania, precum şi mesajele încredinţate mânia, unul dintre destoinicii şi harnicii
acestora sunt, în general, cunoscute 1. Mai "cazaci'' ai ilustrului ministru reformator
puţine referiri s-au făcut, însă, la com- de şcoală J.
ponenţa şi activitatea delegaţiei trimisă de Format in climatul românesc al şcoli
către guvernul român în Transilvania sub lor năsăudene şi al "României June" de
conducerea lui Solomon Haliţă în noiem- la Viena, Haliţă a fost în acelaşi timp şi
brie 1918 :!_ un neobosit luptător pentru emanciparea
neamului său şi pentru realizarea unităţii
lui politice. Intreaga sa activitate ca pro-
1 Dintre principalele delegaţii tnm1se la Iaşi
fesor, revizor şcolar şi inspector general
în noiembrie 1918 menţionăm pe cele din care al învăţămîntului din România poartă pe-
au făcut parte : Laurenţiu Oanea, Nicolae Bă-.
lan şi Victor Precup, Vasile Boeriu şi Isidor Po- cetea patriotismului curat, pus cu preg-
povici, Gh. Crişan şi Teodor Roxin. Pentru nanţă în evidenţă în anii primului război
detalii vezi Constantin Kiriţescu, Istoria războ mondial, când înfăptuieşte o operă cu
iului pentru întregirea României. 1916-1918, largi valenţe umanitare. Munca sa de a-
voi. III, Bucureşti, 1927, p. 375-376 ; Desăvâr
şirea unităţii statului naţional român. Unirea sistenţă socială se remarcă printr-o acti-
Transilvaniei cu România, Edit. Academiei, vitate eficientă în cadrul comitetelor, co·
Bucureşti, J.968, p. 385-38'7 ; Ştefan Pascu, Fău misiilor şi asociaţiilor create pentru am-
rirea statului naţional unitar român. 1918,
voi. II, Edit. Academiei, Bucureşti, 1983, p. 135
plasarea refugiaţilor şi ajutorarea acesto-
-136; Gheorghe Şora, Vasile Goldiş, militant ra, în strângerea copiilor orfani, în orga-
pentru desăvârşirea idealului naţional, Edit. nizarea cantinelor, a coloniilor de munc;1
F,1cla, Timişoara, 1980. p. 202.
2 Succinte referiri la activitatea acestei dele- 3 Despre activitatea ~a în domeniul înviiţă
gaţii a făcut Constantin Kiriţescu, op. cit., p. mântului vezi îndeosebi Sandu JVIanoliu, Un om
:!75-376 ; Laurenţiu Oanea, Năsăudenii şl Uni- Şi o energie: Solomon Haliţă, în Icoana unei
rea Ar&ealului, în Plaiuri Năsăudene, I, nr. 8, şcoli dintr-un colţ de ţar-ă românesc, Năsăud,
1943, p. 1 şi 4 ; Ştefan Pascu, op. cit., p. 136. 1930, p. 259-288 passirn.
185
~~ ..., {lev1s:a Bjslrlţei
şi a spitalelor, fiind o vreme şi secretat reală a lucrurilor, de intenţiile pe care le
al Comitetului Societăţii de asistenţă so- au Comitetul Partidului Naţional şi capii
cială "Regina Maria" din laşi r._ Succeso- bisericii române", deoarece ştirlie vehicu-
rul său la secretariatul comitetului, pro- late de către refugiaţi răspândeau faptul
fesorul Constantin Sporea, îşi amintea că că se intenţionează "proclamarea autono-
"sufletul acestui comitet între bărbaţi era miei Ardealului" sau a "republicii" s.
Solomon Haliţă". Fără odihnă şi fără ră· Pe la sfârşitul lunii octombrie, o dele-
gaz, comitetul a creat un mare depozit, gaţie din Transilvania, compusă din Ioan
"cumpărând de pe piaţă magazine întregi Boen•, Gavrilă Petri (ambii foşti volun-
de încălţăminte, îmbrăcăminte şi ali- tari In armata rom{mă) şi locotenentul
mente" 5 . Isidor Popovici, a sosit la Iaşi cu un mesaj
Refugiaţii ce nu-i mai încăpeau ho- din partea lui Theodor Mihali, prin care
telurile, restaurantele, cafenelele, casele se cerea guvernului român să intervină
particulare, pieţele şi străzile au fost cu armata în Transilv.:mia pentru a face
strânşi de pe drumuri şi adăpostiţi în că ordine, întrucât "în tot Ardealul sunt răz
mine anume pregătite de către inspecto- vrătiri şi autorităţile vechi au dispărut,
rul .~eneral de atunci al învăţământului. iar organizaţiile noastre sunt la început,
l\Iescriaşii au fost duşi la Şcoala de arte fără să aibă la spatele lor un scut sigur,
şi meserii, ceferiştii şi familiile lor în car- adică o armată regulat."\'' 9 . Ajunşi la Iaşi,
tierul Ferdinand, iar funcţionarii în cămi membrii delegaţiei au fost conduşi, prin-
nul Hristache-Zărnescu. Pentru tineret tre alţii, şi de către Solomon Haliţă, în
s-au înfiinţat numeroase colonii : Şcoala piaţa Cuza- Vodă, unde acesta "a ţinut o
de împletit coşuri de la Bucium, coloniile vorbire fulminantă", prezentându-i mulţi
din Păuşeşti, Miroslava şi Sculeni, iar pen- mii ca pe nişte eroi, după care s-au în-
tru femei şi fete s-au înfiinţat atelierul tâlnit cu primul-ministru şi cu Ionel Bră
şi căminul de la Muzeul de ştiinţe natu- tianu 10 .
rale, colonia de la Şcoala de gospodărie Solomon Haliţă era un apropiat colabo-
din Tăiteşti şi cele de la mănăstirile Agaf- rator al lui Ion 1. C. Brătianu, pe care-I
ton şi Verona 6 . Refugiaţii transilvăneni, informa zilnic despre situaţia din Transil-
bănăţeni şi bucovineni au fost adăpostiţi vania. La sfârşitul lui octombrie 1918, el
în localul Şcolii profesionale Hristache- s-a decis, în urma unei intrevederi cu Io-
Zărnescu. In acelaşi timp, Haliţă a condus nel Brătianu, să plece în Transilvania
şi Spitalul nr. 274 din laşi '· Tot el a fost pentru a "se pune în contact cu membrii
acela care, înfruntând numeroase primej- Comitetului Naţional", cunoscându-se per-
dii în toamna lui 1918, a acceptat propu- sonal cu mulţi dintre ei, şi a-i determina
nerea guvernului român de a pleca în "să nu întârzie pregătirea lucrărilor pen-
fruntea unei delegaţii în Transilvania pentru proclamarea Unirii Ardealului cu Sta-
tru a lua legătura cu membrii Comitetului tul Român" 11.
Partidului Naţional Român şi de a men- In urma unei consfătuiri ce a avut loc
ţine legătura dintre aceştia şi factorii po- între primul-ministru, generalul Coandă,
litici de la Iaşi. Ion I. C. Brătianu, generalul Arthur Văi
Stările de lucruri din Transilvania erau toianu şi Solomon Haliţă la 31 octombrie,
urmărite cu mare încordare în capitala factorii conducători ai statului român au
Moldovei, îndeosebi de către românii ar- hotărât să trimită o delegaţie în Transil-
deleni. "Noi cei de origine din Ardeal -- vania pentru a intra în contact cu frun-
nota Haliţă - aveam zilnic consfătuiri şi taşii P.N.R. şi pentru a îndeplini rolul de
părerea predominantă era că trebaie să observator şi organ de legătură între a-
ne convingem în mod pozitiv de starea ceştia şi gnvern 12. Delegaţia, compusă
4 Arhivele Statului Bistriţa (în continuare s ASB. fond Solomon Haliţă. pach. V, dos.
ASB), fond Solomon Haliţă, pach. V, dos. 88, 88. f. 2..
f. 8. 9 Pavel Tofan, Memorii din 1918, ms. Muzeul
5 Constantin Sporea, La mormântuz lui So- Judetean Bistriţa, inv. 13 285, f. 65.
lomon Haliţă, în Gazeta Bistriţei, nr. 24, 1926, Io Ibidem, f. 67-68.
p. 2. n ASB, fond Solomon Haliţă; pach. V, dos.
6 Ibidem. 88, f. 3.
7 Sandu Manoliu, op. cit., P· 284. IZ Ibidem.
186
din Solomon Haliţă, dr. Ion Bordea din tetul Partidului Naţional Român, prin care
Braşov, Ion Boeru din Turda, Gavrilă marele om politic îşi exprima poziţia faţă
Petri din Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud) şi de viitorul Transilvaniei. "Cea mai sfântă
Isidor Popovici din Dej, cărora li s-a adă aspiraţie a neamului - scria Brătianu -
ugat şi Laurenţiu Oanea din Sfmgeorz-· se împlineşte. Peste suferinţele 'trecătoa
Băi, recent sosit cu un alt mesaj din par- re, generaţiile vor râvni la zilele pe care
tea lui .Mihali, avea şi aprobarea Lega- le trăim.
ţiei Franceze în România, care îi pune la Fără mirdre am văzut că despărţiţi în
dispoziţie o legitimaţie în limba franceză, cele mai grele împrejurări ne-am regăsit
eliberatii de generalul Lafont, ataşatul mi- în aceeaşi simţire şi cu acelaşi g<înd. Grab-
lilar al Franţei pe 1<:1ngă Marele Cartier nic acum este stăpânirea încercărilor vrăj
General al Guvernului român de la Iaşi n maşe ale ungurilor, ale anarhiei, ale de-
In J./14 noiembrie, delegaţia - căreb magogiei, prin organizaţie, prin propagan-
i s-au pus la dispoziţie 2 automobile - a dă, prin forţă". In continuare, autorul
pornit spre Transilvania. Misiunea delega- scrisorii îndeamnă comitetul să acorde "li-
ţiei era precizată în scrisoarea preşedintelui bertate şi dreptate pentru toţi de orice
Consiliului de Miniştri, gen. Coandă, da- neam şi religie" pe baze larg-democratice :
tată 31 ocL/13 noiembrie 1918, pe care .,reforme electorale şi agrare, condiţiuni
Solomon Haliţă, şeful acesteia, trebuia S<l de viaţă pentru muncitorime, care să le
o inmânezc conducerii P ..N.R. "Domnul Itsigure legitimile lor revendicări şi parte
Solomon Haliţă -- se arăta în scrisoare - de folosinţa rodului muncii lor" 15. Re-
ailător de mai mult timp la noi şi care zolvarea problemei naţionale - conchide
a dat probe de sincer devotament pen- Brătianu- este "Unirea desăvârşită a tu-
tru cauza naţională şi de lealitatea senti- turor sufletelor şi a tuturor ţinuturilor,
mentelor sale, este însărcinat a se pune in toţi în jurul regelui care ţine drept sim-
raporţuri cu Comitetul Naţional al Româ- bol al acestei uniri", asigurând pe românii
nilor din Transilvania şi Ungaria pentru transilvăneni că "se grăbeşte trimiterea
a stabili, în intelegere cu Domniile-Voas- forţelor armate precum aţi cerut" 16 .
tre, modalităţile în care Guvernul Român La 6119 noiembrie 1918, în urma unor
va trebui să vină in ajutorul fraţilor noş peripeţii dramatice, membrii delegaţiei au
tri în aceste momente grele pentru na- ajuns la Bistriţa, oprind în faţa cazărmii,
ţiunea noastră. la sediul gărzii naţionale române li (se-
Vă rog să binevoiţi a-i acorda încrede"'- diul actualului Muzeu Judeţean).
rea Domniilor-Noastre, fiind sigur că va La Bistriţa au luat contact cu Gavril
corespunde în toate misiunii sale pentru Tripon, preşedintele Consiliului Naţional
binele obştesc" H. Român al comitatului Bistriţa-Năsăud, cu
Totodată, Haliţă decea co sine şi scri- Victor Onişor, Vasile Pahone şi cu alţi
soarea lui Ion 1. C. Brătianu către Comi- fruntaşi ai românilor de aici. Apoi s-au
inspectat câteva gărzi naţionale locale din
!3 "Legation de France en Houmanie. L'at:t- comitat, constatându-se că acestea sunt
cht! Militaire. Le IJ novembre 1918. Le Gene-
ral Lafont. Atache ::Ylilitaire de la Legation de bine pregătite şi, la nevoie, pot opune re-
la Republiql!C Francaise en Roumanie. zistenţă gărzilor naţionale maghiare Is. In-
Les personnes dont Ies noms suivant : soţiţi de către Gavril Tripon şi Victor 0-
Docteur Yon Bordea nişor, membrii delegaţiei au plecat la Nă
Solomon Haliţa
Yon Boeru săud, unde s-au întâlnit cu principalii or-
Petre Gavrilă ganizatori ai luptei pentru unire din a-
Lientenant Popovici Isidor ceastă localitate : Iulian Marţian, Virgil
et un soldat-ordonance, se rendent en 'l'ran-- Sotropa, Ion Păcurariu, vicarul Alexandru
~ylvanie, pour accomplir une mission du Guu-
vernement Houmain, et avec 1 agrement de -la Haliţă (fratele lui Solomon), după care se
Lef!ation de France. întreaptă spre Dej, unde ajung Ia casa lui
Les autorites militaire~ et civiles francaises Theodor Mihail în noaptea 7/20 noiem-
~ont d?ne J?riees de leur (..Jrtiter leur appui le~
plus btenveJllant, pour l'acomplissement de cette
mission. i.; Ibidem, r. l"i.
Iasey 13 novemb1·e 1!118. Le General Attacne IG Jbule111
Militaire Lafont". (Ibidem, f. 97). 17 Pavel i·ofan, op. cit., f. 70.
11 Tbidcm. f. 1. 18 Laurenţiu Oanea. op. cit.
brie Chiar în acea noapte, delegaţia,
1!).
mâni "au fost dezarmati la intoarcerea de
împreună cu T. Mihail, pleacă la Olpret, . pe câmpul de luptă" 2:!. După descrierea
pentru a-l contacta pe Alexandru Vaida. odioaselor crime comise de către jandar-
După o consfătuire cu cei doi membri mi~ maghiari împotriva romc"milor - ulti-
marcanţi ai P.N.R. la care participase şi ma cea de pe moşia baronului Urmanczy
avocatul Micşa, preşedintele Consiliului de lângă Huedin fiind "fără pereche în
N~ţional Român din Dej, s-a întocmit un analele atît de bogate în crime ale jandar-
memoriu, adresat primului-ministru Coan- milor unguri" :!:J - autorii memoriului a-
dă, iar cu înmânarea lui la Iaşi Haliţă rată că fruntaşii românilor din Transilva-
desemnase pe avocatul Boeru, însoţit de nia sunt ameninţaţi că "nu vor scăpa de
locotenentul Isidor Popovici 20. o noapte a Sf. Bartolomeu" înainte de so-
Memoriul, care cuprindea 8 puncte, in- sirea trupelor române. De aceea, în punc-
sista în mod deosebit pentru intervenţia tul 2 al memoriului se cere cu insistenţă
armatei române în Transilvania. La punc- "intrarea de urgenţă a trupelor române,
tul 1 se cerea ca "trupele Inţelegerii să ca parte integrantă a trupelor "Inţelege
ocupe fără amânare linia strategică din- rii" mai ales că acest lucru "e dorit de
tre hotarul etnic maghiar şi român". Se toată suflarea românească" 2".
preciza faptul că "linia stabilită prin ar- În punctul 3 al memoriului se arată că
rnistiţiul incheiat între contele Carolyi şi armata maghiară a expediat în Ungaria
comandamentul suprem al trupelor fran- "valorile şi arhivele", iar pentru salvarea
ceze în Orient :!1 constituie pentru noi o lor este nevoie de intervenţia româneas-
mare nenorocire, deoarece, potrivit acestei că. ln punctul următor al memoriului se
linii, urmează să fie evacuat de trupele consemnează o stare de fapt a populaţiei
maghiare numai teritoriul de la răsărit şi româneşti şi anume că nimeni nu mai vrea
de la miazăzi de un punct care ar pleca să ştie altceva "decât de o ţară româneas-
de la izvoarele Someşului Mare, prin Bis- că şi de o administraţie românească". "Cu
triţa, T[1rgu Mureş, Valea Mureşului până o administraţie coruptă ungurească nu se
la vărsarea acestui râu în Tisa. Ar urma, poate concepe o viaţă normală de stat -
în consecinţă, ca teritoriul de la miază se precizează în document. Astăzi ungurii
no<lpte şi apus de această linie să fie lă îşi dau silinţa şi fac toate sforţările ca
sat la discreţia resturilor de trupe maghia- prin republica lor, proclamată orbi et urhi,
re evacuate, cât şi a numeroşilor jandarmi, să câştige simpatia Franţei şi Americii.
cari vor fi concentraţi în aceste regiuni De fapt, ei însă nu urmăresc decât reân-
locuite de mase compacte de români". In tronarea atotputerniciei tiraniei ungureşti"
continuare, memoriul preciza faptul că "în - menţionează documentul. In ultimul
contrazicere cu principiile cuprinse în ar- punct al memoriului se solicită interven-
mistiţiu, guvernul maghiar a ordonat mo- ţia României· pe 'lângă ţările din blocu 1
bilizarea contingentelor 1896-1900" cu Triplei Inţelegeri ca acestea să protesteze
scopul clar de organizare a "unei rezis- contra activităţii subversive ale lui Ra-
tenţe armate contra noastră şi a slovaci- kovski, ministrul Rusiei, care "lucrează"
lor", iar "Regimentul 82 secuiesc a fost contra românilor" 25.
concediat cu arme şi muniţii şi pus în După 3 zile de discuţii şi analize la Dej,
coastele românilor", pe când soldaţii ro- delegaţia se îndreaptă spre Cluj, conferind
şi cu episcopul Iuliu Hossu într-un scurt
19 Ibidem.
popas la Gherla. La Cluj a luat contact cu
2u ASB, fond Solomon Haliţă, pach. V, dos. Emil Haţieganu, preşedintele Consiliului
88, f. 4.
21 Convenţia militară dintre Carolyi şi Fran-
clwt d'Esperay, comandantul trupelor din O- 22 ASB, fonei Solomon Haliţă. pach. V, dos.
rient ale Antantei s-a incheiat la 13 noiembrie 88. f. 20.
1918. Stabilirea liniei demarcaţiunale prevăzute 23 Aici 91 de români (bărbaţi, femei, copii)
1n document a dus, la numeroase proteste. atât ,.au fost legaţi cot la cot" şi împuşcaţi, iar ca-
din partea românilor transilvăneni cât si din d.avrele . .,incă calde", au fost aruncate .,pe un
partea oamenilor politici (Vezi 1918 la români. rug aprins" şi .,cărnw·ile carbonizate mai fu-
Documente externe, Edit. Ştiinţifică şi Enciclo- megau încă după 5 zile, când o comisie a venit
pedic8. Bucureşti, 19~3. p. 1301 ; România in să constate faptele" (Ibidem).
primul 1·ăzboi mondzal, Edit. Militară, Bucu- ~4 Jbifiem.
reşti. 1979. p. H0-441). 25 Ibidem, f, 20-21.
188
National Român al comitatului, şi cu Iu- vendicări : sufragiul universal egal pen-
lian Pop, primarul oraşului 26 • Constatând tru ambele sexe, reforma agrară şi altele.
că existau poziţii diferite în privinţa mo- In schimb, socialiştii au abandonat ideea
dalităţilor de acţiune în vederea realizării proclamării republicii 29. în urma unei con-
unirii, Solomon Haliţă a insistat ca frun- sfătuiri a socialistilor ce a avut loc în ziua
taşii P.N.R. din nordul Transilvaniei să urm<'ttoarc la Bt{dapesta, aceştia - -- ne in-
se pună de acord cu cei din Blaj, Sibiu şi formeaze:i raportul curierului --- au decla-
Arad în privinţa organizării Marii Adunări rat reprezentanţilor P.N.R. că "susţinân
Naţionale de la Alba-Iulia. In acest scop, du-şi punctul de vedere ce privesc princi-
un furier a fost însărcinat cu înmânarca piile de bază ale social-democraţiei vor
unei scrisori la Arad, prin care membrii lucra cu noi solidari spre desăv«:îrşirea ma-
Consiliului National Român Central erau relui scop al unirii tuturor cu România "·m.
asiguraţi c;;i "Nranifestul" lor din 18 no- De la Cluj, Solomon Haliţii a plecat la
iembrie 1918 "a fost primit pretutindeni c\lba Iulia, unde in preziua Adun{trii Na-
cu cea mai mare mulţumire şi însufleţire". tionale s-a întâlnit cu membrii C.N.R.C.
"Ne aflăm în faţa unui fapt împlinit - Aici a insistat "până noaptea târziu", srt
se specifica în scrisoare. Solidaritatea nea-: convingă pe aceştia să renunţe "de a face
mului intreg a fost în mod strălucit ma- s<i se aclame o proclamaţie cu tot felul de
nifestată prin gruparea întregii sufli:iri ro- angajamente faţă de minorităţi", arătân
mâneşti din Ungaria şi Transilvania pe du-le "că nu e logic ca o provincie ca par-
lângă Consiliul Naţional Român Cen- te din viitorul întreg srt b angajamente
tral" ~~. pentru intreg, că nu e nici politic, deoare-
Din raportul primit de la curierul trice nu se poate prevedea dacă acele anga-
mis la Arad aflăm lucruri interesante pri- jamente vor conveni viitorului politic al
vind situaţia din Transilvania c<it şi atmos- statului întregit" :ll.
fera din sânul Consiliului Naţional Ro- Solomon I-Ialiţă a participat, ca obser-
mân Central. Relatările curierului dezvO:i- vator al guvernului român, la discutarea
luie faptul că ungurii "au trimis zeci de proiectului de rezoluţie al Marii Adunări
agenţi prin sate", in scopul propagării idei- Naţionale, iar la 1 Decembrie s-a aflat
lor revoluţiei bolşevice, încercând demo- alături de cei peste 100 000 de participanţi.
ralizarea populaţiei şi ciiutând să opreas- De asemenea a luat parte la şedinţele Ma-
ci't mersul firesc al românilor spre unire. relui Sfat, care a ales Consiliul Dirigent.
Soldaţii se întorceau de pe front cu nu- Despre cele întreprinse în misiunea sa,
meroase "foi scandaloase" ce îndemnau I-I:-tliţă a intocmit un raport pe care l-a
populaţia la nesupunere faţă de autorită trimis, în grabă, la laşi primului-ministru,
ţile romtmeşti şi la trecerea ei de partea printr-un curier special. Raportul consem-
revoluţiei maghiare, care-i dă drepturi neaz<-i stările de lucruri din Transilvania,
"nelimitate şi pământ", pe ctmcl "Romfl- măsurile întreprinse şi toate evenimentele
nia nu drt nimic" 2s. principale la care a participat până in ziua
La sediul C.N.R.C., curierul a citit scri- de 2 decembrie 1918 :l:J. Alături de Raport
soarea lui Brătianu care "a produs o mare este trimis si textul Proclamatiei de la
bucurie" şi "adînci sentimente de admi- Alba-Iulia, "votată de unanimit~tea celor
rare şi recunoştinţă faţă de D-1 Brătianu". 1228 delegaţi oficiali" iJ3. Raportul conţine
In şedinţa C.N.R.C., convocată după sosi- şi informaţii privind alegerea Marelui Sfat
rea curierului ,au avut loc discuţii încinse Naţional şi a Consiliului Dirigent. Întru-
între reprezentanţii P.N.R. şi socialişti, dlt curierul ., trebuie sit plece fără întâr-
reprezentaţi de Flueraş, pe motivul că mo- ziere", Haliţă scrie şefului guvernului ro-
ţiunea "C.:itre popoarele lumii" a fost re- mân că va relata verbal despre modul in
dactată fării participarea celor din urm<i. care "au decurs marile serbări ale nea-
Pe baza scrisorii lui Brătianu, socialişti mului românesc la care am avut fericitul
lor le-au fost satisfăcute principalele re- prilej să luăm parte". Totodată îl infor-
:!9Ibidem.
26 Pavel Tofan, op. cit., f. 71. :;oIbidem
27 ASB, fond Solomon Haliţă, pach. V, dos. 3! Ibidem.
88. f. :JO. 32 Ibidem: f. 54.
2o Ibidem. :n Ibidem.
18!)
mează că telegrama către regele Ferdi- ministraţii energice şi a dezvoltării învă
nand, prin care i se aduce la cunoştinţii ţământului în plaiurile natale, să asigure
săvârşirea marelui act, "va fi trimisă pc:"in[t acestui ţinut o prosperitate economică şi
la hotare de un curier special, apoi trans- su scoată averea grănicerească de la aren-
misă la Bucureşti prin primul oficiu tele- daşii străini, înfiinţând o societate de ex-
P,rafic poştal român" :l'o. ploatare a lemnului pur românească -
După t:nire, Solomon Haliţă a fost nu- Regna - din veniturile căreia să finan-
mit prefect al Iaşului, având greaua sar- ţeze şcolile şi opera de culturalizare, plan
cinrt de a reface oraşul zdrobit de atâtea ce a prevăzut şi modernizarea staţiunii
mizerii şi suprapopulat în timpul refu- Sfmgeorz-Băi.
giului. Apoi, după 4 decenii de activitate Infăptuirile sale trainice au fost cinstite
peste Carpaţi, revine în Ardealul său iu- atât de către contemporani cât şi de către
bit, ajungând prefect al judeţului Năsăud, generaţiile care au urmat. Imediat după
funcţie ce o exercită între anii 1922-1924. moartea sa, în 1926, Năsăudul i-a recunos-
In cei doi ani ca prefect al meleagurilor cut meritele incontestabile la înfiinţarea
natale a înfiinţat 3 licee (2 la Bistriţa şi 1 scolii normale de aici acordându-i nume-
la Năs::1ud), 4 şcoli de meserii şi o şcoală ie de "Solomon Haliţă", iar bistriţenii au
normală de învăţători la Năsăud, pentru dat acelaşi nume unei străzi. Prinosul re-
că era nevoie de învăţători "harnici şi pri- cunoştinţei generaţiei de acum a venit din
cepuţi, care să promoveze învăţămîntul partea satului în care s-a născut -- astăzi
şcolar sătesc în spirit neaoş românesc, aşa oraşul Sângeorz-Băi - care, în anul 1990,
cum s-au străduit scolile confesionale sub a împodobit cu numele său liceul teoretic
vitregiile dominaţiei străine" 35_ din localitate. Faptele lui mari, adeveresc
Proiectele sale au mers şi mai departe, aprecierile contemporanilor privind perso-
căutând ca, pe lângă instituirea unei ad- nalitatea lui Solomon Haliţă : om al şcolii
şi înfăptuitor al Marii Uniri, promotor al
:;.1 Jbiciem.
:;;, Inmonnrintarca lui Solomon Haltţă, în Ga-
economiei româneşti în plan local, româ-
zeta Ristriţci, nr. 24, 1926. nul şi patriotul.
.J
SOLOMON HALIŢA- MILITANT POUR LA Rl':ALISATION DE LA GRANDE UNION

DE 1918
(Resume)
Originaire de Singrorz-Bai, professeur de Le present ouvrage met !'accent surtout sur

haute tenue de la Roumanie ancienne, Solomon cet aspect de son activite deroulee durant la
Halita s'est impose comme etant l'un des prin- premiere guerre mondiale et au cours de l'au-
cipaux realisateurs de la reforme de l'enseig- tom:~e 1918 quand il a ele designe, par les offi-
nement preconisee par Spiru Haret. Auteur de cialite politiques de Iasi, a la tete d'une dele-
nombreux projets de mise en pratique de la gation de Transylvanie pour realiser la contact
reforme dans l'enseignement primaire et se- entre le gouvernement romain et les dirigents
condaire de Roumanie, Solomon Haliţa a ete un du Parti National Roumain qui preparaient la
remarcable patriote et combattant pour l'union realisation du grand acte du 1 er Decembre
de la Tr.lnsylvanie a la Roumanie. ă Alba-Iulia.
CULTURA ŞI RECLAMA LA MIERCUREA-CIUC.
CONSIDERAŢII PENTRU PERIOADA INTERBELICA
COUNEL CRACIUN
Consecvcnţi unui program propriu de "eHta" urbanistică a zonei. Populaţia lu·i,

cercetare a comandamcntelor şi a realiză niciodată foarte numeroasă '1, este forma-
rilor culturale dirn spaţiul transilvănean tă cu deosebire din secui şi român1 a că
interbelic ne-am fixat - prin cele ce ur- ror convieţuire n-a fost intotdeauna deo-
mează -- "cartierul general" într-o zonă sebit de normală. Alături de confruntări
destul .de puţin cercetată a teritoriului şi tensiuni au funcţionat - cel mai ade-
românesc: Secuimea. Ne-a condus spre sea - stări de echilibru, de înţelegere şi
aceasta nu numai fascinaţia noului cu colaborare între cele două etnii. Din acest
orice preţ, care s-a transformat intr-o ve- unghi al problemei se pare că pe durata
ritnbilă vfmătonre de "subiecte" margi- anilor inrterbelici asistăm toomai la o nor-
nalizate, cât mai ales nevoia de clarifi- mqllizare a raporturilor intercamunitare,
care personală a unor "pete aLbe" dln la o integrare deplină a secuilor in struc-
.spaţiul cultural interbelic. Deci - inte- turile României Mari - aşa cum vom ve-
resul nostru mărturisit se îndreaptă spre dea Că evoluează lucrurile pentru dome-
conturare:t liniilor cvolutive ale vieţii cul- niul cultural. Ideea este excelent contu·
turale locale, spre ceea ce este peren şi rată ~i susţinută de către unul dintre in~
apro,pie segmentele constitutive ale popu- teledualii de frunte ai zonei ~i perioadei
laţiei dln zonă, şi nicidecum nu este di- în cauză - l-am numit aici pe dr. Gaal
rijat spre aflarea senzaţionalului, al "a~ Endre - care are o intervenţie de efect
cidentalu1ui" bun pentru .prima pagină în numărul inaugural din gazeta "Da-
a jill~nalclor. In loc de a opera cu simple cia". Intitulată semnificativ Cuvânt pen-
supoziţii şi de a ne lăsa pradă posibile- tru buna înţeLegere din Ciuc 4 - demon-
lor reverii ce prevestesc o "inflamare" a straţia pe care o face domnia sa este
spiritului critic - am preferat să mer- o pledoarie pHnă de căldW'ă in favoarea
gem direct la sursă, care în cazul nostDU raţiunii şi a conlucrării benefice : " ... Şo
este' oferită de presa românească a peri- vinismul, biserica, statul, bogăţia, naţiona
oadt?i, şi să ne limităm la o interpretare lismu1, vor putea pretinde menţinerea
pe "·concret". graniţelor ce ne despart, - pentru a ţine
Miercurea-Ciuc sau Ciuc-Se1·eda, cum omenirea în serviciul scopului lor" dar
a.pare grafiată denumirea pentru finele - spune mai departe semnatarul artico-
secolului trecut 1, "t:ste mai mult un oraş lului - "înţelepciunea omenească pre-
/i€:·cuiesc··:! - <;it.uaţie ce se per,petuează tinde i.n.să, ca zidurile ce ne despart să
p']lnă în zilele' noastre. Capitală a judeţu dispară, din momentul ce trebuie ca să
U.ri Ciuc, oraşul - a cărui istorie este
extrem de interesantă - face parte din 3 1789 de locuitori în anul 1891, d. C. Diaco-
novich, op. cit., p. 849 : circa 4000 de locuitori
Din.conovich, Enciclopedia Română, voi.
i fi:. cf. Minerua, p. 676 si 5020 de locuitori la 1 iu-
J. Sil~iu, 1898. p. 84!1. lie 1937 după t:nciclopedia României, vol. II,
:! "' * •!•. Minerva. Enciclopedic Română, Cluj, BuC'Ureşti, 1938. p. 644.
1929, p. fl'i'fi. 1
Dacia, 1, nr. 1/22 decembrie 1926, p. 1-2.
191
luptăm pentru interesele generale ale Astra, fanfara premilitarilor ~i cea a
omenirii, văzând iarăşi unul într"altul : Batalion.ului 2 Pionieri de munte, precun~
omul. .. " :,_ Colaborar0a culturală dintre şi Reuniunea de cântece şi de muzică
români şi secui se materializează nu nu- maghiară.
mai prin intermediul spectacolelor, ba- Un loc aparte în ansamblul cultural
lurilor sau acţiunilor de caritate comu- al localităţii îl ocupă Despărtământul
ne, ci - aşa cum este şi cazul pus în dis- Astra al judeţului Ciuc, grupare emina-
cuţie - prin apariţii bilingve ale presei mente culturală - dintre ai cărei con-
locale : " ... Această mişcare, cu tendinţa ducători interbelici cunoaştem doar trei
dL' a sprijini colaborarea şi buna înţele nume, respectiv avocatul V. Dragu (din
ger(' dinh·e Români şi Secui, prin edita- 1927 şi ulterior), avocatul Petre Paşnicu
rea unui ziar scris în ambele limbi, estl Gpentru anii 1934-1933) şi profesorul
o mişcare curat românească ... " r.. Spiru Tudor (din 1938 ?i ulterior). Bi-
Studiul nostru urmăreşte cu prioritate blioteca ce funcţiona în interiorul acestei
Evolutia comunităţii româneşti din oraş instituţii a popularizat cultura scrisă ro-
şi contactele ei cu concitadinii ei secui. mânească la toate nivelurile~. fără a
Fireşte că nu va rezulta o imagine de pierde din vedere marile creaţii ale spi-
ansamblu - dar considerăm incursiunea ritului uman din toate timpurile. Serbă
noastră ca pe un "cap de pod•• în rezol- rile şi şezătorile artistice, conferinţele
val·ea exhaustivă a problematidi aflate in ocazionale - ~re deosebire de alte ora-
discuţie. Nu ambiţionăm la etalarea unor Ş2 similare din Transilvania şi Banat aici
concluzii definitive şi chia1· invităm, pc nu ave-m nici o ştire privitoare la cicluri
această cale, pe oricine doreşte - să ne tematice de o durată relativ lungă de
secondcze în efortul de restituire integrală timp - şi revista Astm Ciucului (cu o
a peisajului socio-cultural interbelic din clpariţie regulată între 19 august şi 28
Miercurea·Ciuc 5i, de ce nu ?, din între- iunie 1936) au făcut o excelentă pro-
gul sud-est transilvănean pagandă culturii româneşti în acest colţ
de ţară. Eforturile ASTRE! au fost se-
condatc de Cercul militar-.civil şi de Re-
uniunea poporală greco-catolică (ale că
Alături de institutiile de învăţămînt rei acţiuni, bănuiam, au vizat mai ales
pro;prii oricărei aşezări urbane - din perspectiva confesională a problemei cul-
rândul cărora se detaşează liceul mixt turale). Pe această direcţie - de prepon-
Petru Ra1·eş şi cel romana-catolic - derenţă a faptului religios - se plasează
Miercurea-Ciuc posedft o bună reprezen- şi Asociaţia romana-catolică din oraş con-
tare în domeniul societăţilor socio-cultu- dusă, cel puţin în anul 1927, de doamna
rale. Dacă ar fi să întreprinde-m o tipo- dr. H. Hirsch n.
logizare a acestora, am distinge - din Societăţile cu rol preponderent carita-
rândul celor efectiv culturale - rolul pre- bil sunt reprezentate de societatea de
ponderent jucat de mişcarea muzicală. Crucea Roşie şi de Ileuniunea Ortodoxă
Cel ;mai valoros element al domeniului Românii, creată în anul 1936 1o. Dacă so-
îl reprezintă corul Doina Oltului, înfiin-
ţat în anul 1924 din iniţiativa preo- u In cazul lumii satuLui edificator este urti-
colul de prezentaţic Ccirţi alese pe sprâncea-
tului Iancu Bărbat. Pilon de bază al edi- nc1, pentru ţăranul român apărut în Dacia, II.
ficiului artistic local "Reuniunea corală nr. 26/14 august 192Î, p. 3 ; invăţătorii şi pro-
Doina Oltului a contribuit în modul cel fesorii au la îndemână Lista cărţilor pedagogice
mai desinteresat, dar şi 'în cel mai efi- din Biblioteca Revizoratului Şcolar Ciuc, cf. re-
vistei Şcoala noastră, II, nr. 2/15 februarie 1933.
cace, la propagarea culturii româneşti, cât p. 5, iar gusturile mai "subţiri'' vor fi satisfă
şi la ridicarea prestigiului în a~est ţinut cute de volumul editat la tipografia "Harghita"
a credinţei noastre strămoşeşti"'· Lui i se de către profesorul N. N. Munteanu şi intitulat
adaugă societatea corală ortodoxă, corul Aspecte şi direcţii in romanul românesc, cf.
Ţinuturi secuizate. II, nr. 19/23 iunie 193Î, p. Î.
~ Dacia, II, nr. 5/12 februarie 192Î. p. 2.
3 Ibidem, p. 1. JU Cf. lnfăptttil"ile româneşti din Ciuc în anul

G Ibidem, p. 2. 1936 de Adelina Paşnicu, în Ţinuturi secuizate,
; LXlc"ia. Il. nr lÎ/1-! m:ti 1927. )1. 2. TI, nr. 10/l iunuarie 193Î. p. 1-2.
192
cietatea de "Cruce Roşie" pune tlccentul lul - a se citi .sportul cu turi.Simul şi sa-
în activitatea sa pe organizarea unor ba- tisfacerea instinctului de conservare -se
luri 11 de unde rezultă fondurile utilizate pun bazele unei societăţi de vânătoare.
în ajutorarea celor nevoiaşi. Reuniunea Alături de societăţile cu rol socio--cul-
Ortodoxă Română este mult mai "sensi- tural trebuie să amintim, chiar dacă face
bilă" la virtuţile socio-culturale aie spec- o figură cu totul aparte ca nivel organi-
tacolelor populare. In această categorie zaţional, o creaţie politică cu rosturi pro-
pot fi încadrate, fără pericolul de a greşi, pagandistice - apărută în anu'l 1936, în
cele două societăţi religioase deja amin- condiţiile escaladei mişcări fasciste şi re-
tite : Reuniunea poporală greco-catolică ·~i vanşarde - este vorba de organizaţia ju-
Asociaţia romana-catolică. deţeană a Ligii Anti1·evizioniste Romii-
O categorie cu profunde implicaţii so- ne, condusă de revizorul şcolar Nicolae
ciale - de această dată - este cea for- Comănidu 15. Nu intrăm 'in amănuntele
mată din societăţi salariale clar definite : răspunsului autohton la campania auto-
Uniunea Micilo1· Industriaşi şi Asociaţia rităţilor Ungariei horthyste- înregistrăm
Salariaţilor
Publici. Prin modul în care doar existenţa acestei asociaţii a cărei ac-
au fost constituite, în 1931 şi respectiv ţiune a avut profunde implicaţii sociale.
1936, au funcţionat şi s-au implicat în
viaţa colectivităţii din Miercurea-Giuc -
cele douft societăţi se apropie mai mult
de statutul unor veritabile sindicate de Pentru perioada interbelică am putut
ramură. Reţinem aici interesul marcant consulta un numă1· de 8 publicaţii apărute
penb'U soarta micilor investitori locali, ca în limba română la Miercurea-Ciuc, 6 zia-
şi aceea pentru funcţionarii din aparatul re şi 2 reviste 16, fără a avea certitudinea
de stat şi sectorul particular J:!. definitivă că acesta est<! numărul com-
P:mtru petrecerea utilă a timpului li- plet de periodice edi,tate în mediul autoh-
ber s-au constituit, alături de societăţile ton. Cele două decenii sunt relativ bine
culturale trecute în revistă, şi un număr acoperite - cu deosebire anii '30. Ce
de organizaţii cu profil recreativ. In luna consideraţii putem face pe margine.1 aces-
mai a anului 1935, paginile revistei Astra tei surse de informaţie, atât de generoa-
Ciucului conţin propunerea constituirii să dar nefr.uctifkată încă la adevăratul
unei societăţi de turism J:l - lucru perfect ei potenţial ? In primul rând, dacă ne re-
normal dacă avem în vedere posibilităţile ferim la conţinutul lor, putem aprecia că
deosebite oferite de zona unde este am- respectă o tradiţie consonantă mediului
plasat oraşul Miercurea-Ciuc. Iniţiativa provincial : mici note, informaţii, "foile-
localnicilor se materializează scurt timp toane" şi producţii exegetice sau literare
după aceea prin întemeierea societăţii de ale forţelor intelectuale locaie. Apetenţa
turism Carpatina-A1'deleană 14. De ase- c.ulturală este servită cu generozitate şi
menea se practică sportul organizat în evident spirit de "sacrificiu" de către ca-
cadrul unei societăţi de specialitate, iar drele didactice ale oraşului sau ale zonei,
pentru a Îimbina creator plă·cutul cu uti- chiar dacă rezultatele sunt de cele mai
multe ori mediocre - prevalent fiind, se
11 Organizate de preferinţă la inceputul anu- pare, principiul dUmpic. Totu~i. putem în-
lui -- vezi 17 ianuarie 1937, 15 ianuarie 1938 si
Il februarie 1939. · registra şi fericite excepţii care se nu-
13
Uniunea Micilor Industriaşi creată sub pre-
1
~edinţia ing. Nicolae Grigorescu ~i având se- " Tinuturi secuizate, II, nr. 10/1 ianuarie
diul comun cu cel al ziarului Ţinutul Săcuiesc, 1937,' p. 1.
cf. Ţinutul Sâcues('. 1. nr. 1/8 iulie 1931, p. 1 lG Ziarele : Dacia (22 decembrie 1926-21 fe-
-- r·espectiv Asociatia Salal'iatilor Publici a că bruarie 1928) ; Astra Ciucului (19 august 1934-
rei constituire este· anunta tii in Astra Ciucului 28 iunie 1936) ; Ţinutul Săcuesc (8 iulie 1931-
III, nr. 1/9 ianuarie 19J6, p. 1, statutele d~ 10 aprilie 1932) ; Gazeta oficială a judetului
funcţionare fiindu-i publicate trei luni mai Ciuc (ianuarie 1922 - 1 decembrie 1924) ; Viito-
târziu în nr. 5/1!1 aprilie 1936, p. 1-2 al ace- rul Ciucului (12 iunie 1933 - 23 august 1934)
leeaşi apariţi periodice.
13
şi Ţinuturi Secuizate (16 august 1936 - 27 au-
1bidem, II, nr. 5/12 mai 1935, p. 1. gust 1940) ; revistele : Viata cercurilor culturale
H Encicloppdia României. voi. II, Bucuresti, (octombrie 1922 - iunie i923) ~i Şcoala noastre!
1039. p. 64-1. . (ianuarie-februari·.? 1932 - februarie 1935).
193
mese Adelina Paşnicu, Silviu Cărpinişia tă un model de implicare conştientă -
nu, Nicolae N. Munteanu şi învăţ.ătorul profundă şi dinamică - in opera de cul-
din RL'metea-Ciucului, fost elev al Şcolii turalizare a maselor. Travaliul depus de
de Belle-Arte din Bu<:ureşti, Gheorghe soţii Paşnicu a fost recompensat, şi nu
Ghe. Afloarei t;. Din punct de vedere te- întâmplător, prin deosebitele manifestări
matic se abordează istoria, critica litera- spontane de simpatic ce li s-au făcut cu
ră, memorialistica, problemele sociale 11l, ocazia plecării la Iaşi în iunie 1938, dl.
arta, acordându-se un spaţiu relativ extlns Paşnicu fiind numit consilier la Curtea
evenimentelor comemorative, foiletoane- de Apel din acel oraş 11 •
lor de popularizare 19 şi, destul de timid, Efortul cultmal al perioadei interbelice
literaturii 10. Categoric este faptul că cea este completat prin exercitiul grafic al
mai asiduă ziaristă, în accepţiunea favo- celor cinci stabilimente tipografice ce-şi
rabilă a denominaţiei, este o distinsă pro- aveau sediul in Miercurea-Ciuc. Trebuie
fesoară - extrem de activă pc tărâm or- să remarcăm faptul că presa românească
ganizatoric şi de practică a culturii prin a ora~ului a fost publicată în cvasitotali-
numeroasele conferinţe ocazionale pe care tate în institutele de profil maghiare 2:l,
le susţine dintr-o profundă convingere a domeniul fiind controlat cu autm·itate de
utilitătii demersurilor sale - am numit-o către reprezentanţii acesteia. Prima tipo-
pe doamna Adelina Paşnicu. Alături de grafie românească la Miercurea-Ciuc este
soţul ei, avocatul Petre Paşnicu, reprezin- creată abia în 14 septembrie 1937 23 , ur-
mând ca proprietarul acesteia - Roman
11 A publicat in Şcoala noastră şi Ţinuturi Robu - să se transfere din primăvara
secuizate. lui 1940 cu locuinţa şi sediul institutului
IB Alături de amintitele articole referitoare la Sighişoara. Alături de cele cinci tipo-
la Uniunea .Micilor Industriaşi şi Asociaţia Sa- grafii consemnăm un număr egal de li-
lariaţilor Publici din localitate, mai putem e-
numera intervenţia lui I. Pavel referitoare la brării, dintre care două formau prelun-
Ruspândirea culturei româneşti in ţinuturile
secuizate (pentru cf. vezi Ţinuturi secuizate, III,
nr. 28(!~ ianuarie 1938, p. 1) şi Studiu asupra ~~ Cf. Ţinuturi sccuizatC', III, Ediţie specială/
fl'meii de cir. doc. Constantin Stanca, cf. Şcoa 11 i•unie 1938, p. 1.
la noastrii, l. nr. 5jmai 1932, p. 2 şi 4; nr. 6/ 22 In tipografia Peter Francisc nu apărut :
11l!li ('?) J9:.J:!. p. 4. revista Şcoala noastră de la nr. 3/martie 1932
Printre· Secui de Radu Cosmin (Dacia, 1,
hl la nr. 3/15 martie Hl;l3 ; ziarele Astra Ciucului
nr. 1/22 decembrie Hl2o, p. 1-2 ; Il, nr. 2/12 in ediţia {:Ompletă (Hl august l!l34 - 28 iunie
ianuarie 1927, p. 1-2 ; 3jl9 ianuarie 1927, p. 1936) : Ţinutul săcues(' în ediţia completă (8 iu-
l-2) ; Sil11rte 1·oşii - după traduceri. cu epi- lie Hl31 - 10 aprilie 1932) ; Viitorul Ciucului
soadele Kcrl'nsky - Dacia, II, nr. 17/14 mai de la numărul 1/12 iunie 1!133 la nr. 10-11/28
HJ27, p. 1-2 ~i Lenin - ibidem, 18/21 mai mai 1!l3-l care apare deja la ... Bucureşti (!) şi
1927, p. 1-2 ; Noua politică internaţională ce Ţinuturi secuizate de la nr. 1/lG august 1936
reproduce textul conferinţei ţinute la Universi- la nr. 12/1 februarie 1937, inclusiv ; la Mik-
tatea din Bruxelles de fostul ministru de exter- l6s Svoboda au fost editate: ziarul Dacia de
ne al Greciei ~i profesor al Universităţii pari- la nr. 5/12 februarie 1927 la nr. 3/21 februarie
ziene, Nicolae Politis - ibidem, 1!Jj211 mai 1927, 1928 şi Gazeta of-icialâ. a judeţului Ciuc pe du-
p. 1 ; 20/11 iunie 1927. p. 1-2 ; 21/21 iunie rata anului HJ22 ; la tipografia V âkâr au apărut,
1927, p. 2 ; Regele Ferdinand 1 şi armata rode-a lungul anilor interbelici, ziarele româneşti
mană - ibidem, nr. 25/3 august 1927, p. 1-2 ; Dacia (de la nr. 1/22 decembrie 1926 la nr.
Povestea neamului nostru de Nicolae Iorga in 4/1927) şi Gazeta oficială a judeţului Ciuc (de
Şcoala noastră, I, nr. Gjmai 1932, p. 1-2 şi la nr. 5/24 mar.tie 1923 până la finalul din
nr. 7 /iunie 1932, p. 1-3 ; Eroii noştri în lu- 1 decembrie 1924) - ln care se adaugă revistele
mina recunoscătoare a neamului de prof. Sil- Şcoala noastră (doar nr. 1-2/ianuaric-fcbruarie
viu Cărpinisianu in Şcoala noastră, I, nr. 15/ 1932) şi Viaţa cercurilo1· culturale in ediţia
noiembrie I!J32, p. 1 ; 16/15 noiembrie 1932, p. 1 ; completă (nr. Ijoctombrie 1922 - nr. Gjiunie
II. nr. 2/15 februarie 1933, p. 2-4 şi 3/15 mar- 1923). La cele trei mari stabilimente ale do-
tie 1933. p. 4-5 ; Românii din Ungaria de ing. meniului se mai adaugă tipografia Harghita
Ştefan D. Spătaru în Viitorul Ciucului, li, nr. unde apare ziarul Ţinuturi secuizate între
10-11/28 mai 1934. p. 1-2 ; Horia, Cloşca şi 1 martie 193i ~i 24 martie 1940, respectiv tipo-
Crisan de Adelina Pasnicu în Tinuturi secui- grafia Roman Robu - transferată la Sighişoa
zatc, n, nr. 12/1 februarie 1937 ia 16/21 aprilie ra la acea dată - care duce mai departe pu-
1937, p. 1-2. blicarea respectivului periodic, până la ediţia
lo Prow Pc mare de Adelina Paşnicu in Ţi specială din 27 august 1940.
2J Tinuturi secuizate, II, nr. 22/23 septembrie
nuturi secuizate, 1. nr. 5/11 octombrie 1936,
p. 1-2. 1937,' p. 2.
1!14
girea tipografiilor Peter Francisc şi Ro- carea diletantă locală - deşi este im-
man Robu, una semnifica reprezentanţa posibil ca în cadrul serbărilor să nu se
locală a editurii ziarului bucureştean producă şi "numere" teatrale - iar efor-
Universul iar celelalte două aveau o tul exterior pare cvasiabsent. Trupa con-
relevanţă mult mai mică - una fiind dusă de dr. Iuliu Ferenczy îşi începe se-
legată de ziarul local Tinuturi secui- zonul de SIPectacole 1927 sub auspicii des-
zate, în vreme ce ultima din se~ia tul de puţin favorabile : " ... Pe lângă toa-
enunţată era o iniţiativă personală ac- ,te, că programul este compus din bucă
tivă în 1932 ce se intitula Patria. ţile cele mai noi şi personalul artistic
este recrutat dintre cei mai buni artişti
Il: maghiari, publicul din Miercurea Ciuc nu
a apreciat după cum se cuvenea jertfele
In ciuda puţinătăţii informaţiilor ofe- directorului făcute pentru a asigura pu-
rite de presa consultată, putem să creio- blicului iubitor şi cunoscut (sic) de artă,
năm profilul artistic al reaUzărilor prac- ceea ce merită, din care motiv se gân-
tice din perioada interbelică. Sectorul mu- deşte ca cu (sic) finele lunei aceasta să
zi.cal are ca principali mesageri corurile părăsească oraşul"~". Ptl'ima reacţie a ori-
Doina Oltului, Astra şi Societatea co- cărui auditor ce vine în contact cu acest
rală ortodoxă. Dacă în cazu'l altor loca- text, extrem de explicit pentru o menta-
lităţi putem voDbi despre leaderi incon- li tate clasic provincială, este să subesti-
testabili ai acţiunii organizatorice, la meze pregătirea publicului şi, poate în
::.viiercurca-Ciuc constatăm situaţia, oare- subconştient, să aprobe starea de izolare
cum inedită, în care fiecare dirijor se pre- culturală în care se zbate şi din care nu
ocupă strict de formaţia sa. O posibilă dă semne că ar vrea să iasă prea curând.
explicaţie am găsi în numărul relativ Dar minunea are loc şi, la numai o săp
Pxtins de grupări muzicale, dar ea se poa- tămână distanţă de cel mai negru pesi-
te converti şi în lipsa de categorică au- mism, se produce resurecţia : "In fine-
toritate a unui singur organizator care trupa d-lui Ferenczy va izbuti să cuce-
&il controleze şi să fixeze pulsul sistemu- rească simpatia publicului. S-a repetat de
lui de referinţă. Putinele spectacole re- mai multe ori ca sala să fie arhiplină,
cenzate în puginile presei locale nu tre- chia1· când s-au jucat bucăţi mai uşoa
buie să ne inducă în eroare .asupra can- re ... " 2n. Analiza concluzivă :n ne limpe-
tităţii şi calităţii mesajului artistic, ci pot zeşte şi mai sigur asupra nivelului inter·
semnifica - în ega,lă măsură - "pau- pretativ al membrilor ansamblului şi al
peritatea·' unor publicaţii ce nu au o apa- repertoriului aferent. Trupa este una care
riţie regulată, cât şi lipsa unor potenţiali îmbină, într-o formulă des uzi tată in epo-
comentatori ai fenomenului muzical lo- că, producţia muzicală cu cea teatrală -
cal. Spectacolele consecutive din luna mai accentul punându-se pe teritoriul atât de
1927 ale corului Doina Oltului apari- accesibil al operetei. Comentatorul tur-
ţiile din anii 1935 şi 1937 ale formaţiei neului are, in acest sens, o ezitare me-
reprezentative a Despărţământu1ui Astra. morabilă atunci când afirmă: "Poate ape-
precum şi concertele sărbătorilor de iar~ retele au fog,t prea des jucate" - enu-
nă ale anilor 1937 si 1938 datorate merând continuativ şi câteva titluri cla-
Societăţii corale ortodo~e dirijate de Ele- sice, intrate de mult în programul obli-
na Ionescu Heroiu, sunt tot atâtea ar- gatoriu de gen, .printre care remarcăm:
gumente ale unei activităţi susţinute. Prinţesa circului şi Iubire de ţigan.
Unica (!) prezenţă de marcă din exterio- Calitatea îndoielnică a ofertei este dublată
rul oraşului o îmegistrăm la 28 iunie de prestaţia actorilor, semnificativă în
1931, atunci când concertează pe scena acest sens Iiind aprecierea inconsecventă a
locală corul Academiei Teologke din Si- uneia dintre vedetele tt~upei. Astfel, dacă
biu dirijat de profesorul Nicolae Oancea 2r.. în luarea de poziţie din 26 ianuarie 1927
Domeniul teatral este oarecum la fel de
diluat. Nu există nici o referire la mi-;;- 2:l Dacia, II, ~r. 3/Hl ianuarie 1927, p. 3.
l6 Ibidem, nr. 4/26 ianuarie 1927, p. 4.
27 Cornasate in articolul Teatrul maghiar, ibi-
2+ Ţinutul SI?Clliesr, r. nr. 1/ll iulie Hl31, p. 2. dem, nr. 5/12 februarie Hl27. p. 1.
195
se afirmă textual : " ... D-ra Horvath ar pu- delor va urca spre gloria universală, in
tea satisface cu vocea ei pretenţiunile unui tilll!P ·Ce Han la Bucm·eşti va deveni
public mai puţin pretenţios" 28 în 12 febnta- unul din "corifeii" plasticii naţionale.
ric 1927 se plusează os'tentativ deoarece : Lectura articolelor de teorie artistică ne
" .. Jn Orlow şi celelalte operete, Dra Hor- !POate frapa prin siguranţa afirmaţiilor .şi
vath Nuşi a fost îndelung aplaudată de pu- modernitatea interpretărilor, oferindu-ne
blic pentru jocul rutinat şi vocea ei plă un vel'itabil confort intelectual, aşa cum
cută, care o încadrează între artistele de probabil a produs şi concetăţenilor auto-
frunte·' ~!J. La Miercurea-Ciuc a evoluat ru~ui. Fost elev al Şcolii de Belle-Arte din
şi un colectiv al Teatrului Naţional din Bucureşti, Gheorghe Afloarei se impune
Bucureşti care a prezentat, în data de ca o prezenţă scenică în .peisajul ziaristic
11 iulie 1933, comedia lui Tudor Muşa intel.'belic local. Ceea ce ne surprinde -
tescu Titanic Vals - siQgurul comen- şi cu această observaţie vom epuiza şi
tariu de luat în seamă d~n scurta recen- consideraţiile asupra sectorului arf;jstic
zie rez0rvată fiind acela că spectacolul - este lipsa totală a oricărei referiri la
s-a bucurat de : " ... un succes moral excep- prezenţa plasticienilor maghiari la Mier-
ţional..." ;:o. curea-Ciuc în perioada amintită. Ne vine
Nici domeniul artistic nu are o soartă greu să credem că zona respectivă nu a
cu mult mai favorabilă. Dacă la capitolul atras atenţia numeroşilor peisagişti de
expoziţiilO!' plastice anunţate sau recen- -origine maghiară, ori că nu a existat mă
zatf' în paginile presei româneşti inter- car un pictor secui trăitor în Miercurea-
belice există un singur "premiant", l-am Ciuc sau în judeţ care să expună ai·ci.
numit pe pictorul Anton Teodoraşcu 3t, Localitatea era mult prea mică pentru ca
situaţia este efectiv satlvată de interven- aceste evenimente să rămână necunoscu-
ţiilt:' teoretice suficient de pertinente ale te - iar în ceea ce priveşte obiectivita-
învăţătorului Gheorghe Afloarei din Re- tea presei româneşti nu putem avea du-
metea-Ciucului. Vom insista .asupra lor bii de vreme ce a înregistrat corect, spre
in cele ce urmează. exemplu, spectacolele tru,pei dr. Iuliu Fe-
Dacă ar fi să operăm o delimitare strict renczy şi reclamele tipografiilor secuieşti
temporală cu referire la artiştii analizaţi, din oraş, respecti·v ale meseriaşilor şi co-
lucru care nu a stat în intenţia autorului mercianţiloT de aici.
articolelor, vom distinge între trecutul Două cuvjnte şi despre cinematograful
încarnat de Nicolae Grigorescu, Ioan An- Astra din localitate. Acesta funcţiona
dreescu şi Ştefan Luchian - şi prezen- in cadrul Despărţământului judeţean a-
tul configurat de sculptorii Brâncuşi şi vând aceleaşi scopuri educative compa-
Oscar Han ;12 • Dwpă cum se poate lesne rabile cu ale bibliotecii pe care am amin-
observa gru:pul pictorilor reprezintă va- tit-o deja. Nu deţinem decât informaţii
lorile confirmate ale artei naţionale, în vagi şi incomplete asupra stagiunii din
timp ce scul:ptorii amintiţi se găseau în vara anului 1933, suficiente insă pentru
plină forţă creatoare - distanţa valori- a supoziţiona aceeaşi superioritate mar-
că fiind sugerată, dincalo de originalita- cată a peliculelor muzicale - aflate, ca
tea şi incandescenţa talentului, de me- şi în alte localităţi ale Transilvaniei, pe
diul artistic în care se exteriorizau : Brân- primul loc în topul preferinţelor marelui
cuşi la Paris în chiar "miezul" avangar- public spectator 33.
28 Ibidem, nr. 4/26 ianuarie 1927, p. 4. ::13 Puţinele informaţii referitoare la funcţio
29 Ibidem, nr. 5/12 februarie 1927, p. 1. narea cinematografului local, Astra sunt co.
3U Cf. lliitorul Ciucului, 1, nr. 5/16 iulie 1933, masate în paginile ziarului Viitorul Ciucului
p. 3. din !•unile iunie-iulie ale anului 1933. Conform
:11 DC's~hisă in sala Astra din localitate programului anunţat, aflăm despre proiecţia pe-
între 3 si 20 decembrie 1936, cf. an•unţului in- liculelor : Ki-Ki - o comedie cu /\nni On-
serat în ·Ţinuturi secuizate, 1, nr. 8/1 decembrie dra şi Hermann Thimig (probabil o adaptare
1936, p. 4. autohtonă a titlului O noapte in Pamdis" in
c2 Sculptorul Constantin Brâncuşi, in Şcoala 17-18 iunie; "Un cântec, o fată, o săruta1·e""
noas~ră, II, nr. 4-5/aprilie - mai 1933, p. - operetă cu Gustav Fri.ihlich în 1-2 iulie;
5--7 şi Prof. Sculptor O. Han, ibidem, nr. 6-7/ "Sunny" - cu Marylin Liller în 4-5 iulie ·şi
noic:mbri~-decembrie 1933, p. 38-40. "Desonorata" in B-9 iulie 1933.
196
pic de imaginaţie in susţinerea "comer-
* ţului" lor (gândindu-se probabil la faptul
Domeniul reclamei este, aşa cum vom că băutura se recomandă de la sine şi cel
demonstra în paginile Ul1lnătoare, deose- ce are nevoie de ea ştie şi singur de unde
bit de generos configurat de publicaţiile să şi-o procure), cu totul altfel stă situa-
româneşti ale perioadei interbeli.ce. Nu ţia în cazul librăriilor. O luptă acerbă se
atât cantitatea "ofertei" de prezentaţie a duce între cele cinci stabilimente ale ora-
,produselor şi producătorilor, nu numai şului. Cel mai avantajat este, fără în-
circuitul de revenire şi consolidare a unor doială, peter Francisc care profită din
propuneri are darul să ne confkme im- :plin de pe m,ma presei tipărite in cadrul
portanţa cvasivecinătăţii unui mare oraş institutului său grafic pentru a-şi plasa
de talia Braşovului pentru destinele Se- insinuant şi continuu ofertele sale. Este
cu~mii, cât mai ales varietatea şi calita- de altfel singurul reprezentant al dome-
tea textelor se impune oricărui lector - niului din Miercurrea-Ciuc ce se arată ca-
indiferent de gradul de pregătire recep- ~abil să se adapteze din mers la cerintele
tivă al acestuia. moderne ale editării - incluzînd aici tes-
Miercurea-Ciuc posedă o bună dotaţie tarea pieţei, producţia propriu-zisă şi des-
economică - cel puţin acest lucru refacerea. Intr-o ordine cronologică de tra-
zuată din consultarea unei lucrări de sin- tare a subiectului în cauză aflăm că, la
teză din a doua jumătate a deceniului tipografia Peter Francisc : "I!l11!Primatele
patru 31. Sistemul bancar era configurat comerciale şi oficiale se pregăt€sc în preţ
de existenţa a Şajpte unităţi de profil (!) :~s, ieftin şi în mod elegant" 30 . Oferta se di-
sectorul industrial işi avea propria sa in- versifică în toamna anului 1932 şi se adre-
dividualitate având, ca şi traiectul co- iSează, prin inte.1mediul revistei Asociaţiei
mercial, punctul de fortă în e~loatarea Invăţătorilor din judeţul Ciuc, unei ca-
lemnului pădurilor seculare din zonă. Sta- tegorii sociale clar delimitate : ,,ln aten-
bilimentele tipografice, amintite ceva mai ţia d-lor învăţători Imbrăcarea pe carton
SUIS, veneau să completeze dinamica unui a ta:blourilor de şcoală de orice fel şi mă
sector economic în plin avânt spre finele r1me se execute (sic) cu cea mai mare
anilor '30. Nu există nici un dubiu că exactitate şi cu cele mai reduse preturi
oraşul se maturiza şi se moderniza pe Ia tipol:!rafia il"evistei noastre : Peter Fran-
măsura industrializării acestuia, proces cisc, Miercurea-Ciuc" 37. Insistenta pe fac-
inevitabil ce era dublat de o urba1'1izare torii de calitate si preţ este conju~ată şi
echivalentă. în vara anului 1933, în toamna şi iarna
Prin natura meseriei pe care o prac- anilor 1934 şi 1936, cu unica diferenţă că
tică, comercianţii sunt cei mai "expu?i" aflăm ceva dessore "secretele" mărfurilor
nevoii de reclamă. Nu este o noutate, nu pe care este obligat să le comercializeze
este doar un stmolu clişeu mental care un profesionist provincial pentru a face
operează în semn'ul egalităţii pus între fată concurentei. Diversificarea reprezintă
cât vinzi (marfa) şi cum vinzi (procesul şi in cazul de fată un posibil răspuns la
complicat de propunere şi susţinere a noile legi ale cererii pietei. Librăria Uni-
::tcesteia). Da,că proprietarii de depozite versul are o rprestaţie demnă de apreciat
de băuturi nu dau dovadă de interes şi ,în toamna anului 1936. atunci când îşi
construieşte argumentatia pe nevoia im-
:H "2 mori sistematice, o fabrică de oţet, două
de cherestea si o turnătorie de fier", cf. Enci- perioasă de economie 38. A:pelând la bu-
clopedia Rom.âniei. voi. II, Bucure!lti, 1938, nele sentimente ale părintilor pusi în fata
p. 643 dureroaselor cheltuieli şcolare de toam-
;JO Agenţia Băncii Naţionale a României, Ban-
ca .,Harghita", Sucursala Băncii "Transilvania" ":>. librări<~ amintită .,cea mai mar~ din
rii Banca pentru circulaţ.ia mărfurilor .,Czell" Miercu.rea-Ciuc, dar în ace] asi timD si ,cea
ca sucursală a Băncii Populare a salariaţilor şi mai ieftină" le oferă solutia salvatoare
pensionarilor publici, d. t;nciclopedia Româ-
niei, p. 643, la care mai putem adăuga sucur- :JG Tinutul săcuicsc, 1, nr. 1/8 iulie HJ:Jl, p. 2.
sala Băncii Ardeleana ~i Casa ele Economie S.A., 37
Şcoala noastră, I, nr. 11/scplembrie l~J32,
Banca de credit S. A. Sf. Gheorghe - sucursala 1936, p. 2.
loco - şi Banca Populară a învăţătorilor din ~u Tinuturi secuizate, I, nr. 5/11 octombrie
Ci'Uc. p. 4..
197
care, fireşte, cuprinde obligatoriu conjunc- mitem să insistămasupra e1 m cele ce
ţia fericită dintre calitate şi reducţia de urmează. Din simpla lecturare a textului
preţuri "pe care nu le poate atinge nici ne putem forma o impresie favorabilă,
o concw·enţă". In toamna anului 1937 - fără îndoială, asupra înţelegerii resortu-
~i am putea afirma că nu înt1mplător se rilor intime ale meseriei de comerciant.
intensifică "presiunea" dinspre ofertanţi P1·oprietarul, sau cel care i-a conceput
spre virtualii consumatori ân acest minu- reclama, are cunoştinţele primare ale "se-
nat anotimp - se insinuează în compe- cretului" insinuării în conştiinţa potenţia
tiţie noua librărie (atenţie la afirmaţia că lului client pe care le presupune orice
e prima românească în oraş !) Robu superficială intruziune in psihologia ma-
Dacă Cl!pelul la calitate şi preţurile con- selor. SchEma de evoluţie a ofertei dove-
venabile (o e~prÎ!lllare ceva mai sibilini- deşte o pregătire destul de minuţioasă a
că) o plasează pe aceeaşi linie de condui- "staţiilor" intermediare ale procesului per-
tă comercială, în schimb modaUtatea de suasiv. Nu întîmplător se trece de la pre-
introducere a reclamei este originală şi tinsa nevinovăţie a interogaţiei introduc-
să ne permitem să o reproducem: "·Fa- tive la "cartuşui·' ce cuprinde datele esen-
ceţi cea mai mare greşeală, dacă nu vizi- ţiale privitoare la situarea şi dotarea sta-
taţi şi comandaţi cu încredere tot ce aveţi bilimentului cu pricina. Printr-o nouă in-
nevoie pentru birouri, primării şi şcoli de terogaţie se face translaţia spre "atacul"
la noua librărie şi tipografie ,.ROBU" :m. organizat asupra membrilor componenţi
Fireşte că pe acest postament se poate ai oricărei familii onorabile ce locuieşte
construi apoi, printr-o explicitare răbdă intr-un mediu urban (atragem aici aten-
toare, edificiul viitorului succes în bran- tia asupra treptării "importanţei·' facto-
~ă. Aceleaşi argumente consacrate revin rilor componenţi ai colectivului : soţul-co
şi în următoarele două intervenţii din pii-nevastă-soacra-servitoarea, fapt ce tra-
martie 1938 şi ianuarie 1939, cu diferen- duce - indubitabil - perspectiva mas-
ţa - ce se cere evidenţiată - a formu- cuHnă, patriarhală, "dominatoare"). Insis-
lei dialogante de introducere uzitată 'in tenţa pe vîrtuţiile conservante ale locu-
pnimul caz, respectiv cel al anului 1938. lui comun (trebuie ţinut cont de faptul
Interesant este şi "dialogul" dintre ma- că imensa majoritate a existenţelor fa-
gazinele ce comerdalizează încălţăminte. miliale se consumă in acest .. inform" co-
Ootând pentru aceeaşi formulă a ronver- mun, u-şor recognoscibil şi cu atât mai
saţiei purtate intre două personaje, cu apreciat, în ciuda ,,dorinţelor" mai mult
~re se pot extrem de u~or identifica ce· sau mai puţin explicite de ,,m.ai bine")
tătenii oraşului, prQprietarul stabilimen- dovedesc o pertinentă pătrundere a mo-
tului Textila testează piaţa din vara tivaţiilor şi aspiraţiilo1· consumatorului
anului 1933. Ceea ce surprinde şi con- mijlociu - atât de specific mediului pro-
vinge este nu atât gradaţia interogative- vincial şi ansantblului periferic al marilor
lor dublată de rapelul la "memoria" ca- aglomeraţii urbane. In fine, concluzia pre-
litativă şi economică a clientului - va- vizibilă a dorinţei de aprovizionare a în-
lorizată prin deja obsedantul "solid şi tregii familii (atragem atenţia asupra va-
ieftin" - cât mai ales limbajul coloc- lorii perene de globalitate cu care se OiPe-
vial "centrat" pe argumentaţia locului de rează, de preferinţă, în spaţiul conserva-
folosinţă comună care este târgui săptă tor din provincie) vine să încoroneze efor-
mânal: " ... A fost Miercuri cumnatul meu tul propagandistic al ofertantului.
la târg- şi a cumpărat pentru copii săi, ne- Comerciantul român Victoc Socaci îşi
vastă, soacră şi servitoare o bunătate de concepe într-o cu totul altă cheie inter-
1ncăltă.minte solide şi ieftine (sic), cum pretativă reclama cu care se adresează
n-a mai fost la Miercurea-Ciuc" 40 . Con- publicului local in primăvara anului 1938.
structia respectivului anunt ni se pare Din debut este subliniat elementul de se-
semnificantă pentru ev.idenţierea unui a- riozitate care guvernează oferta de faţă
numit palier mental şi de aceea ne per- - "capital român Distins cu mare me-
dalie de aur" 41 - fără să se facă nici o
:l!J Ibidem. II. nr. 22/23 septembrie 1937, p. 2. 41 Tinuturi secuizatc, III, 111'. 43/22 mai 1938,
4° Viitorul Ciucului, 1, nr. 4/2 iulie 1933, p. 2. p. 4..
198
precizare suplimentară (ce subtilitate, nu~i me : nevoia disperată a cadrelor didac-
aşa ?) privitoare la res.pe(:tiva respectabi· tice din sistemul şcolar naţional interbe-
litate. Următoarea etapă o reprezintă lic pentru protejarea materiei cenuşii în
exploatarea anotimpului - "sosind nou- faţa atacurilor factorilor destabilizatori
tăţile pe anul curent în ghete de DAME, din mediul înconjurător, respectiv tradi·
DOMNI şi COPII" - dublată de perspec- ţia unor serioase pregătiri de specialitate
tiva unor însemnate economii la achizi- în domeniul atât de delicat al mânuirii
ţionarea acestora acum şi de aici. Victor eficiente a armelor ce coboară - proba·
Socaci inversează radical raportul de for- bil - cel puţin până la nivelul evului
ţe" din interiorul familiei, mizând - nu mediu autohton. După această nevinovată
întâmplător - pe cunoscutul (şi, am a· digresiune ne luăm permisiunea de a re-
preda noi, mult comentatul clişeu men· veni la planul concret al subiectului
tal) .apetit" feminin pentru noutăţile mo· nostru pentru a sublinia existenţa for-
dei. Din 11igidul patriarhat suntem transfe- :limlei versificate într-o prezentaţie ce
raţi spre însoritul matriarhat - atât de aparţine proprietarului stabilimentului in-
blamat, dar cu siguranţă de durată infi- titulat Bodega Centrală 43 . Stângăcia con-
nită. Comeeciantul mai descoperă o "gă fecţionată pentru a aminti măcar par·
selniţă" de efect, indreptându-şi atenJţia fumul intonaţiei populare ne conduce, e-
din perspectivă financiară spre categoria vident, s.pre graniţele - atât de uşor de
slujbaşilor care, şi atunci ca şi acum, penetrat - ale kitchului în formă pură.
erau la fel de dezavantajaţi : " ... Cu cea Apelaţia se adresează e~pres membrilor
mai mare atentiune v:a fi servit corpul cuplului - având in prim-plan pe re-
funcţionarilor, făcând reducere separată ... ". prezentanta sexului slab ... Ideea de bază
Chiar dacă apare in această formulare, este aceea că ·deiicatesele (nici nu zice
interesul personal al comcrciantului pen- rău !) consumate cât mai des şi numai de
tru asigurarea unui minim de protecţie la magazinul cu pnicina, au darul magic
socială a respectivei categorii salariale de a prezenta frumuseţea, tinereţea şi dra-
aduce o rază de lumină într-un orizont gostea ... Bărbatul se va putea impune (nu
de aşteptare de un gri opac ... Unei alte am putut stabiliza conotaţiile expresiei)
·categorii sociale dezavantajate - este cu gust picant (în domeniul culinar sau
vorba de învăţători - li se adreseea:ză sentimental ?) şi va fii etern, băiat şar
fiinna F. Grosberg, un exemplar tipic al mant {deci iarăşi o dispensă de tinereţe)
mixturii necesare dintre meseriaşul pro- numai cu conditia improspătării cadou-
ducător şi comerciantul ce valorifică pro- rilor de-nvoială/Dela "Bodega Centrală"
dusul îrt mediul urban provincial. Fără a - vorba poetului : n·am găsit altă rimă!
mai recurge la .intermediari, ·acest · .,hi· A,preciind cum se cuvine rafinamentul
brid" al economici de piaţă interbelice sau, de ce nu ?, dorinţa de băşcălie auto-
(care revine la modă în ziua de azi) îşi persiilantă a autorului textului, se ne bu-
desface singur marfa - producând prin ·cw·ăm de posibilitatea oferită de a pătrun
aceasta avantaje financiare substanţiale de în "substraturile" artei ludice la ro-
dienţilor. A~a cum am afirmat deja - mâni.
formula respectivă este o constantă a O altă categorie pasibilă de surprize
e:oocii, având o tradiţie pe care o perpe- dintre cele mad reconfortante este cea a
tuează spre încântarea publicului şi a localurilor unde se pot oficia libaţiunile
eventualilor comentatori .,critici" ai do- bahice. Procedând logic - adică de la
meniului de referinţă. Revenind la re- simplul anunţ cvasiconstatativ la comple·
clama cu pricina. trebuie să-i aoreciem xitatea desfăşurării de argumente proba-
concretetea şi percutanţa : "D-nii învătă tarii - vom începe analiza noastră cu un
ton ! Găsesc cele mai ieftine băşci (sic) exen>plu cules din presa toamnei anului
şi cămăşi pentru p1·emilitari la firma F. 1939. Plutonierul-major pensionar Glwor-
Grosberg" u.. Am putea trage cel puţin ghe Zanele şi-a deschis o bodegă, poate
două concluzii din textul anterior şi anu- pentru a-şi augmenta câştigurile, unde
;12 Ibidem. nr. 54/G noiembrie 1938, p. 2. 43 Ibidem, 1, nr. 2/30 august 1936~ p. 4.
199
ne invită la o gustare bună şi un vin da apelului la raţiune şi a consideraţiilor
plăcut 44. Visul oricărui cetăţean cu slă economica-sanitare pertinente pe care le
biciuni epicureice - şi slavă Domnului fac reprezentanţii autorizaţi ai societăţii
suntem cu toţii supuşi greşelii ! - poate culturale amintite, natura umană nu se
fi trail.Sipus în realitate numai la bodega dezminte nici în cazul de faţă. "Prosperi-
respectivului subofiţer în retragere. Cei- tatea" comercială a zonei Gării - minu-
lalţi concurenţi renunţă cu generozitate nat vad exploatat ca atare pe toate me-
la utilizarea advei"bului restrictiv anterior ridianele globului ! - nu pare a avea ni-
menţionat pentru a se concentra asupra mic de suferit, dacă e să dăm crezare
altor factori ce înviorează discursul per- ofertei generoase pe care ne-o face Ion
suadant. O ingenioasă combinaţie de re- Tatu : " ... Mâncări calde şi reci, aperitive
clame, prezente la interval de două pagini şi tot ce doriti, la orice oră din zi şi
in interiorul aceluiaşi număr din Ţinu noapte. Preţuri modeste ! Ţuică şi vinuri
turi secuizate" 45, realizează proprietarul alese" 4i. Surprinde "ştiinţa" construcţiei
hotelului şi restaurantului Europa. Ace- prezentă în gradaţia : tot ce do1·iţi (fqr-
eaşi îmbinare de calitate consacrată pe mulă ambiguă ce lasă loc unor speculaţii
fondul unor preţuri avantajoase vine imprevizibile) - la o1·ice oră din zi şi
în întâmpinarea eventualului client. Pre- noapte (proprietarul 'îşi cunoaşte meseria
zentarea anunţurilor respectă şi logica şi îşi re~ectă clienţii, dovedind că for-
funcţiilor organismului omesenesc ce se mula "non stop" nu este o creaţie de dată
succed într-o perfectă unitate cu cea a recentă, cum ar putea să fie mulţi dintre
serviciilor de restaurant finalizate în cele noi înclinaţi să creadă) - Preţuri modeste
de hotel. Grupului semantic "mâncare (pentru cine ?) - Ţuică şi vinuri alese
bună - camere elegante" ii corespunde (aceea;;i grijă de a "imbrobodi" clientul).
varianta financiară "mâncare ieftină - Ion Tatu revine în forţă - la numai
(camere) cu preturi convenabile". F,ireşte cinci săptămâni distanţă - cu o prezen-
că. în atari condiţii, toată lumea sfâ.rşeşte taţie ce se poate revendica din recuzita
prin a fi perfect mulţumită şi dornică să showurilor transatlantice, fapt ce probea-
se suoună indemnurilor ... Restaurantul lui ză evidenţa racordare la standardele va-
Ion Tatu de lângă gara din Miercurea- labile în "lumea bună" a anilor '30. Op-
Ciuc este unul dintre localurile ce fac tând pentru o punere în pagină in genul
obiectul viguroasei campanii anti-alcoolice cărţilor de vizită (evident că acest for-
rpurtate de către Despărţământul local al mat implică res.pectabilitate din partea
Astrei în debutul anului 1927 46 • ln ciu- ofertantului), Ion Tatu combină într-o
manieră incitantă forţa cuvântului şi a
44 Ibidem, V, nr. 72/22 octombrie 1939, p. 4. imaginii, unde semnul grafic se transfor-
45 Ibidem, III, nr. 32/19 februarie 1938, p. 2
mă în idealul intermediar dintre text şi
şi 4.
46 "Asociaţi'uneapentru cultura poporului în- context, formă şi fond. O serie ·de trei
grijorată de viitorul poporului, periditat de ur- interogaţii, ineg.ale ca lungime şi potenţă
măriie dezastruoase ale alcoolului, care se con- definitorie, pregătesc finalul în care sunt
sumă în cantităţi din a cărui (!) valoare s-ar
putea construi in fiecare cătun şcoală cu· ~taj decodificate datele plasamentului localului.
şi biserică, cheamă şefii autorităţilor la luptă Repetările succesive ale fonnulei incanta-
contra alcoolismului care roade sănătatea l<r .tord.i a dorinţei (de data ·aceasta lipsită de
cuitorilor... Vedem in unele localităţi, cum e rapelurile la un posibil substrat defulato-
de exemplu jurul gării Petru-Rareş, unde in
decurs de un an s-au deschis 4-5 a'ia-zise res- riu) ne conexează la tensiunea pragului
taurante, in cari se vând beuturile otrăvitoare de aşteptare. O frază scurtă, bine ritmată
funcţionarilor dela CFR la orice oră din zi sau energic, este "înlocuită" de o prăbuşire în
noate ... " în Dacia. II, nr 3/19 ianuarie 1927, derizoriul purificării prin foc, pentru a
p .. 2 ; proprietarul amintitului ziar - Viteliu
lăsa locul unei alte fraze scurtC' ce mixea-
Bănuţiu - arpreciază că valoarea alcoolului
consumat in judeţul Ciuc pe durata anului ză calitatea cu preţul. Presupusului viitor
1926 însumează peste 60 de milioane lei, mo- consumator "stfu·nit" de această accelera-
tiv pentru care i~i concluzionează intervenţia tie în zig-zag i se relevă ,.adevărul ultim"
cu afirmaţia : " ... Mai bine să dea faliment câte-
va fabrici de spirt şi o duzină de crâ.şmari,
decât să piară o întreagă populaţie", ibidem, H Viitorul Ciucului. I, nr. 5/16 iulie 1933,
nr. Gfl9 februarie 1927, p. 1. p. 4_; nr. 7j20 august 1933, p. 4.
200
pe care-1 aşt~ta precum credinciosul pro- este excesiv de e~tins - în condiţiile în
feţia înţeleptului. Schema compoziţiona care esenţialul a fost deja exprimat cu
lă : scurt-extins-scurt-extins are darul ca, atâta detaşare tranşantă.
.prin contrapunctica ei, să subjuge convin- In situ<1ţia în care croitorii sunt des-
gand. Exemplul comentat este una din po- tul de "apa tiei", le re vi ne confraţilor lui
sibilele întruchipări ale unei re1tgiozităţi Figaro meritul de a dinamiza piaţa ofer-
a reclamei ce amalgamează, rafinat, iluzia tei publice din oraş. Cel mai serios pro-
cu puterea credinţei - vanitatea nicioda- fesionist în branşă se dovedeşte a fi -
tă suficient satisfăcută cu acceptarea mi- a·~a rezultă din parcurgerca materialului
l·acolului. demonstrativ - proprietarul salonului de
Sectorul micilor meseria·;>i ne procură coafură Corso Bartha Geza. Intr-o pri-
propriile lui sw~prize pe care ne vom stră mă intervenţie, datată în primăvara a-
dui să le decodificăm in cele ce urmează. nului 1933, pilonul de rezistenţă al de-
Proprietarul unui ateHer de reparat ma:. monstraţiei pe care ne-o propune îl con·
şini - deschis cu data de 1 Februarie stituie aparatul pentru ondulaţii perma-
1928 -- işi construieşte cu foarte multă nente Wella. Autentificând prioritatea ab-
atenţie textul prezentaţiei. Pentru aceasta solută locală în deţinerea respectivu-
foloseşte o steuctură clar[t şi o frazare ce lui produs de provenienţă germană (a-
face tl'jmiteri la obiceiul intoarceriloe meş· tunci, ca şi acum, seriozitatea teutonică
tcşugite de frază, atât de operant în se· era de necontestat), respectivul "meseriaş"
calul anterior : ., ... oblig Yeparaţii speciale puoe la încercare orgoliul feminin. De-
inc:ât îmi prieş(c meseria specială (sic)" ; monstraţia este de o rigoare inatacabilă :
" ... silinţa sp 1 ~cirtlci u snbscnuuztului este, fL'meia de obicei vrea să fie frumoasă -
ca pri-n mnnc:ă cinstif,(i .~i. pnnctuală'' sau acest lucru uşurat de un pilr bine aran-
., ... Dela toţi. aceia, cari la propunerile de jat - aparatul original Wclla rezolvă
sns ar fi dorit.ori a lua e:r:emp~e, rog a eficient acest a~pect .al exi<;tenţei atât
hinez'oi a 1nă Lua la execuţia specialităţi(i) de zbuciumate a sexului slab. Cine ar pu·
de sus" 48• Dincolo de perceptibilele şi tea să reziste continuării ? "Cu mari jert-
amendabilele erori de cx,pl~iula.re putem fe băneşti am reuşit să cumpăt· dela fir-
distinge dorinţa de mentinere a onorabi- ma cu renume mondial .,WELLA" din Ger-
lităţii unei meserii apreciate in societatea mania cele mai mari (tip 1938) bigudine
.provincială a timpului, pentru buna ser- .pentru ondula-ţie permanentă ... Acest apa~
vire a unor clienţi a căror statut social t-at "\.Vella", fabricaţie _germană, nu poate
nu este, intuim asta, cu mult diferit de fi compara't cu un alt aparat "VELLA" (!)
acela al ofertantului. O interesantă com- fabricat în ţară" şi mai departe "Graţie
binaţie între sentiment şi "interes" găsim aparatu~ui "Wella" s-a obţinut premiul 1
in propunerea pălărierului Ştefan Dr6csa. la concursurile din Bucureşti, Paris, Leip-
Dând dovadă de sufi-cientă inventivitate zig şi Budapesta", iar pentru cei mai ~n
- e edificator rapelulla dimensiunile de- căpăţânaţi (a se citi economi) este formu-
loc irnpresionante ale localităţii pe durata lat remediul ,,Pentru ondulaţie permanen-
intervalului interbeli::: - autorul reclamei tă dăm în scris garanţie pentru 3 luni.
se adresează cu prioritate nostalgicilor Dela data de 24 Mai - 24 Iuniee 1938
(nimeni nu s-a gândit ce pondere au 1938 aranjăm o ~ună ieftină, pentm a Vă
aceştia în economia populaţională a unei convinge de exactitatea acestui anunt" \50.
localităţi !) : "Nu aruncaţi pălăriile uza- Prcsimţind neplăcerilc unei concurenţe
te" - după care urmează condiţionarea inedite şi neloiale, proprietarul salonului
financiară sine qua non pentru evoluţia Corso ne anunţă - la 19 februarie
oricărei societăţi - "căci pentru o mică 1939 - că : "Din 20 februa1ie angajat (!)
sumă le preface noui ŞTEFAN DROCSA din Bucureşti un coafor de dame cu di-
Atelier special de reparat pălării" 49. Res- plontă din Paris" ,;J. Vehkularea denumi-
tul textului devine superfluu - nici nu rilor de· ca-pitale europene (şi nu oricare,
ne permitem să adăugăm) este o garanţie
-18 Dacia, III. nr. 3/21 februarie 1928, p: 4.
~:J Ţinuturi sccuiz:ate, II, nr ..20/25 iulie 1937, .tJ Ibiclcm III nr. 44/29 mai 1938, p. 4.
p. 4. •-.
1
Ibidem: 1v,' nr. 60/19 februarie 1939, p. 4.
201
26 - ReYista Bistriţei
sigură de reuşită. De cine se teme Bartha astă dată toată şi tot sprijinul
munca lor
Geza ? (parafrazând o cunoscută piesă, întru reuşita candidaţilor
partidului Na-
devenită film, in anii '60). R~unsul ne ţional Liberal la alegerile ce vin şi vor
provine din acelaşi număr al ziarului lo- da cu toţi votul lor numai listei ce poar-
cal Ţinuturi secuizate : "Din 17 februa- tă semnul I. şi este cea dântăi pe bule·
rie Mimi W. Migitsch a părăsit uni- tinul de vot. Cu Dumnezeu înainte ... "~5.
tatea CORSO ,.unde am lucrat 8 ani ca La o primă lectură am fi tentaţi să atri-
conducătoare (!) (a) se·cţiei coafurei de buim acest text unui personaj caragelian,
dame"- o săptămână de practică la Bucu- dar suntem totuşi spre finele deceniului
l'eşti ia1· din 25 februarie 1939 in local, trei al secolului XX ! Oricum, politicienii
fosta prăvălie de piele Takâts salon de noştri de azi pot lua notiţe ... Prezentaţia
coafură de dame - aparat "WELLA" 52 • propagandei P.N.L. - aflate în acelaşi
O "dulce trădare" sporeşte cuantumul de număr de gazetă - are certe tangenţe cu
interes al perioadei şi ne permite răgazul textul biblic : " ... Acest partid, prin şeful
unui tur de orizont printre produsele său Ion I. Brătianu, a cârmuit pe vremuri
ofertate de localnici. de furtună corabia ţării, ducând·o cu bine
Din acest punct de vedere, finalmente, la ţărmul nădejdilor noastre împlinite :
bărbaţii sunt privilegiaţi ! Presa - de- Ţara ni-a mărit si neamul ni l-a întregit...
oarece se presupune că un .,cap de fa- Vorba lui c fa.ptă, şi fapta lui isvm· de
milie" trebuie să fie la curent cu noutăţi· dreptate este.-" 50 . Calităţilc• acestei alter-
le e;::JOcii din acest domeniu - se adresea- native electorale, căci : .,El este partidul
ză bărbaţilor. Ziarul local Dacia înse- faptelor, nu al vorbelor : al faptelor mari
rează in paginile sale o frazare ce amin- şi văzute, nu al vorbelor umflate şi de-
teşte de textul unei cuno::;cutc povestiri şarte".
a fraţilor Grimm : "Cine nu·i orb 1 Poa- Sărmancle femei nu au parte - în com-
te să vadă. : că cel mai bun ziar 1 E "DA- pensaţie - decât de un curs de artă cu-
CIA" din ţ.a:ră" :>:l. Pentru a-şi rezolva ope- linară prezentat, ironia soartei !, tot de
rativ problema "amenajării" aspectului către un reprezentant al sexului opus ...
exterior, bărbaţilor li se recomandă cu La un interval de 11 ani, G. I. Hellwig-
căldură lama de ras ntinune suedeză "fost şef bucătar la Legaţiunea engleză"5 7
MAT-MER 101 - excelentă "pentru o revine în trei rânduri pentru a aduce fe-
barbă sensibilă ·ca şi pentru · o bat·bă riCire în acest' sector al vieţii priva:te ro-
asp1·ă" 54. Bărbatul este şi factor de de- mâneşti din toate timpurile. Binecuvântat,
cizie în bunul mers al vieţii politice de în egală 'măsură, de către soţii· mulţumiti
stat, de aceea - in cadrul campaniei de noua ocupa·ţie a consoartelor ca şi de
electorale din vara anului 1927 - sec- vajnkele păZitoare· ale sacrului foc cas-
ţiunea locală a P .N .L. se insinuează, pe- nic, nobilul .. măestru de bucătărie, deco-
netrant, in conştiinţa viitorilor alegători rat cu medalie de aur, al consulatului re-
din localitate. Mesajul preşedintelui filia- ,!!al englez şi al Guvernatorului din Bu"
lei Ciuc a P.N.L. - Ştefan Bogdan dapesta" ss deschide - în anii 1927, 1931
- este exempalr pentru confirmarea şi 1938 - un curs scur-t de .,artă cuUna-
jocului de interese pe· care-1 antrena ră parisiană şi vieneză". Reclama din
acest moment de "vârf" al vieţii interne 1938 este cea mai "îndrăzneaţă", deoarece
de stat : " ... Ştiţi că nici un alt partid, nici maestrul nostru aduce ca .. martori" fa-
un alt reprezentant al Vos-tru, n-a făcut vorabili pentru probarea îndemânăTii sale
nimic şi nici n-a stat ca mine totdeauna pe : M. S. Re,gina Maria. A. S. R. Prin-
în sprijinul Dvoastră. Ştiţi cine sunt şi ce tesa Ileana, orindpesele Mavrocordat,
pot, aveţi dar şi de astă dată încredere în Ghica şi Cantacuzino. sotia fostului prim-
dragostea ce vă port şi în cuvântul meu. ministru I. G. Duca şi pe sora I. P. S. S.
Cred că toţi acei ce cu vrednicie m-a in·
conjurat (!) până acum vor pune şi de
55 Dacia, Il, nr. 22/28 iunie 1927, p. 2.
52 Ibidem. 56 Ibidem.
;;J Dacia. II. nr. 4/26 ianuarie 1927. p. 4.' 57 Ibidem. nr. 27f27 august 1927, p. 2.
54 Tinuturi sccuizate, III. nr. 25/1 ianuarie -:.s .TinutulsăcUesc, J, nr. 11-12/24 octombrie
1938,. p. 2. 1931,' p. 2.
202
Patriarhul Miron Cristea sa. Garanţia ofe- voarelor de "apă vie" de aici,· prezenta-
rită de simpla pomenire a respectivelor ţia se încheie astfel : " ... Deaceia, nu tre-
nume este mai presus de orice îndoială ... buie nimeni să scape ocazia, de a petrece
La capitolul produselor CP se adresea- o lună in această vară, la frumoasa sta-
ză - în egală măsură - bfu-baţilor şi ţiunc Tv.şnad, su.pranumite (!) şi perla
femeilor, un loc aparte îl ocupă iară.5i ROmâniei" w. Dlrijorii presei locale se ara-
în prospectele staţiunilor de recreere ale tă permcabili informaţiilor de acest gen
contactului cu gândurile şi învăţăturile .provenite di:n alte ţinuturi ale ţării şi, de-
"celullalt" - mai ales când au o recu- pă.5indu-şi condiţia ferrrutăţii rigide in
noscută acţiune "terapeutică" ce1·tificată apărarea valorilor locale, oferă o şaru:ă
de critica de specialitate - sunt reco- băilor de nămol Lacu-Sărat Brălila ·-
mandate oricui şi oricând. Cel puţin aşa publicând prosp&.--tul de sezon al acesto-
ne lasă să înţelegem semnatarului prezen- ra li::. Interesul pentru punerea in eviden-
tării ce poartă titlul "Cărţii alese pe sprân- ţă a renumitului potenţial turistic al zo-
ceană, pentru ţăranul român" 1 ~ 1 din care nei transparP şi dintr-o altă paginare a
vom cita următorul pasaj edificator : 1·eclamei staţiunii Tuşnad l.i4 dar, mai ales,
" ... Te-ai întrebat vreodată, cetitorule, de prin combinarea efectelor miraculoase ale
ce mare însemnătate este o carte bună a.pei minerale cu cele ale virtuţii1or recu-
în casa omului ? !ţi mai uiţi de necazud, pcl·atorii existente în cazul băilor Izvoa-
îţi mai iese din cap pârdalnica de cârciu- rele Ciuc (foste Jigodin) l.iS. Un perfect
mă, se adună ciorchine copila~ii şi ceilalţi substitut al amintitei ape minerale este
ai casei în jurul mesii, seara. sau Dumi- pus la dispoziţia publicului consumator
nicile, după amiezile, la podmol şi se por- ·amator de către atelierul de ape gazoase
neşte vorba cumpenită, a sfetnicului drag, Dcl.finu~ (extrem de incitante alăturări
ridicându-vă sufleteşte·'. Explicitatea se le formă-fond. denumire şi produs !) din
derulează pe aceleaşi coordonate etica- MiercUl·ea Ciuc t;(.i. Binomul învingător
sentimentale, fiind atent calibrată la di- "bun şi ieftin'' se constituie într-o posibi-
mensiunile intelectuale ale mediului că lă sinteză a revelanţelor perioadei inter-
ruia i se adresează, cu predilecţie. Sfăto belice, oferindu-ne şansa unui nesperat
şenia afişată maschează o inteligentă pro- "motto" concluziv al studiului nostru.
pagandă editorială. ~
Grija pentru om, pentru sc-n1enul 110- . Iată-ne· ajunşi pe ultima linie dreaptă
stru, răzbate din indemnurile conţinute . · - aceea a .formulărilor sintetice de final.
în prospectele staţiunilor de receere ale . · Intr-o lume concurenţială, ale cărei mo-
perioadei. In pdm-plan se situează, nor- dele europene sunt evidenţiate, .,societa-
mal dacă luăm în considerare proximita- tea" din Mlercurea·Ciuc încearcă să se
tea geografică, băile Tuşnad. Dacă simplul adapteze optând pentru soluţiile cele mai
anunţ înserat în paginile ziarului Ţtnu .adecvate potenţialului uman şi intelectual
tu1'i secuizate din 23 iunie 1937 are mai de care dispune pe durata anilor interbe-
mult o valoare constativă lil, adevărata
62 Tinuturi secuizate, III, nr. 4.2/10 mai
punere în evidenţă a calităţilor aces-
1938,' p. 4.
tei staţiuni o realizează textul din pri·· 63 ..... Staţiunea aceasta a Statului este cea mai
măvara anului următor : "lntr-o regiu- veche din vechiul Regat. Ea datează de aproape
ne de un Jiitoresc greu de redat prin grai 60 de ani şi a vindecat zeci de mii de suferinzi,
făcând adesea cure miraculoase punând para:-
sau scris, m mijlocul unor munţi acope·
litici pe picioare după 10-12 băi, vindecând
r,iţi de brazi frumoşi, al căror vârf se-nal- boale invechite, dând vigoare şi sănătate la se-
ţă falnic către cer, se află băile Tuşnad" rii numeroase de pacienţi, întremând copii
- debut ce are certe tangenţe cu fraza- scrofulo~i. slăbănogi, diformaţi, paralitici... Mai
rea specifică basmelor populare - şi după pe scurt, toate boalele şi predisJXJzi.ţiile morbide
N găsesc Ieacul aci. afară de boalele de inimă,
ce se enumeră avantajele şi calităţile iz- ele pliimâni. de rinichi ~i afară de epilepsia,
guta, ast111U!, enfizemul pulmonar ... ", în Dacia,
,;9 Ţinuturi 11ecuizate, III, nr. 39/10 aprilie IL nr. 16/4 mai 1927, p. 3. ·
1938. p. 4. tit Ţinuturi secuizate, II, nr. 20/25 iulie 1937,
60 Dacia, TI, nr. 26/14 august 1927, p. :J. p. 4.
61 Vizitaţi cea mai frumoasă staţiunc bal- C-1 Ibidem.
neo::Iimatică Băile Tuşnad-Ciuc, p. 8. 66 Ibidem, Il(, nr. 39(10 aprilie 1938, p. 2.
203
lici. Despăţământul Ciuc al Astrei ală- şi potenţialul zonei (aşa cum este cazul
turi de reuniunile muzi-cale şi de cele ca- componentei turistice a ofertei locale).
ritabile, formează ,,coloana vertebrală" a Pentru cititorul dispus să "citească" prin-
initiativei culturale locale. Prin modali- tre rândurile textelor de prezentaţie şi să
tăţi specifice de activizare, societăţile de "vadă" mai departe decât îi permite for-
profil îşi îndeplinesc cu prisosinţă meni- matul poligonal al jw·nalului şi propriile
rea pentru care au fost create. In plan limite ale formaţiei, decelarea sUiwlusulrui
teoretic, eforturile locale sunt înglobate de informaţie oferit de reclama unei so-
în paginile periodicelor - dintre promo- cietăţi îl poate ajuta în vederea unei mai
torii acestui travaliu detaşându-se, prin bune fixări a cadrului mental de evolu-
valoare şi constanţă, Adelina Paşnicu şi ţie al acesteia. Parcurgând cu mai multă
învăţătorul Gheorghe Afloarei. Chiar dacă atenţie acest "teritoriu", cititorul va fi
oraşul a fost "ocolit" de marile turnee sau infindt mai bine edificat asupra a ceea ce
de posibilele manifestări expoziţionale ale se consumă într-o societate la un moment
arti-ştilor plastici maghiari, putem :i.ntui o dat, cum şi de ce se insistă tocmai asu-
intensă mişcare culturală "subterană" lo- pra respectivelor produse şi servicii şi nu
cală, muzicală şi teatrală. Caracterul dile- asupra altora.
tant al iniţiativelor şi frecvenţa, care le-a 'Dacă studiul de faţă a reuşit să lumi-
.. cufundat" în albia tradiţiei perpetuate neze o pagină din existenţa temporală.
în oraş şi imprejurimi, acestora ne-a frus- culturală a local·ităt.ii Miercurea-Ciuc, să
tat - mai mult ca sigur - de o prezen- incite la dialog -şi la continuarea "aven-
tatic ,,cantitativă" mult mai generoasă.· turii" cunoaşterii - care este în fond
In domeniul reclamei - pe care am de- nobilul scop al cercetării istorice -. au-
taliat-o, atât cât ne-a stat în putinţă, pe torul se declară pe df'plin mulţumit. Dacă
diversele ei compartimente - se oh<;.ervă nu şi-a atins telul fixat işi asumă, în ta-
aceeaşi tendintă de însuşire a "lecţiei" talitate, efectele punitive ale eşecului. Şi
comportamentale de la surse infinit su- într-un caz şi in celălalt, ne luăm permi-
perioare. Dincolo de însumarea unor sim- siunea să îndemnăm pe viitorii cercetă-
ple notaţii ce conjugă, adesea într-o for- tori la aprofundarea domeniului în spe-
mă neela'borată, calitatea şi .preţul '- dis- 1·anţa obţinerii unor rezultate demne de
tingem existenta unor încercări meritorii orice "ucenic vrăjitor" ce se re5!Pectă ...
de· inovaţie· şi de adecvare ·la dimensiunile .
. eu:r..tOllE ET ·nJ!OOAME DANS .:MI'ERCUR:EA-Ctuc
- CONSIDERATIONS POUR L'ENTRE-DEUX-GUERRES-
-Resume-
Le compartiment Astra du Ciuc, a c:Ote des quelques formules d'inovation meritoires. No-
reunions du profil musicill - et charitable, tre etude suivit l'evolution des possibles salu.
constituent .,la ·colonne vertebrale" de !'iniţia- tions d'option en partant du simple annonce et
tive culturelle de l'endroit. Mame si la ville a finissant avec les plus serieux constructions du
ete ,.vitee" par les grandes tournees ou. bien potential de la province. Dans le secteur com-
par les possi.bles manifestations plastiques - mercial nous enregistrons la suprematie des
nous pouvons avoir l'institution de l)existence typograplies - leurs efforts etant doubles par
d'une forte activitee musicale et theâtrale a le corollaire pratique:. la ·zibrairic - et des
Miercurea.,.Ciuc: Le caractere dilettante de l'ac- magasins des chaussures. Les locals publiques
tions publiques se soumet aux necessites d'un ont leur place bien delimite dans. l'espace de
public assez peu .,dorlote" par l'offre a qu'il la cite, pendant que · l'offre des coiffeurs do.
peut accedee. Les efforts du domaine musicale mine le secteur des .petils artisans. Aussi in-
sant reuni autour des ansambles chorales "Doi- teresantes sont les considerations concernant
na Oltului", ASTRA et Societe orthodoxe. Il le circuit des produits individuales et des ser.
faut que nous rappelons aussi Ies demarches vices du sphere de la politique et du sejour
theorethiques relativement a l'art plastique de loisir.
roumaine qui ont ele renlisc par l'instituteur · · L' image d"ensamble qui rcsulte, finallment,
Gheorghe Afloarei. ·· aide ...,... nous d'esquisser le profil d'une Iilonde
Dans le domaine de la reclame ont peut ob- dinamique, en plaine concurrencc, dant les ma-
server unc tendence evidente d'assimilation des deles europenees sant evidente et aux rigueurs
connaissances superieures. Au-delâ de. totaliser desquelles "la societe" de Miercurea Ciuc essaye
Ies sirri.ples notations qui conjuguent, plus sou. de s'accommoder cn optant pour les solutions
vent la qualite et le prix des produits ou des les plus efficaces · qili tiennenţ coinpte du po.
services mis a Ia disposition des clients tentiel humaine et intellectual de h viile pen.
nous pouvons distinguer l'aparition timide de dant les annees d'entre-deux-guerres.
204
Bulevardul Regele Ferdinnnd kirily ut J\lercurea-Ciuc - Csik·Szereda
Mercurea-Ciuc Csikszereda Liceul - fogymnazium
Mercurea..Ciuc- Csikszereda Str. Britianu utca Mercurea-Ciuc - Csikszereda

Prefectura şi palatul financiar
Megyh3za es penzUgy palota
Odvozle Csikszeredarol - Foter Odvozle Csikszeredarol - Piacter
Mercurea.Ciuc - Csikszereda Str. Liceului Gimnazium-utca Odvozle Csikszeredarâl Apafy Mihaly.utca
ASPECTE PRIVIND SITUATIA· CULTELOR MINORITARE
DIN TRANSILVANIA IN.PERIOADA INTERBELICA
\'JRGII:. PANt\
- Făurirea statului national unitar român tişti, adventişti) sau de confesiuni nedecla-
prin unirea cu Vechiul regat u provin- rate, 45 7Sl 1. Tuturor statul maghiar le
ciilor rom2tneşti desprinse din Imperiul recunoscusl' personalitatea juridică de
Ţarist ~i Austro-Ungar ca urmare a prii- drept public ~i autonomia în conducerea
buşirii acestora în timpul şi la sfârşitul propriilor afaceri, cu rezerva unui drept
primului război mondial a adus în cadrul de control şi supraveghere. Aceste culte
României Mari o numeroas{t populaţie mi- îşi f:iceau deci intrarea în România între-
noribră, fapt ce a pus în faţă guvernu- git:'• cu tradiţii proprii, cu organizări pro-
lui român, pe Wngă celelalte dificultăţi prii, cu interese străine şi nu de puţine
inerente oricărei opere de unificare, şi o ori opuse vieţii naţionale din România,
problem;·• confesional{• cu totul delicat<!. şi în plus. cu o foarte vie conştiintă a
Dacă până în 1918, Hegatul României, dreptmilor lor. Problema confesională se
unde Biserica ortodoxu era singura bisp- agravase încă şi mai mult din cauza strân-
ric:J. naţionali'• (numi'trul neînsemnat de sei legiHuri cu cea politică, biserica din
r;atolici, protestanţi, izraeliţi şi musulmani Transilvania apărfmd adesea ca o simplă
neridicând nici o dificultate), nu cunos- faţadă care masca interese pur profane.
cuse în htoria sa nici o agitaţie religi- în acer,;te condiţii, problema confesională
oasă, dupi't Marca Unire situaţia se schim- devenea pentru Romimia o veritabili't pro-.
base radical din punct de vedere al vieţii blemă de stat, şi, pentru a fi evitate per-
confesionale. Statul român s-a găsit dintr-o turbaţii interioare, soluţionarea acesteia
dată în prezenţa unui număr de opt culte cerea autorităţilor româneşti o putere de
(fără a-l socoti şi pe cel ortodox) şi a unui înţelegere, o energie şi o prudenţă excep-
însemnat număr de asociaţii religioase care ţionale.
toate cereau cu insistentă să fie recunos- Rezolvarea acestei probleme a fost sen-
cute prin lege. ' sibil întârziată si datoriti'1 atitudinii os-
Prin puternica lor organizare şi prin tile a cultelor interesate vis-ă-vis de sta-
numi'1rul impozant de credinciosi cultele tul romfm. Doar cu titlul de exemplu do-
minoritare din Transilvania căpă·t;u o im- resc să amintesc faptul că după Marea
portanţă cu totul specială.
Unire, conducătorii bisericilor catolidi,
reformatii şi unitarian<"i din Transilvania,
Din punct de vedere religios, popu- toţi maghiari şi ataşaţi politicii guvernu-
laţia acestei provincii (inţelegând prin lui de la Budapesta, au promovat în di-
Transilvania toate teritoriile detasate din ocezele lor dt şi în străin;itate o intens<!
trupul Ungariei şi realipite Ro~fmiei), propagand::"1 împotriva actului politic care
dup[l reccnsiimc"tntul din 1930 se repar- tocmai se îndeplinise. Astfel cercurile re-
tiza după cum urmeazli : ortodocşi, ligioase din Anglia şi Scoţia au fost alar-
1 932 356 ; greco-catolici 947 351 . reformati mate de acuzaţiile veninoase exagerate
(cal vini), G96 320 ; evangheliei '(luterani), ale celor trei episcopi unguri din Tran-
274 415 ; unitarieni, 68 330 ; musulmani,
419 ; alte confesiuni (armeni ca<tolici, bap- 1 La Transylvanie, Pat·;", HHG, p. 121.
205
~il vania (Carol- Gustav Mailath - roma- în ele şi de a-şi exercita liber religia lor".
no-caLolic, Ferencz Joszef - unitarian ~i art. 9) 3 : în Con<>tituţia din Hl23 ("Liber-
Nar.;y Karolyi - calvin) privind intole- tatea conştiinţei este absolutit. Statul ga-
ranţa româneasc;l faţ<1 de aceste confe- ranteazi• tuturor cultelor o deopotrivă li-
siuni. Rcferindu-sc la aceste calomnii, bertate ~i protecţiune, întrucât exerciţiul
primul ministru român, Alexandru Vai- lor nu aduce atingere ordinii publice, bu-
da-Voievod, declara într-un interviu acor- nelor moravuri şi legilor de organizare a
do.t presei engleze C<1 nu este o naţiune statului". - art. 22) 't şi în Constituţia
m~1i tolerantă în ceea ce prive~te confesi- din 1938 ("RomEmii se bucură de liber-
unile religioase ca neamul romo:înesc, ară tatea conştiinţei, de libertatea muncii, de
t:md cum amintitele confesiuni maghiare libertatea învăţăm{mtului etc. in condi-
au refuzat subvenţiile statului român, ţiile stabilite prin lege". - art. 10) 5.
prcfcr<1nd S<-t primeascft ajutor fin:tnciar Implementarea noului statut politico-
chiar şi de la Bela Kun. "Statul român iuridic al cultelor minoritare în constiin-
nu poate tolera ca sub mantaua reli- ţ.:J populaţiei romrmeşti majoritară ş'i or-
gioas<l să se răspftndească sau să se pre- todoxă cât ~i în viaţa publică a Româ-
dice de pe amvon idei politice subversive niei nu a întc'impinat prea multe dificul-
f:k:înd propagandei pentru integritatea titţi deoarece în momentul realizării Uni-
Ungariei vechi" 2. Mai mult, prelaţii deja rii, vechiul Regat al României realizase
menţionaţi, adoptând o politică de rezis- deja reformele politice şi sociale cele mai
tenţă pasivă, au refuzat, la început, sii avansate pentru epoca respectivă. Prin-
presteze jurământul legal de a nu între- cipiul libert1Jţii de conştiinţă îşi găsise lo-
prinde nimic contra ordinei publice şi a cul în legile cu caracter constituţional în-
si(_(uranţei statului, acceptând acest lucru cepând încă din anul 1822, când, a fost
doar in aprilie 1921. ln faţa acestei ati- elaborat proiectul de constituţie al boie-
tudini, guvernul român ~i-a păstrat cal- rilor liberali care propunea, printre al-
mul şi, abţ.in<lndu-se sit ia măsuri contra tele, că "Exerciţiul tuturor cultelor va fi
instituţiilor ~i membrilor cultelor mino- liber". Acelaşi principiu se regăseşte ~i
ritare, le-a menţinut legislaţia anterioari'i in art. 46 al Convenţiei de la Paris din
~j le-a respectat vechile statute pâmi. în 1858 ("Moldovenii şi muntenii de orice rit
momentul când reglementarea generală a creştin se vor bucura .în mod egal de drep-
regimului acestor culte a devenit posibilă. turi politice ; exerciţiul acestor drepturi
Principiile fundamentale ale regimului va fi extins şi asupra celorlalte culte prin
politica-juridic al cultelor minoritare din dispoziţii legislative"), cclt şi în Consti-
H.om<:\nia, în perioada interbelică, au fost tuţia din 1866 ("Românii se bucură de
înscrise pe rând în Rezoluţia votată la libertatea conştiinţei, de libertatea înv<i-
1 Decembrie 1918 de cil'tre Marea Adu- ţ::imântului, de libertatea presei, de liber-
nare Naţională de la Alba-Iulia ("Egali- tatea întnmirilor". - art. 5).
tate juridicr1 ~i autonomie confesională In ceea ce prive~tC' ideile de care erau
complet[! pentru toate confesiunile de animaţi românii din TransHvania în mo-
stat", cap. II. paragraful 2), in Tratatul mentul Unirii, acestea nu erau C'U nimic
pentru ocrotirea minorităţilor semnat de mai prejos decât acelea din Vechil Regat
România la 9 decembrie 1919 ("Supuşii care fuseseră de mult timp codificate în
români aparţinând minorităţilor etnice de reguli de guvernare.
n:li~iune sau de limbă, se vor bucura de Această constatar<' rezultă atât din do-
acela~i tratament şi de aceleaşi garanţii cumentele programatice ale luptelor poli-
de drept şi de fapt ca ~i ceilalţi supuşi ro- tice purtate de români, singuri sau în
mâni. Vor avea mai ales drept egal de comun cu celelalte naţionalităţi, sub regi-
a înfiinţa, de a conduce şi de a controla, mul austro-ungar, cât mai ales din Rezo-
pe proprie cheltuială, instituţiuni de bi- lutia votată la 1 Decembrie 1918. Hotă
nefacere, religioase sau sociale, scoli si râild unirea rome:lnilor într-un singur stat,
alte stabilimente de educaţiune, c~ drep-
tul de a întrebuinţa în mod liber limba lor J N. Daşcovici, Principiul naţionalităţilor .5i
Societatea Naţiunilor, Bucureşti, 1922, p. 176.
~ V. V. Tilea, Acţiunea diplomatic1l a Româ- 4 Monitoml oficial, nr. 282 din 29 martie 1923.
ni~i. Sibiu. 1925, p. 50. ·' Tdem, nr. 4fl r!in 27 februarie 1938.
206
acest document politic hotărîttor pentru terului de Culte (art. 15). Statul dădea
noul stat romfm, a schiţat bazele unui dreptul cultelor să facft instrucţiunea re-
program de reorganizare democratică a în- ligioastt a elevilor de credinţa lor din şco
tregii ţări, pentru di Alba-Iulia expri- lile publice şi particulare, conform legilor
mase voinţa de unire a întregii naţiuni. privitoare la instrucţiunea publică, pre-
Chiar dacă acest program nu a fost adop· cum ~i dreptul de a săvârşi, prin preoţii
tat în întregime de viitoarele acte legis- lor, servicii religioase de orice naturii pen-
lative ale României întregi, el a reprezen_ tru credincioşii lor, în armată, în spi-
tat documentul de fond de la care s-a por- talele civile şi militare, în orfclinate,
nit în reorganizarea politică, juridică şi şcoli corecţionale şi penitenciare (art. 16).
administrativă a tării (i_ Această Rezolu- Cultele îşi puteau numi intregul personal
ţie constituie m<'trt~ria vie a spiritului sin- fărit nici o intervenţie a statului. Aproba-
cer progresist de care erau pătrunşi ro- rea regală era necesară doar pentru nu-
mânii din Transilvania. min:a 1efilor superiori ai cultelor : (mi-
Situaţia juridică a cultelor minoritare tropoliţi, episcopi, supraintendenţi (art.
din H.omilnia a fost reglementat.:i încă prin 17). Cheltuielile de întreţinere a cultului
trei legi cnre îşi propuneau să dea o so- ~i a instituţiilor religioase puteau fi aco-
luţie definitivă problemelor confesionale perite în miisura posibilului, prin mijloa-
ridicate de minoritari : Legea regimului cele proprii ale bisericilor (art. 27). Sta-
general al cultelor (1928), Concordatul cu tul acorda subvenţ.ii complementare, pro-
Sfântul Scaun (10 mai 1927) şi Acordul porţion::tle cu num<lrul c-redincioşilor, cu
privitor la interpretarea art. lX din Con- 8ituaţia materială şi cu necesităţile reale
cordatul de la 10 mai 1927 între Sft. Scaun (art. 29). Veniturile clerului cât şi salariile
şi Guvernul român, cunoscut sub numele funcţionarilor eclesiastici erau completate
de Acordul de la Roma. conform normelor generale şi în armoni-
Legea Regimului General al Cultelor zare cu salariile funcţionarilor publici (art.
votată la 22 aprilie 1928, ţinea cont cu 31). Pentru obţinerea unui ajutor de la
stricteţe de respectarea principiilor consti- stat în vederea întretinerii clerului pa-
tuţionale. Ea acorda tuturor cultelor în,.. rohiile şi comunităţii~ nou create t~ebu
treaga libertate şi perfecta egalitate de iau sa cuprindă (în afara excepţiilor bine
tratament şi conferea organiz;}ţiilor cul- motivate) cel puţin 400 de familii în co-
turale :.~le ~tcestora (parohii, comuniUtţi, munele urbane şi de 200 de familii co-
dccanatc, mrmăstiri, capitluri, episcopate, l11lmele rurale (art. :l2).
arhiepiscopate, mitropolii etc.) personali- Legea Cultelor recunoştea drept culte
tatea juridică de drept public (art. II). Cui- istorice următoarele : cultul ortodox, cul-
tele urmau siJ. se bucure de cea mai Iar~ tul rom:m greco-catolic, cultul catolic de
git auLonomiP, reglementându-şi propriile rit latin, rutf'an şi armean, cultul refor-
afaceri în conformitate cu statutele lor mat sau calvin, cultul evanghelic sau lu-
organice şi în condiţiile prevăzute de Le- te:an, cultul armean gregorian, cultul mo-
gea Cultelor. Administrarea patrimoniilor zaic cu diversele sale rituri si cultul mu-
şi fundaţiilor revenea organelor competen- sulman (art. 21) 7_ •
te ale acestora, sub supravegherea auto- Discursurile rostite în parlament la cea
rităţilor eclesiastice superioare (art. 12). dintâi lege a bisericilor minoritare din Ro-
Cultelc puteau să înfiinţeze, să adminis- mânia au reliefat faptul că raporturile
treze şi sCt controleze instituţii de cultură dintre minoritătile confesionale si marea
şi de binefacere (art. 14) .. Legea recunoş majoritate ortodoxă, care se confunda până
tea. apoi cultelor dreptul
.
de a înfiinţa ' ad- la Unire cu îns<işi statul român, se ce-
mmistra şi controla instituţii speciale pen- reau reglementate perfect legal. Intere-
tru pregătirea clerului, cu programe pro- sele tuturor p;trţilor pretindeau acest lu-
prii intocmite de autoritatea bisericească cru, dovada g<1sindu-<;e în declaraţiile prin-
competent~\ ~i aduse la cunoştinţa Minis- cipalilor factori ai cultelor minoritare,
consultaţi din vreme şi ascultaţi cu aten-
tiAngeb flanr.iu, Unificar.~a politica-juridică ţie şi bunăvoinţ;) până la votarea legii.
şi administ.rativă a României Mari reflectattl in
dezbaterile Institutului Social.nomân (1922 - 7 Biserica noustră şi cu/tele minoritare, Ducu.
1923), în Viitorul Social, 1989, nr. 2. reşti, f.a .. pp. 14-30.
207
Acest lucru a fost subliniat si de Elemer decît pentru parohiile care numărau 400
Gyarfas. care declara în nutncle tuturor de familii la oraşe şi 200 la sate (art. 12).
minoritarilor, cZt de la intrarea lor în via- Un patrimoniu sacru urma .,,-. fie consti-
ţa publică a Romiiniei au [.!i'tsit întotdea- tuit cu titlul de rent<·t de stat. pentru în-
una la Ministerul Cultelor, ascultare ~i treţinerea episcopilor, seminariilor de te-
bunăvoinţă pentru cererile lor ~i indeosebi ologie, a canonicilor şi a personalului pa-
la alcătuirea legii în discuţie s. rohiilor. Acest patrimoniu urma să fie ad-
Statul român, credincios tradiţiilor sale ministrat de c[ttre Consiliul episcopilor di-
profund creştine, lar~ tolerante şi spriji- ecezani în conformitate cu statutele pe
nitoare a oricărui cult, a ţinut s;'i asigure care le vor stabili ei înşişi şi care tre-
prin leQc depline libertăţi cultelor, să le buiau s<.i fie aprobate de Sfântul Scaun
protejeze si s.'i le ajute pentru a-şi putea şi de guvern. Acest patrimoniu sacru se
îndeplini misiunea lor divină între cet~t bucura la rându-i de personalitate juri-
tcnii minoritari ai ţ[trii. Legea aducea în dică (art. 13). Prin rentă de stat se înţe
discuţie problemp complexe şi delicate în legea rentele de proprietate acordate de
care se atingeau chestiuni sufleteşti pro- statul român în schimbul bunurilor ecle-
funde şi despărtiri imense şi de aceea a siastice expropriate prin Reforma agrară.
prilejuit ~i adevăr:ltf' pagini de antologie "Fondul catolic" şi "Fondul general de
oratoric<-1. - studii'; erau scutite de obligaţii fiscale
Situaţia cultului catolic, deja definitii faţ~1 de stat, trecând <>Ub administrarea
prin Legea Re;:;imului General al Cultelor, Consiliului episcopilor. (art. 13 a). Era vor-
a fost încă reglementată prin Concordatul ba de fondurile religionare ~i de Fondul
încheiat între România şi Sfântul Scaun, de studii care, sub regimul maghiar, erau
la 10 m::ti 1927. ratificat la 11 mai 1929 considerate drept fonduri publice, fiind
şi publicat in Monitorul Oficial nr. 126 administrate de către stat. Proprietăţile
din 12 iunie Hl29. Prevederile acestui act scolare ale institutiilor de educatie si de
legislativ priveau întregul cult catolic : binefacere urmau 'să fie adminis.trat~ de
ritul bizantin (Biserica greco-catolică ro- către autorităţile diecezane (art. 14). Drep-
mânească), ritul latin şi ritul armean. El turile de patronat, de orice fel, erau su-
asigura Bisericii catolice intreaga libertate primate (art. 15).
de acţiune (art. 1). Comunicarea directă Concordatul reglementa, de asemenea,
dintre episcopii, clerul şi credincioşii nu- situaţia Ordinelor şi Congregaţiilor reli-
mitului cult cu Sfântul Scaun şi invers, gioase (art. 17). El stabilea, de o manieră
în materie spiritual<""•, ~i eclesiastică era precisă. drepturile Bisericii catolice de a
pe de-a întregul liberă (art. 3). Episcopii acorda asistenţ[t religioasă credincioşilor
;weau deplina libertate in exercitarea func- săi în armat<'i şi în spitale, de a avea şi în-
ţiilor şi în guvernarea diocezelor. Ei îşi treţine pe proprie cheltuială şcoli pri-
puteau exercita toate drepturile şi se pu- r.nare, secundare ~i normale (art. 18-19).
teau bucura de toate prerogativele fixate In !?COiile secundare de stat elevii catolici
de minister în conformitate cu disciplina urmau să fie instruiţi în problemele de
bisericii catolice. Numai de ei depindeau învăţământ religios de către profesori ca-
ceilalţi membri ai clerului în ceea ce pri- tolici numiţi de comun acord de către epis-
veşte nominalizarea acestora si exercita- copi ~i Ministerul Instrucţiunii Publice,
rea misiunii lor sfinte. Ierarhia catolic;! urmând a fi plătiţi de către stat. In sco-
cuprindea un arhiepiscop mitropolitan şi lile primare de stat frecventate de o ma-
patru episcopi pentru ritul bizantin ; un joritate de elevi catolici, religia catolică
arhiepiscop mitropolitan şi patru episcopi urma să fie predat<! de către un preot de-
pentru ritul latin şi un şef spiritual, cu semnat de episcop sau de către un laic
rezidenţa la Gherla, pentru toţi armenii catolic. Programa învăţământului religios
catolici din România (art. 2). Numireu ar- pentru catolici era stabilită de către epis-
hiepiscopului mitropolitun şi a episcopilor copi şi comunicată ministerului. Textele
era rezervată Sfântului Scaun (art. 15). manualelor de religie catolică trebuiau
Episcopii aveau libertatea de a crea noi aprobate de cJtre episcop care avea, de
parohii, dar nu primeau ajutor de la stat asemenea, dreptul de a supraveghea în-
v[tţ{"tmântul religios în şcolile menţionate
~ ldem, 13i.
(art. 20).
208
Incheierea Concordatului cu Vaticanul trundă în cele mai intime părţi ale su-
a suscitat vii ~i interesante luări de po- fletului omenesc. Aceasta e misiunea sa
ziţii atât pe plan politic cât şi religios, şi deci în consecinţă aceasta e dreptul
dezbateri care au durat începând imediat său" 9.
duptt Unire până în anul 1932. Baza aces- De la sfârşitul primului război mondial
tor discuţii a constituit-o problema ne- până în anul 1927, încheiaseră asemenea
cesit[ttii încheierii unui asemenea intele- acorduri cu şeful Bisericii romana-catoli-
geri c'u şeful suprem al Bisericii catolice ce : Letonia (1922), Bavaria şi Polonia
cât şi interpretarea articolului IX din nu- (1925) şi Lituania (1927). Comentatorii ca-
mitul Concordat. tolici ai acestor Concordate, vorbind de
Utilitatea politică a unui asemenea acord condiţiile echitabile asigurate tuturor ritu-
cu Vaticanul se impunea cu evidenţă, rilor catolice cât şi de solicitudinea pon--
mai ales că se cuno~teau mijloacele prin tificală, comparau aceste măsuri ca o
care Sft. Scaun si Biserica romana-cato- "nouă protecţie a minorităţilor" In.
lică acţionau asupra naţiunilor şi guver- Dezbaterile având ca subiect articolul
nelor, instrumentele de care dispuneau şi IX din Concordat care menţiona că : "Sta-
metodele pe care le foloseau pentru in- tul recunoaşte Bisericii catolice repre-
formare, acţiune şi propagandă. Astfel ve- zentat<! prin legitimele ei autorităţi ie-
nea în mod natural ideea că naţiunile şi rarhice personalitatea juridică, conform
guvernele, de6tt s<i lase liberă Biserica dreptului comun al ţării. în consecinţă
catolică să intervină în viata si afacerile parohiile, protopopiatele, mânăstirile, sta·
lor, aveau tot interesul 'să 'trateze cu rostiile, abaţiile, episcopiile, mitropoliile
aceasta, definindu-i drepturile şi limitân- şi ce~elalte organizaţii canonice şi legal
du-i astfel acţiunea. Pap=t, c<1re înainte de constituite sunt persoane juridice, iar de-
evoluţia Bisericii greco-catolice era doar plina proprietate a bunurilor lor de orice
~.eful spiritual al unei minoritiiţi etnice şi natură ar fi, este garantată de către stat,
religioase de o relativ;) importanţă în Ro- conform Constituţiei Regatului, Bisericii
me:înia, după această evoluţie devenea con- catolice, reprezentată prin legitimile ei au-
ducătorul ierarhic al uneia din bisericile ţorităţi ierarhice", nu erau lipsite de fond.
româneşti cu "întâietate" recunoscut<i faţă Incepând cu anul 1870 de când Papa s-a
de celelalte culte. ; proclamat infailibil, Biserica romane-ca-
tolică s-a considerat nu numai puterea
Dificultatea în carP se gt1sea Statul ro-
spirituală universală dar chiar şi politică.
mân era destul de mare, deoarece acesta
se afla pentru prima dată, ca putere su- !n noul "Codex juris canonici" promulgat
verantl, în împrejurarea de a trata cu ma- m 1917, conform doctrinei Bisericii cato-
rea putere spirituală pe care o reprezintă lice, aceasta "este o adevărată societate
perfectă şi de drept divin, are personali-
Sft. Scaun. Interesele Bisericii ortodoxe,
dar mai presus de toate ale statului, ur- tatea sa juridică ; pe când celelalte per-
mau să fie atinse prin această convenţie. soane morale inferioare în biserică o au
Dacă Biserica ortodoxă, de spirit naţional,
de la însăşi biserica", conform canon ului
ale cărei relaţii cu Statul însemnau aju- 100 şi 1499 al numitului codice. Din acest
tor şi colaborare reciprocă, era în afară principiu se deduce, conform de altfel si
de orice bănuială de imperalism, Biserica Concordatului, o consecinţă deosebit d'e
periculoasă. Dacă o entitate ierarhică (de
romana-catolică, la care se unise ~i cea
exemplu o parohie.) ar fi încetat să mai
greco-catolică din România, era esenţial
existe complet, de drept şi de fapt, bu-
mente militantă şi imperialistă. Locul său nurile sale urmau să treacă la entitatea
fixat de o lege, oricarC' ar fi fost ea, era ierarhică superioară şi aşa mai departe
întotdeauna provizoriu deoarece ea dorea până la Scaunul papal. în consecinţă, dacă
să aibă tot atâţia credincioşi câţi mem-
bri cuprindea întreaga omenire". In lărgi 9 E. A. Poulopol, Observaţii privitoare la în-
me ca şi în profunzime - scria Georges cheierea untâ Concordat cu Sf. Scaun, in Arhi-
Goyau, unul din doctrinarii catolici cei va pentru .~tiinţă şi reformă socială, nr..3--l,
mai cunoscuţi - aspiraţiile bisericii sunt an, VII, 1928, p. 524.
10 R. Ruze, A propos des trois deTnierg Con-
imense. Ea vrea să se întindă până la li- cordats, în ReV1te ele Droit international, 1926,
mitele pământului cunoscute şi s5. pă- .nr. 3, p. 39.
întreaga Biserică catolică din România cipiile lui dogmatice şi juridica-canonice",
s-ar fi întâmplat să dispară, întreaga ei prin formularea sa respectii caracterul
avere, indiferent de originea acesteia ar universal al cultului catolic întemeiat pe
fi trecut, în ultimă analiză in proprieta- wincipiile lui dogmatice ~i juridico-cano-
tea Sfântului Scaun. Pentru a linişti opi- nice, dând posibilitatea de a se încheia cu
nia publică românească, în urma dezbate- Şeful lui suprem acorduri speciale care
rilor parlamentare care au avut loc cu oca- trebuiau aprobate de corpurile legiuitoare.
zia ratificării Concordatului s-a convenit Pentru o mai bună înţelegere a situ-
că, conform art. IX din acest acord, în aţiei amintesc că în urma fixării noilor
afar;l ele episcopiile, parohiile, protopopi- frontiere ale Regatului român existau în
atele, m<"măstirile etc. şi celelalte organi- ţară episcopi care exercitau jurisdicţie bi-
zaţii canonic şi legal constituite, Biserica sericeasc<=i şi în alte state. precum exis-
ce~tolic[l mondială, ca atare, să nu facă uz tau şi cet[1ţeni români care depindeau de
în România de personalitatea sa juridică, episcopi din străinătate. Astfel, Episcopia
aşa precum o prevedea "Codex juris ca- catolic<\ din Oradea avea credinciosi atât
nonici·' prin canoanele deja amintite. în România cât şi în Ungaria, iar c"ca din
Acmst<-1 hotărâre a fost adusă la cunos- Satu Mare avea credinciosi atât în Româ-
tinta Suveranului Pontif de către Minis- nia cât şi în Ungaria şi Cehoslovacia. Pe
terul Afacerilor Străine prin adresa cu nr. de alt<-1 parte, cei peste 100 000 de cato-
40 584 din 20 iulie 1928. î·n scrisoarea de lici de rit latin din Bucovina erau supuşi
răspuns a Papei cu nr. 5310 din 22 oc- jurisdicţiei arhiepiscopului de Lemberg.
tombrie 1928 se afirma că : "Acest articol Această situaţie devenise incompatibilă cu
este foarte limpede în termenii săi si în suveranitatea şi interesele superioare ale
substanţă. In consecinţă, dacă guvernul statului român. Teritoriul eparhiilor din
declară că în urma discuţiilor din Parla- România trebuia să se termine acolo unde
ment sau la orice altă ocaziune, că în vir- se terminau hotarele ţării, iar cetăţenii
tutea acestui articol Biserica catolică în români nu mal puteau fi supuşi jurisdic-
România, în afară de organizaţiunile enu- ţiei, nici chiar bisericeşti, a arhiereilor ce-
merate la art. IX nu va putea exercita tăţeni străini care î~i aveau reşedinţa în
personalitatea sa juridică privitoare la alte state.
posesiunea bunurilor Sfântul Scaun din Pentru ca dispoziţiile cuprinse în Le-
partea sa, declară că nu va ridica o'biec- gea Cultelor privitoare la arendarea die-
ţiuni" 11 • După noi clarificări de poziţii ce- cezelor catolice să devină o realitate, acest
rute de guvernul condus de Nicolae Ior- postulat nu se putea realiza în altă formă
ga, la 30 mai 1932 s-a incheiat între Gu- decât încheind un Concordat cu Vatica-
vernul României şi Sfântul Scaun Acor- nul. .,.Ori domnilor senatori, - rostea cu
dul privitor la interpretarea art.
Concordatul de la 10 mai 1927 între Sft.
I'x
din prilejul ratificării Concordatului, Aurel
Vlad ministrul Cultelor si Artelor - cred
Scaun şi Guvernul român" 12. că este un interes de stat şi în acelaşi
Concordatul cu Vaticanul rezolva defi- timp un interes naţional ca aronclarea die-
nitiv şi art. 6 din Legea Cultelor care cezelor să se facft aşa după cum este în-
enunţa categoric că juridisdicţia autorită scrisă în Concordat, aşn cum este înscrisă
ţilor religioase ale cultelor din ţară nu se în Legea Cultelor şi anume : d1 prin
putea întinde în afara teritoriului statu- această arondare sii se consfinţ.easc[l fron-
l~i. român, aşa cum nici autorităţile re- tierele actuale politice ale ţ.ării noastre.
llgwase ale cultelor din străinătate nu Vaticanul, aceasEi putere mondialii, re-
P.ute?u exercita vre-o jurisdicţie pe te- cunoaşte prin aceastii convenţiune actu-
ntonul statului român. ·Articolul 5 însă, alele frontiere. Prin isrălitura Concorda-
care spun~a .că : "nici un cult nu poate tului le consfinteste" 1:1
avea relaţnmr de dependentă cu vre-o au- Faţă de ned~eptăţil~ pe care le-a pri-
toritate sau organizaţie bisericească din cinuit celorlalte culte minoritare cât şi
stn1inătate afară de cele impuse de prin-
1
11 Statuşul ~ Discursurile mstite de Dl. Dr. Attrel Vlad,
catolic ardelean şi Acordul de la ministrul Cultelor si Artelor la Senat si ca.
J~oma, Cluj, 1933, p. 44. meră cu prilejul ratificării Concordatului ·în zi.
2
1 Monitorul ojicial, nr. 180 din 3 august 1932. lele de 25 şi 29 maiu, 1929, Orăştie, 1929, p. 6.
210
Bisericii Ortodoxe Române, beneficiile a- reformatii, 1 iugăr pentru 89 de suflete;
duse Statului român de această convent•~ luteranii-germani, 1 iugăt· pentru 325 de
politica-religioasă au fost de o minimă im- suflete : ortodocşii, 1 iugăr pentru 1777 de
portanţă. suflete.
în lipsa unui studiu temeinic al acestei Reforma agrară a expropriat acest do-
chestiuni, statul român a fost pus în si- menii, şi în mod paradoxal, Stat~l r?mân
tuaţia de a accepta unele condiţii care nu a plătit Bisericii catolice indemmzaţ1a de
numai că veneau în contradicţie cu regi- expropriere ca şi oricărui alt proprietar
mul de egală îndreptăţire a tuturor cul- efectiv pentru terenurile care erau pro-
telor religioase din România, dar îi ştir priul. său bun dobândit prin succesiune de
beau chiar dreptul de suveranitate. la Statul maghiar în situaţia politică de
Este cunoscut faptul că situaţia mate- după Unire. Mai mult încă, pe baza art.
rial[! a tuturor cultelor non ortodoxe era XIII din Concordatul din 1927, Statul ro-
cu mult superioară cultului ortodox ; pri- mân a constituit doar în folosul Bisericii
mele posedând terenuri de cultură ata- catolice romane un fond eclesiastic numit
~ate epscopiilor şi parohiilor, case paro- patrimonium sacrum" din renta terenu-
hiale şi alte imobile, fonduri de binefa- ~ilor cxpropriate, care în definitiv nu era
cere şi fundaţii diverse. In particuluar, altceva decât un cadou în valoare de a-
cultul catolic latin (maghiar) a fost sus- proape o sută milioane lei făcut cultului
ţinut şi dotat cu vaste domeni de către catolic.
Statul catolic maghiar. In aceeasi manieră statul si-a călcat în
Dupil o statistic<\ a Ministerului un- picioare p~opriile sale drept~u·i în cazul
gar al agriculturii din anul 1895 14 1 do- bunurilor patronate. In urma abolirii
meniile ccleziasticc din Ungaria (Transil- drepturilor şi îndatoririlor de patronaj
vania) acopereau o suprafaţă de 1 711 507 prin art. XV din amintitul Concordat,
lugăre, adică apro.1pe un milion de hec- toate- edificiile sacre, casele parohiale şi
tare : în jur de 600 000 din aceste iugăre alte bunuri asupra c{trora dreptul de pro-
erau pc teritoriul Transilvaniei. Biserica prietate fusese un drept de patronaj au
romana-catolică sin~ură avea, pe terito- fost cedate în posesiunea perpetu~t a cul-
riul judeţelor cu populaţie românească, tului catolic. Procedând astfel, Statul ro-
378 492 iugăre. Din aceste domenii Epis- mân a renunţat de buntt voie nu numai la
copia catolică din Oradea a primit 289 714 zeci de milioane lei, dar mai mult, la
iugăre, iar Episcopia greco-catolică tot toate drepturile pe care le deţinea ca pa-
din Oradea a primit 139 857 iugăre 15. Ro- tron ecleziastic suprem, favorizând astfel
mânii ortodocşi care, după statistica ofici- indirect planurile de catolicizare şi de ma-
al[t ma(!hiară din 1916 lG numărau în total ghiarizare pe care statul ungar le avu-
798 669_, suflete (în realitate în jur de sese în vedere constituind acest patronaj.
1 900 000) reprezentând 10% din populaţia In timp ce cultele catolice de rit btin
Statului maghiar, nu primiseră nici un şi grec erau atât de bogat înzestrate, Bi-
fel de dotaţie. în afara domeniilor amin- serica ortodoxă din Transilvania, nu po-
tite, fondurile catolice comune (Fondul re- seda în 1910, ca bunuri imobiliare ale
ligios şi Fondul de studii) dispuneau nu- episcopiilor şi parohiilor decât 1012 iu-
mai în Transilvania de 61 330 de iugăre 17, găre, donaţii din partea credincioşilor.
Dupc't aceeaşi statistică, catolicii latini Statul român a prevăzut, prin art. 25 al
dispuneau de 1 iugăr pentru 10 suflete; Legii de organizare a Bisericii Ortodoxe
greco-catolicii, 1 iugăr pentru 7 suflete; române (1925) un "fond general eclesi-
unitarienii, 1 iugăr pentru 78 de suflete; astic" având acelaşi obiect ca şi "patri-
moniul sacru" pentru cultul catolic, ast-
H Gh. Ciuhandru, Pnpism şi ortodorism (averi fel ca Biserica ortodoxă să-şi poată înde-
bisericesti) în Ardec1/, A1·ad, 1922, pp. 12-13. plini în bune condiţiuni misiunea sa ci-
Jo V. Nistor, Les cultes minoritaires et l'Eglise
ortodoxe roumaine dans le nouveau budget de vilizatoare si caritabilă. Dar din raţiuni
la Roumanie, în Revue de Transylvanie, t. II, economice bugetare nu i s-a acordat ni-
nr. 1, 1935, p. 11. mic. în schimbul bunurilor pur şi simplu
!li Jelentes es Sztatisztikai ev/.:ongyv, Buda.
confiscate fără despăgubire în urma secu-
pest, 1916, p. 10.
17 Ibidem, p. 23. larizării din anul 1864.
211
Un alt articol din Concordat care ve- sura necesităţilor constatate. Aceste aju-
nea în contradicţie cu legislaţia antcri- toare se acordau, de la caz la caz, persoa-
oad a fost art. XIX care prevedea că : nelor şi nu instituţiilor. Idealul era o bi-
"Toate ~coli le Ordinelor ~i Congregaţii serică independentă din punct de vedere
lor religioase sunt puse sub dependenţa material după modelul celor din S.U.A.,
episcopului local; în consecinţă ele se vor Franţa, Suedia etc. "Statul român va da
bucura de dreptul de a-şi fixa limba de sprijinul său material tuturor confesiuni-
predare", venind astfel în contradicţie cu lor din ţara aceasta - spunea Vasile Gol-
Legm a~upra învăţământului particular diş, ministrul Cultelor şi Artelor, în 16
din 19 decembrie 1925, art. 37 care spu- decembrie 1926. Nu pe baza drepturilor
nea cc:i : "Şcolile particulare condase de istorice care nu există ~i nici nu pot să
ordine cJ.lugăreşti şi congregaţil vor avea existe în concepţia modernă a civiliza-
ca limbă de predare limba română. Ca ţiunei universale care nu recunoaşte pri-
urmare, doar Şcoala civilă de fete din Si- vilegii care au să treacă în muzeul anti-
ghctul Marmaţiei şi parţial Liceul pia- chităţilor sociale, nici pe baza drepturilor
rist şi Liceul de fete "Notre Dame" din statornicite prin Tratatul de la Paris din
'Timişoara şi Liceul de fete din Satu Mare 9 decembrie 1919, care în art. 10 dispu-
introdusescră limba română în procesul nea ca minorităţile etnice, de limbă sau
de învăţăm[mt pe când în 45 de şcoli se- de religie S<"i li se afecteze prin bugetul
cundare se preda în limba maghiari'\. statului în măsunl echitabilă sumele cu-
Toleranţa de care a dat dovadă statul venite în scop de educaţie, de religiune
român faţă de cultele minoritare nu s-a sau de binefacere ... nici pe baza legilor
limitat doar la stabilirea unui cadru con- u?gureşti, austriace or ruseşti, ci pentru
stituţional-juridic corespunzător standar- ca s~fl~tul rom;1nesc este larg, primitor,
delor internaţionale ale vremii ci s-a con- afara dm cale de tolerant şi mai presus
cretizat şi printr-un ajutor material acorde toate iubitor de dreptate" 18.
dat bisericilor minoritare, fapt ce a fi'icut Reprezentanţii cultelor minoritare si ai
ca aceste>.:~ sl înregistreze progrese remar- Bisericii unite au rou~it să creeze lccr~nda
cabile în perioada dintre cele două răz conform C<lreia Biserica Ortodoxă, decla-
boaie mondiale. rată prin Constituţie drept biserică na-
Prin legile care reglementau raportu- ti?na~ă ~i d?n;inantă în România, ar fi pri-
rile dintre stat şi culte, statul rom[m a VIlegiata, ca m raport cu ea Biserica unită
prevăzut un ajutor material pentru ne· ş~ cu.ltele _minoritare ar fi fost nedreptă
voile acestora concretizat în completarea ţJte, Ignorandu-se astfel art. 10 din Trata_
salariilor persoanelor ecleziastice prin tul Minorităţilor.
subvenţii de la buget. Articolul 21 din k:;a cum am mai afirmat, S1atul rom;în,
Constituţia anului 1923 stabilea că : "Sta- nu a acordat până în 1921, nici un ajutor
tul pune la cerere, prin Miniserul Cul- material celor patru biserici maghiare din
telor, Ia dispoziţia Bisericii sumele ne- Transilvania datorită atitudinii dusmă
cesare pentru a completa, după norme noase pe care aceste biserici au manifes-
generale stabilite prin lege şi în armo- tat-o faţă de România întregită. Deşi, con-
nizare cu salariile funcţionarilor pu· form legilor în vigoare, în special dis-
blici, veniturile clerului şi plata funcţio poziţiilor din "Approbatae Re~ni Consti-
narilor eclezistici şi pentru a acoperi ~i tutiones", Pars I, Titulus I, Articulus IX,
alte lipsuri materiale, aceasta însă numai episcopii sau vicarii acestor patru confe-
după o prealabilă constatare a necesităţi siuni nu puteau funcţiona fără a fi con-
lor faţă de veniturile de care dispun păr firmaţi de Suveranul ţării, iar conform
ţile bisericeşti care reclamă ajutoare". dispoziţiilor din aceleaşi "Approbatae
Constitutiones", Pars II. Titulus II, Arti-
Acest text evidenţiază mai presus de
~ull_:ls !• episcopii. erau obligaţi s~i depună
orice îndoială cZ1 statul român nu îsi lua ]Ura~nantul omag1al Suveranului, care era
angajamentul de a contribui principal la considerat ,,summuc; patronus eclesialc",
întreţinerea Bisericilor, nici chiar a Bise-
ricii sale dominante, ci oferea la cerere 18 Discursul Domnului Vasile Goldiş, minis-
ajutor material spre a completa plata pre- trul Cultelor şi Artelor ro.>til în Senat în zi11a
oţilor şi funcţionarilor ecleziastici în mă- de 16 decembrie 1926, Arad, 192i, p. 25.
212
capii amintitelor biserici au refuzat, pana retroactiv, începând cu 3 iulie 1920, în
în martie 1921, recunoaşterea Statului ro- aceeaşi proporţie ca şi bisericilor româ-
mân şi depunerea jurământului, având neşti.
pentru luarea acestei atitudini deplina îm- înainte de o analiză, chiar şi sumară, a
puternicire a parohiilor şi diocezelor lor. bugetelor României din perioada interbe-
Revenind la sentimente mai paşnice, în lică, a capitolelor referitoare la ajutorul
martie şi în aprilie 1921, toţi episcopii financiar acordat cultelor religioase din
Uhguri au depus jurământul de fidelitate ţara noastră, cred că nu este lipsit de in-
faţă de Suveranul României. Imediat ne- teres prezentarea unui tablou privind per-
voile bisericilor au fost prinse în buge- sonalul diferitelor culte ce primeau sub-
tul Statului şi ajutorul li s-a achitat, chiar venţii de la stat, în anul 1935.
Consilieri Protopopi Pastori Secretari

Cultul Episcopi tcanonicil Arhiepisc. Preoţi
Ortodox 17 63 145 7804 3

Greco-catolic 5 34 75 1565 9
Romano.catolic 6 17 26 655 7
Refunnal 1 3 25 816
Unitarian 1 4 111
Evanghelic-lutcran 1 7 272
--·-···-------·-·--··---·-----------· -----
După situaţia personalului religios indicată mai sus, pentru fiecare episcopie
rcveneau:
pentru :
Ortodocşi-- 459 preo-~i-----9 protopopi 4 consil:---------764 00 c-red:·-· --
Greco.cat. 319 15 7 260 000
Romano.cat. 109 4 3 183 333
Reformaţi 816 25 660 6•JO
lfnitarieni 11 4 75 000
Luterani 272 7 . 300 000 "
---~----------- --~--
Situaţia credincioşilor administraţi din punct de vedere spiritual de către un

preot sau protopop din fiecare confesiune: la :
-Ortodocşi 1-preot p. 1665 cred. { protopop p. 86 6.55 cred.
Greco.cat. 830 " 17 466 "
Romano.cat. 1400 42 307 .,
Reformaţi (calv. 808 26 400 .,
Unitarieni 676 " 18 750 .,
Luterani (evengh.) 1103 ., 42 587 "
Din datele prezentate rezultă cu pre- Dacă facem o comparaţie intre situaţia
cizie inegalitatea dintre organizarea Bi- Bisericii Ortodoxe şi cea a celorlalte culte
sericii Ortodoxe si cea a celorlalte biserici pe ansamblul ţării în ceea ce priveşte or-
minoritare. Un 'episcop minoritar putea ganizarea şi personalul cultului, vom con-
mai uşor păstori o dioceză de 260 000 de stata inegalităţi frapante în favoarea cul-
suflete decât un episcop ortodox cu telor non ortodoxe. Dacă luăm ca bază
764 000 de suflete, mai ales că primul de calcul situaţia personalului din Bise-
avea un adevi'irat stat major format din rica romana-catolică, Biserica ortodoxă ar
6 până la 10 consilieri şi 15 protopopi pen- fi trebuit să aibă : 72 episcopi, 204 con-
tru 120-200 preoţi, în timp ce al doilea silieri, 312 protopopi, 7860 preoţi ; faţă
nu dispunea decât de 3 consilieri ~i 5 de cultul reformat : 20 episcopi, 500 pro-
protopopi pentru 459 preoţi. ____
topopi ~i 16 320 preoţi ; faţă de cultul uni-
.....;....
. 19 V. Nistor, op. cit., p. 18.
.2.13
tarian: 174 episcopi, 656 protopopi 13 914 Hunedoara 20. Aceste minuscule parohii
preoţi ; faţă de evanghelicii luterani : 42 ale celor trei culte din Transilvania, în
episcopi, 297 protopopi, 11 560 preoţi. special acelea ale cultului catolic s-au
In ceea ce prive~te consilierii referen- dovedit a fi în realitate tot atâtea infil-
dari care îi asistau pe episcopi, constituind traţii al căror scop a fost prozelitismul ;
altfel zis statul major al organizaţiilor re- ele au fost create prin grija şi protecţia
li~ioase, Biserica ortodoxă se găsea mult statului catolic maghiar în sânul regiuni-
în urma altor culte. în timp ce 18 epis- lor cele mai ortodoxe.
copii ortodoxe aveau fiecare câte 3 con- Dacă examinăm situaţia bugetară a di-
silieri (excepţie făcând cele din Bucureşti, feritelor culte începând cu anul 1922, vom
Cluj şi Sibiu), deci în total 63, cele 5 putea constata faptul că cultele non or-
episcopii greco-catolice aveau 34 de ca- todoxe s-au bucurat de sprijinul st~tului
nonici, din care 6 pentru fiecare din dio- român într-o măsură necunoscută sub re-
cezele de Cluj, Lugoj, Oradea şi Maramu- gimul maghiar.
reş şi 10 pentru Mitropolia din Blaj ; ro- Legile maghiare privind salarizarea cle-
mana-catolicii aveau 17 canonici pentru rului (Legea 14/1898 şi Legea 13/1909)
dioceza din Alba-Iulia, 6 pentru cea de prevedeau obligaţia statului de a comple-
Timisoara şi 4 pentru cea de Bucureşti. ta veniturile preoţilor cu pregătire supe-
Acee~~i disproporţic exista în ceea ce rioară p<lnă la sumă de 1600 de coroane,
priveşte numărul protopopilor, coloana iar pentru cei cu pregătire inferioară până
vertebrală a tuturor organizaţiilor eclesi- la 800 de coroane pe an. Această comple-
astice. Această disproporţie se datora fap- tare se acorda doar preoţilor care cunoş-
tului că numeroasele dispoziţiuni legale teau limba m::~ghiarc1 (art. 3 din Legea 13/
n-au fost impuse cu rigurozitate decât 1909). Această subvenţie putea fi suspen-
cultului ortodox nu şi celorlalte. Astfel, dată dacă preotul în cauza dovedea o
o dispoziţie a art. 59 din Legea organizării
atitudine antipatriotică (art. 22 din Le-
Bisericii ortodoxe si ordinul cu nr. 46 170 gea Apponyi). Cum legea considera ca
al Ministerului Cuitelor din 30 octombrie
antipatriotică orice contestare a caracte-
1926 stabileau că : "minimum de parohii
necesare pentru un protopopiat subvenţi rului naţional maghiar al · Translivaniei
onat de stat trebuie să fie de 25 sau,- nu- precum şi orice rezistenţă opusă operei de
mai în cazuri. excepţionale, de 20 de pa.: -- --maghiarizare~ ·· mulţi preoţi români orto-
rohii". Ori, această dispo~iţie a fost apli- docşi .şi uQiţi au fost privaţi de completa-
cată riumai Bisericii ortodoxe nu şi celor- · .. ·rea sa1ariului pe calea subvenţiilor de la
lalte culte. Astfel că la greco-catolici s-au stat. Salariul preoţilor · de rit latin era
înregistrat o mulţime de protopopiate care _·completat până la suma de 800 sau 1600
nu aveau numărul regulamentar de pa- de .coroane dar cu condiţia ca Fondul re-
rohii, unele dintre ele neavând decât 5 ligionar catolic să contribuie anu(ll cu su-
până la 8 parohii cu aproape 1200 de suma de 1 200 000 de coroane, iar.. marii be-
flete (cazul de la Hălmagiu), în timp ce
nificiari eclesiastici (episcopiile, cctpitlurile
cele mai slabe protopopiate ortodoxe aveau
şi abaţiile) foarte dotate de către stat cu
cel puţin 20 de parohii cu mai mult de
10 000 de suflete fiecare ; în Vechiul ·regat suma de 700 000 coroane.
existau protopopiate ·care aveau intre 100 . Statul. rom<în n-a introdus niciodată
si 300 de mii de credinciosi. Statul româ:ri asemen~a -restricţii faţă de slujitorii cul-
a subvenţionat chiar un ~are număr de telor. Abandonând practic principiul
preoţi catolici şi reformaţi ale căror pa- "completării", el a asigurat întregului
rohii nu aveau decât câţiva credincio~i. cler, fie chiar minoritar, fări'l a tine se::~
Astfel a fost întreţinut un paroh reforma,. în..cazul preoţilor catolici, d(' bogăţii
mat maghiar pentru un număr de 34, 83 le c.;u care statul maghiar le dotaseri't bise-
~i 72 de credincioşi în localităţile Vupar, ricile. ·
Ighiu şi Heretea din judeţul Alba şi. peiJ."'
tru 37, 88, 100 de credincioşi în lc;>cal.i~
tăţile Brad, Pesteana . şi Ilia din judeţul 2u r,a Transylvanie, Paris, 1946, p. 130.
214
Bugetul cultelor pe anul 1922-1923 21 Bu9etul cuUelol' pe anul 1924-1925 23
Biserica ortodoxă din Vechiul regat Biserica ortodoxă 2"!4~591999 lei

74 079 511 lei Biserica greco-catolică 36 052 464 lei
Biserica ortodoxă din Transilvania Cultele minoritare 45 889 744 lei
29 467 600 lei
Total 103 547111 lei Total 296 534 207 lei
Cultele minoritare din Transilvania

42 205 652 lei în comparaţie cu subvenţia ortodoxă,
Cultele minoritare din Bucovina cultele minoritare au primit cu 27,3 mi-
1 217 452 lei lioane mai mult.
Cultul mahomedan din Dobrogea
972 084 lei
Bugetul cultelor pe anul 1925-1926 ~"
Total 47 395 168 lei
Biserica ortodoxă 301 500 000 lei
O scurtă analiză a acestor cifre scoate Biserica greco-catolică 51 916 856 lei
în evidenţă tocmai injusteţea făcută Bise- Cultele minoritare 50 653 675 lei
ricii ortodoxe în favoarea cultelor non or _
todoxc. Dacă acestea trebuiau să primească Total 404 070 531 lei
doar un sfert din subventiile ortodocsilor
(conform numărului de ~redincioşi), deci
26 de milioane lei, ei au primit cu 21 de În comparaţie cu cultele non ortodoxe,
milioane mai mult. Biserica ortodoxă ar fi trebuit să primeas-
că de patru ori mai mult dec<"tt acestea,
deci 405 milioane lei ; ea a suferit deci
Bugetul cultelor pe anul 1923-1924 22 o pierdere de 104 milioane lei. Şi mai
mult, cultele minoritate au primit cu 26
Biserica ortodoxă 131 935 228 lei milioane lei mai mult decât ar fi avut
BiseriCa greco-catolie<''i 22 087 707 lei dreptul. _
Biserica romana-catolică 8 581 535 lei In bugetul acestui an existau mul1.iple
Alte culte 20 122 992 lei cazuri de injustiţie. Din ele nu vom aminti
decât două:
Total 182 727 462. lei 1. Pentru preoţii care urmau să iasă
la pensie, pentru văduvele şi orfanii pre-
Cultele non ortodoxe au primit împre- oţilor ortodocşi din Transilvania era în-
ună 50 792 234 lei faţă de 34 milioane lei, scrisă (art. 75) o subvenţie de 600 000 lei,
deci cu 16.,8 milioane lei mai mult. în timp ce articolul corespunzător pen."
î•n acelaşi an, repartizarea sporutilor tru greco-catolici prevedea 735 200 lei, în
prevăzute prin "curba" Lalesctl pentru di- acest -caz ortodocşii ar fi trebuit să pri-
ocezele ortodoxe, în special pentru con- mească mai mult de 1 milion lei.
silieri, a dat prilejul unor noi injustiţii. 2. începând cu luna ianuarîe 1925, Mi-
Aceste sporuri le-au fost acordate înce- nisterul Cultelor a suspendat îndemniza-
pând cu 1 aprilie 1923, cu o sumă de 225 ţia pentru locuinţe întregului personal ec-
lei lunar, în timp ce canonicii greco-ca- lesiastic din episcopiile ortodoxe din
tolici au primit o mărire de 595 lei lunar Transilvania. Această măsură nu a fost
până la sfârşitul anului 1923. Ortodoc~ilor aplicată şi personalului din episcopiile
li s-a promis că diferenţa le va fi achi- greco-catolice cu toate că acesta trăia în
tată ulterior, lucru ce nu s-a mai întâm- aceleaşi condiţii, fiind i'n mare parte ~i
pl<~t. Astfel că salariul anual al unui con- celibatar, în ti_mp ce ortodocşii erau a-
silier ortodox a fost amputat cu suma proape toţi căsătoriţi.
de 4725 lei.
---·--~
21 Ibidem, p. 31. 2;~ Ibidem, p. 32.

~z Ibidem. 71 Ibidem,
215
Bugetul cultelor pe anul 1926-1927 25 In acel an Biserica ortodoxă primea
cu 465,5 milioane lei mai puţin, în ra-
Biserica ortodoxă 326 964 177 lei 'port cu celelalte culte.
Biserica greco-catolică 50 161 579 lei
Cultele minoritare 62 638 240 lei Bugetul cultelor pe anul 1930-1931 29
Total 439 763 996 lei Biserica ortodoxă 742 128 101 lei
Şi în acel an, în raport cu cultele mi- Cultele minoritare 163 740 169 lei
noritare, Biserica ortodoxă ar fi trebuit să
primească 450,8 milioane lei. Total 1 053 300 285 lei
Revenea în medie, fie61rei persoane

Bugetul cultelor pe anul 1927-1928 2G din fiecare eul t :
Biserica ortodoxă 504 339 903 lei Bisericii ortodoxe

Biserica greco-catolică 84 504 333 lei 37 200 lei persoană/an
Cultele minoritare 111 786 663 lei ·Bisericii greco-catolice
68 600 lei/persoană an
Total 700 628 899 lei Bisericii romana-catolice
78 700lei 'persoană/an
In raport cu cultele non ortodoxe Bi- Bisericii reformată
serica ortodoxă ar fi trebuit să prim~ască 74 900 lei :persoană; an
de 4 ori mai mult, adică cu 280 milioane Bisericii unitariană
în plus. 70 600 lei,'persoană-'an
Bisericii evanghelică
67 600 lei/persoană/an
Bugetul cultelor pe anul 1928-1929 27
Cultele non ortodoxe primeau 126 mi-
Biserica ortodoxă 698 363 037 lei lioane în plus, iar Biserica ortodoxă 502
Biserica greco-catollcă 116 306 519 lei milioane lei în minus faţă de partea sa
Cultele minoritare 163 209 361 lei proporţională, în raport cu celelalte culte.
La această situaţie s-au mai adăugat şi
Total 977 878 917 lei alte favoruri făcute de către Statul ro-
mân cultelor minoritare care au accen-
In comparaţie cu anul 1925, subvenţia tuat şi mai mult disproporţia dintre tra-
Bisericii ortodoxe prezenta o creştere cu tamente!€! aplicate cultelor din România.
130oÎo, cea a Bisericii greco-catolice _cu Unul dintre aceste favoruri consta în fap-
132%, a cultelor minoritare cu 2050/o. tul că pentru crearea şi organizarea unei
Cultele non ortodoxe ar fi trebuit să pri- parohii greco-catolice statul asigura 20 640
mească 1/4 din subvenţia ortodocşilor, deci Iei, iar pentru o nouă parohie ortodoxă
175 milioane lei; şi de data aceasta ele numai 12 500 lei.
au primit cu 104,5 milioane lei mai mult.
Bugetul cultelOr pe anul 1931-1932 30
Bugetul_ cultelor pc anul 1929-1930 28
Biserica ortodoxă 592 917 671 lei
Biserica ortodoxă (şiseminariile) Biserica greco-catolică 102 362 769 lei
722 527 524 lei Cultele minoritate 153 646 288 lei
Cultelc minoritare 173 480 713 lei Total 848 926 721 lei
-------------
Total 1 030 005 902 lei
Până în anul mai sus amintit bugetul
~:;Ibidem, p. 33. cultelor a mers în creştere în fiecare exer-
26 lbidem.
27 Ibidem. 29 Ibidem, p. 34.
28 Ibidem, ;;o Ibidem, p. 35.
216
ciţiu. Incepând cu anul 1931, ca urmare Pentru anul 1931 se poate calcula că
a crizei economice şi a dificultăţilor fin<\n:.. ~tatula acordat fiecărui preot, după con.;.
dare, Statul român a început să reducă fesiune:
sumele afectate cultelor, cum de altfel la Uriui preot :
cea mai marte parte a capitolelor buge- ortodox ::11 841 lei/an
tare, de aceea bugetul acestui an a fost romano-calolic 57 742 lei/an
numit "buget de sacrificiu". Statul a ce- greco-catolic 55 l.l62 lei/an
rut tuturor cultelor o "curbi"i" de reduceri reformat 50 079 lei/an
de 150/u a cheltuielilor d(~ personal faţ_i evanghelic 52 478 lei/an
de suma alocată în anul 1930. Biserica unitar lan 59 128 lei/an
ortodoxă a răspuns că, dacă toate cultele
vor fi plasate pe picior de egalitate în Bugetul cultelor pe anul 1932-1933 32
ceea ce priveşte subvenţiile de la stat, ea
va consimţie de bun[t voie la acest sacri- Biserica ortodoxă 402 949 557 lei
ficiu. într-o măsură egal[t cu celelalte Biserica !!reco-catolicii 42771196 lei
culte. ~i cu celelalte instituţii publice ale Cultele minoritare 83 197 135 lei
statului. Chiar dacă cultele minoritare nu
au acceptat reducerea, logic ~i legitim era Total 528 917 888 lei
ca statul să facă abstracţie şi să aplice
tuturor. in mod egal, m[tsura dictată de
aceste circumstant<:> ; ;1ccst lucru nu s-a Bisericile minoritare primeau deci, in
fiicut din motive CE' nu s-au cunoscut raport cu Biserica ortodoxă, cu 25 mili-
niciodată. oane lei mai mult. în timp ce Biserica or-
în centreiP diecpzanc ale Bisericii orto- todoxă suport" reduceri de personal, ar-
doxe au fost '>uprimate - fănl. o con<;ul- hicpiscopia romana-catolică din Bucure~ti
tarc prealabil<! - 330 de posturi, dintre ~i-a inscris în buget încă 5 posturi de ca-
care toate' posturile d<' secretari, inspec- nonici pentru suma de 975 000 lei şi pen-
tori, misioi1ari ~i consilieri diecezani. în tru un personal de numai 21 preoţi. Cul-
total 1140 de persoane au fost radiatc de tul catolic de rit armean îsi înscria în bu-
la buget. Pe ansamblul cultelor non orto- get un post de adminis'trator apostolic
doxe au fost suprimate doar 25 de posturi. !Jentru suma de 161 160 lei, post care nu
Cea mai dureroasă reducere au supor- figura in bugetul anului 1931. Acest cult
tat-o protopii ortodocşi, care erau în nu- nu număra mai mult de 3 000 de credin-
măr de 230 în anul '1930, din care 83 nu-' cioşi, cea mai mare parte grupaţi in mi-
mai în Transilvania. După reducere au cul oraş Gherla. Aceâstă inscriere în bu-
mai rămas doar 75, dintre care 28 în Tran- get s-a făcut în contradicţie cu dispozi-
silvania, in timp ce cultele minoritare ţiile legii cu nr. 2812 din 31 august 1931
nu au pierdut nici un post. prin care acest episcopat era recunoscut
Prin Legea cu nr. 1256 31 a fost su- de către stat, dar cu precizarea că • Statul
primată reducerea proiectată de 15-23%, nu se obligă la nici o subvenţie••. '
astfel că în plus de sumele amintite, Bi-
serica ortodoxă a mai primit un supli- Bugetul cultelor pe anul 1933-1934 33
ment de 12%, Biserica greco-catolică de
210fo şi cultele minoritare de 230fo. După Biserica ortodoxă 369 861 532 Iei
aplicarea acestor măriri, Biserica ortodoxă Biserica greco-catolică 63 492 042 lei
primea cu 115 milioane lei mai puţin de- Cult.ele minoritare 72 424 583 lei~
cât în 1930, Biserica greco-catolică cu 2
milioane mai puţin, iar cultele minoritare Total 505 778 157 lei
cu 2 milioane în plus, ultimele două nu
numai că nu au suferit nici o reducere !n comparaţie cu anul 1932, ~i dacă adă
de personal dar au primit chiar sporuri. ugăm la bugetul anului în cauză ~i chel-
Doar "biserica ·naţională şi dominantă" tuielile materiale, au primit mai puţin :
şi-a v5.zut reduse atât personalul cât şi
subvenţiile de stat.
:il V. Nistor, op. cit., p. 37.
JJ Monitorul oficial, nr. 83/1931. ;;.; Ibidem, p. 38.
217
~o - Revis:a Bistrjţei
Bi~erica ortodoxă cu43 880 658 lei faţă de cea avută sub regimul maghiar.
Biserica romano.:-catolică. cu 6 657 299 lei Cel mai important dintre cultele minori--
Biserica evanghelică cu 2 596 461 lei tare din Transilvania, prin numărul cre-
Biserica reformată (calv.) cu 2 680 347 lei dincioşilor, săi şi-a rezolvat în această pe-
Cultul mozaic cu 1 036 250 lei rioadă probleme rămase fără solutionare
Cultul musulman cu 103 749 lei sub administraţia maqhiară : cea ·a Pa-
tronatului suprem şi cea autonomiei.
Din contră, au primit mai mult : Patronatul suprem era un ansamblu de
drepturi suverane pe care regii maghiari
Biserica greco-catolică cu 19 750 586 lei I-au exercitat în afacerile Bisericii cato-
Biserica unitariană cu 1 325 740 lei lice. Î'n virtutea ace<;tui Patronat, regele
era acel care conferea toate demnitătile
ln acel an au fost radiate 2504 posturi eclesiastice superioare; el numea mitropo-
de cântăreţi ortodocşi pentru sumil de 44 liţii, episcopii, abaţ.ii etc., Papa neavând
milioane lei pentru a se putea acorda un
supliment Bisericii greco-catolice şi celei decât dreptul de confirmare. Regele ma-
unitariene care, şi una şi alta dispuneau ghiar conserva, administra, utiliza bunu-
de resurse materiale considerabile. rile fundaţiilor de binefacere şi putea pune
Dat fiind caracterul restrâns al acestei sub sechestru venit urile beneficiarilor
lucrări mă opresc aici cu prezentarea exer- care neglijau bisericile cât şi bC'ncficiile
încredinţate acestora. Veniturile oficiilor
ciţiilor bugetare considerând că cele ana-
lizate P<1nă acum aduc suficiente dovezi vacante ii rcveneau de drept, ca şi succe-
pent:u a concluziona că nu s-a pus nici· siunea asupra averilor prclaţilor.
odata. problema părtinirii Bisericii orto- în ceea ce prive~te autonomia catolică,
doxe în dauna celorlalte culte minoritare Legea 20 din 1848 decretct în principiu
ci din contră, Riserica ortodoxă a fost egala îndreptăţire pentru toat2 cultele
?bie_c!~l u_no~ frdpante inegalităţi şi in- creştine, Biserica catolicu încet:lnd, de
]Ushţn atat 111 ceea ce priveşte Of'Jani- jure, de a mai fi biserică naţional5 in
z~;ea e~les~as~ică cât şi (în parte) a s~bsi Ungaria. Ea rămânea dominantă doar prin
dulor dtstnbmte cie către stat. Cultele mi- marea sa influenţă şi mai ales prin do·
no~it.are. non ortodox_e s-au aflat privi- tarea materiah'i. Toate cultele diri Unga-
h:glate mtr-.UJl stat. ortodox cum a fost ria şi-au ·obţinut, mai devreme sau ·mai
~l ~~te Stat)Jl: ro_n?-ân: Şi acest lucru pe târzii,I, autonpmia, creându.:.~,;i or_gari.îza:ţii
banu contr_!~uabtlUor Pare erau în -cea indefl'?ndente. cu o "largă participare: a· lai..:
~~ mare par"te ortodocşi obligaţi• să· sus- cilor...având ca: scop prinCipal ·libera ad:...
ţma orgamzaţii religioase mult. mai am- iliinistrare a . propriilor interese.· Acoio
ple decât Biserica ortodoxă fără ca ni- l,ll1de celelalte reu~iserădeci; catolicii au
meni ~ă-i oblige din punct d~ vedere ma;. eşuat. în ciuda tl.!ţuror. eforturilor -pe care
r~~·'. Om .examenul sumar al oricărui exer _ le-a d~pus Biserica· romano-catolică din
c1ţm bugetar ?rice om de bună credinţă Ung ani~ ea nu a rel1şit ~~ _înv_iţ1gă :opozk:
poate vedea ca Statul român nu a acor- ţia statului maghiar în ce·e~ -~e priveşte
dat _9. ~f!ală protecţie tuturor cultelor, că patronatul suprem al regeh,1i._· :!?rin Con-
a. favonzat culte le non ortodoxe, în ·spe- coidatul din 1927, cultu~ _catolic din Tran:-
CI,al J?e. _cele de rit catolic, în· detrimentul silvania a reuşit, în sfâr$it să rezolve şi
b1sencn ortodoxe naţionale în România această problemă. Odată cu suprimeţrea Pa·
_ Datorită regimului de libertate garantat tronatului suprem, toate drepturile esen-
de statul român şi a ajutorului material ţiale cuprinse în acesta au fost suprimate.
acord~it :cu largheţe, bisericile minori tare Suveranul Pontif numea acum . episcopii,
din Transilvania au realizat pe parcursul iar aceştia f).Umeau . canonicii . şi . abu.ţii.
~clar 2q de an:i progrese remaţ"cabile 31. Restricţiile privind bunurile eclcsiasticc
. -Cultu-! catolic din Tr-ansihran1a· ·;;i~a des~ au fost îndepărtate, acest"ea fiind, lăsate la
făşurat activitatea la. adăpastui Legii eul~ libera: dispoziţie a bisedci( c~re le admi-
telor şi a Concordatului care i-au asigurat nistra· ea. ~n adevărat" proprietar şi nu ca
o siiuaţ.ie juridică incomparabil ·superioară un uzufruduar. Autohoinia catolică deve-
nise în Transilvania r0mâncasc;ă· Uil fapt
~{ La Transylvanie, Paris, -1~6, ·pp.· I.iH:-:-142. împlinit. .... _ _ .
218
In sfârşit liberă şi bucurdndu-se de au- temeiat un mare număr de noi parohii.
tonomie completă în conducerea afaceri- Dacă i-n 1918 funcţionau în Transilvania
lor sale, Biserica catolică din Transilva- 301 şcoli primare şi 40 de şcoli secun-
nia, beneficiind de o strălucitoare situa- dare catolice, în anul şcolar 1939-
ţie materială, obţinea o incontestabilă su- 1940 îşi desfăşurau activitatea 378 şcoli
perioritate asupra tuturor celorlalte culte. primare şi 59 şcoli secundare catolice.
Devenind posesoarea tuturor bunurilor Cultul reformat (cal vin) număra în
eclcsia8tice supuse aWidată patronatului Transilvania 696 320 credincioşi reparti-
suprem, ea le administra liber şi putea zati în două diocezc, una la Cluj şi alta
dispune dup<:"i propria-i voinţ;l de "Fondul la Gherla-Oradea. Episcopia de la Oradea
religionar" şi de "Fondul de studii" care a fost creată in anul 1926 de c:ltre Sta-
înainte erau administrate de către stat. tul rom{m pentru parohiile reformate care
Mai mult încă. Statul romc."in a luat în aparţinuseră Episcopiei de Debreţin ai
sarcina sa cheltuielile materiale şi perso- cărei credincioşi locuiau regiunile vecine
·nale ale cultului catolic. cu frontiera maghiară. Pentru formarea
Cultul catolic din Transilvania număra clerului, cultul reformat avea o Academie
fl4 7 351 credincioşi, dintre care cea mai teologic<! la Cluj. întregul personal al
mare parte erau gcrm::mi şi unguri, aW.- cultului era pliitit de către stat.
turi de un număr nesemnificativ de bul- Beneficiind de regimul de libertate de-
gari şi slovaci. in conformitate cu Concor- plin:!. acordat de statul român, Biserica
datul, catolicii aveau trei episcopii : Alba- reformatc""1 din Transilvania a cunoscut o
Iulia, Timişoara şi cele dowl episcopii de dezvoltare fără precedent în istoria sa.
Satu Mare şi Oradea care se aflau '>Ub Un numiir considerabil de asociaţii des-
jurisdicţia unui singur episcop. Ritul ar- făşurau o vie activitate religioasă în cele
mean avea un şef spiritual la Gherla. Pe două diocezc. Episcopia reformat;!. din Cluj
lângă fiecare episcopie îşi avea reşedinţa a fondat în anul 1927 "Uniunea femei-
un capitlu de canonici cel de la Alba-Iu- lor reformate", care num;'lra în 1935, 512
lia cuprindea 10 membri, cel de la Timi- organizaţii locale cu 26 000 de membri.
şoara 8, cel de la Oradea B şi cel de la Incepând cu anul 1921 a luat fiinţă "Aso-
Satu Mare 6. Fiecare episcopie post>da o ciaţia tineretului reformat", cu 273 orga-
Academie teologică pentru formarea cle- nizaţii ·locale. în anul 1932 a luat naştere
rului. :,}\sociatia bărbaţilor reforn1aţi", cu 186
Intregul personaLa! cultului catolic --:- organizaţii locale. ·li1:.·1935, în şcolile du:..
episcopi, canonid, . profesorii academiilor minicale învăţau. ·-Biblia 20 000 e-levi: 111
teologice, preoţii şi funcţionarii cal1cela- anul 1926 Epis.coph din Cluj şi-a- creat
riilor episcopale - erau plătiţi de la bu:.. un serviciu pentru difuzarea scrierilor re-
getul statului, făceau excepţii episcopul !?i ligioase. în primul său an de activitate
canonicii de la Satu Mare - Oradea, ale acest serviciu a difuzat 27 827 cărţi ~i
căror venituri le erau suficiente. bro~uri ; în al doilea an, 35 222 şi in
Biserica catolică din Transilvania era 1930, 55 508.
secondată de· un mare număr de Ordine · intre anii HJ30-1940, Episcopia refer-
şi Congregaţii active, pentru învăţământ mată din Cluj a construit 10 biserici noi,
religios, activităţi misionare ~i caritabile, a restaurat 4, a creat 3 noi parohii şi a
cărora le era asigurată întreaga libertate construit 3 case de rugăciuni.
de acţiune. în 1922 a fost fondată "Uniu- 1Episcopia din Cluj poseda un număr
nea populară catolică" care cuprindea un considerabil de şcoli primare confesional~.
mare număr de membri şi on2;anizaţii în 6 licee, 3 gimnazii, 2 şcoli normale şi
întreaga provincie. "Asociaţia femeilor ca- două şcoli comerciale. Episcopia refer-
tolice" desfăsura la rându-i o intensă ac- mată din Oradea avea, la doi ani după
tivitate de ordin social. În 1928 a fost întemeierea sa. 218 scoli duminicale, 32
creată la Cluj o Academie catolică cu cercuri ·r.itblic(, şi 15 ~sociaţii de femei. 3
trei secţii : literar-artistică, ştiinţifică ,"ii g-imnazii, o \>Coală comercială şi mai mul-
sociologică. Intre anii 1930---1940, cato- te şcoli primare. în 1918 reformaţii be-
licii din Transilvania au construit mai neficiau de 322 şcoli primare şi 15 şcoli
mult de 50 de biserici şi capele şi au în- ~ecundare; in 1939-1940. ei aveau 500
219
şcoli primare şi 17 şcoli secundare. Ur- gea Regimului general al cultelor stabi-
mând exemplul catolicilor, reformatii din lea că fiecare din aceste rituri (occiden-
cele două dioceze au fondat în 1932 o tal, ortodbx, spaniol) putea să aibă co-
Academie teologică sub numele de "Aca:- munitatea sa proprie sau sCt formeze toţi
demia Karolyi Gaspar". o singură comunitate. In aceeaşi locali-
Biserica evanghelică - luterană nu- tate nu puteau funcţiona insii decât o
măra în anul 1935, 274 415 credinciosi singură comunitate de acelaşi rit. (art.
care, cu rare excepţii, erau toţi germani. 54). Până la organizarea cultului mozaic
.\vea un singur episcop la Sibiu şi ju- pe baza comunitătilor relir.,ioase senatorul
risdicţie în întreaga ţară. Episcopia nu de drept al cult~lui mo~aic din Parla-
dispunea de o Academie specială pentru mentul României urma să fie reprezen-
formarea preoţilor, aceştia se recrutau tantul religios al Uniunii comunităţilor
dintre profesorii din diferite şcoli care evreieşti din Vechiul Regat. (art. 55). Co-
munităţile evreieşti de rit ortodox aveau,
erau obligaţi să studieze într-o universi-
tate din Germania, unde urmau cursuri de începând din anul 1920, un birou central
teologi('. Biserica evanghelică luterană din cu sediul la Bucureşti, apoi la Cluj, unde
funcţiona şi biroul central al comunităti-
Transilvania funcţiona pe baza "Statutu-
lui organic al bisericii regnicolare evan- lor de rit occidental. '
!.;helice C.A. din România" stabilit în 1920 Comunităţile religioase mozaice, în spe-
aprobat de reQ"e şi publicat în 1927. Ce~ cial cele din Timişoara. Oradea ~i Cluj
mai .importantă asociaţie a luteranilor ger- aveau sub îndrumarea şi controlul lor un
mam a fost "Gustav Adolf Verein" afi- mare număr de societăţi culturale şi de
li?tă .la ~entrala din Leipzig, cu secţii răs binefacere.
panditc m toate regiunile locuite de ger- Dacă până acum am prezentat câteva
mani din România. aspecte privind situaţia cultelor minori-
Activitatea şcolară a cultului luteran a tarc din România interbelici'! (punând ac-
fost deosebit de vastă. In 1918 acest cult cent pe cele din Transilvania), precum şi
beneficia de 269 şcoli primare şi 14 şcoli raporturile lor cu Statul român, găsesc in-
secundare ; în 1939 funcţionau 275 şcoli teresantă şi alăturarea, cu titlul informa-
primare şi 21 şcoli secundare luterane. tiv, al unui tablou al existenţei oferită
·Biserica luterană maghiară număra în bisericilor minoritare (în special celor ro-
j.ur de 30 000 de credincioşi care aparţi-: mâneşti) rămase pe teritoriul Ungariei
nuseră înainte de Episcopia de Budapesta d1,1pă Pacea de la Trianon. Am ales ca
şi Nyiregyhaza. Pentru acest număr inic termen de comparaţie această ţai~ă 'din
de credincioşi, Statul român a creat în două considerente principale : 1. toate bi-
1927 o supraintendenţă proprie la Arad. sericile minoritare din Transilvania unită
Biserica luterană maghiară avea 25 de pa- cu România erau desprinse din spiritua-
rohii. începând cu anul 1920, Episcopia litatea acestei ţări, !'!i 2. Ungaria a în-
patrona o "Asociaţie a femeilor luterane cercat să facă cele mai multe "valuri"
maghiare", 3 cercuri biblice pentru tine· la Liga Nat-iunilor cu reclamaţii, de cele
ret, 6 şcoli duminicale şi un gimnaziu cu mai multe ori nefondate, privind ignora-
limba de predare maghiară. rea de către România a Tratatului mi-
norităţilor.
Biserica unitariană număra 68 330 de
credincioşi, toţi maghiari, având o episco- In anul 1933, cifra totală a românilor
tte la Cluj, al cărui episcop era unic de ortodocşidin Ungaria se ridica la apro-
acest fel în lume. Poseda o Academie teo- ximativ 50 000 de suflete dintre care 15
logică la Cluj. Episcopia patrona societa- - 20 000 au fost maghiarizate păstrân
tea religioasă şi culturală" "Francisc Da- du-şi, totuşi, credinţa strămoşească. Aceş
vid" şi "Uniunea femeilor unitariene". în tia erau repartizaţi in 18 parohii dintre
1918 dispunea de 20 de şcoli primare, iar care doar 5 erau deservite de preoţi ro-
in 1939 de 37 ; conducea de asemenea, mâni. Majoritatea preoţilor şi institutorilor
un liceu şi o şcoală de agricultură. confesionali români fuseseră nevoiti să se
Cultul m.ozaic număra în Transilvania refugieze în Transilvania odată cu' retra-
192 833 ele aderenţi de rituri diferite. Le- gerea trupelor r0mâne. din Ungaria.
220
Cei 20 000 de greco-catolici români Arad, Lugoj şi Oradea (de care depindeau
erau repartizaţi în 16 parohii dintre care din pu11ct de vedere jurisdicţional paro-
doar 3 beneficiau de preoţi. Mulţi dintre hiile romimeşti din Ungaria până în 1927)
aceştia fuseser<i complet maghiarizaţi prin toate eforturile necesare pentru reorga-
grija Episcopiei greco-catolice maghiare nizarea acestor bherici, nu s-a realizat ni-
din Hajdudorog 35. mic din cauza atitudinii obstrucţioniste a-
Viaţa religioasă a românilor din Unga- doptate de guvernul maghiar. Acesta a
ria era deplorabilă. Statul a distrus atât tergiversat, a respins soluţiie propuse,
vechile biserici ale comunităţilor româ- refuzând să ia act de dorinta credincio-
neşti cât ~i şcolile confesionale ale aces- şilor rom<.ini de a-şi constitui 'propriile co-
tora. Cîţiv<J dintre preoţii greco-catolici munităţi. Guvernul de la Budapesta a lci.-
rom;lni, cum a fost cazul lui Ioan Se- sat, în schimb mfmă liberă unui preot
cheii de Abrani, fuseseră asasinaţi de maghiar, Ştefan Nemeth, instalat .în mod
către jandarmii unguri din cauza senti- fraudulos la Sentes, a cărei misiune a fost
mentelor românofile ale acestora 3G. de a aduna adeziunile necesare pentru cre-
In asemenea condiţii preoţii români au area unei episcopii ortodoxe maghiare,
fost nevoiţi să-şi abandoneze parohiile şi un fel de nou Hajdudorog, ortodox de a-
credincio~i i, indeplinindu-sc astfel poli- ccastJ. dat<1.
tica statului maghiar care avea la bază Tentativa de organizare a Bisericii ro-
dictonul biblic "Dacii vrei s:l distrugi mâne ortodoxe din Ungaria a cuprins ur-
turma, loveşte în păstor". mătoarele etape :
Nu numai că românii din Ungaria au a) Ministerul ungar al Cultelor a. îns[tr-
fost privaţi de preoţi, dar li s-a interzis cinat o comisie să elaboreze un pr01ect de
chiar celebraren cultului in limba română. lege pentru organizarea cultul';li ~:todox
ln mai multe parohii unde preoţii ro- înglobând în acesta toate orgamzaţule ro-
mâni s--au opm introducerii limbii ma- mânilor, ungurilor, sârbilor şi grecilor care
ghiare c;t limb:·l liturgicit, ei au fost in- aparţineau acestui cult. în fruntea cler.u-
locuiţi cu forţ.:~ cu preoţi ma;::;hiuri sau lui ortodox urma să fie instalat un epis-
ruteni care celebrau oficiul divin în lim- cop, cetăţean maghiar, avfn~d ca şef ?irect
ba st.1tului. Acolo unde românii nu înce- pe patriarhul din Constantmopol. ~1eca~e
tascrci scl. confeseze religia strămoşeasc<1, dinlrc aceste biserici grupate pc naţwnah
autoritc1ţile maghiare delegau în fiecare tăţi, conform acestui proiect, urmau s:t
UUminiC{l SaU zi de sărbătoare, propagaJ-::.- fie conduse de către un protopop.
dişii a cC:iror primă r~rij<1 era să afi)eze,
b) Un al doilea plan de organizare a
în ceremoniile pe care le organizau, sen- fost opera unui oarecare mitropolit, Ger-
timent•~ ostile Homtmiei. în ceea ce pri-
manos, care nu a beneficiat însă de nici
veşte preoţii maghiari aceştia nu încetau
să ţină conferinţe ofensatoare la adresa
un caracter oficial.
c) Ct'l de al treilea proiect a fost cel a,l
Statului român. "Cea mai mare p.:~r
preotul Ştefan Nemeth, care, la 18 au-
te .:~ românilor au refuzat să al- gust Hl29 a constituit în Ungaria prima
siste la aceste predici, dar autorităţile au comunitate greco-orientală cu 100 de cre-
ordonat s!î fie aduşi cu forţa" 37.
dincioşi. în 25 august acelaşi .an el a ce-
În această situaţie se aflau şi parohiilc
lebrat prima liturghie de rit ortodox ma-
greco-catolice din Ungaria. Episcopii uniti
ghiar. La început această mişcare preco-
din Transilvania nu puteau interveni cu
nimic în ajutorul acestora datoritii art. 3 niza un Concordat cu patriarhul din Con-
din Concordatul din 1927. Cu toate că stantinopol precum şi încorporarea tuturor
ortodocşilor din Ungaria într-o episcopie
autoritrtţile religioase din România, au
ortodoxă maghiară. Timp de aproape 6
depus, prin intermediul episcopiilor din
.:~ni, acţiunea acestui preot, care nu viza
~.; Petre Pct.rincn, La situation des eglises mi- altceva decftt maghiarizarea tuturor orto-
noritaires de llongrie ap1·es la Paix de Trianon, docşilor din Ungaria, a primit sprijinul
in Revue de Transylvanie, 1935, t. II, nr. 1, p. 91. oficial al autorităţilor. Acestea au depus
Jii I. l\'an de Nagy, Românii din Ungaria, in
Glasul minorităţilor, 1927, nr. 10.
toate eforturile pe lângă Patriarhia din
J 7 Fraţii noştri de sub 1mgu1·i, in Cuvântul Constantinopol pentru recunoaşterea noii
liber, 30 martie, 1931. Biserici ortodoxe maghiare>. La 15 martiP
221
1934:, Ştefan Nemeth a convocat în mod Pentru crearea unei biserici greco-ori-
abuziv un sinod la Sentes autoproclamân- cntnle maghiare, spunea in continuare Ur-
du-se episcop al noii "Biserici naţionale m<inczy, exista un model de urmat Era
greco-orientale maghiare" ("gorogkeleti- vorba de art. 35 al Legii din 1913 pri-
magyar nemzeti egyhăz••). vitor la biserica greco-orientală (maghiare\)
Deoarece Biserica ortodoxă orientală nu ele Ilajdudorog.
a validat această ale::;:ere, pseudo-episcopul "Chestiunea. astfel prezentat;i, va fi
de Sentes devine indezirabil, guvern\.11 uşor de rezolvat. Nici o obiecţiune de or-
maghiar nemairecunoscând noua biserică din internaţional (?) sau religios nu va fi
fondată de Nemeth. ridicată. Organizarea bi<;ericilor sârbe~ti şi
Ziaristul Urm<o\nczy N<lndor, cd care îl românesti SE' impune ca un caz de forţă
sprijinhe pe Nemeth în acţiunea sa ~i care majoră. in ceea ce priveşte biserica greco-
nu era altul decât unul din cei doi fraţi (Jrientaltt maghiarli, aceastG este o necesi-
care organizaseră în 1918 masacrul de lD. tate de ordin naţional" :1•1.
Beli~, propune la randu-i un proiect de Aceastc·t propagandă nu a fost deşartă,
lege pentru reglementarea chestiunii bi- nelipsindu-i nici spirijnul autorităţilor şi
sericii ortodoxe. Textul ac0slui proiect cu- presei. Exemplul lui Nemeth a fost urmat.
prindea trei puncte principall' : La Szeged a· fost numit preot al bisericii
1) Bisericile greco-orientale sârbe~ti şi Qreco-orient.:tle agentul de poliţie Ruszke
rom<1neşti, desprinse ca urmare a Păcii de .hinos, iar la Budapesta un alt agent de
b Trianon, se declară biserici indepen- poliţie, Daku<s Mihalyi. ·
dente şi autonome. întocmirea acestui studiu nu a avut ca
bază de pornire nici un considerent de
2. Parohiile îşi vor alege preoţii dintre
natură politică sau religioasă. Pur şi sim-
cei care vorbesc limba maghiară şi sunt
născuţi pe teritoriul acestor comune. Func-
plu, am expus doar realitatea, aşa cum re-
ţiile ierarhice superioare vor fi acordate
iese ea din documentaţia folosită, realita-
celor aleşi de comuni tii ţilc religioase sâr- te pe care fiecare o poate, cu uşurinţă,
bcşti şi româneşti. Pentru ca aceste .alegeri controla.
s=:i fie valabile, trebuie să se obiin<1 apro- Din examenul sumar al vieţii religioase
barea Ministerului Instrucţiunii Publice şi din Rom<1nia interbelică, cititorul va pu-
Cultelor. tea aprecia cttt de fundamentate au fost
3. Dac[t cel ales nu er3 cetăţean ma- reclamaţiile diferitelor culte minoritare
ghiar el nu putea deveni f;1ră o procedur[t adresate Societi'tţii Naţiunilor, împotriva
specială şi nu putea S<-1 ocupe funcţiile făr;-t Statului român. Aceste plângeri păreau,
să fi prestat in prealabil jurământul ~.~. mai repede, destinate să plaseze în rol de
victime chiar pe cei care doreau să mas-
Urmdnczy 1'\:indor recunoştea, el însuşi,
cheze privilegiile mo~tenite de la regimuri
severitatea acestui proiect, dar el vedea în defuncte şi pe care intenţionau să le păs
acesta consecinţa inevitabil[! a situaţiei
treze şi în noua situaţie politică şi socială
impuse prin tratatul de la Trianon. "Dar creată în România după primul război
el nu este decât temporar ca ~i t1·atatul". mondial.
o!.l Urmanc-zv Nanclor, Gărăgkeleti magyar
::~ Petre Petrinca, op. cit., p. 94. Pghăz, în Pisti Hirlap, G septembrie 1934.
ASPECTS CONCERNANT LE SITUATION DES CULTES MINORITAIRES DE

TRANSYLVANIE DE L'ENTRE- DBUX.GUERRES
-Resume-
Cet . etude presente quelques a<-pect-; de la cultes ont :le\·eloppe leur activite, ams1 que
vie religieuse de la Roumanie ele l'entre - lE's progres enregistres de celles.ci grâce il la
deux.guerres, avec !'accent sur la situalion des tolE~rance et l"aicle recu de la pat·tie de l'f:tat
cultes minoritaires de Transylvanie, parce qu'el- roumain.
les; par leur organisation et le nombre impo· A la base de cet etude il n'y a aucune con-
sant de fideles, ont eu une importance toute sideration politique ou religieux, seulement la
speciale dans le paysage religieux et politique realite telle comme elle resulte de la docu·
de notre pays. mentation utilisee. realite que chacun peut
L'auteur nous presente le cadre constitution. aisement controler.
nellf's.juridique et politique dans lequel ce<o
222
-EVOLUŢIA "ISTORIOGRAFIEI CONFESIONALE
IN ŢINUTURILE ORADEI ŞI NASAUDULUI
IN PERIOADA INTERBELICA.
ANALIZA COMPARATIVA.,
REMl!S CAMf>EANIJ
Istoriile confesionale ale tinulurilor Ora- tre reperele neapărat necesare care tre-
cliei şi Nc1săudului, puler~ice focare de bufe avute în vedere într-o analiză com-
propagandă spiriiualii, au - cel puţin di1_1 para'tiwl de acest gen. Este firesc deci, in
punctul de vedere al istoriografiei româ- condiţiile în care istoria confesiorialli ·a
neşti - numeroase trăsă'turi comune. Si- acestor zone se structurează conform as-'
militudinea ascensiunii greco-catolicisrim- pectelor similare amintite, ca şi istorio-
lui în ambele zone si cristalizarea unor grafia confesională să includă în metodo-
putei·nicc centre de ~lqministraţie confe- logia ei numeroase elemente comparabile
sională spre sfftrşitul primului secol al pentru cel0 două ţinuturi. Ele se contu-
unirii religio~se. (f!e referim la episcopia rează cu de_osebită claritate în istoriogra-
unită a Oradiei care tinde. să rivalizeze fia interbelic.\ pentru ctt, în perioada din-
cu Blajul prin statutul, înzcstnîrile şi intre cele două i-ăzbo:1ie mondiale, scrisul
fluenţa sa şi la vicnriatul Năs[tudului, cu istoric confesional şi polemica istoriogra-
o . poziţie solid[! în cadrul reţelei gre::::o- fic<i ortodoxie-greco-catolicism atinge li-
catolice elin Transilvania), sunt principa- mitele calitative şi cantitative maximf'.
lele elemente care ne, determin{t S<t stabi- Ace3st<:1 polemic<!, departe de a constitui
lim un numitor comun în evolutia celor un impediment in evoluţia scrisului islo-
două ţinuturi. ric confesional, a stimulat fertilitatea isto-
Aprofundarea analizei comparative pune riografică, obligând la căutarea de noi ar-
insii în lumin;l multe alle aspecte asemă gumente în susţinerea ideilor aflate în
nătoare, obligându-ne la o enumerare mai dezbatere, la publicarea de documente ine-
atentă a acestora. în acest sens trebuie dite în sprijinul controversatelor puncte
să amintim puternica presiune ortodoxă de vedere şi ·ltt intensificarea cercetrtrilor
(în cazul Oradiei dinspre episcopia Ara- de arhiv<1. ·
dului, iar în cazul NJsăudului dinspre Pe fundalul puternicelor dezbateri de
Moldova şi Kiev), lupta rom;1nilor pentru is'torie confesională, atât în zona Oradiei
biserică proprie in interiorul cetc1ţilor Ora- c<ît şi în ţinutul Năsăudului se cristali-
dea şi Bistriţa şi în ţinuturile de sub auto- zeazf't echipe de cercetători cti istoriei lo-
ritatea acestora, piedicile întâmpinate din cale, împătimiţi ai arhivelor, care prin
partea autoritJţilor ostile (magistratul ce- profesionalismul Jor dobândesc un presti-
tăţii Bistriţ.a sau episcopia .catolică a Ora- giu deosebit in sfera scrisului Istoric na-
diei), existenţa un{)r şcoli de reputaţie, ţional. Rezultatele cercetătorilor lor, imen-
frecventate de tinerii români (Academia sa cantitate. de material documentar de-
de la Oradea şl gimnaziul de la Năsăud) pistat şi publicat, va atrage atenţia mari-
şi, nu in ultimul rând, galeria marilor lor· istorici asupra acestor zone, oblig:m-
personalităţi rom<1neşti care s-au impus în du-i ca în sintezele lor de istorie a Tran-
aceste ţinuturi, personalităţi cu o menta- silvaniei, a României sau in sintezele de
litate asemănătoare şi idealuri comune, istorie a bisericii române să acorde un
angrenate în efortul de susţinere a reven..: spaţiu mai altlplu ,atât Oradiei cât şi Nă
dicărilor naţionale. Iată doar câteva din- săudului. ·caracterizaţi printr-o mare va-
223
rietate a pregătirii lor, de formaţie dife- lor", publicat în 1922, subliniazii lipsa de
ri tc"a, profesori, arhivişti, înviiţători, clcrici preocupare a nu'torităţilor faţ<l de var;tul
sau gazetari, istoricii locali ai Oradiei şi material documentar existent în arhivele
ai ~ăs<iudului se reunesc sub acelaşi stin- publice şi în cele private, considerJnct de
dard al pasiunii pentru istoria confesio- maximă necesitate demersurile pe lângii
nalii şi naţională, conştientizfmd faptul că guvern în scopul numirii unor persoane
imensul material arhivistic, referitor la competente în fruntea arhivelor, în aşa
cele două ţinuturi, este insuficient valo- fel încât în scurt timp materialele docu-
rificat. mentare să fie puse la indemâna cercetă
Ca o primă constatare a acestei analize torilor. La doi ani după aceea, linia pro-
istoriografice comparative, am putea for- gramatică trasată de Şotropa devine mai
mula ideea că, în cazul Năsăudului, spi- clară :în articolul său editorial "Cf'ltre ce-
ritul de echipă în activitatea de cercetare titori", inserat in primul număr al "Arhi-
se simte mult mai puternic decât în ca- vei someşene", in care arată că misiunea
zul Oradiei. Principala explicaţie a aces- revistei este in primul rând aceea de a
tui fapt este aceea că istoricii Năsăudului pune în lumină specificitatea ţinutului,
s-au aflat sub puternica influenţ<i a per- farmecul său aparte, istoria şi cultura sa.
sonalităţi covârşitoare a lui Virgil Şotropn Proiectele au fost îndeplinite în scurt
care a cultivat cu fervoare ataşamentul timp, atât prin rodnica operă a istoricului
faţă de istoria localii. Metodologia lui Şo şi a colegilor săi, cât şi prin înfiinţarea
tropa, stilul său de lucru, au fost preluate in anul 1931 a Muzeului năsăudean şi în
cu uşurinţă de istoricii năs<iudeni grupaţi anul 1937 a subdirecţiei Năsăud a arhive-
în jurul revistei "Arhiva someşană". Prin lor statului, printre primele din ţară după
calitatea materialelor publicate, această cele de la Iaşi, Cluj, Craiova şi Timi-
revistă îşi va dobândi treptat un bineme- şoara 2 .
ritat prestigiu în lumea culturală şi isto- Echipa de cercet<ilori ai arhivelor nă
riografică românească. De altfel Şotropa săudene, concentrată în jurul lui Şotropa
este cel care lanse2ză un adevărat prs- (avem în vedere în primul rând pe Iulian
gram al cercetării is~orice in zona Năsău Marţian, Al. Ciplea, Vasile Bichigean,
dului, program care conţine numeroase Ştefan Buzilă, Nicolae Drăganu, Anton
elemente ce vor fi preluate la nivel n<;- Coşbuc, Iosif Naghiu, etc. 3), vor urma cu
ţional 1. Articolul s{lU "In chestia arhive- fidelitate, in domeniul is'toriei confesio-
1 Studiile şi comunicările sale mai importan-
Năsiiud, 1913 şi cu Al. Ciplca, Documente bise-
te : Românii la gimnaziul latina-catolic elin riceşti, in AS, nr. 1, 1924. Multe dintre semna-
Distriţa, în Transilvania, XXXII, nr. 1, 1901 ; lările sale sunt revalorificate de Valeriu So-
Două scrisori arhiereşti, în RI, IX, nr. 1-·3, tropa, Districtul grciniceresc năsăuclean şi locu!
1923 ; Două tablouri istorica-statistice elin anii său în lupta pentru progres social şi libertate
li 14 şi 1733 privitoare la preoţii români din naţională a românilor din Transilvania, Cluj-
Valea Someşului, în AliN, II, 1923; Răboaje N apoca, 1975.
rlin trecut, în AS, nr. 1, 1924 ; Vlstrictul Năsău 2 Cf. Ironim Martian, Onisimu Filipoiu, Virgil
dului, in AS, nr. 1, HJ24 ; Regimentul yrănice Şotropa (1857-1954), Cluj-Napoca, 191!3.
resc năsăudean, în AS, nr. 2, 1925 ; Lupta ro- 3 V. Iulian Marţian, Documente bisericeşti, în
mânilor bistriţeni pentru biserică, în AS, nr. 3, AS, nr. 7, 1927 ; Vasile Bichigean, Un capitol
1925 ; Impăratul Iosif II în districtul Năsău din lupta românilor somescni cu saşii din Bis-
dului, înAS, nr. 4, Hl26 ; Minele rodnene, în triţa, în AS, nr. 6, 1926 ; Jclem, Statutul grăni
AS, nr. 8, 192H ; Mozaic istoric, în AS, nr. 8, ccresc, în AS, nr. 8, 1928 : Idem, Material do-
1928; Militarizcrrea Văii Bârgăului, in AS, nr. cumentar, in AS, nr. 11, 192H ; Ştefan Buzilă,
10, 1929 ; Contribuţii la istoria şcoalelor ncisău Documente bisericeşti, în AS, nr. 15, 1931 ; Jdem,
dene, în AS, nr. 11, 1929 ; Dejenii in seeollll Protopopii ~i vicarii Năsduduhli, in AS, nr. 27,
XVIII, în AS, nr. Hi, 1932; Urme din timpul 1940 : Nicolae Drăganu, Date pril..'itoarc la isto-
cttruţilor, în ilS, nr. 17, 1933: Soarta românilor ria comunei Zagra, în AS, nr. 9, 1928 si colabo-
din satele săseşti, în AS, m. lR, 1936 ; Năsăudu1 rarea sa cu Şotropa citată la nota i ; Anton
ele altădată, în AS, nr. 19, 193G : Contribuţii la Coşbuc, Contribuţii la istoricul bisericii din
istoria bisericească, în AS, nr. 21, 1937 ; Revolia Leşu, în AS, nr. 17, 1933 ; Iosif Naghiu, Ceva
districtullli năsăudean 1755-1762, în AS, nr. despre mănăstirile din Ţara Nă.~ăudului, in AS,
22-23, 1937 ; lnfiinţarea graniţei militare nii- nr. 19, 1936; Jclem, O rdatare din sec. XVIII,
săudene, în AS, nr. 24, 1932 : Mii.nă.~ti.ri şi călu în AS, nr. 25, 1939 ; Florian Porcius, Istoricul
gări în Valea Rodnei, în AS, nr. 27, 1940 ; de districtului născiudean, in AS, nr. 9, 1928 ; cer-
asl:'mcnea, cc;eetările publicate in colaborare· cu cetările lui Al. Ciplea publicate în colaborare
Nicolae Drilganu, Istoria .~coalelor năsdudenc, cu V. Şotropa şi "emnalate la nota 1, etc.
224
n.:tle, programul iniţiat de Şotropa, lăr analiza istorică este mai spectaculoasă,
gind, pe baza documentelor publicate,. as- deşi nu întotdeauna obiectivă. Câteva din-
pectele abordate de marele istoric năsâu tre revistele Oradiei, "Legea românească"
dean. Desigur, istoricii 1\ăsăudului nu au sau "Cele trei Crişuri", preiau pentru zona
fost doar istorici ai bisericii, însă marile aceasta câte ceva din atributiile de coor-
lor contribuţii sunt legate ele acest dome- donare a cercetării locale pe· care le avea
niu prin forţa împrejurărilor, pentru că "Arhiva someşană" in ţinutul Năsăudului,
cea mai mare parte din materialul arhivis- însă cu mai puţină claritate şi consecvenţă
tic publica't este legat de istoria confesio- decât aceasta din urmă. Spre deosebire de
nală a zonei. în ceea ce priveşte metodo- Năsăud însă, teme în istorie confesională
logia cercetării, exemplul Şotropa se im- bihoreană apar des în perioada interbelică,
pune în mod evident. Echipa cercetători în reviste de mai largă circulaţie cum ar
lor Năsăudului renunţă la tonul polemic, fi "Revista teologică", "Cultura creştină"
chiar si atunci când tratează sensibilele sau "Biserica ortodoxă română". Este a-
subiect'e legate de tulburările religioase, ceasta încă o dovadă a faptului că, fără
Jimitându-se la a publica documentele în- a fi cerceta'tă în mod coordonat, în pro-
cadrate ele unele aprecieri, mai mult ex- funzime, ca în cazul istoriei bisericii nă
plicative dec::ît interprctative. Accentul săudene, istoria bisericii bihorene se do-
este pus nu atclt pc partea analitică, în vedeşte a fi pentru cercetătorii perioadei
majoritatea articolelor, cât pe valoarea interbelice o temă de mai mare interes.
documcntar<I în sine a materialului arhi- Chiar dacă nu putem numi, în cazul Ora-
vistic publicat. RenunţC111d la polemic<), diei, vreo personalitate model care să con-
revista "Arhiva someşan<'i" va beneficia centreze în junii ei cercetările de istorie
ele' aprecierile istoricilor şi a oamenilor de locală, există mai mulţi istorici de apro-
cultură din perioada interbelic[l. ximativ aceeaşi valoare, dar aparţinând
ln cazul Oradiei, cu toate că problemele unor orientări diverse de ideologie con-
de abordare is'torică şi tematicile sunt fesională, aşa încât câmpul istoriografic
oarecum asemănătoare, iar ţinutul se con- este mai variat. Simplificând, putem spu-
fruntă cu aceeaşi problemă a insuficienţei ne că în timp ce în cazul Năsăudului avem
prelucrării materialului arhivistic, evolu- de-a face cu Şotropa şi echipa sa şi cu
ţia istoriografic(\ îşi arc sperificităţile sale. aceeaşi metodologie de cercetare, în ceea
Cetatea fiind un fel de "placă turnantă" ce priveşte Oradea, fiecare istoric are per-
la limita vestică a Transilvaniei, a fost sonalitatea sa distinctă şi un stil propriu
obiectul disputei intereselor confesionale de lucru. Semnificativ este şi faptul că
a mai multor tabere (episcopia ortodoxă istoriei bisericii bihorene îi sunt dedicate
a Aradului, episcopia romana-catolică a mai mul'te cărţi, în timp ce istoria bise-
cetăţii şi chiar episcopia unită a Blajului) ricii năsăudene este pusă în valoare în
decât Năsăudul, unde prin înfiinţarea re- cea mai mare parte prin studii, articole
gimentului de graniţă greco-catolicismul a şi semnalări de documente. Evoluţia con-
fost evident avantajat, iar rezistenţa or'to- fesională a Năsăudului este evidenţiată
doxă a fost în mai mică măsură alimen- deci printr-un efort colectiv de cercetare,
tată din exterior. Poate din acest motiv, spre deosebire de Oradea unde istoria con-
marii istorici, Grama, Iorga, Meteş, Lu- fesională este rodul unor iniţiative indi-
paş, Dragomir, e'tc., în sintezele lor de is- viduale.
torie a bisericii, au acordat un spaţiu mai Încă dinainte de primul război mondial
larg cetăţii Oradea şi problemelor ei con- demarează cercetările în arhivele bihorene
fesionale. În schimb nu a existat un grup prin Ştefan Pop" şi Ştefan Tăşiedan 5,
de istorici locali cu un travaliu la fel de
4 Cu seria de studii : Din trecutul bisericii
masiv şi cu o orientare programatică la
nivelul Năsăudului. Fără a beneficia de române bihorene, in Revista teologică, I, nr.
4-6, 9-11. 1907 ; Din istoria bisericească a Bi-
o personalitate a istoriei locale de talia lui ho!·ului, in CC, III, nr. 12, 1913; Trei episcopi
Şotropa, Oradea îşi cristalizează un grup vechi ai Orăzii Mari, in Revista teologică, IX,
de istorici, nu toţi locali, cu preocupări nr. 9-12. 1915.
5 Cu lucrările : Icoane din viaţa poporului ro-
constante legate de is'toria bisericii biho-
mân din Bihor (1726-1748), in CC, IU, nr. 1-5,
rene. Spiritul lor polemic este mult mai 1913 ; Din viaţa şi activitatea "primului episcop
puternic decât în zona Năsăudului, iar sufragan român din Oradea Mare Meletie Ko-
225
20 - Hc\·ista Bistriţei
dar la o valorificare sistematică a mate- cercetările de arhivă în România nu in-
rialului documentar se va ajunge doar în trau în sfera de interese a statului şi nu
perioada interbelică, graţie travaliului beneficiau incc'i de o coordonare corespun-
unor istorici ca Nicolae Firu, D. Ioanovi- zlitoare. Neajunsurile epocii în care au
ciu, Iacob Radu şi Ştefan Lupşa. Nu pu- trăit i-au determinat să renunte la istoria-
tem omite nici interesul lui Ioan Lupaş interpretare, pentru care nu au avut timp
pentru această zonă, istoricul semnalând suficient. Rar răzbate printre rânduri, în
deseori documente de mare valoare pen- lucrările lui Nicolae F'iru, poziţia sa orto-
tru devenirea bisericii bihorene 6. Impre- doxă, din plin compensată însă prin bo-
sionantă ni se pare a fi opera lui Nicolae găţia datelor inedite despre biserica biho-
Firu. Deşi simplu învăţător, Firu este un reană şi despre tulburările religioase din
exemplu a ceea ce se poate realiza prin zenă.
pasiunea pentru is'toria confesională şi Urmând exemplul Firu, dar de pe o po-
prin ataşamentul faţă de ţinutul în care ziţie ortodoxă mult mai transparentă, D.
a trăit 7. Se poate afirma chiar că ampli- Ioanoviciu va comple'ta cu succes paleta
tudinea cercetărilor de arhivă, intensita- largă a informaţiilor privind conflictele
tea şi consecvenţa publicării materialului generate de deosebirile de credinţă din
documentar, obiectivitatea studiilor sale, Bihor 8 . Pe baza informaţiilor oferite de
îl apropie în mare măsură de Şotropa. Firu sau loanoviciu, istoriografia confe-
Aşa cum a exista't un model Şotropa pen- sională bihoreană va putea aborda o etapă
tru Năsăud, prin pasiune s-a conturat un superioară, depăşind simpla publicare de
model Firu pentru Oradea. Paralela între material documentar, prin sintezele de is-
aceşti istorici poate fi continuată. Aşa cum torie a bisericii bihorene ale lui Iacob
nici Şotropa nu s-a angrenat în proiecte Radu 9 sau Ştefan Lupşa, acesta din urmă
ale unor lucrări ele mare anvergură, ex- continuând însă şi tradiţia public{trii do-
ceptând poate acea istorie a Şcoalelor nă cumentelor, într-o interpretare ortodoxă
săudene, nici Firu nu a depăşit nivelul din ce în ce mai vizibilă to.
monografiilor, ambii preferând ca modali- Există multe alte similitudini în evo-
tate de publicare, studiile şi articolele, luţia istoriografiei confesionale din zonele
desi volumul cercetărilor lor n fost im- N{lsăudului şi ale Oradiei. Scrisul istoric
pr~sionant. Ei au considerat însă c[1 obiec- în ambele zone traversează în general ace-
tivul prioritar este acela al valorificării leaşi etape şi suferă in mare aceleaşi
materialului arhivistic, in condiţiile în care transformări ale modalităţii de abordare
istorică. Ca argument în ceea ce priveşte
vats (1748-1775), in CC, IV, nr. ~. 1914 ; Uni- echivalenta etapelor traversate de istoria-
rea Bihorului din 1737, în CC, V, nr. 10, 1915.
6 Despre confesiunile în Bihol', în lucrările
sale: Istoria bisericească a TOmânilor ardeleni, 8 Studiile sale : "Libertate religionară" in Bi-
Nagyszeben - Sibiu, 1918 ; Petiţia unui beiuşan hor. Circulara împărătesei Maria Terezia către
pentru inlătumrea divergenţelor confesionale Tomâni, în LH, II, nr. 14, 1922 ; Unirea din re-
clintre români, în Beiuşul, I, nr. 17-18, 1921; gistrele ltti Pavel Forgdch şi feliul cum s-a fă
Situaţia elementului ortodox din Oradea Mare cut, in LR, II, nr. 19-21, 1922 ; Lupta episco-
în sec. XVIII, în BOR, III, Hl34; Ortodoxie pilor rivali : P. Forgach şi S. Jivanovici la foru-
luptătoare, in UniveTsul, 51, nr. 288, 1934 ; Is- rile din Viena pentru păstorirea românilor din
toria bisericii române, ed. a II-a, Craiova, Bihor 1750-1753, în LR, III, nr. 46, 1923 ; Si-
1941, ş.a. nesie Jivanovici în Oradia (an. 1753), în LR,
7 Cercetări esenţiale : Date şi documente cu V, nr. 3, 1925.
privire la istoricul bisericei gr.-or. române din 9 Istoria Dtecezei Române-Unite a Orăzii-Mari.
Oradea-Mare, Arad, 1909 ; Biserica ortodoxă ro- Scrisă ctt prilejul antversărti de 150 de ani dela
mână din Bihor în luptă cu unirea 1700-1750. înfiinţarea aceleia 1777-1927, Oradea, 1930.
Schiţă istorică, Caransebeş, 1913 ; Luptele ro- !O Analizele sale de referinţă pentru zona Bi-
mânilor din Bihor pentTu ortodoxie, în Legea horului : Istoria bisericească a românilor biho-
t·omânească (în continuare se va prescurta LR), reni, vol. 1. Până la 1829, Oradea, 1935 ; Fost-a
III, nr. 33, 1923 ; Monografia bisericii Sfintei Efrem Banianin episcop al Orăzii ?, în BOR,
Adormiri (biserica cu lună) din Oradea. Scrisă Llll, nr. 5-6, 1935 : Efrem Banianin episcop ti-
cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la inte- tular al Orăzii 1695-1698, in BOR, LIV, nr.
meerea ei 1784-1934, Oradea, 1934 ; Biserica 11-12, 1936 ; Cum a ajuns Meletie Kovdcs epis-
Sf. Adormiri din Oradea (biserica cu lună). Date cop, in BOR, LV, nr. 3-4, 1937; Istoria paro-
noui, in LR, XV, nr. 21-23, 1935; Elementtll hiei Ştei cu multe documente bihorene si cu
românesc in conducerea oraşului Oradea 1700- 16 ilustraţiuni, Beiuş, 1942. Şi-a continuat cerce-
1850~ Oradea, 1940. tările şi în perioada postbelică.
226
grafia acestor ţinuturi, deşi nu e legat de în acelaşi tip de istorie, axându-se pe re-
perioada interbelică, pu'tem menţiona fap- latarea activităţii marilor personalităţi ale
tul că în ambele zone tentativa de a ela- zonelor : vicarii Năsăudului şi episcopii
bora o istorie a bisericii locale aparţine Oradiei.
greco-catolicilor, ea demarează aproxima- Desigur o astfel de analiză comparativă
tiv în acelaşi timp şi anume în ultima a scrisului istoric local poate include şi
parte a secolului trecut. Astfel, în 1875, alte zone de mare tradiţie is'toriografică.
Macedonu Popu îşi tipăreşte lucrarea "Ac- Dar parcă nicăieri în Transilvania, nu
tivitatea vicarilor Joranei episcopeşti gr. poate fi întâlnită această interesantă si-
ca't. din districtulu Naseudului, de la în- tuaţie ca două zone ardelene, aflate în-
fiinţarea vicariatului până la vicariulu tr-un cadru politic diferit, supuse unor
Anrhedimu Popu, inchisive" 11 , pentru ca, administraţii politice diferite o îndelun-
la opt ani după aceea, în 1883 să apară gată perioadă din istoria lor, să înregis-
lucrarea lui Ioan Ardelean, intitulată "Is- treze, în mod paradoxal, acelaşi conţinut
toria diecesei române greco-catolice a Ora- şi aceeaşi evoluţie a gândirii is'torice con-
dei-Mari" 12 . Ambele lucrări se încadrează fesionale.
11 Apărută la Budapesta.
12 Apărută Ia Gherla.
THE DEVELOPEMENT OF CONFESSIONAL HISTORIOGRAPHY

IN THE NASAUD ANO ORADEA AREAS IN THE PERIOD BETWEEN
THE TWO WORLD W ARS.
A COMPAHATIVE ANALYSIS
-· Summary ·-
The prcsent sturly aims at emphasizing thc the comparable confcssional background anei
common characteristics of the research metho- dwracteristics have deter·minatcd the apcarance
dology of local Confessional Historiography in of common topics in local hisloriography.
the two areas. These topics have becn clcarly brought to
The various similar aspects in the evolution light through the documcnts generously publi-
of the Romanian Church in Bihor and Ni\săud, shcrl by the research lemn~ in t hese areas.
EXPLOATAREA PADURILOR GRANICEREŞTI
DE LA NASAUD PRIN SOCIETATEA "REGNA"
(1926-1932)
DORE~ VIDieAN
Studiul pe care ni l-am propus cu pri- faptullui că vânzarea se făcea in lidtaţie

vire la exploatările forestiere bistriţene publică, pe bază de concurenţă, căreia i
de a<::um mai bine de o jumătate de seco~, s-a făcut în prealabil o largă publicitate.
este o în<::ercare de proporţii reduse de a Cum în ţară nu se găseau întreprinderi
pune în evidenţă o fm,mă de exploata.re forestiere puternice cu capital autohton
a pădurilor folosită pentru prima dată în care ar fi putut prelua aceste exploatări,
România pe scară mare, şi anume, ex- ele au rămas la dispoziţia întreprinderi-
ploatarea in regie. lor din afară.
Dar nici in străinătate nu se găseau
1. Infiintarea şi organizarea intreprinderi concurente amatoa:re de a
Societăţii "Regna" cumpăra păduri spre exploatare, d insti-
tuţii bancare pe care le interesau pădu
Pădurile constituie una dintre cele mai
mari bogăţii ale ţării noastre. Cu toate rile româneşti, numai in măsura în care
ele puteau asi.gw·a un venit şi o dobândă
acestea în trecut s-a făcut prea puţin pen-
corespunzătoare după capitalul investit.
tru o raţională exploatare şi l'€ntabilă va-
lorificare a lor. Aceste institute bancare şi-au constituit
Organele de conducere ale statului, deşi o serie de întreprinderi forestiere sub
erau conştiente că aceasta nu se poate fonnă de societăţi anonime, care atunci
realiza decât prin intreprinderi forestiere când se prezentau la licitaţii erau dina-
în care capitalul autohton să fie predo- inte înţelese asupra preţului pe care îl
minant, n-au incurajat înfiinţarea şi fi- vor oferi.
nanţarea acestor întreprinderi printr-o po- Prin acest sistem s-a ajuns ca nu nu-
litică fe1~mă de stat, iar ex.ploatarea in mai producţia pădurilor să stea la dispo-
regie a pădurilor, proprietatea statului şi ziţia acestor intreprinderi bancare, d şi
a altor colectivităţi publice, era chiar pro- preţul pe care tr~buiau să-1 plătească
hibită prin dispoziţiile legii contabilităţii pentru materialul ce le era predat spre
publice 1. exploatare, deoarece intr-o astfel de or-
tn acest fel producţia :pădurilor, cu ex- ganizare nu putea exista o concurenţă se-
cepţia unor cantităţi mai mici exploatate rioasă.
de mici intreprinderi indigene, a fost ţi Cu o aStfel de situaţie, de a trebui să
nută la dispoziţia întreprinderilor de peste acoopte preţuri sUJb valoarea de estima-
hotare, care o cumpărau în licitaţie pu- ţie a masivelor păduroase scoase la lici-
bli<!ă potrivit ~poziţiilor legii conta.ibili- taţie, s-a confruntat şi Direcţia silvică
tăţii publice a statului. Bistriţa în anul 1924, când a fost înştiin-
La prima vedere s-ar ,părea că această ţată de intreprinderile forestiere că ele
lege ar apăra interesele vânzătoru1ui, care nu se vor prezenta la licitaţii până când'
k:le regulă era statul .şi comunele,. datOrită nu se va l"educe preţul de estimaţie a
1 Monitorul oficial din 20 iulie 1923. 1emnului în :pădure pe pidor.
229
In aceste condiţii, Direcţia silvică s-a cretul regaL cu nr. 3845, aceste statute au
aflat in situaţia de a nu putea asigura fost sancţionate 5.
nici măcar cheltuielile de administrare a După Sancţionarea statutelor, s-a ţinut
pădtn'ilor celor 44 de comune care au fă Adunarea generală de la 29 ianuarie 1926
cut parte din Regimentul al II-lea de gra- a celor 44 de comune grănicereşti, care a
niţă românesc cu sediul la Năsăud, illfiin- hotărât cu majoritate de voturi constitui-
ţat de Maria Tereza 2• rea societăţii pe baza statutelor aprobate,
Aceste îm,prejurări pe de o parte, cât ceea ce s-a declarat în Jurnalul Consi-
şi fa.ptul că Direcţia silvică avea în multe liului de Miniştri din 2 martie 1926 G_
locuri instalaţii de transport (căi ferate La 3 mai 1926 se ţine ce-a dintâi şe
forestiere, ape amenajate pentru plutărit) dinţă a Consiliului de administraţie al So-
şi fabrici de cherestea proprii, au făcut cietăţii "Regna", când se întrerupe Secţia
să se nască în mintea celor cu funcţii de regiilor infiinţată pe lângă Direcţia silvică
conducere, ideea încercării unor exploa- Bistriţa şi ia fiinţă Societatea "Regna" 7•
tări şi chiar comercializări în regie pro- Cele 44 de comune grănicereşti dispun
prie a Direcţiei silvice. de 161.718 ha de pădure şi 35.802 ha pă
Astfel, a început în 18 ianuarie 1925 şuni, în total de 197.520 ha din suprafaţa
exploatarea in regie a primului pat·chet totală de 443.200 ha cât avea pe atunci
de 10000 m 3 lemn rotund de răşinoase judetul Bistrit.a-Năsăud 8•
căruia îi urmează altele în acelaşi an ; Administraţia ungurească a introdus
in mai 1925 pune în funcţiune prima fa- pentru administrarea acestor averi legea
brică de cherestea cu 6 gatere din Ilva nr. XIX din 13!JO, lege rămasă în vigoare
Mică, iar la 1 noiembrie 1925 pune in şi după instaurarea administt·aţiei româ-
funcţiune o a doua fabrică de cherestea neşti 9 •
cu 5 gatere 3 . AcE.asţă lege recunoaşte dreptul de pro-
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prietate a fiecărei comune în parte, men-
până la intocmirea statutelor societăţii tine hotarele proprietăţii, şi după ce de-
proiectate, a aprobat ca timp de un an f&lchează din. propr_ietatea fiecărei co-
Direcţia silvică Bistriţa să nu fie obligată, mun~ o parte care este suficientă pentru
potrivit dispoziţii1or gerierale ale legii sati~acerea . nevoilor în lemne ·de luci'u
contabilităţii publice __ de a da in ex:ploa- şi lemne de foc a populaţiei, restul îl ad~
tare prin licitaţii pădurile şi cu--titlul de ininistrează că o singUră- proprietate, fără
expeŢ1el1ţ_ă să facă exploatarea _pa,rchet~ considerare la hotarele individuale ale ca:.
lor scadente şi desfacerea produs~lor lem- imunelor. In acest spirit'se întocmesc aine-
noase prin bună·irivoială 4_ - - - Ii~iarnentele pe o sută de·· ani, · în baza
- - Iri intervallul acesta s-au intocmit sta- cărora '&e exploatează pos1bilităţile .anuale
tutele societăţii Şi s-au Înaintat· Spr'e apl~O: irt a.$a fel .ca ;menţinerea · şi conservarea
bare, iar în 21 decemb_rie 1925 pr_in _De- 'iPă,durilqr să ne asigurate. - .
·. · De(>are<:e tn baza amenajamentelor -ex-
- . i Aceste comune grănicereşti au ~ost : Bis- Jploatările se fac numai după· principiile
triţa Bârgău1ur, Bichigiu,- :Budacul de Sus, Coş ·qe _conservare şi rentabilitate a pădurilor,
buc, - Feldru, Găureni; Gledin, Ilva Mare,- llva
Mică, Josenii Bârgăului, Leşu. Maieru, Măgura
po:rţiuntle de pădure ale unor .comune fi_ind
Ilvei, Mărişelu, Mijlocenii · B~rgăului, Mititei, tăiate complet, iar ale altora urmând a
"Monor, Morăreni, Mureşenii Bârgăului, Năsăud, şe tăia numai în cursul revoluţiei de o
Nepos, Parva, Poiana Ilvei; Poienile· Zăgrii, sută de ani, legea amintită mai sus, fi-
Prundul Bârgăului, Ragla, Rebra, Rebrişoara,
Rodna, Romuli, Runcul Salvei, Rusul Bârgăului,
Ruşii Munţi, Salva, Sângeorz-Băi, Sântioana, 5 Arhiveel Statului Bistriţa, (in continuare
Suplai. Suseni.i Bârgăului, Şanţ, Şieuţ, Telciu, ASE), Fond Regia Cooperativă "Regna", dos.
Tiha Bârgăului, Zagra. 1/1928, f. 186. . .
3 • • • "Regna" şi consecinţele ei pentru viaţa 6 • • • i'v1emoriu asupra Societăţii "Regna",
economică şi socială a celor 44 de comune gră societate pentru exploatarea pădurilor grănice
nicereşti năsăudene. Propuneri şi s-ugestii pentru reşti cu sediul in Bistriţa, colecţia Muzeului
organizarea actualelor forme de administrare Judeţean Bistriţa-Năsăud, cota 17493.
7 Ibidem.
şi valorificare a pădurilor grănicereşti năsău
dene, colecţia Muzeului Judeţean Bistriţa-Nă B Ibidem.
săud. cota 1i494. 9 Victor Onişor, Legile grăniţerilor nasăudeni,
4 Ibidem. Bistriţa, 1905, p. 1-16.
230
xează cota parte cu care participă fiecare să aibă un capital social cu CClll'e... sa-ş1
comună la cheltuielile comune şi totodată poată realiza scopul prevăzut de statute-1:.!.
şi la venituQ rezultat din aceste exploatări. Având în vedere că nici Direcţia silvică
Această cotă o numesc ,,cheia de partid- Bistriţa şi nici comunele nu dispuneau de
paţie" iar venitul rezultat şi distribuit co- acest capital în numerar, iar Societatea
munelor din aceste e~ploatări îl numesc "Regna" nu se putea constitui fără el,
"tangenta comunelor". pentru a putea satisface dispoziţiile legii
Potrivit art. 1 şi 2 din statute, cele 44 de comercializare> s-a socotit că societa-
de comune din fostul Regiment II româ- tea de exploatare s-ar putea constitui le-
nesc de graniţă de la Năsăud, "propri2- gal, dacă instalaţiile de fabrici şi căi fe-
tare ale ;pădurilor adminiiStrate în devăl rate forestiere pe care le aveau comunele,
măşie, în conformitate cu legea XIX din ar putea trece din patrimoniul Direcţiei
1890 şi nonmativul de administrare a pă silvice în patrimoniul societăţii care urma
durilor grănicereşti, menţinut în vigoare să se înfiinţeze. şi să constituie mai întâi
ca statut al acestor :păduri şi prin legea de toate un aport în natură adus de co-
:promulgată cu înaltul dec1"et regal No. mune în societate, iar după aceea, acest
2187 dÎin 28 iulie 1924, se constituiesc în aport evaluat la 100.000.000 lei să con-
in societate pe baza legii privitoare la stituie capitalul social prevăzut de lege.
comercializarea şi controlul întreprinde- 1n consecinţă, capitalul societăţii l-a for-
rilor economice ale statului, a Jurnalului mat conform art. 4 din statute, aportul în
Consiliului de Miniştri cu No. 4152/925, natură constatator din fabricile de che-
a avizului Consiliului Superior de Con- restea de la Ilva Mică, Anieş, Valea Mare,
trol şi lndruman~ No. 12 din 1925 pentru Bi~tricioara, Dornişoara, Fiad. Apoi, căiJle
exploatarea acestor păduri, suib denumi- ferate forestiere Hva - Leş, V.atea Mare,
rea de : Societatea pentru exploatarea pă Dornişoara, Anieş şi Fiad, împreună cu
durilor celor 44 de comune din fostul re- toate construcţiile lor 13.
giment II românesc de graniţă de la Nă Iniţiatorii acestei întreprinderi. şi-au
săud, pre-c>curtat: "Regna" - societate dat seama că doar cu acest capital, con-
pentru exploatarea pădurilor grănice stituit din aportul în natură al fa'bricilor
reşti" 10• şi căilor ferate, nu se vor putea :flace plăţi
ln ceea ce :priveşte scopul societăţii, aşa pentru lemnul preluat de la Di:recţia sil-
CUIIl1 rezultă din statute acesta era acela vică şi nu se vor putea ,plăti nici mun-
"de a exploata în regie toate pădurile citorii de la exploatările forestiere sau
proprietatea celor 44 de comune, care în cei de la fabrici. şi că pentru acest scop
conformitate cu amenajamentele în vi- trebuiau să aibă neapărat un fond de rul·
goare devin scadente anual spre ex:ploa- ment în numerar de circa 200.000.000 lei 14
tare", precum şi acela "de a desface în Realizarea lui s-a preconizat pe două
regie proprie materialul lemnos de orice căi:
fel, produsul acestei exploatări, pentru ca a) 100.000.000 lei din cota de amorti-
printr-o gospodăriTe raţională să ajungă zare a instalaţiilor industriale şi a căilor
la maximum de renta:bilitate" 11. ferate forestiere aduse ca aport. Capi-
Aşadar, Societatea "Regna" a fost pri- talul constituit din aportul fabricUor de
ma mare întreprindere forestieră consti- cherestea şi a căilor ferate forestiere, urma
tuită pentru a înlocui micile întreprinderi ca în cursul anilor viitori să fie trans-
forestiere, :prin eXiploataxea in regie a !pă format în nUJ111erar, prin cotele de amor-
durilor celor 44 de comune grănicereşti tizare aJ.e acestor investiţii, care se reţin
administrate de Direcţia silvică Bistriţa, anual 'din venitul brut al societăţii.
apoi pentru a desface în regie rprodusul Luând de bază evaluarea aportului la
acestor exploatări, astfel ca printr-o gos- suma de 100 milioane lei, în cursul !Pri-
podărire raţională să se asigure pe seama milor ;patru ani de activitate 1926-1929
comunelor proprietare maximum de venit. Societatea "Regna" a transformat în nu-
Codul de comerţ şi legea comercializă merar din acest capital suma de 41.366.8,28
rii pretind ca orice· societate comercială
1:1 Monit01·ul oficial din 20 iulie 1923.
IU ASB, Fond cit., dos. 1/1928, f 187. 1~ ASB, Fond cit., dos. 1/1928, f. 187.
11 Ibidem. H Ibidem.
231
lei (tabelul nr. 2). Mergând astfel înainte, nevoilor sale şi pe măsLU'a posibilităţilor
în câţiva ani s-ar fi ajuns la un fond de de plată ale "Regnei" suma totală de
amortizări de 100 milioane lei fără ca 118.101.239 lei 18 •
investiţiile să-şi piardă valoarea deoarece Diferenţa dintre valoarea totală de esti-
ele erau bine întreţinute. maţie a materialelor lemnoase exploatate
b) cealaltă 100 mil. de lei pentru între- de "Regna" în anii 1925-1931 şi suma
girea capitalului trebuia să se r-ealizeze plătită de fapt pentru acele materiale este
din excedentele bugetare ale Direcţiei sil- de 77.871.669 lei, sumă care a fost pri-
vice Bistriţa şi din jumătate dividendul mită de "Regna" penh·u a-şi spori capi-
cuvenit comunelor asociate 15. talul societar de la 100 mil lei la 200 miL
Excedentele bugetare ale Direcţiei sil- lei .spre a avea astfel şi capitalul de rul-
vice Bistriţa se preconizau astfel : în tre- ment necesar.
cut bugetele acesteia erau deficitare, acum În anii de criză economică 1930 şi 1931
s-a prevăzut că printr-o activitate intensă Societatea "Regna" a achitat integral Di-
a Societăţii "Regna" ele vor deveni exce- recţiei silvic.e preţul la tulpină pentru
dentare, atât prin preţul la tullipină care lemnul .preluat 19 .
va fi mai mare, cât şi prin faptul că se Potrivit articolului 3 din statute, comu-
vor exploata parchetele scadente spre ex- nele trebuiau şi ele să participe cu jumă
ploatare anual. tate din dividendul ce li se cuvenea anual
· Decontarea preţului la tulpină se făcea şi numai până la completarea capitalului
la sfârşitul anului. până atunci Societatea la suma de 200 mil. lei :zo_
"Regna" plătea în cont curent .sumele pe Sporul de capital. retinut din dividen-
care Direcţia silvică le cerea pentru aco- du! comunelor ce li se cuvctwa anual, a
perirea cheltuielilor sale bugetare. fost de 14.231.842 lei (tabc:lul nr. 4), co-
S-a preconizat că atunci când Societa- mum~le particip[md la imp;irtir~a benefi-
tea "Regna" va exploata toate posibilită ciului în funcţie de cota de participaţie
ţile scadente spre e~ploatare anual, atunci la pădurile administrate cumulativ 21 •
şi Direcţia silvică va avea de primit de In ceea ce priveşte împrumuturile So-
la Societatea "Regna" sume mai mari de- cietatea "Regna" îşi putea procura capi-
cât nevoile ei bugetare. Astfel, în primii talul necesar exploatării prin imprumu-
ani de activitate ,.Regna" avea un sold turi private, simple sau privilegiate, pu ·
debitor, care reprezenta excedentul buge- tând pune ca gaj în acest scop materialele
tar al Direcţiei silvice Bistriţa pe anul ~es fasanat.e sau insta]aţiile indu.Stria;le :! 2•
pectiv · şi care însemna preţul lemnului Acest articol a provocat o îngrijonir.€,
preluat de "Regna'' şi neachitat in cursul din cauză că prin ipotecar.ea insUilatiilor
anului prin sumele plătite in cont curent. de ex~ploatare şi transport eomtmele •a[·
.A,şwpra .aC€Stt1i excedent bugetar trebuia putea· răi11âne 1a un. moment dat fără ele~
să hotărască Comisia de opt, dacă el urma In rnod practic· ipotecai'ea lor n·-a fost de
să fie afectat integral sau partial pentru nici un folos, pentru că nici un institlJt
sporu[ de cqpital până la completarea su- bancar n-a fost de acord să împrumute
mei de 200 milioane lei. bani pe nişte instalaţii, care în cazu1 li-
In perioada anilor 1926--1929 s-a ajuns chidării forţate a datoriei nu ·se pot· trans-
prin această modalitate la un spor de forma uşor în numerar. "Regna" a obti-
capital de 77.871.669 lei, conform lucră nut de la bănci împrumuturi, însă numai
ri1lor î:ntoomite de către Direcţia silvică atunci când a putut oferi în gaj produse
Bistriţa 16. de cherestea sau alte materiale, care se
Din suma tdta'lă de 208.972.908 lei 17, pot lichida uşor în caz de nevoie.
reprezentând valoarea pe picior a lemne- Cele 44 de comune au adus ca aport în
lor eXJploatate de "Regna" in anii 1925~ soCietate în afară de fabricile de cheres-
1931, Direcţia silvică Bistriţa a încasat
succesiv în decursul aceloraşi ani, potrivit 18 Ibidem.
1a Ibidem.
15 Ibidem. :ru ASB, Fond Regia Cooperativi'i .. Regna'\ dos.
16 ASE, Fond Direcţia silvică Bistriţa, dos 1/1928, f. 188.
87/1930-1933, f. 146-147. 21 Victor Onişor, op. cit., p. 8.
17 Ibidem. -a ASB, Fond cit., dos. 1/1928, f. 187.
232
tea şi căile ferate forestiere şi dreptul sabili de gestiunea lor până la descărca
exdusiv de ex.ploatare a tuturor parche- rea ce le-o dă Adunarea genet~ală a co-
telor !Scadente spre exploatare anual din munelor2n,
pădurile administrate cumulativ, pentn1 Preşedintele societăţii era desemnat
care aceasta este obligată să achite din. dintre membrii ConsHiului de administra-
bugetul său anual în profilul Direcţiei sil- ţie, numiţi de Comisia de opt pe termen
vice Bistriţa preţul de estimaţie ~: 1 • de un an :lo.
Se mai prevede, tot în acest articol din Din modul cum a fost compus Consi-
statute, (art. 11), că Societatea "Regna" liul de administraţie, Comisia de cenzori
poate să nu uzeze de dreptul său de ex- şi felul cum se numea conducătorul :so-
ploatare, în care caz, Direcţia silvică Bis- detăţii, rezultă faptul că deşi Societatea
triţa este obligată să scoată în vânzare "Regna" avea un patrimoniu separat, con·
aceste parchete prin licitaţie publică ~~. ducerea ei era în bună parte rezervată
In conformitate cu statutele, controlul Comisiei de opt·, care numea pe condu-
"Regnei" de către guvern se exercita cătorul societăţii şi mai avea şi patru
printr-un Comisar al guvernului care ia membri numiţi de ea în Consiliul de ad-
um·te la şedinţele Consiliului de admi- ministratie între care directorul silvic
~1istraţie cu vot consultativ. Acest comi- consilier' d~, drept şi comisar al guvernu-
sar are dreptul să suspende hotărârile lui. La control majoritatea cenzorilor erau
Consiliului de administraţie, în cazul când numiti de ea.
el le socoteşte contrarii intereselor supe· Societ.ulea ,,Regna" a avut următorii
rioare de stat sau contra statutelor so- preşedinţi numiţi de Comisia de opt : So ..
cidăţ.ii 2:;. Iomon Haliţa in 1926 :11 • prefect al jude-
Ca şi comisar s·a ajuns la concluzia că ţului Năsăud ; Dr. Victor Onişor intre
cel mai potdvit ar Ii Directorul silvic. care 1926-1928 :l~, profesor universitar la
este şi funcţionar public şi de mcseri~ Cluj ; Dr. 'rit Mălaiu între 1929-·1930.
şi care având sediul in localitate nu re- vicar greco-catolic în Năsăud ~::, Dr. Leon
clama nici o cheltuială pentru societate Scridon 1930-1932 3r..
Administrarea societăţii se făcea priri : Directorul general al societăţii era nu-
Consiliul de administraţie, Directorul ge. mit în afară de membrii Consiliului de
neral, .Comitetul de cenzori şi Adunarea administraţie şi lua parte la şedinţe nu-
generală 26 • mai cu vot consultativ. El executa hotă.
Consiliul de administraţie era comj)US rârile Consiliului de administraţie şi punea
din patru consilieri numiţi de Comisia de în aplicare regulainentul societăţii 35 •
opt şi opt consilieri aleşi de Adunarea Adunarea generală se compunea din cei
generarlă a comunelor ~ 7 • . • 44 de delegaţi ai comunelor societare.
Controlul societăţii era incred.mţat une1 aleşi de Consiliile comunale respective.
Comisii de cenzori dintre care trei sunt care prezentau biroului mandatul în
numiţi de Comisia de opt iar doi aleşi de scris de la comună 36. Ea era legal con-
Adunarea generală a comunelor 28 . stituită cu delegaţii a cel puţin 23 de co-
De aici, se poate vedea intenţia de a mune reprezentând o proporţie de 50%
lăsa organele Comisiei de opt, să pătrim· - din capital 3i.
dă până în adâncime în toate socotelile
societăţii. ~g Ibidem, f. 189-191.
In conformitate cu articolele 16 şi 36 ;j() Ibidem, f. 130.
din statutele societăţii, membrii Consiliu- • Comisia de opt era reprezentanta comune-
lui de administraţie erau obligaţi să delor pe lângă Direcţia silvică Bistriţa pentru a
pună o garanţie de 50.000 de lei în nu-
le apăra drepturile. .
:H Monitorul oficial din 30 martie 1927.
merar, efecte sau inscripţii de ipotecă, iar ;;l ASE, Fond cit., dos. 1/1928, f. 117, dos.
cenzorii 30.000 de lei. Ei rămân respon- 2/1929, f. 6.
~~ Gazeta Bistriţei din 8 ianuarie 1930.
23 Ibidem, f. 189. :J4 ASE, Fond Direcţia silvică Bistriţa, dos.
u Ibidem. 95/1932, f. 782, 785.
~ 5 Ibidem. ~<~ ASE, Fond R.egia Cooperativă "Regna", dos.
~r; Ibidem, f. 189-192. 1/1928, f. 190.
u Ibidem, f. 189. :J6 Ibidem.
~J Ibidem, f. 191. :fl Ibidem.
233
3~ - Revisla Bistl'l\ei
At.r1buţiile Adunării
generale a Societă 2) Rezultatele activităţii Societăţii
ţii "Regna" erau următoarele : 38 "Regna" între anii 1926-1931
a) ia cunoştinţă d:> raportul ConsiliuJ !n virtutea articolului 3 din statute,
lui de administraţie şi de raportul cen- care îi ·Conferea dreptul de exploatare în
zorilor, revizuieşte conturile, aprobă bi~ regie, toate pădurile - proprietate grăni
lanţul, ia decizii asupra distr~buirii bene· cerea~că - care conform amenajamente-
ficiilor în conformitate cu statutul şi cu lor in vigoare devin scadente anual spre
legea comercializării ; exp1o~1t.are şi a desface ,produsul rezultaJt
b) alege şi revocă pe membrii Consi- din această exploatare, "Regna", începând
liului de administraţie şi pe cenzorii so· cu anul 1926. a trecut la exploatarea aces-
cietăţii care nu sunt numiţi de Comisia tor pălduri.
de opt; ln urma acestor activităţi Societatea
c) descarcă de gestiune Consiliul de "Regna" a exploatat şi comercializat din
administraţie şi Consiliul de cenzori ; pădurile grănicereşti intre anii 1926-1931
inclusiv, (socotim aici şi gestiunea regiei
d) decide asupra participării societăţii Direcţiei silvice din 1925) 1.308.900 m3
la constituirea de noi întreprinderi ; estimaţi la 208.972.809 lei (tabelul 1). Dacă
e) decide asupra măririi capitalului so- repartizăm cantitatea corespunzătoare ani-
cial şi asupra contractării împrumuturilor lor 1926-1931 pe cei 6 ani de ex.ploatare
care ar fi necesare societăţii şi nu întrec constatăm că "Regna"' a preluat în medie
a cincea parte din capital ; anual câte 208.064 m;J lemn rotund, ce
f) decide lichidarea societă\.ii. Lichida- corespunde posibilităţ.ilor normale de pro-
tarii vor fi numiţi. jumătate de Comisia ducţie ale pădurilor grănicereşti.
de opt. reprezentanta comunelor şi admi- !n ceea ce priveşte preţurile tmitare la
nistratoarea pădurilor grănicereşti, şi ju- tulpină pe care "Regna'' le-a plătit Di-
mătate de Adunarea generală; recţiei silvicc Bistriţa (tabel 1), acestea
g) decide asupra tuturor modificărilor au variat între minimum 92,59 lei/m3 in
ce urmează a fi aduse statutelor". anul 1930, când se constată o scădere
bruscă a preţului la lemn pe piaţa mon-
Hotărârile Adunării generale se luau cu
dicrlă, şi maximum de 200,80 lei/m3 îrn
majoritate de voturi şi erau obligatorii anul 1925 pentru produse răşinoase prin-
pentru toate comunele societare 39. cipale şi foioase nobile ; pentru produse
Evoluţia preţului materialului lemno~
Q) Penlru !e/nne de foc . fag ~; rosinoose .
"•
rr,l,
-, .
'17
;;
14.---- -------------- 1
1·~12-------1---
------
1
l :
--r-----T------r·----
, 1 1 :
: 1 1
1 :
1 1 1 1 1
1 -- 1 1 1
u' ------:---- --i---- -~--- - -~-- -- --:--'" - -
1 1 1
1 1
1 1
0~-------~------~-------+-------+------~~----~·-~
1926 192? 1918 191'1 f93Q W!il f,,..
~ ~
:<a Ibidem, f. 192.

J~ Ibidem.
Tabelulnr. 1 -CANTITATEA DE LEMNE ÎN M' EXPLOATATĂ OE SOC . .,REGNA" 1925-1931
ŞI VALO A REA El ÎN LEI @
Lemn de lucru Lemn de foc

Volumul Valoarea mat. Pret unitar Din dehttul Om debitul
exploatat cu care a fost mediu de la coloa de la coloana
i :; răşinoase na 8 s-au 8 s-au rrecut
total debitată soc Observa~ii
'..:"' 0:::
«: foi oase răşi- şters ca ~i capital
z nobile
fag
noa se
general . .Regna"
soc. în numele
principale secundare răşinoase comunelor
fag
--,--- (**) proprietare
J J J J J 1
m % m % m' j% m % m % m 1 o/o 1
o 1 2 3 4 5 6 7 ! 8 l 9 10 Il 12 1
13
1 1925 47705 86 3939 24 - - 1Sl!71 2() - - -60516,30 10402220 182
=-~~'Î~ 17 - 10402220182
- [_
2
t--·
1926
-
121599 65 15312 57 198 12 11225 - 148335134 26617243 79
-,
~~
64
13 -
26617243179
3 1927 274219 32 15222 50 213 72 10645 50 376 30 300677 :s4 51804156 :80 / 179g_~ 13 21840~55
' 157.!!
- - ---- 1 -- - - -
I'-J28 155711 26 8077 55 189 68 - - 180036 IQ5 186!3 /----~ 14 764493:86
4 16058 l46 3044254-:1 128 :;._;-- 143~
1 1
t-- --
5 1029 352712 11 8294 43 557 . 83

1
34396 In 1145 13 397105,67 70846757 46 194~ ~-------~
/-- 194QI 15 13000000 18247372:;; ~
--- -
170384 i 13 ~~-=--- 78~ - -
S? --------:.
6 1930 83215 73 69974 58 62,33 16707 99 423 50 13507083 42 12
1 1
f - --
7 1931 49198 22 - - - 1- 1766 80 879 79
--l-
51844181 5352902 !44 ~~ 6 - - !
~
8
Toial !084362 15 120820 87 1221 68 99671 i12 2824192 1308900 174 208972908 !90 13000000 77871669187
~
~e~ L___ _ _ -
- --- -
1
- (**) La preţul unitar mediu, cifrele cu negru sînt pentru produse

principale. cele cu roşu pentru produse secundare
'IIJ Tabelul a fost întocmit pe baza datelm· din

ASE, Fond Direcţia silvică Bistriţa, dos. 87/
1930-1933, f. 140-147.
. ."r- - - - - - - - -
b) Pentru produse rosinoose Sl!cuno·are.
t ~-----
1
170.SJ
164
ti)7,JI
1~ M2 ---- - - .. -- - --
1
1
1
• -- T.
1
1
o
tt.2/J ,~,
1919 ,", tl/lJf
C) f?ntru pradu:se ro;:II"IO(]Se ţJrt"nC',OGie şi foioa~r MIJilre
,.,~,
Uei)
2a1.5G
",,71
f94,1t8
116,"
17~.:2
------,-------1- ~-----l ..
"'·'·
fJ.Jt
1 1 1
----- -~- --- -- ~-- --- --~-.- ---+ -----
1
",. "" ,", 19!JQ I?JI
236
răşinoase secundare între minimum 78,78 loare pe p1c10r a lenmului, suma de
leijm3 în anul 1930 şi maximum 194,07 118.101.239 lei (tabel 1), reprezentând un
lei/m3 în anul 1929 ; pentru lemn de foc preţ mediu pe picior de 90,20 lei/m3 ceea
răşim.oase şi fag între 6 lei/m:J în 1931 şi
ce a-rată că 69,42 de lei au fost afectaţi
17 lei/m3 î:n 1925.
sporului de capital al "Regnei" rezuUând
Calculând pe întveaga cantitate de lemn o sumă de 77.871.669,87 lei (tabel 1),
de 1.308.900 m3 (ta!bel 1), rezuUă un preţ
mediu unitar de 159,65 lei/m:l. Din comercializarea lemnului exploatat
Aşa cum am arătat, atunci când ne-mnJ "Regna" a reuşit să realizeze între 1926-
referit la modul cum "Regna" şi-a sporit 1929 datorită unei conjuncturi favorabile
capitalul social, rezultă că Direcţia silvică de pe piaţa lemnului un profit de
a primit din suma totală reprezentând va- 59.007.757,32 lei (tabel nr. 2).
TABELUL NR. 2
Contul de profit şi de pierdere al societăţii "Regna" - anii 1926-1929 41
Nr. 1928 1920 1026-HJ29

1921! 1927
1 Venit brut 249611J.Jfl, 27 38153192,12 40797726 47192Gfi1,78 151105446

2 Cheltuieli
generale 5469230,21 12701918,95 12577935,92 14330lî0,90 15079255,98
1
3 Venit co-
mercial l!l-192.616,06 25451273,17 28210790,08 3:?862510,88 106026100,10
4 Scont casă 175052,64 - t 175052,64
5 Fond pre\·e-
dere 1821297 19J181i 1610623,20 130815
Fond extra-
ordinar 130815
7 Amortizări 9127789,42 fl495052,58 1100:1882 11741104,03 41366828,03
8 Beneficiu net 10J897î4 ·14004108,59 15303091,08 19510783,65 59007757,32
Preţurile cherestelei scad vertiginos în pozit, cu un preţ la tulpină şi o mano-

anul 1930 şi mai tare în anul 1931. Această peră plătitecu preţurile din 1929. În anul
împrejurare influenţează în mod nefavo- 1930 scad în valoare cu circa 30%, iar în
rarbH stocw-ile mari de lemn rotund şi anul 1931 cu circa 50%, rezultând o pier-
cherestea pe care "Regna" le avea în de- dere de 84.539.416,07 lei.
TABELUL NR. 3
Contul de profit şi pierdere
pe anii 1930-1931 42
Nr. 1930
crt. 1931
1 Cheltuieli 48117604,22 37874413,92

2 Venituri 83958,49 1368643,58
3 Pierderi 48033645,73 36505770,34
4 Total 84539416,0i
41 Tabelul a fost întocmit pe baza datelor din 'il Tabelul a fost întocmit pe baza datelor din
Monitorul oficial din 20 martie 1927: ASE, Fond ASE, Fond cit., dos. 95/1932, f. 782, 787-788.
Regia Cooperativă "Regna", dos. lj1928, f. 121-
122, dos. 2Jl929, f. 10-11, do~. 3/1930, f. 31-32.
237
Profit ~i pif!rd~ri
t95!0 M!J,65
1--------------------
"YJH9!.08t __ _________ _
JJ, 001, 108 69 - - - - -
' 1
1016,714 :
1
/'IJO f9JI
1928
lt603361.5,73 - - - - - - - - - - - - - - - - __ ,. - - - - - --
Potrivit art. 50 din statute!€ Societăţii 10° o fondului cultural ;

"Regna" beneficiul net era împărţit ast- 3° '0 fondului filantropic :
fel : "3 5°/u fondului central şcolar din Nă-
a) - 15% premii dlrecţiunii, funcţiona săud;
rilor .şi muncitorilor ; - 10% fondului de rezervă ;
-- 1% pentru sustinerea Consiliului Su-
periOl· de Control ; · - 2°,'0 comitetului de direcţie ;
- 1°. 10 Ministerului instrucţiunii. - 59% dividend comunelor în functie
de "cheia de participaţie".
b) din ceea ce rămânea se dădea :
Până la întregirea capitalului la suma
- 8% consiliului administrativ ;
-- 3% cenzorilor ; de 200 milioane, jumătate din dividendul
de 59° 0 cuvenit comunelor se vărsa pen-
tru întregirea capitalului.
.43 ASB, Fonrl cit., rlos. ljl!J28, f. 193.
23C
TABELUL NR. 4
lmpărţ.irea profitului net in conformitate cu statutele~
----------
Nr.
~rt.
·1926 1927 1928 1929 1926-HJ29
-----·----·----
Direcţi unii
Funcţionarilo1
Muncitorilor 15% 1528446,10 2100661,5!) 2295463 2926(117 8851187,6!)
2 Consiliului
Superior
ele Control 1% 1018!J7 140041 151030 l!J5107 5!J0075
3 Ministerului
Instrucţiunii 1% 10JR!J7 140041 153030 1!J5107 590075
4 Consiliului de
Administraţie 8% 676602,71 928872 1016125 1295516 3917115,71
5 Cenzorilor 3% 253726,17 348702 ·381047 485ill8 1469293,17

6 Fondului
Cultural IODfo 845753,39 1162342 127015fl ](119395 48i964R,39
7 Fondului
Filantropic 3% :?rl3726,17 3-18702 31110-17 485818 14692CJ3,17
8 Fondului Cen-
trai Şcolar
din Năsăud 5% 422786,69 581170 ti3507R 809697 2448H21,69
!J Fondului de
Rezerv;! 10% fl457!i3,39 J 162312 127015fl lfll!J395 4879G4fl,3!l
10 Comitetului
de direcţie 2% 1691GO,l17 2324611 2G4031 323fl79 97!J528,fii
Il Comunelor 59% 49fl9944,47 6fl57812 7493928,08 9554434,()5 28896119,20
12 Total general 10189774 14004108,59 15303091,08 19510783,65 59007757,32
Din ci-frele cuprinse în tabelul nr. 4 mit 6.453.911 lei, aşa cum rezultă din bi-
se poate vedea că s-au repartizat comu- lanţul pe anul 1929, unde dividendele din
nelor 28.89ti.1 19,20 de lei din care urmau
1
trecut, neachitate comunelor figurează la
să primească efectiv 14.448.058,10 lei, res- pasiv exigibil imediat, cu suma totală de
tul fiind afectaţi conform statutului spo- 3.211.925,79 lei t,ri.
ru~ui de capital. Această sumă a fost re- Astfel din suma totală de 14.448.059 lei
partizată în perioada anilor 1926-1929, ~a cât s-au stabilit dividendele comune-
deoar-ece în perioada 1930-1931 "Regna" lor ipe anii 1926-1929 trebuie scăzut di-
n-a mai putut să dea nici un divi'Clend videndul anu~ui 1929 şi restanţa neachitată
comunelor, deoara:e aşa cum am arătat pe anii până la 1928 inclusiv spre a ob-
ea a lucrat în pierdere. ţine suma totală ce s-a plătit de "Regna"
Până la data de 16 iunie 1932 când care este de 3.211.925,79 lei"'·
"Regna" a încetat să mai funcţioneze şi Pentru scopuri culturale Societatea
a intrat în lichidare'>:> comunele au pri- "Regna" a votat intre anii 1926-1929 un
fond de 7.936.542 lei (tabel nr. 4) din care
·i1 vezi nota 41.
,:; Monitorul oficial din 23 iunie HJ32. 46 ASE, Fond ct., dos. 3jHJ30, f. 131.
23!)
590.075 lei au revenit Ministerului ln- către Direcţia silvică Bistriţ.a pentru lichi-
strucţiei, 4.879.646 de lei Fondului cultu- darea ei li!1_
ral şi 2.448.821 lei Fondului central şcolar Cauzele care au dus la această situaţie
din Năsăud. ar fi :
Fondul cultural a fost întrebuinţat pen- a) lipsa de capital lichid.
tru următoarele scopuri : "' "Regna ·' se înfiinţează cu un capital
a) cumpărarea de cărţi şi rechizite şco societar pe hârtie de 100 mil. lei, pe care
lare elevilor de la şcolile primare din cele îl majorează mai târziu la 200 mii. lei ''11 ,
44 de comune grănicereşti ; tot pe hârtie.
b) înfiinţarea treptat în fiecare comună Capitalul iniţial al "Regnei ·' era com-
proprietară a unei biblioteci publice, abo- pus din aportul în natură : păduri de
namente la reviste şi ziare, care s-au păs exploatat, instalaţii tehnice pentru h·ans-
trat în biblioteci ; portul şi industrializarea lemnului, eva-
c) burse de studii şi îmbrăcăminte stu- luate la 100 mîl. lei. Majorarea acestui
denţilor şi şcolarilor săraci şi merituoşi, capital la suma de 200 de mii. lei făcută
descendenţi ai foştilor grăniceri ; în anul 1927 era tot un fel de aport în
d) imprimarea de lucrări de interes co- natură mai mult sau mai puţin lichid.
operatist şi forestier ; Sporul de 100 mil. lei reprezintă de fapt
e) ajutorarea cercurilor culturale, conic- suma pe care "Regna'' nu o putuse plăti
rinţe cu subiect cooperatist, forestier. ca preţ la tulpină pentru lemnul ridicat
De asemenea a fost constituit şi un Fond din pădure în cursul anilor 1925 şi 1926.
filantropic care dispunea de o sumă de Susţinea anume "Regna" că deşi ba-
1.469.293 lei (tabel nr. 4), folosită ca : ',.Q lanţa sa era activă, nu poate plăti suma
- ajutoare pentru sinistratii de incen- de mai sus, fiindcă din lipsă de capital
dii şi inundaţii ; lkhid a investit-o în cheltuieli de exploa-
- ajutoare pentru pagubele avutt> la tare şi industrializare şi deci o are numai
vite ; în materialele din fabrici.
- ajutoare la înmormântarea acciden- Din vânzarea succesivă a acestor ma-
taţilor ; teriale, intenţiona să realizeze lichidarea
- diverse ajutoare. treptată a sumei, pe care trecând-o la
Potrivit hotărârilor Adunării generale şi capital social să-şi creeze un fond de rul-
stipulaţiilor din statute s-au distribuit la ment în numerar, care apoi îi va înlesni
fiecare bilanţ direcţiunii, funcţionarilor şi operaţiunile pe viitor.
muncitorilor, Comitetului de direcţie, Con- Cu toate că lemnul brut şi mij-loacele de
siliului de administraţie şi cenzorilor, be- transport şi industrializare "Regna" le
neficii în valoare de 15.217.123 de lei (ta- avea la dispoziţie fără să fie nevoită a
bel nr. 4). investi cu anticipaţie sume cât de mici,
totuşi punerea în mişcare a lemnului şi
3. Cauzele desfiinţării a maşinilor a reclamat mână de lucru şi
Societăţii "Regna" materiale de întreţinere, care trebuiau
plătite în numerar ce mereu lipsea. Pen-
Din analiza tabelelor de mai sus se tru a putea face faţă acestui neajuns,
desprinde clar ideea că Societatea "Regna" când lipsa capitalului lichid s-a simţit
a avut două perioade de activitate : mai accentuată, a recurs la împrumuturi
- prima perioadă de organizare şi dez- bancare, pentru care a trebuit să suporte
voltare, care începe odată cu constituirea dobânzile uzuale şi cheltuielile inerente
ei şi ţine până la sfârşitul anului 1929 ; cu expertiza, gaj, ipoteci.
- a doua perioadă, cea de criză, care In rest şi în cea mai mare parte "Reg-
începe cu anul 1930 şi ţine până la mijlo- na" şi-a câştigat numerarul necesar prin
cul lunii iunie 1932, când pe baza unui aşa-numita auto-finanţare.
Jurnal al Consiliului de Miniştri, gestiu- La vremuri de strâmtoare, vindea sau
nea Societăţ.ii "Regna" a fost preluată de numai angaja înainte o parte din produc-
4
H Ibidem, dos. 2j1929. f. 7, dos. 3jl930, f. 28. ~ MonitortLl oficial din 23 iunie 1932.
4U Ibidem. ~,,; ASE, Fond cit., do~. 1/1930, f. 121.
240
ţia de cherestea pe preţuri fixe, cerând scurt timp că achiziţiile făcute sunt prea
un aconto mai mare din valoarea con- scumpe, ba unele lipsite de orice renta-
tractului. Este natural ca în asemenea bilitate şi capitalul investit poate fi con-
condiţii, cumpărătorii ex.ploatând ocazia siderat ca şi pierdut (fa:brica din Susenii
îşi asigurau beneficii maxime în detri- Bârgăului şi concesiunea de plutărit pe
mentul "Regnei" strâmtorate: cereau măr Dorna).
furi pe ales în sortimente şi dimensiuni Deşi conjunctura pe piaţă devine din
impuse de ·ei ; preţuri convenabile, căci an în an tot mai bună, "Regna" nu face
era vorba de angajare de marfă când nici o rezervă de numerar, căd toate in-
cumpărătorii nu aveau nevoie şi cu plata casăr.Ue îi sunt mistuite de extinderea
unui aconto important ; comisioane, căci tot mai mare a întreprinderii. Circulaţia
dădeau bani înainte, fără să ridice marfa de bani este de peste 350 mil de lei pe
si-i fac un serviciu "Regnei" că-i dd:u an iar acestor obligaţii de p[ată le-a putut
bani, deci aveau dreptul la toate reduce- face faţă numai neplătind preţul la tul-
riie uzitate în lumea comercială. Toate pină a lemnului 52.
acestea eva1uate în cifre înseamnă redu- Intre timp salariile funcţionarilor şi
cerea simţitoare a preţului de vânzare, muncitorilor se tot majorează, împrejurare
iar aceasta fără îndoială a cauzat mari care urcă mult costul de producţie al
pierderi "Regnei ". cherestelei. Astfel, la finele anu1ui 1929
Această constatare stă pentru prima încheie un bilanţ stră'Iucit, dar cu stocuri
etapă de activitate a "Regnei" 1926-1929 enorme de marfă în toate depozitele şi
care dispunea de o organizare bună, a toată averea plasată în cherestea, pro-
lucrat eLI destulă pricepere şi dacă pe dusă ce e drept scump, dar eva1uată tot
lângă lipsa de capital lichid nu ar fi sur- scump, pe măsura pieţii de atunci, pen-
prins-o şi criza financiară mondială din tru ca pe urmă depresiunea rapidă şi ve-
a doua etapă a anilor 1930-1932, sau ar nită prin s-urprindere, îndată la începutul
fi fost susţinută să treacă peste această anului HJ30 şi continuată în anii urmă
criză, ar fi putut da rewltate mulţumi tori, s-o facă să -şi piardă tot capi-
toare. talul şi fondurile de rezervă în sumă de
b) lipsa de prevedere. 236.221.001 lei 53, care deşi ar fi trebuit
Îmbărbătaţi de rezultatele primului an să le aibă în numerar, le-a investit in
de regie a Direcţiei silvice, conducătorii exploatare.
"Regnei" scontând conjunctura în conti- Această lipsă de prevede1·e a fost plă
nu~l ameliorare pe piaţă şi având asigurat tită cu pierderea a 100 milioane de lei
prin statut monopolul de a exploata toate şi a dus instituţia la lichidare.
pădurile grănicereşti, a·.t dat "Regnei .. c) !ntre cauzele care au dus la lichi-
chiar din al doilea an de functionare o dare am putea invoca o oarecare lipsă de
extindere şi o dezvoltare mult mai mare e~perienţă şi pricepere la conducătorii
decât ar fi fost indicată de modestele ei Regnei.
posibilităţi financiare. Respectând dispoziţiile din statute, pri-
!n loc de regie mai redusă, cu un nu- mul Consiliu de administraţie şi-a numit
măr mai redus de uzine, dintre cele mai imediat un Director genera:l, a întocmit
rentabile, iar paralel cu aceasta, prin ·regulamentul de organizare al serviciilor
concesionarea restului de parchete pe centrale şi exterioare şi a completat pos-
câţiva ani, să-şi fi adunat fonduri şi nu- turile de conducere cu elemente de eilită
mai pe măsura puteri1or sale financiare dintre inginerii silvici, contabili şi alţi
sporite să-şi fi luat o extindere lentă, specialişti in exploatarea, industrializarea
.. Regna" s-a avântat chiar de la început şi comercializarea lemnului. Sub raport
în toate exploatările, dintre care unele se tehnic lucrările de e~ploatare s-au rea-
arătau deja atunci nerentabile pentru ea. lizat chiar de la inceput în cele mai bune
Din al doilea an trece la achiziţii de noi condiţii şi întocmai cerinţelor pieţii,
fabrici şi drepturi producătoare de venit, gestiunea financiară şi comercială mai ti-
în care investeşte la iuţeală 27.429.010 lei
bani gheaţă " 1, pentru ca să constate în
;a Ibidem, dos. 3/1930, f. 30-31.
''
1
Ibidem. 5:JIbidem.
241
'il - H•·,·ista Hhlriţ?i
midă şi dibuitoare la început a învăţat re- tau rezervele ce s-ar fi putut face în anii
pede şi s-a pus la curent cu toate uzan- de bună conjunctură, care au precedat
ţele comerţului. criza, se putea trece fără o prea mare
Ceea ce importă este că Consiliul de zdruncinare, iar eventualele pierderi mai
administraţie n-a administrat direct ci mici s-ar fi putut repara în anii care au
numai prin organele de execuţie : direc- urmat crizei.
ţiunea şi serviciile ei. Consiliile dezbat Cu toate aceste greşeli, inerente ori-
şi hotărăsc iar direcţiunea execută. In cărui început, "Regna'' a avut ca prin-
felul acesta consiliile chiar schimbându-se, cipală realizare hotărârea celor 44 de
organele de execuţie au rămas, deci s-a comune de a se asocia, pentru a-şi crea
păstrat continuitatea şi s-au putut pune o întreprindere proprie cu ajutorul căreia
în valoare pentru viitor învăţămintele şi locuitorii comunelor să urmărească un
experienţele câştigate din păţaniile tre- singur scop comun, fie că activează in
cutului. calitate de proprietari, fie în calitate de
Consiliile de administraţie compuse conducători, salariaţi sau lucrători. Acest
chiar numai din persoane laice în mate- iS'Cop comun s-a concretizat în ridicarea
~ie nu puteau comite greşeli prea mari, standardului economic şi al nivelu~ui cul-
deoarece la baza hotărârilor lor stăteau tunll al locuitorilor din cele 44 de co-
intotdeauna studiile şi referatele specia- mune grănicereşti, precum şi în asigu-
Hştilor responsabili, iar executarea se fă rarea în limitele admise a unei asLstenţe
cea tot de specialişti. sociale, care dacă n-a putut satisface toate
Crizei mondiale noi nu atribuim prea nevoile ivite, totuşi a alinat multe dureri.
mare rol şi suntem convinşi că de exis-
DIE WĂLDERAUSBEUTUNG VON "REGNA" GESELISCHAFT

IM NASSODER GRENZGEBIET (1926-1932)
- Zusammenfassung -
In dieset· Abhandl:..mg der Verfasser nimmt in Solche Abwcichungen wUrden durch von dcn
Betracht die damaligen Ausbeutunng und Ver- zentralen Behorden ncnommenen Derogationen
wertungsmethoden der Walder und des Holz- erzeugt. Die Forschung der aus dem Archiv
stoffes im Nassoder Grenzgebiet durch die stammenden Quellen erlaubt eine zweigliedrige
"Regna" Gesellschaft, die als Regie fungierte zeitliche Einstufung :
und die zum ersten Mal in Rumanien eine (1) die Periode zwischen 1926-1929 zeichnet
Produktion grossen Ausmasses in Aussicht stelet. sich durch organisatorische Massnahmen und
Die Verwalter der obengenannten Gesellschaft manche Erfolge in der Ausweitung der Produk-
waren der Ansichtl, dass die von ihnen abge- tion;
fassten Funktionsstatute nur dann eine profi- (2) "Regna" tritt zwischen 1930 - iunie 1932
bringende Tatigkeit ermogliche, wenn man die in den Wirbel der Krise, so dass ihre Buchhal-
auf nationaler Ebene angewandten Buchfiih- tung aufgrund eines Erlasses der Zentralregie-
rungsstipulationen nicht buchstabengetreu inter- rung dem Bistritzer Forstambezirks Ubergeben
pretiert. wurde, was freilich das Ende ihrer Existen:1
bedeutete.
3 4.
3. Pei~n.i dP pe valea căii ferate forestiere
Ristrita Bârgilului.
1. Sediul central din Bistriţa.
4.. Rampa de incărcare a buştenilor de la Bis-
2. Şcoala fabricii Ilva Mică. triţa Bârgăului.
s. 6.
8.
1
5. Peisaj de pe valea căii ferate forestiere Fiad. 7. Expediţia cherestelel de la fabrica IJva Mică.
6. Fabrica de cherestea Susenii Bârgăului. 8. Fabric-a de cherestea Ilva Mică.

INS'l,ALAŢII HIDRAULICE ŢARANEŞTI
(MORI, PIVE., VALTORI)
IN SUBZONELE E'fNOGRAFICE RODNA ŞI NASAUD
MIRCEA PRAHASE
1. Consideraţii generale leriu Butură propune termenul de insta-

laţii tehnice ţărăneşti~.
Hotărâtor pentru caracterizarea unui po- De altfel, problema unei terminologii
por din punct de vedere etnografic este ştiinţifice de specialitate, a unui "vocabu-
numărul şi varietatea de unelte iscodite lar controlat" în domeniul cercetării et-
sau folosite de c[1tre acesta. în spaţiul nografice, continuă să reprezinte încă un
carpato-dunărean au existat, şi mai con- deziderat. In acest sens, cercetă'torul Cor-
tinuă să existe încă şi astăzi, numeroase neliu Bucur subliniază : "Lucrările ilus-
instalatii hidraulice tărăneşti, variate ca trează serioase lacune în această direcţie,
principii de construcţie şi funcţionare. cu referire specialii la categoriile obiec-
Toate aceste instalaţii atestă ingeniozita- tuale, morfologice, tehnice sau stilistice
tea şi talentul creator al miilor de meş ale civilizaţiei şi artei populare, ca şi la
teri populari anonimi. cele procesuale, fenomenologice, ale an-
Studiul uneltelor şi al tehnicii populare samblului culturii populare" " (s.n.).
a constituit o preocupare permanentă a In ceea ce ne priveşte, am adoptat ter-
cercetătorilor din cadrul muzeelor de spe- menul de instalatii hidraulice tărănesti,
cialitate ale tării : Tancred Bănăţeanu, propus, printre alţii, de Corneliu' Bucu~ 5,
Cornel Bucur, 'valeriu Butură, Ioan Chel- Simion Lăzăreanu 6, Mihai Dăncuş '• Ioan
cea, Nicolae Dunare, Marcela Focşa, Cor- Prahoveanu, Dorin-Ovidiu Dans etc.
nel Irimie, pentru a nu aminti decât pe
câţiva dintre ei. Pentru judeţul nostru, pologia, răspândirea şi frecvenţa lor), în Cibi-
revelatoare sunt lucrările lui Iuliu Mo- nium, 1967-1968, p. 413-488. .
3 V Butură Contributii la studiul instalat?...
rariu 1. ilor t~hnice ţdrăneşti din regiunea Hunedoara.
In aceste lucrări, ce au început a fi re- in Sargetia, nr. 5, 1968, p. 519-529
dacta'te de la finele secolului trecut (Tu- 4 C. Bucur, Conceptele de unealtă şi insta-
dor Pamfile), se poartă numeroase discu- laţie în civilizaţia populară, în Studii şi comu-
ţii referitoare la denumirea lor. Un prim nicări de istorie a civilizaţiei populare din Ro-
termen vehiculat este cel de industrii ţă mânia, val. 2, Sibiu, 1981, p. 75.
5 Idem, Ibidem, cf. Consideraţii isto1·ice şi et~
răneşti, care s-a impus, deşi pare impro- nogmfice privind apariţia instalaţiilor hiclraulice
priu căci nu poate fi vorba de o industrie pe teritoriul României, în Biltorea, voi. IV,
ţărănească propriu-zisă. într-o lucrare am- 1977, p. 7-75.
6 S. Lăzăreanu Contributie la runoaşterea in-
plă şi bine instrumentată ştiinţific, cerce-
stalaţiilor hidraulice ţărăn'eşti in zona Cdmpu-
tătorul sibian Cornel Irimie foloseşte ter- zung Moldovenesc, în Studii şi comunicări ele
menul de instalaţii tehnice populc1re 2. Va- istorie a civilizaţiei populare din România, voi
2, Sibiu, 1981, p. 191-198. .
1 I. lVIorariu, Piuăle şi pittăritul
pe Valea So· 7 M. Dăncuş, Prezenţa instalaţiilor hidraulice
meşului, in B.S.R.G., L.V., 1936, p. 118-136 ţărăneşti în satul contemporan şi modurile de
Idem, Piuăle şi piuăritul pe Valea Zăgrii, in dezintegrare sau de integrare ale acestora în
AS, nr. 17, Hl33, p. 178-200. viaţa modernă, loc. cit., p. 235-236.
2 C. Irimie, Anchetă statistică în legătură cu a 1. Prahoveanu, D. Ov. Dan, Instalaţiile de
reţeaua ele instalaţii tehnice populare acţionate tehnică ţărănească din zona Bran (sec. XVI-
de apă pe teritoriul României (Vechimea, ti- XIX), loc. cit., p. 181-HJO.
243
Analizând în profunzime cei doi ter- 1. Pive:
meni - concept, respectiv unealtă şi in-
stalaţie, Corneliu Bucur dă următoarea de- a) cu b<'ltaie verticală :
finiţie pentru instalaţie : "ansamblul teh- - cu maie sau "chis<:1lugi" ;
nic-constructiv având o dispunere fixtt în -- cu ciocane cu coadă ;
cadrul spaţiului de producţie (permanent b) cu bătaie laterală (orizontală) ;
sau numai în momentul utilizării sale), c) dârsta.
capabil - sub acţiunea celor mai diverse
forme de energie (umană, animală, eolia- 2. V âltoarea.
nă, hidraulică, etc.) să vehiculeze (depla-
seze) sau să transforme, morfologic sau 3. Daracul.
structural, cele mai diferite categorii de
materiale prelucrate în cadrul unor pro- C. Instalaţii pentru prelucrarea unor
cese mecanice, fizice sau chimice" 9• materii prime (lemn, piatră, metal, argilă)
In ceea ce priveşte clasificarea acestora, pentru confecţionarea de vase, unelte şi
cercetătorii sunt de acord în stabilirea ur- materiale de construcţie :
mătoarelor criterii principale :
1. Destinaţia (scopul) lor ; 1. Gatere, circulare, joagăre ;
2. Sistemul de captare a apei ; 2. Şteampuri ;
3. Felul în care forţa apei este folosită, 3. Ciocanele mari de prelucrat metale
prin mijlocirea unor angrenaje, pentru (baroase, "hamor") to.
prelucrarea materialelor respective.
Pornind de la aceste principii s-au stabi- Din punct de vedere structural şi func-
lit următoarele trei tipuri de instalaţii hi- ţional, instalaţiile
hidraulice ţărăneşti din
draulice ţărăneşti. judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în
următoarele grupe : 11
A. Instituţii folosite în scop alimentar :
A. Instalaţii pentru prelucrarea produ-
1. Instalaţii pentru măcinat boabe : selor alimentare :
a) mori cu ciutură ; 1. Cereale:
b) mori hidraulice cu roata verticală cu ~) mori cu roată cu cupe ;
transmisie indirectă ; b) mori cu roată cu pene ;
c) mori pc vase (plutitoare) ; 2. Ulei:
a) pive de zdrobit seminţe ;
2. Uleiniţe : b) teascuri de ulei ;
a) pe principiul pârghiei ; 3. Fructe:
b) cu vârtej şi grapă cu pie'tre ; a) teascuri de stors ;
c) cu pene şi berbeci ; b) cazane de fiert rachiu.
d) cu şuruburi de fier cu ghivinturi.
B. Instalaţii pentru prelucrarea şi fini-
3. Alte instalaţii-unelte pentru prelu- sarea fibrelor texWe :
crarea de produse în scop alimentar sau 1. Pive;
de uz gospodăresc : 2. Vâltori;
a) zdrobitoare semicirculare ; 3. Darace pentru lână.
b) teascuri pentru fructe de toate tipu-
rile, pentru stors mierea din faguri şi C. Instalaţii pentru prelucrarea produ-
ceara din boştină ; selor lemnoase :
c) alambicuri şi cazane pentru fiert ra-
chiu. 1. Circulare ;
2. Gatere;
B. Instalaţii pentru prelucrarea texti- 3. Joagăre.
lelor:
10 C. Irirnie, op. cit., p. 417-441.
o C. Bucur, op. cit., in Biltarea, voi. IV, 1977, 11 * * * Bistriţa-Năsăud. Studii şi ccrcctclri
p. 77. etnografice, Bistriţa, 1977, p. 205...,....206.
244
Din această prezentare, se poate observa teritoriul Munteniei este Diploma Ioani-
marea diversitate a acestor instalaţii, ceea ţilor de la mijlocul secolului al XIII-lea
ce denotă inventivitatea şi puterea de (124 7). Moara propriu-zisă a fost a testată
creaţie atât de caracteristice poporului ro- şi pe teritoriul actual al judeţului nostru
mân, simţul deosebit şi priceperea de a încă din acelaşi secol. Astfel, dintr-un do-
utiliza factorii naturali deosebit de dar- cument datat 20 decembrie 1268 reiese că
nici cu acest spaţiu etnografic. Iată de ce Rotho a vândut comitelui Henric, fiul lui
considerăm şi noi că "se impune, de la Brendlin, un turn de piatră, o casă, o
sine, o unitate de utilizare şi circulaţie a moşie şi moara de peste apa S01neşului.
termenilor de unealtă şi instalaţie în lite- în anul 1292, Ladislau, voivodul Transil-
ratura arheologică, istorică şi etnografică, vaniei, confirma înţelegerea dintre comi-
eliminând confuziile de genul încadrării tele Nicolae de Rodna şi fiii fratelui său,
instalaţiilor în categoria uneltelor şi pleo-
cu care ocazie sunt prevăzute şi drepturile
nasmelor de genul "unealtă manuală" şi asupra marilor. Alte documente referi-
,.instalaţii tehnice", atiit de frecvente în toare la atestarea acestor tipuri de insta-
literatura etnografică românească" tl. laţii hidraulice ţărăneşti sunt cele din
întrucât cele mai reprezentative insta- anii : 1329, 1342, 1345, 1374, 1450, 1492.
laţii hidraulice din bazinul superior al So-
Mărturii mai elocvente în legătură cu nu-
meşului (subzonele etnografice Rodna şi
mărul marilor existente se întâlnesc în
Năsăud) sunt morile, pivele şi vâltorile,
în prezenta lucrare ne vom ocupa de datele Conscripţiei din 1720-1721. Ast-
acestea. fel, rezultă că în acea perioadă, în cele
două subzone- Rodna şi Năsăud- care
2. Morile. se suprapun, oarecum, bazinului superior
al Someşului Mare, existau 51 de mori,
Istoricii români au demonstrat că dacii dintre care 14 în subzona Rodna (Sânge-
nu erau un popor izolat, ci aveau legă orz 4, Maieru 3, Feldru şi Ilva Mică câte
turi deosebit de strânse cu lumea greacă 2, Leşu, Nepos şi Rodna câte una) şi 34
şi latină, de la care, adeseori, au preluat în subzona Năsăud (Zagra 6, Rebrişoara
cele mai noi cuceriri tehnice, adăugân 5, Mocod, Rebra, Runcu Salvei şi Telciu
du-le patrimoniului lor cultural sau per- câte 3, Coşbuc, Năsăud Mititei şi Salva
fecţionându-le, utilizând la maximum con- câte 2, şi câte una la : Bichigiu, Găureni,
diţiile naturale specifice. Din perioada Da- Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Poienile
clei Romane se cunosc şteampurile de mă Zăgrii şi Suplai).
cinat minereu acţionate de apă. Tot acum Vechimea şi permanenta meşteşugurilor
sunt cunoscuţi piuarii de la Apulum, pre- legate de aceste instalaţii sunt confirmate
cum şi morile şi pivele de la Căpâlna, şi de o serie de toponimice : Podul Morii,
Valea Frumoasei şi cea a Sebeşului. Pe La Moara Moarelui, Dâmbul Morii (Za-
Columna Traiană se pot observa straiele gra), Zăhata Morii, Hăitaşul lui Bărduţ
dacilor, confecţionate din pănură bătută (Năsăud), La Piuă şi Coasta Piuălor (Po-
la pivă. Primul document ce atestă indi- ienile Zăgrii), pentru a ne păstra doar în-
rect prezenţa morii la noi este din anul tr-un areal geografic restrâns. De ase-
1169 şi se referă la Transilvania. Este ac- menea, antroponimicul Morar, Morariu
tul de danie prin care regele Ştefan al este destul de frecvent în cele două sub-
III-lea întăreşte drepturile mănăstirii be- zone cercetate.
nedictin.e din Sâniob (Bihor), în care se
enumeră,, alături de alte categorii de meş O altă Conscripţie ce conţine date inte-
teşugari (fierari, cojocari, tăbăcari, berari, resante despre aceste instalaţii hidraulice
clopotari) şi piuarii ("abluentes") şi mo- ţărăneşti este cea din anul 1750. Rezultă
rarii ("molendinari ") 13, Primul document că, la acea dată, în subzona Rodna existau
scris ce menţionează existenţa marilor pe 23 de mori (cele mai multe la Sângeorz 6,
Maieru 5, Feldru 4), iar în subzona Nă-
12 C. Bucur, op. cit., p. 77. săud 59 de mori (Zagra 10, Rebrişoara 7,
13 Idem, Consideraţii istorice şi etnografice Năsăud şi Poienile Zăgrii câte 5, Salva 4,
privind apariţia instalaţiilpr hidraulice pe teri-
toriul României, in Biharea, vol. IV, 1977, p. Bichigiu, Mititei, Mocod, Rebra, Runcu
7-75. Snlvei câte 3 etc.).
245
Dintr-un document păstrat la Arhivele Referitor la actualul judeţ Bistriţa-Nă
statului - filiala Bistriţa-Năsăud 14 aflăm săud, statistica din anul 1957 dă urmă
că, la desfiinţarea graniţei, în Runcu Sal- toarele cifre : total instalaţii 139, din care
vei funcţionau 6 mori cu o piatră. In anul 128 mori (toa'te cu roată verticală), 6 in-
1893, în aceeaşi localitate existau 9 mori stalaţii de prelucrat textile (2 pive şi 4
de făină ; la Romuli 2 mori cu o piatră, darace), 4 instalaţii de prelucrarea lemnu-
alta cu 3 pietre şi o moară de fierăstrău ; lui (3 joagăre şi un circular) şi o insta-
la Mocod 3 mori cu o piatră şi 3 mori cu laţie diversă. Considerăm că, în cazul ju-
două pietre ; la Poienile Zăgrii erau 4 deţului nostru, eroarea semnalată de C.
mori cu o piatră, iar la Suplai funcţionau Irimie este mai mare. Să dăm doar un
3 mori cu o piatră. singur exemplu : în acel an funcţionau,
In amintita lucrare, Cornel Irimie por- numai în satul Zagra 8 vâltori, ele nefi-
neşte de la arhiva fostului Comitet de Stat ind semnalate în amintita statistică, pre-
al Apelor, care, în anul 1957, a efectuat cum şi 4 pive, în timp ce in statistică
o întregistrare a tuturor acestor instala- apar doar 2 asemenea instalaţii pentru
ţii, înregistrare făcută pe fişe separate, ambele zone etnografice (Năsăud şi Rod-
cuprinzând numeroase date în legătură na) cercetate de noi !
cu : aşezarea, debitul de apă, felul insta- Dacă adăugăm faptul că statistica se re-
laţiei, randament, etc., fişele fiind apoi feră separat la afluentul principal al So-
grupate pe cursuri de ape şi pe localităţi. meşului - Şieul --. în bazinul căruia
In cadrul fiecărui bazin hidrografic sunt sunt semnalate 86 de instalaţii hidraulice
nominalizate toate cursurile de apă şi toate ţărăneşti (din care : :i!:J mori cu roată ver-
localităţile cu felul şi numărul de insta- ticală. 8 pive, 3 darace, 10 joagăre, o vâl-
laţii existente la acea dată, deci în anul toare, 4 circulare şi o instalaţie diversă)
1957. Din sondajele efectuate in teren în numărul total al acestor instalaţii existen-
anul 1968, Cornel Irimie constata o eroare te aici este de 225, adică 9,21°'0 din cele
de 5%. 2 442 semnalate în întreaga Transilvanie
Referindu-ne la această statistică, vom de Nord. Din acest punct de vedere, ba-
prezen'ta succint situaţia centralizată pen- zinul Someşului Mare se situează pe locul
tru Transilvania de Nord. Din totalul de al treilea, după cel al Mureşului (cu toţi
2 442 instalaţii, 2 101 erau mori (2 cu ciu- afluenţii nordici - 14,70%) şi al Arie-
tură, 2 047 cu roată verticală, 35. cu tur- şului (14,41%), in continuare lista cuprin-
bină ş-i 17 plutitoare) 15 uleieniţe acţio zând : Lăpuş (9,13%o Crişul Negru (8,76%),
"'ate de apă, 173 instalaţii pentru prelu· Crişul Alb (8, 72°/0 ), Iza·-(5.,93%), Someşul
crarea textilelor (din care : 114 pive, 37 interior (5,73%o), Crişul Repede (4.050/o),
darace, 8 dirste, 8 văltori, 4 altfel· de in- Vişeul (3,93%) etc. ·
stalaţii), 86 instalaţii pen'tru prelucrarea
Someşul Mare cu afluenţii săi a dat po-
lerrmului (46 joagăre, 10 circulare, 10 ga- sibili'tatea dezvoltării şi funcţionării unei
tere) şi 67 alte diverse instalaţii hidrau- reţele mai dense de instalaţii hidraulice
lice ţărăneşti. ţărăneşti. Astfel, propri11-zis pe Someş,
Transilvania de Nord, impresionează semnalăm localităţile : Sângeorz Băi (4
deci, prin numărul mare de instalaţii .care mori, 2 vâltori, o pivă), Rodna (3 mori,
s-au conservat şi mai funcţionau încă la
acea dată (44,20/o din totalul celor 5 518 un joagăr), Maieru (3 mori) ; pe Valea
înregistrate), protecţia arcului carpatic şi Reteagului: Negrileşti (8 mori, o pivă şi
densitatea mare a reţelei hidrografice un joagăr), Ciceu Giurgeşti (G mori),
transformând această par'te de ţară într-un Breaza (4 mori); pe Jlişua: Spermezeu (5
veritabil zăcământ etnografic. (Să se com- mori), pe Valea Zăgrii: Zagra (5 mori, 4
pare în acest sens : Transilvania de Nord pive, un joagăr, 8 vâltori), Poienile Zăgrii
2 442, Banat 656, Oltenia şi Muntenia la (2 mori şi o vâltoare), Mocod (3 mori şi
un loc 852, sudul Transilvaniei 1126, o pivă), Suplai (3 mori şi o vâltoare), Gău
Moldova 318, bazinul dunărean 110, Do- reni (o moară) ; pe Sălăuţa : Telciu (5
brogea 14). mori), Coşbuc (3 mori), Salva (3 mori, o
vâltoare), Romuli (3 mori) ; pe Falea Jdie-
14 ** ~' Arhivele Statului - Filiala Bistriţa ciului: Mititei (4 mori), Runcu Salvei (4
Năsăud, fo;1d Virgil Şotropa, dosar 10. mori) ; pe Gersa: Rebrişoara (11 mori, un
246
darac, 2 vâltori) ; pe Rebra: Parva (3 instalaţii sunt consemnate şi la Bis'triţa
mori), Rebra (4 mori, un darac) ; pe Co- (7 mori, 8 joagăre, o vâltoare), Josenii
băşel : Sanţ (3 mori, 2 vâltori) ; pe Ilva : Bârgăului (7 mori, 6 pive, un darac),
Măgura Ilvei (3 mori), Leşu (4 mori), Ilva Prundu Bârgăului (4 mori, o pivă, 3 joa-
Mare (3 mori), Lunea Ilvei (4 mori), Ilva găre, un darac), Tureac (4 mori), Mureşe
Mică (2 mori), etc. Numeroase asemenea nii Bârgăului (3 mori) etc.
fi.I:STALArll TEHIJICE ŢARAIIEJn' A.CfiOIJATE DE

APĂ ÎN IIAZINUL SUI>(!RIOR AL ~OME'ŞULUi MARE
(Apud -IJ.Dunăr• -8./ol 1977)
• - LacalifOf;
9 - Mar• cu roată verticală
/::,. - Piua , vi/Ion
Numărul relativ mare de instalaţii hi- - societatea închisă - autarhică - a

draulice ţărăneşti în cele două subzone satului tradiţional din nordul Transilva-
etnografice în discuţie a fost determinat niei, ceea ce a facilitat şi chiar obligat,
de existenţa unor factori fizica-geografici dezvoltarea acestor îndeletniciri.
favorizanţi, printre care : !n general, există două tipuri distincte
- o bogată reţea hidrografică ; de instalaţii de măcinat :
- relief deluros cu vegetaţie abundentă a) cu admisie superioară ;
(mai ales fag şi răşinoase) ; b) cu admisie inferioară.
- precipitaţii medii anuale mari ; In prima categorie se încadrează mo-
- debitul rela'tiv constant al râurilor ; rile în care apa, canaliza'tă din iaz, cade
în cupele roţii de lemn. Construirea aces-
- compoziţia chimică specială (fiind o tui tip de moară a fost determinată de
zonă cristalină şi vulcanică şi mai puţin
mai multe cauze. In primul rând, de fap-
calcarpasă), ceea ce face ca apa să aibă
tul că necesită o cantitate mai redusă de
o asprime absolut necesară instalaţiilor apă, invârtirea roţii realizându-se şi dat::>-
hidraulice ţărăneşti pentru prelucrarea rită vitezei apei, dar şi greutăţii efective
lânei (pive, vâltori) ; a acesteia în momentul când umple cu-
- accesibilitatea, majoritatea satelor fi- pele roţii. Pe de al'tă parte, acest tip de
ind aşezate pe firul văii, de o parte şi de moară necesită o diferenţă de nivel destul
alta a acestuia ; de mare a instalaţiei faţă de canalul de
- existenţa unor ocupaţii specifice pre- aducţiune.
ponderente (creş'terea animalelor şi agri- Se pot deosebi două elemente constitu-
cultura) ; tive, şi anume : instalaţia exterioară şi
247
instalaţia interioară sau moara propriu- în care se montează o a doua roală pen-
zisă. Tipul de roată utilizat este determi- tru moară sau pentru pivă. In bazinul su-
nat de instalaţia exterioară, din aces't perior al Someşului Mare, majoritatea a-
punct de vedere în subzonele la care ne cestor instalaţii hidraulice ţărăneşti au
referim există mori cu roată cu cupe (în- câte două roţi.
fundate) şi mori cu roată cu pene. Pri- Elementul principal al instalaţiei exte-
mul tip este utilizat pe afluenţii cu de- rioare îl constituie 1"0ata verticală, de di-
bite mai mici (Cobăşel, Valea Zăgrii, a mensiuni variabile. Moara cu roată ver-
Idieciului, etc.) admisia fiind superioară. ticală este tipul complex, funcţionând pe
In vederea aducţiunii apei spre roata principiul transmisiei indirecte. Mişcarea
morii, este nevoie de îndiguirea artificială este transmisă prin intermediul arborelui
a cursului râului, realizându-se un hăitaş, motor (axul roţii), la roata dinţată, fixată
confecţionat prin îngrămădirea unor can- pe acesta, fiind preluată de "crâng" în
tităţi mari de piatră de râu sau prin fi- urma angrenării sale de către aceasta. Sis-
xarea unui rând de piloni (pociumpi) groşi temul de angrenaj modifică mişcarea ini-
de stejar sau fag, uniţi între ei cu fascine ţială a roţii (circular continuă, în plan
de nuiele sau scânduri mai groase de brad vertical şi mai lentă), într-o mişcare cir-
(lătunoaie) şi consolidaţi cu glii de pă cular-continuă în plan orizontal (în unghi
mânt şi bolovani. Hăitaşul astfel consti- de 90 grade) şi mai rapid:.'i a pietrei. Ran-
tuit dirijează o parte din apa râului spre damentul său este considerabil sporit : cu
1Jărăul morii, acesta fiind construit în cât este mai mare diametru] roţii dinţate
dembleu, având lăţimea şi adâncimea va- şi mai mic diametru] cr:.'tngului, vilcz<J
riabile, în raport cu cantitatea de apă ne- pietrei de moară este mai mare.
cesară bunei funcţionări a instalaţiei. De obicei, pe râurile cu debit mai mare,
Uneori, părăul morii se depărtează de roata are diametrul mai mic de 1,5 m, iar
albia râului sau, în cele mai dese cazuri, înălţimea ei este mai mare ca şi capaci-
merge paralel cu ea, aşa încâ't, după o tatea cupelor. Cu ci'tt râurile sunt mai
anumită distanţă, care variază de la câ- mici, cu atât diametru! roţilor creşte p[mi'i
ţiva zeci de metri până la 150-200 m, să la 2,00-2,30 m, iar înălţimea este mai
se poată obţine acea dije1·enţă de nivel redusă ca şi capacitatea cupelor. In aceas-
necesară căderii apei. Inainte de a ajunge tă situaţie, lipsa debitului este compensată
la stavilă, apa trece prin lada morii, o atât de căderea mai mare, cât şi de greu-
consolidare a malurilor cu grinzi sau scân- tatea care se află în permanenţă în cu-
duri groase de stejar, care sporeşte viteza pele unei jumătăţi de roată, contribuind
apei şi asigură t1n debit aproape constant. la învârtirea ei, pe măsură ce cupa de
In unele cazuri, pe parcursul părăului jos se goleş'te de apă, cea de sus se umple.
morii, în vederea · eliminării surplusului · Unele mori (Zagra, Sanţ, Runcu Salvei,
de apă sau în cazul vliturilor (dacă hăi Mocod, Sângeorz-Băi, Leşu) au două roţi
taşul nu cedează), se practică una sau două de apă în scopul măcinării concomitente
guri de evacuare, care, prin intermediul a grâului şi a porumbului. Este cazul r:.îu--
unui canal, deversează apa în albia nor- rilor cu un debit cât de cât capabil s.;t
mală a râu1ui. pună în mişcare ambele roţi, deşi uneori
De lada morii se fixează stavila, un sis- ele pot funcţiona şi alternativ.
tem ingenios de reglare a volumului de Apa, în cădere, imprimă roţii o miş
apă ce intră pe jgheabul din scândură, care de rotaţie. Roata este fixată pe un
de formă paralelipipedică (se mai numeş'te fus orizontal de lemn ele formă diferită
şi sărită), care conduce apa spre roată, (cilindrică, paralelipipedică, pătrată? hexa-
sporindu-i viteza printr-o înclinaţie de gonală, octogonală), numit grindei. El este
5-12 grade. confecţionat din lemn (stejar, brad, mo-
La stavilă există grebla şi fuşteii care lid) şi este prins în două cepuri laterale
au rolul de a opri crengile sau frunzele din fier, care se învârtesc în perini (lăca
ce vin pe apă şi care ar putea opri func- şuri construite din lemn de stejar sau car-
ţionarea normală a roţii verticale. In mod pen). Pentru uşurarea învârtirii şi pen-
curent, pentru evacuarea surplusului de tru a micşora forţa de frecGre dintre ce-
apă există o stavilă suplimentară, numită puri şi perini, grindeiul se unge cu seu
stârpar. Acesta poate fi folosit şi în cazul de oaie sau dohot. In alte cazuri (Rebra,
248
Zagra, Suplai, Mocod, Leşu), o şuviţă de mică a boabelor din coş între cele două
apă adusă de la stavilă prin intermediul pietre care le macină. La un capăt, ti'ti-
unor jgheaburi, numite cioroaie (de la rezul este mobil. Printr-un dispozitiv la-
verbul a şiroi/a cioroi, cf. şi toponimicele teral, o rotiţă de lemn numit găvozd (gr<'l-
La Cioroieş sau Cioroiul Lungului) con- unţer), se reglează distanţa dintre pietre.
tribuie la răcirea în permanenţă a cape- Făina este evacuată printr-o deschidere
telor grindeiului. laterală ce se prelungeşte cu un jgheab
Pe grindei sunt fixate cruciLe din stejar (făiniţă, ceternă, cişcoaie) până deasupra
sau fag care susţin colacii, segmente de covatei, de unde se pune în saci cu cupa
cerc din lemn de stejar fixate între ele ele lemn.
prin rafuri (şparinguri) din fier. Intre co- Durata de funcţionare a pietrelor, dacă
laci se fixează, la ambele capete, cupele, sunt bine întreţinute, este de 15-20 de
confecţionate din lemn de fag sau brad.
ani. Periodic, pentru a asigura o măci
Grindeiul face legătura între instalaţia nare optimă, pietrele trebuie tăiate (fere-
exterioară şi cea interioară, pe el fixân-
cate), morarul folosind în acest scop unelte
du-se, la o oarecare distantă de roata cu speciale (ciocane, capra de ridicat pietrele,
cupe, roata cu măsele, co~fecţionată tot dălţi, etc.).
din lemn de s'tejar sau fag. Măselele, din
Toată partea superioară a morii pro-
lemn de salce:îm sau carpen, al ciiror nu-
măr variază între 38 şi 42, sunt aşezate
priu-zise (instalaţia in'terioară) este situată
in dispoziţie mdială şi ditre periferia roţii pe stratul morii, care este prevăzut. cu un
respective. Roata cu măsele acţioneaz<1 a- .fru.ntar, în multe cazuri frumos ornamen-
supra unul ax vertical pe care este aşe tnt prin clăltulre cu motive, de obicei. geo-
zat aşa-numitul val sau cn17lfl, un cilin- metrice. uneori. pc acest fruntar. este în-
dru de lemn scoblt la distanţe egale cu scris anul in care a fost conc.;truită moara,
distanţele dintre măsele. O inv;irtlre a
proprietarul sau chiar meşterul care a lu-
roţii cu măsele produce mai multe r()taţil
crat (Rebra).
ale cnî.ngului. Prin crâng trece un fus de Un tip funcţional superior de moară
fier, fixat în partea sa inferioară în'tr-o s-a obţinut prin adăugarea sitelor, calita-
tigaie de oţel. Acest . fus se fixea4ă cu tea făinii de grâu crescând evident. In
ajutorul unui căţel.· Tigaia se anc9re_a_ză acest caz,.)ăina nu mai cade în covată, ci
în· podoimă (o bârnă_ groa_să d:e -fag s_au trt!ce în elevator, printr-un sistem de 5
stejar) .. ~~e se sprijină· pe -doi·. urşi· (stâlpi roţi dinţate (şaibe), una în podul morii,
de fag)_ dintre care unul este fix, iar celă alta în partea de jos şi 3 în faţa sitelor
lalt este mobil. În partea superioară, fusul (pe. un ax orizontal). Printr.:.un ingenios
traversează buricul pietrei inferioare (stă sistem de curele de transmisie, prin ro-
tătoare), un orificiu confecţionat din lemn 'tirea grindeiului, se pun în mişcare sitele
de .mesteacăn, ajungând la piatra superi- şi elevatorul cu cupe (pătrate de 0,10/0,12
oară. (umblătoare }, unde se termină cu o m) cu care se ridică făina şi se varsă în
cruce de fier. site. La unul din capetele sitei se găsesc
Cele două pietre de moară sunt con- şase aripi care scot tărâţa rămasă şi o de-
fecţionate şi aduse din cariera de la Ciceu pozitează într-un sac separat
Corabia, carieră atestată încă .din anul
1533 şi care, şi astăzi, aprovizioi1ează în- 3. · Pivele.
treaga Transilvanie. Piatra stătătoare este
mai moale, iar cea umblătoare, mai dură, Practicat la început în l;flţi, iar acolo
fiind prevăzută cu nişte şanţuri săpate,
numite ştrafuri (raze). unde condiţiile naturale au ~rmis, în vâr-
Cele două pietre sun't aşezate într-o tejuri de apă, cu piva acţionată manual,
veşca din lemn de brad deasupra căreia apoi în cadrul instalaţiilor hidraulice ţără
se află coşul în care se toarnă măcinişul. neşti, piuăritul în Transilvania are o ve-
Legătura între cele două pietre ale morii chime milenară. Is'toricii acordă acestei in-
şi coş se face prin intermediul unui băţ stalaţii o origine străveche pe întregul
numit titirez, fixat la unul din capete în areal carpato-dunărean, origine atestată
covăţică (sau ceică). Printr-o mişcare de de elementele de îmbrăcăminte dacică, dar
trepidaţie, titirezul asigură .căderea rit- şi de terminologia d~ bază a acestui meş-
249
teşug, care este, in marea sa majoritate plu, se afirmă că îşi vindeau pănura la
de origine latină 15. distanţe de peste 10 mile (1 milă săseas
Cele mai vechi referinţe documentare că = 7.,42 km). Iată ce scrie respectiva
pentru pivă se găsesc in anul 1169, când Conscripţie : "Ad commercium ineptus
se semnalează existenta a două case de huius incola lanar textura ut plurimum
piuari ce ţineau de o mănăstire de lângă se alere solent, et eorum producta ad con-
Oradea w. Intr-un document din anul 1412, finia Hungariae et Transilvaniae decem et
prin care voievodul Ştibor al Ardealului plus milliaribus distrabunt". In schimb,
întărea vămile cu Moldova, se aminteş'te cei din Mocod, fiind pe drumul principal,
şi de Valea Rodnei, iar printre mărfurile îşi vindeau pe loc produsele din lână şi
scutite de vamă figurează şi pănura pen- mai rar în alte părţi ("Commercium inco-
tru veşmintele ("de Moldova pannum") 17. larum consistit in exigua lanarum textura,
Sumanul şi ţoiul sunt amintite în mai pannus au'tem hine confectus partium ad
multe documente din secolul al XVI-lea, Hungariae confinia partim ad loca magis
dar pivele, cu numele lor românesc, abia propingua distrabitur" 21_
în secolul al XVIII-lea. Iuliu Morariu face referiri pertinente
Legăturile Văii Someşului cu Moldova la dezvoltarea piuăritului pe Valea Zăgrii,
sunt cuprinse în documentele ce se referă unul dintre afluentii Someşului Mare,
la stăpânirea moldovenească asupra aces- care, în decursul vremurilor, a devenit un
tei văi (.,Valis Rodnensis"), în cele privi- centru foarte puternic şi cunoscut pen-
toare la relaţiile comerciale sau la rezol- tru prelucrarea fibrelor textile, poate cel
Yarea anumitor diferende. Astfel, în anul mai important din nord-estul Transilva-
1533. ţăranii din ţinutul Ciceului dădeau niei. Astfel, dintr-un urbariu din anul
stăpânilor moldoveni câte 7-l O ţoale 1 ~". •1795, reiese că în Zagra existau 10 pe-
lntr-o lucrare de referinţă pentru tema rechi de pive şi 12 mori, dintre care una
cercetată de noi, Iuliu Morariu relevă fap- cu două pietre. Valea Zăgrii a devenit,
tul că domnitorii moldoveni cumpărau, cu timpul, un dublu focar de cultură
prin intermediul saşilor bistriţeni, de la populară : pe de o parte, aici îşi aduceau
"valahii" din Valea Someşului, pănura pănura la piuat atât locuitorii din satele
albă şi sură. In anul 1564, Alexandru Vodă învecinate, cât şi din zone mai îndepăr
trimite la Bistriţa să i se cumpere, de 40 tate (Gherla, Dej), iar pe de altă parte,
de taleri, sumane sure, adică "cu fire mes- pănura produsă şi prelucrală aici era vân-
tecate, aşa· încât să nu fie nici albe, nici dută pe o arie etnoculturală întinsă (Baia
negre, ci amestecate din aceste două fe- Mare, Lăpuş, Beclean, Dej, Şomcutq, Mare,
luri" 19. După doi ani, acelaşi domnitor Mănăştur, Copalnic sau Ţara Dornelor) 22.
moldovean, întreabă la Bistriţa dacă i s-au Tradiţia atribuie prezenţa numeroaselor
trimis cele 200 sumane "albe ori negre" instalaţii hidraulice ţărăneşti în această
cerute de el pentru a fi date de pomană, zonă unui ordin de pe timpul Graniţei
de Anul Nou, săracilor 10. năsăudene, când s-a ordonat regularizarea
Intr-o Conscripţie din anul 1750, făcută tuturor cursurilor de apă şi a uliţelor sa-
de către bistriţeni asupra Văii Someşului, telor. Acest ordin prevedea scoaterea mo-
se subliniază că una dintre ocupaţiile prin- rilor şi a pivelor din vatra satului din
cipale ale locuitorilor este prelucrarea lâ- cauza zăgazelor (hăitaşelor) ce prezentau
nei. Despre locuitorii din Zagra, de exem- pericol de inundaţii, iar pe cursul Some-
şului stânjeneau desfăşurarea plutăritului,
15C. Giuresc.ti, Contribuţii la istoria ştiinţei ce se mai practica la acea vreme.
şi tehnicii româneşti în sec. XV şi începutul "At pleno ut scateat praestans victoria
sec. XVI, Bucureşti, 1973, p. 159. fructu, neu mage Romulidis aliqua sit
IIJ Şt. Pascu, Formarea naţiunii române, Bu- parte timendum, undique praevalidis ve-
cure~ti, 1967, p. 22.
17 Hurmuzaki, Documente, voi. XV, p. 7, cf. sanes comprimit undas Samusii aggeribus
N. Iorga, Istoria comerţului românesc până la vires adimitque nocendi". ("Iar ca rezul-
1700, Văleni de Munte, 1915, p. 61-63.
IH V. Motogna, Cetatea Ciceului sub stăpâni
rea Moldovei, Dej, 1927, p. 56. 21 I. Morariu, Piuălc şi piuăritul pe Valea
H! I. Morariu, op. cit., p. 192-194, cf. Hui·- Someşului, in B.S.R.G., LV, 1936, p. 121-122.
nmzaki, op. cit., p. 609. 22 • • • Bistriţa-Năsăud. Studii şi cercetări
20 Hurmuzaki, op. cit., p. 61i. etnografice, Bistriţa, 1977, p. 225.
250
tatul acestei învingerl strălucite să fie de- anului 1900. De aceea ni se pare intere-
plin şi ca Romulizii să nu aibă a se mai sant să comparăm aceste date cu mediile
temei din nici o parte, înfrânează pretu- şi minimele multianuale : (Notă : pentru
tindeni valurile furioase ale Someşului cu Valea Zăgrii, măsurătorile s-au făcut la
zăgazuri puternice, lipsindu-1 astfel ele pu- Mocod, la 17 sept. 1900. cf. Vicziân Ende.
tinţa de a mai pricinui pagube") 23. Maqyarorszag vizieroi. Budapcst, 1905).
Ca urmare, la Zagra, s-a constituit un Ca şi în cazul morilor, pivele prezintă
cătun care concentra aceste tipuri de in- două componente : instalaţia exterioară şi
stalaţii hidraulice, cătun ce se numeşte şi cea in'terioară. Elementele componente ale
as'tăzi "La mori" (anterior acesta numin- instalaţiei exterioare sunt identice, din
du-se Caşva sau Cujba) 21.. punct de vedere structural, funcţional şi
Iuliu Morariu prezintă şi un tabel cu terminologie, cu acelea ale morii, pe ace-
debitele principalilor afluenţi ai Someşu laşi canal de aducţiune a apei instal<în-
lui Mare, datele referindu-se la situaţia du-se, nu de puţine ori, atât moara, cât
-------------------- - - - - -------------··------·----------
Distanţa la care Debit m.C"./sPc. Mullianual :Mullianual
Valea;afluentul s-au efectuat în 1900 minim medii
măsurătorile
--------·--··--------------------··-----
1 2 3 4 5
1. Zagra 2 km 0,11 0,11 1,511

2. Săiăuta fl km 0,66 0,48 fl,37
3. nebra 0,5 km 0,7fi 0,56 4,2[1
4. Ilva 4 km 0,39 0,07 2,5~
5. Cormaia 3,3 km 0,32 0,31 2,37
fi. Anieş 7.7 km 0,82 0,52 3,27
-~-----·
şi piva, vâltoarea sau chiar joagărul. este format din două serii de segmente,
Roata hidraulică se compune dintr-o cusute între ele cu ajutorul unor cuie de
axă de susţinere (grindei), pe care se spri- lemn. Intre cei doi colaci este o distanţă
jină roata cu cupe (înfundată). Grindeiul de circa 1 m, în care sunt fixate cupele.
este-~ o.. prismă octogonală, capetele fiind Acestea sunt nişte bucăţi de scândură care
cilindrice şi prezin'tă nişte tăieturi în care, împart spaţiul dintre colac.i sub forma
cu ajutorul unor icu1·i, se fixează axele unor vase alungite, cupele şi colacii for--
de rotaţie, formate din nişte drugi de fier, mând pereţii, iar fundul vaselor es'tc rea-
Axele se mai numesc şi cepuri, fiind fi- lizat din două părţi : în.fundătura r_oţii şi
xate în grindei pe distanţa de 30-50 cm, scaunul - o bucată d0 lemn cioplit care
rămânând afară 10-15 cm. Cepurile sunt intră cu capetele în colaci. Colacii sunt
fixate cu ajutorul unor bucăţi de lemn, strânşi cu rafuri late din fier. Roata este
care intră în tăieturi, strânse cu nişte fixată pc grindei prin două cruci din ste-
cercuri (verigi) şi fixate cu ajutorul altor jar. Axa de rotaţie (cepul) se invârte în-
icuri (numite găvoazde), ca să nu pri- tr-o matrice de lemn numită perină (pe-
mească mişcări oscilatorii. riniţă), aşezată pe nişte 'trunchi de lemn.
Roata propriu-zisă es'te alcătuită din doi care se numesc căpătâie. (Desen 1).
colaci (obezi}, confecţionaţi din segmente Tot printr-un jgheab (ci8f'oi) vine şi apa
de inele de lemn de stejar. Fiecare colac necesară la piuat. Aceasta se adună în-
tr-un bazin de lemn numit troaca piuălor.
2J A. Cosimelli, Poemation de secunda· Legione Numărul trocilor variază între 1 şi 4. Ele
valahica. (Poema Regimentului al ii-lea grăni
ceresc năsăudean), tipărită pentru întâia dată au o adâncime de circa 50 cm, o lăţime de
în limba latină la Sibiu, în 1768 sub pseudo- 60 cm şi o lungime de 80 cm, la pivele
nimul Comes Silvius Tannoli. Traducere in lim- de pe Valea Zăgrii şi 1,2 m/0,80/0,70 m
ba română (in 1925) de Vasile Bichigean, in pe alţi afluenţi ai Someşului Mare (Ilva,
AS, nr. 25, 1939, p. 470.
24 I. Morariu, op. cit., p. 123. Anieş, etc.).
251
In cazul în care aceeaşi roată se folo- ajutorul unor pene (găvoazde), poziţia
seşte atât la moară cât şi la pivă, pe grin- grindei şi a urşilor se poate modifica,
dei se mai găsesc fixate 4 bucăţi de lemn, schimbându-se şi bătaia pilugilor, care
numite pene, aşeza'te, c[tte douii, în pe- poate fi deci : verticală, quasiverticală sau
rechi în cruce şi având capetele afan1, iar oblică. Axul cu came (cepuri) este cel care
mijlocul fixat în grindei. Fiecare din cele converteşte mişcarea circt~lar-continuă a
8 capete ale penelor ies în afară pe cele roţii hidraulice în mişcare aLternativă a
8 feţe ale grindeiului. Rolul lor este de ciocanelor (pilugilor).
a pune în mişcare cei 4 pil11gi (ciocane), In fiecare covată se pun ţesături de a-
fiecare lovind, cu ambele capete, succe- ceeaşi culoare (25 m de pănură mai sub-
siv, în acelaşi pilug. ţire sau 15 m de pănură mai groasă).
Partea în care se prelucrează pănura Există, în general, două modalităţi de a
este formată dintr-un trunchi gros de aşeza pănura în covată. Prima se numeşte
lemn de esenţă tare, prevăzut cu nişte la funie, adică se lasă tot văLătucul (vă
scobituri numite coveţi. In fiecare covată iugul) să cadă în voie în lungimea lui.
bat alternativ o pereche de pilugi. Cele Bătută astfel, pănura scade în lăţime. Lă
două perechi de pilugi, adică cele două ţimea dorită este indicată de posesor prin-
coveţi, se consideră o pereche de pivc. tr-un sistem de semne conventionaLe. De
Spaţiul de oscilaţie lateralft a pilugilor aceea trebuie veghe<;~-t în perm~nenţă prc-
este limitat de nişte scânduri groase, nu- cesul tehnologic. Când s-a realizat jumă
mite spătari, fixate cu capătul de jos de tate din scăzăm{mlul din lăţime a pănurii,
m~trginea coveţli, capetele de sus fiind aceasta se pune în palc sau în pături, pli-
prinse în 9rindn pivclor (sau grinda dina- indu-se in pliuri egale şi se bate astfel
inte). Pentru a se evita frecarea sau atin- pcn'tru a scădea şi în lungime, concomi-
gerea pilugilor, între ei se mai pune une- tent dcfinitivându-se şi lăţimea ţesătu
ori, o bucală de lemn cioplit care se nurii 2:;
meşte strajă, cu un capăt liber şi cu celă In cele două subzone la care ne refe-
lalt fixat în grindei. rim se practică doar sistemul în pături,
Pilugul, din lemn de fag, are forma urmărindu-se, concomitent şi în perma-
unui ciocan trunchiat la capătul superior nenţă, reducerile necesare atât în lungime
(0,80/0,50 m) fiind crestat în trepte (4-5). cât şi în lăţime. De notat că pănura se
Aceste creste au un rol esenţial, prin in- introduce în covată umezită bine. In acest
tennediul lor pănura se roteşte în covată, timp, pilugii sunt ridicaţi pe niş'te bare
asigurându-se piuarea omogenă a ţesătu de lemn aşezate vertical, ce se numesc
rii. Pilugul are · o coadă (2-2,5 m) care resteie. Se dă drumul apei care pune în
se numeşte tânjeL (dârjel, dârjeu). Capă mişcare roata hidraulică, iar aceasta ac-
tul superior al tânjelului este prins în ţionează pilugii prin intermediul penelor.
urşi (popi) printr-un cui ce trece prin Deci, "s-au pornit pivele(( sau "umbLă pi-
tânjel şi urs. Acest cui reprezintă axul vele((, producând un zgomot sacadat, ca-
de osciLaţie verticaLă a pilugului în timpul racteristic, ce se aude de la distanţă mare.
funcţionării. Celălalt capăt al tânjelului (Desen 2).
trece prin pilug şi este izbit de capetele Pănura se udă bine, la început cu apă
penelor din grindei pentru a pune pilu- rece, apoi cu apă din ce în ce mai caldă
gul în mişcare. (până la 40 grade C). In timp de cel puţin
Urşii sunt susţinătorii pilugilor, aşezaţi 24 de ore pănura, din "verde" sau "ne-
vertical şi avâpd cele două capete fixate învălită" (aşa cum a ieşit din războiul de
în grinda de jos şi grinda dinapoi. Une- ţesut), trebuie să devină "învelită", adică
ori, ace$tia au înălţimea de 0,80 m, în prelucrată. Timpul de "învelire" este va-
această situaţie cozile pilugilor fiind aşe riabil, el depinzând, în mare măsură, de
perfecţiunea respectivei instalaţii, de ca-
zate absolut orizontal. Dacă înălţimea ur-
litatea apei şi de priceperea piuarului. Pe
şilor este mai mare (1,5-1,8 m), cozile
Valea Zăgrii, de exemplu, procesul de
sunt oblice, iar bătaia pilugilor este în-
clinată. O condiţie de bază pentru buna
25 1\I. Ostap, V. M. Semendeaev, Pivele de bă
funcţionare a acestei instalaţii este fixa- tut sumani de pe Valea Şomuzului, în Cibinium,
rea solidă, ca să nu existe trepidaţii. Cu 1967-1968, p. 189.
252
prelucrare se termină in 24 de ore, în timp - covata (troaca) se înlocuieşte la 5-7
ce pe Cormaia poate dura chiar 3 zile' ani, iar roata şi grindeiul la 10-15 ani.
vara şi până la o săptăm<înă iarna. Aşadar, în bazinul superior al Someşului
In urma procesului ele prelucrnre a ţc Mare exista o puternică industrie rurală :
săturilor, rezultă nişte scame de lână care piuăritul, in strânsă legătură cu păstori
se numesc horă şi din care, amestecate tu! şi mc•şteşugurile casnice, fiind un izvor
cu in sau cânepă, se confecţionează ţo însemnat de câştig. Acest meşteşug s-a
linci, niş'te ţoluri mai mici care se aşează dezvoltat mai mult pe Valea Zăgrii, fiind
pe cai să nu le fie frig. condiţionat de aşezarea geografică, dar şi
După prelucrare, pănura se scoate şi se de calitatea apei. Aceasta a dus la înflo-
lasă să se usuce şi să se scurgă pe nişte rirea comerţului cu pănura pe o arie geo-
mde de lemn sprijinite pe furci sau se grafică destul de întinsă, stabilindu-se,
întinde pe lâng<l stâlpii (bandurii) Um1a- totodată, puternice legături economice cu
ţului pentru a rămâne netedă. Dup<1 aceea satele de pe dmpie. Sporadic, meşteşugul
se adună într-un vig (văiug), adică se ră acesta se mai practidi şi astăzi, piaţa de
suceşte în spirală perpendiculară pe lun- desfacere însă fiind foarte limitată (doar
girt1ea ei. Pentru a se fixa taxa de piu~i târgurile din Năsfmd, Beclean şi, mai rar,
rit, piuarul măsoară pănura cu cot11l (O,GO cele din zonele Baia Mare şi V. Dornei).
m) sau cu stânjenul (1,80 m). În pc•rioada Piva, deşi o instalaţie primitivă, repre-
interbelică taxa ele piui:irit pe Valea So- zintă, totuşi, un mecanism perfect con-
meşului era de 2-5 leijcot sr~u 5--·15 lei/ strnit. Modul de funcţionare al acestuia
stânjen. La vânzare, p<lnura :;;e măsoart1 denota un calcul precis de mişcare al în-
cu metn1L Dintre uneltele folosite de tregului angrenaj 2G. Faptul c[t principiile
piuar amintim : securea, barda, fienl.străul, care stau la baza construcţiei şi proce-
ciocanul, cleştele, sfredclul, c[tldarea mare deele de prelucrare a ţesăturilor au fost
de aramă (pentru înciilzirea apei necesare preluate ele alte instalaţii perfecţionate,
procesului de prelucrare), căldăruşa (ru este dovada recunoaşterii din plin a in-
care se to8rnă apa cald;l. peste ciocane) geniozităţii şi creativităţii meşterilor popu-
etr. lari şi în acest important sector al vieţii
Unii piuari se ocupau şi cu ccrnit!ll social-economice rurale.
(înnegritul) sumanelor, care se făcea cu
coujii de arin sau cu calaican (suliat de 4. l1 (tltorile.
fier) numit şi gctlaSC(ltt.
Clădirea ce adăposteşte pivele poartă Această instalaţie, poate prima dintre
numele de coliba pivelor şi este o căsuţ;l. instalaţiile hidraulice ţărăneşti, este cu-
din bftrne de lemn cu o singură încăpere, noscută în toate tinuturile locuite de ro-
asta în cazul în care piva funcţionează mâni. Că este deosebit ele veche o atestrt
separat şi nu împreună cu alte instalaţii şi denumirea sa latină (lat. voltaria). Cu
hidraulice ţărăneşti. unele variante în ceea ce priveşte dimen-
In timpul funcţionării şi al procesului siunile, vâltoarea este un vas de lemn de
de prelucrare a ţesăturilor pot avea loc brad, stejar sau fag, de forma unui trunchi
unele accidente. Astfel : de con cu baza răsturnată. Sistemul de
- utilizarea apei prea fierbinţi face aducţiune a apei este acelaşi cu cel de
inele în ţesătură ; la pivă sau moară, de cele mai multe ori
·..=·apa prea rece face pănura miţoasă ; funcţionând pe acelaşi pârâu de aduc-
- ţes[tturile din miţe (h1nă scurtă de la ţiune.
miei) se îngustează mai mult ; Spre deosebire de celelalte două insta-
- lâna mai veche se rupe mai uşor laţii, şlipul prezintrt o înclinaţie mai ac-
pentru ci'1 nu mai are usuc ; centuată şi un unghi de circa 20 grade
- apa tulbure din timpul viiturilor faţă de axul şuvoiului de apă. în acest
îngălbeneşte pănura, de aceea trebuie fel, se realizează o :forţă motrice mai mare,
oprită piva ; precum şi posibilitatea rotirii ţesăturilor
- ciocanele trebuie înlocuite la un in- introduse în cuva vâltorii.
terval de 2-3 ani deoarece crestele se
tocesc sau se uşurează prin uscarea de
peste vară; 2" Ibidem, p. 194.
253
Instalaţia este concepută cu un dublu lor, cel mai frecvent se constată simbioza
scop. Tn primul rând se utilizează la SJXI- dintre pivă şi vâltoare, dar destul de frec-
latul ţesiiturilor de cas<'i (ţoale, cuverturi, ventă este şi gruparea morii cu vftltoa-
covoare, etc.), iar în al doilea nînd pen- rea sau a morii cu piva. Fenomenul apare
tru îndesat11l (băt11cit u/) lor şi pentru scă destul de clar conturat şi sub forma :
moşat, acestea devenind mai pufoase şi moară-pivă-vf1ltoare, ba chiar şi a com-
mai uşoare. Trebuie menţionat faptul C'ă plexului format din : moară-pivă-vâltoare
obiectele cnre "se vâltoresc'· nu mai tre- circular-joagăr-darac ce funcţionează în
buie ,,r::iuntc", de aceea vâltoarea este des- acelaşi loc, utilizând. concomitent sau se-
tinată în special ţesăturilor de casă. parat, aceeaşi sursă de apă.
Timpul dedstinat celor două scopuri este Ceea ce le conferf1 acestor instalaţii ţă
şi el diferit. Astfel, pentru spălat, un ţol răneşti o unitate funcţională indestructi-
trebuie să st<'a în vâltoare de la 4-6 ore bilă este, cel mai adesea, sistemul hidrau-
p<înă la o zi şi o noapte, iar pentru scă lic la care sunt racordate şi care permite,
moşat şi îndesat de la 3-4 zile până la o prin dirijarea apei prin intermediul sta-
săpt~1m;mă, timp în care proprietarul vâl- vilelor, funcţionarea concomitentă sau al-
torii verifică, în fiecare dimineaţă, stn- ternativă în funcţie de debitul apei şi de
diul procesului tehnologic, oprindu-1 a- necesităţi.
tunci când crede el de cuviinţă, adicii Alteori, aceste instalaţii sunt legate şi
atunci când s-au realizat lungimea şi lă prin apartenenţa lor la acelaşi spaţiu co-
ţimea necesare (de obicei, pentru un ţol, mun, a aceluiaşi mijloc de transport, ceea
din trei laţi, dimensiunile la care iese din ce a determinat definirea lor drept com.-
vâltorit sunt 2-2,1 m lungime şi 1,70--- plexe de instalaţii ţărăneşti zs.
1,80 m lăţime). Se conturează mai multe posibilităţi de
Existenţa multor asemenea instalaţii hi- r.onstituire a unui astfel de complex :
draulice ţărăneşti în bazinul superior al a) Asocierea unor instalaţii distincte,
Someşului Mare a contribuit, desigur, ~i reunite într-un spaţiu activ comun şi ac-
la dezvoltarea industriei casnice, realiz;în- ţionate de mijloace de transport propdi,
du-se multiple astfel de ţesături, într-o racordate la un sistem hiclrcmlic comun ;
mare varietate de culori, nuanţe sau mo- b) Asocierea unor instalaţii distincte
tive decorative (de obicei florale, geome- reunite intr-un spaţiu activ comun şi ac-
trice şi zoomorfe). Toate aceste ţes~'ituri ţionate de acelaşi mijloc de transmisie ;
constituie m<1ndria lăzilor de zestre ale c) Asocierea unor instalaţii distincte cu
fetelor de măritat, dar şi a "ntdelor" din spaţii active comune sau diferite, având
casa de parade ale ţăranilor din subzo- mijloace proprii de acţionare şi transmi-
nele etnografice Năsăud şi Rodna 2' sie, racordate însă la un sistem hidraulic
comun, ce le conferă unitatea funcţională.
5. Câteva concluzii Aceste complexe reprezintă o ultimă
fază a industriei ţărăneşti tradiţionale,
Pentru implicaţiile social-economice, fiind un fenomen ce apare la finele seco-
trebuie remarcat fenomenul de funcţio lului al XIX-lea şi începutul celui de-al
nare interdependentă. Existenţa în ace- XX-lea.
laşi sat, ori una in vecinătatea alteia, a Din păcate, în timpul din urmă, aceste
unor astfel de instalaţii (moară de ce- instalaţii au căzut în dizgraţie, forţa apei
reale, piva de pănură, vâltoarea, piva de fiind înlocuită treptat cu utilizarea pe
ulei, daracul, joagărul, cazanul de fiert scară largă a energiei electrice, mai co-
rachiu) -- adeseori acestea asociindu-se pe modă şi, poate, mai eficientă. Tot mai
acelaşi curs de apă şi nu arareori chiar mulţi săteni şi-au construit propriile mori
sub acelaşi acoperiş sub forma unor ade- branşate la reţeaua electrică, astfel încât
vilrate complexe de tehnică ţărănească - cele de apă, nemaifiind utilizate, sunt lă
subliniază caracterul economic mixt al sate de proprietari la voia întâmplării.
respectivelor aşezări omeneşti. In ceea ce Iată un exemplu revelator, considerăm
priveşte funcţionarea interdependentă a
20 Şt. Palade, Instalaţii comple:re de indus-
27V. Pascu, Organizarea intr?riorullLi popnlar tl'ieţărănească, în Cibinittm, 1969-·1973, p. 157-
năsăudean, în A.M.E.T., l!J71, p. 15H. li4.
254
noi. Din cele 18 instalaţii hidraulice ţă există 77 instalaţii hidraulice ţărăneşti,
răneşti existente în satul Zagra între anii din care, în funcţiune doar 54 (mori 40,
1960-1970 (5 mori, 4 pive, un joagi'ir şi din care 22 în funcţiune, vâltori 28, elin
8 vâltori) sunt funcţionale astăzi doar o care 24 în funcţiune şi 9 pive, din care
moară, o pivă şi 2 vâltori. In schimb, au 8 în funcţiune). Cele mai multe sunt In
proliferat cazanele de ţuică, numărul lor Zagra (15 instalaţii, din care 12 în func-
crescând de la 2 la 27. ţiui1e), Rebrişoara (6 instalaţii, elin care
Se poate afirma, aşa cum o fac şi alţi 4 în funcţiune) şi Sanţ (6 instalaţii, din
cercetători (M. Dăncuş 2\1, H. Ruşdea 30), care 4 în funcţiune).
că nici o altă schimbare din viaţa sa- Cercetarea acestor instalaţii hidraulice
tului nu s-a produs mai accelerat dec;:ît ţărăneşti prezintă o importanţi"t istorico-
abandonarea si înlocuirea vechilor unelte etnologică mai generali"t, pentru defi.nirea
de producţie "tradiţionale. Factorul hotă specificului etnic tradiţional, deoarece do-
râtor în dispariţia treptată dar destul de cumentele etnoculturale materiale astfel
rapidă a instalaţiilor hidraulice ţrtrăneşti conservate păstrează, adeseori, elemente
este procesul de extraordinară metamor- care rememorează funcţii, forme şi struc-
foză a localităţilor rurale. Tendinţa de ur- turi apărute cu multe secole în urmă, ca-
banizare şi modernizare a acestora, de racterizate printr-o mare ingeniozitate. In
multe ori cu riscul proliferării kitsch-ului, acest context, cercetarea lor constituie,
atrage după sine consumul pe scară tot deopotrivă, un ajutor etiologie compara-
mai largă a produselor industriale urbane, tiv de mare importanţă pentru arheologie
renunţându-se treptat la cele tradiţionale şi medievistică în stabilirea unor unelte
Pre2enta acestor instalatii este strârs şi instalaţii descoperite prin cercetările
condiţionată de societatea s~tului contem- acestor discipline istorice. Cercetarea aces-
poran. Păstrarea portului popular strttmo- tora în contemporaneitate surprinde nu
şesc atrage după sine necesitatea menţi numai momentul unui avansat proces de
nerii în stare de funcţionare a pivelor şi dispariţie al acestor vestigii de civilizaţie
a vâltorilor, precum şi a altor instalaţii şi cultură, dar şi o seam{t de forme tra-
necesare confecţionării acestora. Acolo diţionale specifice fondului etnocultural
unde portul popular este într-un proces românesc ::lt.
avansat de dispariţie, au c\isp<.1rut şi in- J nstalaţiile hidraulice ţărăneşti repre-
stalaţiile textile, prezenţa lor fiind, în a- zint<!, prin însăşi natura lor şi prin pro-
ceste condiţii nejustificat[!. Nici zonele dusele pe care le furnizează, o sumă de
folclorice şi etnografice puternice, aşa cum documente de valoare istorică. Acest do-
sunt cele cercetate de noi (Rodna şi Nă meniu dezvăluie certe filiaţii cu tot atâ-
săud), unde se mai păstrează încă portul tea fapte arheologice, istorice şi etnolin-
popular şi textilele ţărăneşti, nu sunt gvistice (etimologie, toponimie, antropo-
scutite de acest proces de dispariţie ce nimie, istoria limbii, etc.) a căror sinteză,
se manifestă însă mai alent. la nivel etnologic, reliefează concluzii per-
Din cercetările noastre din teren re- tinente privind continuitatea etnoculturală
zultă că, la această dată în cele două zone sau referitoare la relaţiile interzonale, pre-
cum şi la diferitele influenţe ce au avut
29 M. Dăncuş, op. cit., p. 236. loc atât în arealul antropogeografic ime-
:IlH. Huşdea, Procesul de dezintegrare, din
viaţa satlllui contemporan, a instalaţiilor de in- diat, cât şi într-unul mai larg, CARPATO-
dustrie ţărănească. Studiu efectuat în comuna DANUBIANO-PONTIC.
Podeni, judeţttl Mehedinţi, în Studii şi comu-
nicări de i.~torie a civilizaţ-iei populare din Ro- 3t * * * Ristriţa-1\"ăsăucl. Studii şi rercetări
mânia, voi. 2, Sibiu, 1981, p. 209. etnografice, Bistriţa, Hl77, p. 233.
255
RURAL HYDRAULIC EQUIPMENT IN THE ETHNOGRAPHICAL SUBZONS
RODNA AND NASAUD
- Summary-
In the first part of this work several expla- An interdependent working is noticed, as real
nation conccrning the specific terminology are complexes of rural technique, consisting of a
madc, thc term rural hydraulic cquipment will, an eddy and a fulling miile, situated on
being used throughout the whole work. Then the same river or under the samc roof.
a classification was made according ta the fol- In the last chapter of this work the substan-
lowing- principles : usage, system of collccting tial reduction of these types of equipment is
the watcr and the way in which the power of mentioned. 'l'he decio;ive cause of their gradual
watl-r is used by means of somc geawings in and rapid disapperance are the changes of the
orcler to process certain material~. villages. The tendency of urbanizing the vil-
The tlu·ee of equipments are studied separa- lages leads to on even greatcr use of the in-
tely insisting on the oldnes.s of their attesta- dustrial products and to a gradual renouncing
of the traditional ones.
tion in that geographic area as well the ter- At the date of aur research only 77 rural
minology of the constituient parts. According to hydraulic equipments have been recorded in
some documents a statistic evolution of these the two ethnographical subzones. Out of them
equipments is made concluding that the Someşul only 54 are in use (40 mills - 22 in use, 28
Mare river basin is situated on the third place eddies - 24 in use and 9 fulling mills - 8
in Transylvania, after those of the Mureş and in usc).
Aries ri\·ers. The rural hydraulic eguipments are docu-
The great number of ru1·a1 hydraulic equipments of historical Yalue. 'l'hey reveal a cer-
ment was determined by a rich hydrographic tain closeness with as many archeological, his-
system, many rain falls, the relative constant torical and ethnolinguistic facts (etymology,
toponymy, history of Ianguage, anthroponemy).
flow of the rivers, a specific chemical compo- Their synthesis points out pertinent conclusions
sition of the water, accessibility (most villages concerning the ethnocultural continuity of the
lie an valleys), cattle raising and agriculture etc. Romanians in ali the regions.
FIG.1
I'IUĂ CU BĂTAIE VERTJCALÂ DE ,E

VALEA SUPERIOARĂ A SOMEŞULU/ HARE
1. Roata cu cupe ( infvnclatO); 2. Grindeiul
(fusul); J. C~pul(de fier) i 4. Perina(perinifo)i
S. F?nete; 6. Covefile (N-oeile); 7. Pilugii
(ciocanele); 8. Ttnjeii ( di'rjeii); 9. limbile
Ciocane/ar j 10. Sfrăjile ( spăfarele); 11. Grindo
12. Ur~,;· ; la. lwri (gavoozde).
I'IG. 2.. SCHEMA DE FUWCTIOWARE A UNEI
PlUG CU BATAIE OBLICĂ (e~a~iv~rflcalo) ·
A . PĂRT/ COMPOJJEIJTE :
1. Gr;nd~i ( lus); 2. Cep ; 3. Pilugvl ( rioconul)
4. Pona; 5. Covata (frooca); 6. Sfrajo ,;
7. Scindura pe care gl,.s~c:zC, maiu!;
8.- 9. Grin.zile (dinainte # dinapoi)
8. MIŞCAREA DE ROTIRE A GRIIJOE/ULUI
C. MIŞCAREA DE CĂDERE A Plt.UGUI.UI (cioronului)
POMUL SI STEAGUL IN RITUALUL NUNŢII
SI INMORMANTARII DIN SATUL CHIUZA,
, JUD. BISTRIŢA-NASAUD
VASILE V. FILIP
Alături de naştere şi - cîndva - iniţi cloric- o zonă de trecere intl•e zona Nă
ere, nunta şi înmormîntarea formează cate- săudului şi cea a Câmpiei Transtlvaniei.
goria aşa-numitor "rituri de trecere", ce După derularea etapelor pregătitoare
ritmează ciclul vieţii individuale inte- (peţitul, încredinţarea = logodna, chema-
grându•l ritmurilor naturale şi coomice, în tul), prima manifestare din scenariul tra-
baza cunoscutei omologări dintre om şi diţional al nunţii propriu-zise de la Chiu-
univers, specifică gândirii arhaice de pre- za era "steagul", care avea loc sâmbăta
tutindeni. Aşa se face că aceste trei mo- seara la casa mirelui. Aici se adunau, d~pă
mente decisive din viaţa omului sunt mar- terminarea chem.atului, toţi "feciorii de
cate de manifestări etnografice colective, împărat" (chemătorii mirelui) pentru a
străbătute de adânci simboluri, cândva cu !Pregăti steagul de nuntă. Acesta consta
rost bine de>finit în viaţa colectivităţii. dintr-o bâtă de cea. 2 m, de preferinţă de
Schimbările sociale din ultimele decenii tbrad, încrustată pe porţiunea d~ns[pre bază
au d~terminat nu doar uitarea rostului o- cu motive geometrice. La confecţionarea
riginar al cutărui sau cutărui gest sau obi- lui participau toţi chemătorii mirelui, dar
ect ceremonia}, ci şi aba~ndonarea gestu- unul dintre ei, viitorul "stegar", avea res-
1ui sau obiectului rînsuşi. Acest proces a ponsabilitatea de a-1 împoddbi cu cele ne-
afectat mai ales nunta - cel mai sociali· cesare.
zat dintre ceremonialurile de trecere. Cea Podoabele steagului constau în două nă
mai mare parte a scenariului nunţii tra- frămi, una roşie şi una albă. Crudş, peste
diţionale a trecut în memoria pasivă a co- acestea, se aşezau două 'brîie fecioreşti.
~ectivităţii. La vârf, sprijinită de două beţe aşezată
Având în vedere acest fond pasiv al în cruce, se aşeza o cunună de "hă1'bănoc"
memoriei colective, mă voi referi în con- sau "sasohiu" (Vinca he1'bacea), plantă
veşnic verde, folosită şi la confecţionarea
tinuare la două obiecte ce:remoniale cu
rol de prim 01·din în scenariul nunţii şi cununii mires·ei. BărbănocUil era dinainte
pregătit, adus din pădure cu o zi-d.ouă îna-
inmormântării tradiţionale din satul Chi-
inte, di,n 'locuri anume ştiute, de unde pu-
uza (Bistriţa-Năs<:'\ud) - pomul şi steagul. tea fi cules chiar şi iarna prin îndepărta
Voi încerca să relev simbolismul lor ori- rea zăpezii sau topirea ei cu apa caldă.
ginar (uitat chiar şi atunci când- în urmă De crucea-suport a cununii de bărbănoc
cu aproximativ 30 de ani - obiceiurile se atârnau şase-opt zurgălăi. Astfel pre-
se mai practicau în forma lor tradiţională) gătit steagul va însoţi nunta în toate mo-
aducându-1 ca argument al unităţii fondu- mente!~ ei, scutu1·at de un "stegar", cel
1lui spiritual al culturii populare româ- crnai destoinic, mai "viteaz" dintre "fecio-
neşti. rii de impărat", aflat mereu în fruntea a-
Chiuza, sat cu cea. 1000 de locuitori, se laiului. Despuiată de podoabe abia luni
află pe cursul inferior al Someşului Mare, seara, după adusul lăzii de zestre, bîta-
ilustrînd - sub aspect etnografic şi fol- suport a steagului va fi utilizată de fosta
257
~--> -~ R<'\·isl~ Bistriţei
mireasă drept "cujaica" (furca de tors), rămaşi ca mortul "neluminat", adică al
fiindpăstrată până la bătrâneţe. Deocam- cărui destin individual nu s...a împlinit în
dată însă "steagul" este un simbol al ce- primul rând prin ritualul ·major al căsă
tei de flăcăi din care se va desprinde mi- twiei, s-ar putea transforma în strigoi.
rele, care o singură dată în viaţă are drep- Splendida alegorie mioritică a morţii
tul la steag, anume la prima sa căsătorie, nuntă şi-ar putea avea aici originea, sen-
chiar dacă mireasa se afla la a doua. Când surile ei decantându-se şi sublimându-se
mirele se află la a doua căsătorie, nunta în cu totul alte direcţii.
se va face fără steag. Reţinem însă faptul că în procesul de
Prima misiune a chemătorilor mirelui substituire mai sus amintit rolul central
după confecţionarea steagului este aceea il deţine steagul, funcţiile sale simbolice
de a aduce mireasa şi alaiul ei de chemă apărând cu atât mai evidente. Steagul este,
toare, cu steag şi ceteraşi, la casa mirelui, după cum am văzut, o bâtă încrustată şi
unde se strângeau şi ceilalţi tineri din sat, ·îmtpodobită sau nu, alături de buzdugan,
pentru un joc de rămas bun. Este ultima poate fi întâlnită mereu ca insemn al ce-
manifestare colectivă în care viitorul mire tei, al organizării, al forţei ce emana din-
şi viitoarea mireasă mai aparţin catego- tr-o structurare bine consolidată a comu-
riilor lor de vârsta : cetei flăcăilor, res- nităţii. In acest sens vorbeşte O. Buhuciu 1
pectiv a fetelor. Jocul dura până în jurul despre steagul cetei de feciori din Drăguş
orei 23, când tinerii se retrag pe la casele sau despre buzduganul junilor braşoveni.
·lor. Astfel se încheia ;prima zi, ·cea de Pentru contexte mai conservatoare decât
sâmbătă, din seria celor trei de-a lungul ceremonialul nunţii sunt atest.ate şi func-
că1·ora se desfăşura scenariul complet al ţii m:agice ale acestui obie...."t ceremonia! :
nunţii tradiţinale la Chiuza. să amintim doar atingerile cu "steagul"
Steagul ca obiect ceremonia! putea fi (tot o bâtă împodobită) arle vat.afului cetei
intâlnit, în această localitate, şi în cadrul de căluşari 2 sau scormonitul în foc al
înmormântării, spre care a "migtat", se "piţărăiior" din Haţeg cu "colindetele lor"
pare, dinspre ceremonialul nunţii, întru- (nişte beţe "ipistrite"). Şi exemplele ar
cât se folosea numai în cazul morţii unor putea continua. Dar chiar şi în contex-
tineri de sex masculin necăsătoriţi, iar în tul nunţii, alte zone mai păstrează func-
ultima perioadă numai pentru băieţi de ţiile magice ale steagului : la Turţ, jud.
până la vârsta de 5-6 ani. Fotm1a stea- Satu-Mare, steagul de nuntă are la vârf
gului era aceeaşi, dar dimensiunile şi po- o pungă cu câţiva căţei de usuroi, infor-
doabele erau altele. Lungimea suportului, !llla:torii fiind convinşi că astfel pot fi în-
în cazul înmormântărilor unor copii de depăratate spiritele rele (strigoi, moroi,
acum 40-50 de ani, de care îşi amintesc lborsocai, etc). Pe va1ea Barcăului, în jud.
informatorii, ·era de cea. 30 cm. Ca ipodoa- Bil10r, steagul de nuntă se nw11eşte "tov"
ba se folosea doa1.· pânza a1lbă iar în cru- (adică baston, cârjă) iar stegarul "tovar" 3,
ciş ;peste ea, în locul brâielor - .panglica iar într-o colindă din aceeaşi zonă culea-
neagră. Pe ,pânza era scris numele illlOrtului să de B. Bartok ", "tovttl" este unul din-
iar în colţurile ei se puneau ciucuri ne- tre obiectele sacre, purtătoarele puterii
gri. Lipsesc atât zurgă'lăii, cât şi cununa divine, întrucât Sf. Ilie, tr~miiS de Dum-
de bărbănoc. nezeu să facă fântâni în nişte câmpii se-
Rostul originar al steagului la înmor- cetoase, îi va cere acestuia "tovul" .cu care
mântare nu-l mai poate explica nici un va face nu doar fântâna, ci şi un miraculos
informatar, dar toţi fac legătura cu stea- pom "nalt şi rămurat", care înmugureşte,
gul de nuntă, afirmând simplu că "aşa e
ibine", "să aibă şi el steagul lui", fiind evi-
dentă intenţia împlinirii destinului indi- 1 O. Buhaciu, Folclorul de iarnă, ziorile şi
poezia păstorească, Bucureşti, 1979, p. 63.
vidual întrerupt printr-o simbolică subs- l M. Eliade, Istoria religiilor şi culturii po-
tituire de sensuri ceremoniale : înmormân- pulare, în AAF XVIII-IX, Hl91, p. 53.
tarea devine nunta celui mort "nelumiat". :J M. Bocşe, Grciul - finalitate şi simbol in
Substituirea are probabil ca resort (aşa obiceiurile de pc Valea Barcăului, în AMET,
IX, 1977, p. 2i6.
cum a arătat O. Bârlea, H. H. Sthal şi alţi 4 B. Bartpk, Meloclien cler rmnanische Co-
folclorişti români) ancestrala teamă a celor linde (tL'einachtslieder) Budapest, 1968, p. 321.
258
infloreşte şi rodeşte simultan, pe nivele Pe la poala-mpo1eit,
succesive - evidenţa ipostază a copacu- Pe la mijloc zugrăvit,
lui-axa a lumii. Aşadar bastonul (tovul) Pe la vârf într-aurit,
şi steagul (ca ipostază ceremonia~ă a bas- Pe seama mirilor numit.
tonului) au acelaşi regim simbolic cu po- Te ia, nănaş mare,
mul, toate nefiind, la origine, decât ipos- Am auzit că la curţile dumitale
taze ale conceptului de axis mundi. Dealt- Este-o bogăţie mare:
fel unul dintre miturile cosmogonice ro- Patru pluguri cu opt cai,
mâneşti, cules de la ciobanii sibieni, pu- Patruzeci de vaci cu lapte,
blicat în Tribuna din 1889 şi citat atât Oi multe, nenumărate,
de M. Eliade:; cât şi de R. Vulcănescu o, Patru scroafe cu purcei
menţionează explicit acest lucru : Dum- Şi gondaşii după ei.
nezeu, singur deasupra apelor primordiale, Să trăieşti, nănaş :mare,
îşi arunca baltagul în apa şi din el creşte Ce dai, ce făgăduieşti la finuţii
un ar1hore mare sub care şedea Dracul. dumitale?
Reţinând interşarjabilitatea bastonului
(steag, baltag, etc) şi a pomului în limite- Nănaşul răspundea : Ce-a da Dumnezeu !
le regimului simbolic al lui axis mundi, Chemătorul continua :Nu că ,ce-a da Dum-
să revenim la scenariul traditional al nun-
·nezeu!
ţii din Chiuza unde, la int~area miri1or
la masa din noaptea de duminică spre luni Dumm)zeu dă ploi mari
(ospăţ), obiectul cerea ca pe masa aces- În luna lui mai,
tora să se afle un pom. În vremuri mai Iarna omăt,
vechi se pare că se folosea un vârf de brad, Nouă cu-atâta nu ni-i bugăt !
inlocuit apoi cu vârful celui mai frumos Dumneata te gândeşte
dintre pruni. El a fost tăiat de doi dintre Şi făgăduieşte
cei mai destoinici "feciori de împărat" şi Din avuţia ceea mare
înfipt într-un colac de grâu sau aşezat în- Şi la finuţii dumita'le.
tr-un scăunel de lemn special construit.
Pomul era înconjurat cu cercuri din salcie Nănaşul repeta : Ce-a da Dumnezeu !
şi fire colorate de lână. In el se agăţa o iarchemătorul continua în acelaşi fel :
năframă - darul mirelui pentru mireasă
- precum şi "turte" de grâu de trei fe- Nu că ce-a da Dumnezeu !
luri : sub formă de inimă - ca mirii să No, te sileşte şi făgăduieşte
se iubească mereu sub formă de sapă- ca Ori o vacă, ori o j unincă goni-
să fie muncitori şi sub forma de roată - toare,
să aibă noroc, să li se deruleze viaţa fi- De n-a fi dătătoare
resc şi liniştit, să nu se despartă. De lup să fie mâncătoare,
Ca şi în cazul steagului, pom nu se fă Câţi peri pe sub pântece
cea decât feciorului care se căsătorea pri- Atâţia lupi s-o sfârtece,
ma oa:ră. Prima oraţie din timpul mesei Câţi peri pe spinare,
ospăţului (la scurt timp după începutul Atâţia lupi pe ea căla.re
acesteia) era cea închinată pomului. Ea Şi pe nănaşa ai mare !
era spusă de unul dintre chemătorii mi- Ori o oaie cu miel cret,
relui. Iată o astfel de oraţie : La fina-n tot anul să-i botezi ;
Ori o oaie laie
Să trăieşti,
pom frumos Care fată şapte-n paie.
Pom frumos, pom frumos, Când o prinzi de lână
Mândru şi mănos, Face hap ! de mână.
:; l\I. Eliade, Satana şi Bunul Dumnezeu ; pre-
De nu te-i sili
istoria cosmogoniei populare româneşti, in voi. Şi nu-i făgădui,
De la Zalmoxi.~ la Genghis-Han, Bucureşti, Noi pomul om zguţăi
1980. De toate turtele-ar sări
11 R. Vulcănescu, Mitologie romană, Bucureşti
1987, P. 241. Şi nănaşa rRu s-a bănui.
259
In acest moment chematorul-orator scu- aceastabogăţie să se spulbere (amenintare
tură pomul, din el căzând două-trei tur- asemănătoare "descolindatului" din unele
tiţe special legate astfel încât să cadă u- zone) şi, în sfârşit, ameninţarea cu "zgu-
şor, după care spunea din nou : tăirea" pomului. Dar faptul că se trece
d.e la adresarea către pom la adresarea că
Din moşia dumitale cea mare tre naş, induce ideea că naşul a preluat
Ce dai la finuţii dwnitale ? 7 1 aici funcţia esenţială a pomului în acest
context ceremonia!, şi anume aceea de iz-
Abia după ce naşul promitea "o junică vor al bogăţiei şi bunăstării viitoarei fa-
gonitoare", pomul era descărcat de către milii. Orice întemeiere însă, deci şi înte-
fecior care dăruia turtele naşei, ace~asta meierea unei familii are in mentalitatea
împărţindu·le mesenilor. arhaic-ă, drept model arhetipal cosmogo-
Ca şi în cazul steagului, la înmormânta- nia sau, eventual, reiierarea periodică a
re pomul putea fi întâlnit doar în cazul acesteia în timpul sacru al Sărbătorii. Or,
morţii unor tineri necăsătoriţi sau a unor Creaţia a emanat în jurul Centrului mar-
copii, aici având dimensiuni mai mici iar cat de copacul-axă, iar de Crăciun, con-
drept podoabe fire de lână sau bucăţi în- form unei credinţe consemnate de T. Pam-
guste de pânză (petele) colorate în roşu şi file 10 dar larg atestată şi de colindele ro-
albastru, nuci, mere, bomboane şi lumâ- mâneşti, Iuda, legat de fucile pământului,
nări. Bocetele de la Chiuza nu atestă, ca se scarpină de acestea sau roade rădăci
cele din culegerea lui C. Brăiloiu, Ale mor- nile copacului-axa, ceea ce "zgutăie" lu-
tului. Din Gorj, vreo legătură între dru- mea determinând o nouă ~şezare a ei, deci
mul celui mort spre tărâmul de dincolo o refacere periodică a cosmogoniei, fapt
şi pom (acolo : brad) ca eventual interme- ce va aduce neîndoielnic o revigorare a tu-
diar între "lumea albă" şi "ţara fără nill.ă". turor forţelor vieţii. Aşa se face că pomul
Informatorii spun că se fă:ceau rpom la sacru este izvor permanent de fertilitate.
înmormântare "să aibă capilu pom, să Q-ed că putem înţelege "zgutăirea" pomu-
aibă şi el pom în ceea lwne" 8 . In schimb lui de nuntă, cu tot aspectul ei <Comic şi
despre pomul de la nuntă spun că e "pomu ilariant, în acest orizont de mentalitate
vieţii. Viaţa lor. Aşa-i zice : ;pomu vieţii. lapidar circumscris prin forţa împrejură
"Aia însamnă pomu -să aibă ei o viaţă rilor, iar pomul în.c:;uşi ca o ipostază cere-
bună încărcată de bunătăţi" 9. Acest lu- II11onială a mitologicu~ui c ~pac-axă (axis
cru ne face să credem că avem de-a face mundi). De altfel gestul scuturării pamu-
şi în cazul pomului, ca şi al steagului, cu lui cet"e!llonial de către feciorul urătm· nu
un proces de migrare a unui obiect ritual este toomai singular în cadrul scenariu-
de la ceremonialul nunţii s.pre cel al în- lui tradiţioal al nunţii la Chiuza : imediat
mormântării, pe baza acelei·aşi nevoi de !după strigătura în prag ce preceda ospă
substituire a sensului ceremonia! funebru ţul, soacra o lua pe mireasa şi o ducea în
cu cel nupţial în vederea "împăcării" mor- grădină, unde trebuiau să scuture împre-
tului şi a împlinirii destinului său indivi- ună un pom crezându-se că in felul a-
dual. cesta se influenţează benefic prosperit·atea
In oraţia de nuntă citată putem observa noii familii. Şi să nu uităm : pomul de
că oratorul ("urătorul") se adresa mai în- nuntă a fost iniţial un vârf de brad, iar
tâi pomului după canoanele formale ale bradul, alături de măr şi (mai rar, în sud)
invocaţiei magice : repetarea de trei ori chiparos sunt tocmai esenţele care ipos-
a formulei de adresare, evocare.:> bogăţi taziază în colindele româneşti arhetilpul
ei naşului în termeni cifrici ce multiplica [n discuţie. La fel se explică, cred, refe-
nu fatidica cifră "trei", ca în descântece, rinţa în oraţie la cele trei nivele ale ;po-
ci benefica cifra cu soţ "patru" (patru plu- mului (poale, mijloc, vârf), chiar dacă a-
guri, patru scroafe, patruzeci de vaci), a- cum nu e vorba de coacerea succesivă a
meninţarea comi:c-solem.nă şi ilariantă că, roadelor, ci de ridicarea în fabulos a po-
în cazul lirpsei de generozitate a naşului, doaibelor sale ("-mpoleit", "zugrăvit", "a-
urit").
'1 Inf. Bindea Iosif, n, 1912.
" inf. Pop Maria, n. 1889. IU T. Pamfile, Mitologie românească, III, p.
~~ Inf. Bindea Vica, n. 1914. 22.
260
ln concluzie, cred că se poate admite Cel boier bătrân
ideea unei origini comune a steagului şi Bun locu-şi ave-re :
a pomului din cadrul nunţii şi înmormân- La mijloc de rai,
tării, ambele nefiind decât ipostaze cere- La masă gal'bină.
moniale ale complexului mitologic al lui Pe masa ce-i scrisu ?
axis mundi, într-atât de diversificat în-
cât variatele sale ipostaze sunt extrem de Pomu raiu~ui
greu cl.asificabile şi chiar recog;noscibile. Cu-n rânduţ de flori,
Să reţinem doar simbolismul originar al Cu altul de mere.
acestor obiecte care, în toate contextele Soarele luce-re,
ceremoniale în care intră, concură la în- Merile coace-re,
chegarea unui arhetip al consacrării, al Vântul abura-le,
conferirii de semnificaţie ultima prin par- <Merile-şi pica-re
ticiparea la realitatea absolută. Având La boier pe masa 11.
steag şi pom mirii, ca şi mortul, devin e-
xemplari, precum "boierul bătrân" din ----
colinda : Il B. Bartok, op. cit., p. 198.
L'ARBRE ET LA BANNieRE AU RITUAL DU MARIAGE ET DE

L'ENTERREMENT DANS LE VILLAGE DE CHIUZA,
DEPARTE:.\IENT DE BISTIRŢA-NASAUD
-Resume-
Cettc communication se propose de reconsti- Noe!. C'est ainsi que l'on erec le contexte ne-
tuer le r6le ceremonieux des deux objets pre- cessaire a relever le symbolisme originaire com-
sents dans le scenario du mariage et de l'en- mun de ces objets ; tous les deux etant consi-
terrement traditionnels (assez vivants encore deres des hypostases ceremonieuses du para-
il y a presque 30 ans) du village de Chiuza :
l'arbre et la banniere. Aprcs la reconstitutioa digme mythologique de l'Axe du monde. Dans
des fait dans le village mentionne, l'auteur tous les contextes ceremonieux ou apparaissent
elargit Ia perspective sur d'autres regions, et ces deux objets, on y voit un archetype de la
le fait etnographique est envisage en correla- consecration d'une ultime signification, par la
tion avec d'autres images des chants pour la participation a la realite absolue.
261
CERCETARI ETNOBOTANICE PE VALEA BUDACULUI
FLORICA POP
Arta vindecării unor boli cu ajutorul ani, transmiţându-se din generaţie în ge-
plantelor are in ţara noastră, o veche tra~ neraţie.
diţie, fapt confirmat de un:Ie cercetăn Multe plante sunt cunoscute de săteni
arheologice care au dat la Iveală unele ca având proprietăţi deosebite pentru vin-
forme medicamentoase. decarea unor boli şi unele denumiri de
In cursul anului se succed diverse specii plante, au o evidentă rezonanţă medica-
de plante medicinale ; primăvara şi apoi lă : Pulman (pentru plămâni), Salvia (de la
vara, reprezentând momente de_ vârf al~ salvar-e). Alte plante au denumiri legate
triumfului vegetal, când explozia florala de întrebuinţarea medicală a plantci res-
pective : iarbă de negi, de ochi. de urechi,
se află la cote le ei maxime, menţinându -se
iat'ba umflăturii, a rărunchiului, a viermi-
şi toamna, când plantele mcdi<:ale se con-
lor, măselariţa.
stituie într-un dar ce reprezintă sinteza
vie dintre un pământ fecund şi o stare cli- Oamenii cunosc, bine plantele medici-
nmtică propice, binefăcătoare.
nale care vindecau bolile şi cele mai frec-
vent utilizat sunt : muşeţelul, coada ca-
Folosirea plantelor medicinale in pre- lului, coada şoricelului, sunătoarea, ro.sto-
venirea şi com.baterea bolilor sunt 5enu1e pasca, chimenul, iarba lui Tatin, socul,
vii, ale cw1oaşterii umane, păstrate din spânzul, sa1câmul, teiul etc. ..
generaţ.ie in generaţie. Din nenumăratele
Practicile de medicină emnirică cădeau
plante care populează pământul, instinc- in sarcina femeilor vârstni.ce mai price-
tul, inteligenţa şi experienţa 1-au învăţat pute şi mai bune purtătoare ale tradiţiei.
;pe om să aleagă specia cea mai indicată, Am adunat de la bătrânii satelor in·
fie ca medicament sau otravă folosită la formaţii privind plantele de leac şi mo-
vânătoare, sau ca mijloc. de <tpărare im-
dul de folosire şi dintre ele redau doar
potriva duşmanului. câteva:
Cercetările noastre au avut ca obiect - "Tăciunele" de porumb (Ustilago
localităţile de pe Valea Budacului : Mo- maidis) - se folosea când nu numegă
nari, Simioneşti, Buduş, Budacu de Jos, vaca. Se fierbea un litru de apă cu tă
Jelna, Cetate, Satu-Nou, Petriş, Cuşma dunele şi se administra animalului.
Orheiu-Bistriţei, Dumitriţa, Ragla, Buda- - "Calapărul" (Chrysanternum balsa-
cu de Sus. mita L.) . - se folosea ca leac penti·u vă
Strânsa legătură a oamenilor cu na- tămături. Se pun frunze pisate de calapăr
tura, nevoile pastoral-agricole, au dezvol- in oţet ;pentru vătămătură, iar pentru bube
tat pcrc€ptia şi capacitatea de a distinge rele se. folosea ft•unza "pârlită" in para
marea varietate a plantelor, curiozitatea, focului şi unsă cu· smântână.
pentru efectele lor miraculoase (de leac) -'- Coada şoricelului (Achlllea mielle-
~i au dus la cunoaşterea utilităţii lor.
folium) - se folosea zdrobită, uscată şi
Tezaurul fitoterapeutic al Văii Buda- pusă pe o bucată de slănină, apoi se apli-
eului s-a păstrat aproape nealterat peste că pe tăituri.
263
- Spânzul (Helleborus purpurasc"ms W. - Pentru alinarea sau vindecarea unor
et K. .. ) se folosea la porci când aveau pa· dureri erau anumite femei ce foloseau
ralizie. Se inţepa w·cchea porcului şi se descântece, care aveau ca bază, personi-
trăgea prin ea rădăcină de spânz, acesta ficarea bolilor şi a relelor dar şi mijlocul
localizând infecţia (puroiul). Urechea că material pentru alungarea lor.
dea, dar povcul se vindeca. In durerea de dinţi sau de măsele (pen-
Se folosea şi la oi, vaci, cai, pentru tru "Zgaibă") se folosea următorul descân-
prevenirea unor boli infecţioase. tec : "Am pornit de-acasă 1 Frumoasă si
- Fasolea (Phaseolus vulgaris L.). Se luminoasă .; Pe răsărit de soare 1 De l'a
administrează câte o boabă de fasole di- răsărit la asfinţit 1 Ca o dungă de cuţit. 1
mineaţa pe stomacul gol timp de o săp De la miazănoapte la miazăzi .; S-o luat
tămână.
pe cale, pe cărare, 1 Buba cea mare. 1
Se constată că tensiunea scade. M-am întâlnit cu ea în cale 1 Pe cărare,
- V stttroiu (Allium sativum L.). Se ia am întrebat 1 Unde te duci bubă-nfocaU\ 1
Bubă roşcată ? J Mă duc la Măriuţa s-o
cite un "căţel" de usturoi dimineaţa pe
stomacul gol timp de 7 zile, după care se pui jos 1 O ! acolo nu te duce 1 Eu te cresc
constată o scădere a tensiunii.
frumos of cu puterea lui Hristos 1 Şi un fir
- Pentru combaterea "bubelor rele se de mărgean 1 Să n-o mai doar suhan" !.
face" legătoarea bubii" din nouă feluri de Descântec pentru ulcior : "Ulcior săc,
flori : rujică, muşeţel, sunătoare, coada şo nesăc 1' De vârf te-apuc 1 Din tulpină-ţi
ricelului, urzică, busuioc, măgheran, muş fac făină 1 Din rădăcină te săc" 1 Se re-
petă de trei ori suflând către ochi.
cată, sulfină. Se fierbeau toate la un loc,
se făcea o îngroşală cu făină şi smântână Calitatea produselor din plante medi-
şi pe o pânză se aplica pe bubele rele.
cinale concretizată în principal prin con-
ţinutul în. principii active, este condiţio
- Pentru combateera limbricilor" (as-
nată de momentul recolUi.rii, de modul de
carizii), se pregătea o fiertură de usturoi
păstrare şi închcind cu modul de pre-
pisat şi amestecat cu lapte cald, cu rădă
cină de iarbă mare, coriandru, cruşin şi
lucrare.
Recoltarea. Această operaţie influenţea
pelin.
ză asupra calităţii prin urm~toarele :
-In caz de "diaree"- se da bolnavului Respectarea momentului optim de re-
e:eai de săcărică (chimion). sunătoare, coltare în cursul ·perioadei de vegetaţie,
scoarţă de stejar, fructe de afin, frunze de moment optim care este specific pentru
nuc. fiecare grupă de produse. .
- .. De~terăturile" se tratau cu aplicatii - Pentru flori recoltarea trebuie făcută
de frnnze dP varză murată sau cu .,plămă ia inceputul îrifloririi. Culesul mai târziu
deală" din rădăcină de spânz. duce la deprecierea florilor, prin schim-
- Durerile de cap - treceau orin apli- barea culorii, ~uturarea petalelor, etc.
carea pe frunte si t:=tmole a feliilor · de . - Pentru rădăcini : rizomii, bulbii şi
castraveţi. varză. cartofi. gulii sau se freacii tuberculii, recoltarea se face numai pri-
fnmtea si tâmplele cu usutori. măvara timpuriu şi toamna tîrziu, înainte
- .. G::ilhinarea" (hepatita) - se trata de pornirea în vegetaţie a plantei sau du-
C"l 1 C"P<IÎ de !';Ofran si rostonască. COajă .de pă intrarea în perioada de repaus, atunci
corn. miere de albine cu hrean ras: . . .. când în partea subterană a plantei se află
- .. Tusa" simplă sau "tuse măgărească" acumulate substante active.
(convulsivă) se tratează cu ceai de ţărâţe ~· Scoarţa sau coaja tulpinilor, ramuri-
de grâu amestecat cu miere de albine. ceai lor sau rădăcinilor se recoltează, în spe-
cial, primăvara, la începutul vegetaţiei,
din flori de tei. soc. mul!uri de brad. de cind se desprinde mult mai uşor.
nalbă. de ceapă, de scai vânăt etc. -- Frunzele se recoltează după ce a~1
- Pentru reumatismul articular sl'! fac ajuns la maximum ele dezvoltare pentru
băi cu flori de fân. frunze de nuc, de a nu se zdrobi. · .
brad, urzici : se aplică pe locul dureros - Fructele ----, se recoltează unele în
un "terci" de cartofi fierţi ; fiertură din pârgă (măcieşe), când conţin maximum de
ovăz, orz, secară, frunze crude· de varz-c1 vitamine iar altele când au ajuns la coa-
(extern). ·cere (afin, porumbele etc.} . - ··
264.
- Sentintele se recoltează cu ·puţin zelor subţiri), pentru a evita încingerea şi
inainte de 'completa maturizare, apoi se pierderea de principii active.
întind imediat pentru uscare in straturi Florile· şi frunzele se consideră uscate
subţiri. c:1nd foşnesc la atingere iar rădăcinile şi
b) Respectarea momentului optim de rc- cojile ctmd se rup cu zgomot la îndoir7:
coltare în cursul zilei. Culesul în timpul Uscarea artificială se face in instalaţn
dimineţii, pe rouă, duce la deprecierea speciale, in care temperatura şi aerisirea
produselor. se regleaz<1 in funcţie de plantă.
c) Metodele de colectare, con~iţi01~eazJ. Depozitarea se face în camere curate,
obţinerea unor produse de buna calitate. aerlsite, ferite de lumina directă a soare-
Hecoltarea scoaţei prin cioplire face ca a- lui şi accesul rozătoarelor.
ceasta să fie însoţită şi de lemn, în timp
ce metoda inelării duce la un produs de Forma farmaceutică sub care· se pot ad-
bună calitate. ministra planteLe medicinale în uz casnic.
Hecoltarea la dimensiuni mai mari a
părţilor aeriene face sa acestea să_ fie_ luate Formele farmaceutice simple care pot
cu părţile lignificate, care deprectaza profi preparate fără nici un fel de dificultate
dusul, aşa cum se înt<:'tmplă la coada şori in condiţiile casnice sunt : maceratul, in-
celului, sunătoare, pelin etc. fuzia, decortul, tinctura, siropul, vinul me-
Este interzisă recoltarea in masă a ori- dicinal, inhalaţia, gargara, cataplasmele,
cărei specii cu valoare medicinală, pentru băile fitoterapeutice, băile locale, oţeturi
menţinerea potenţialului genetic şi pro · le aromatice, uleiurile medicinale, cidru-
ductiv. rile, frecţiile.
1. ]\.Jaceratul. este soluţ.ia cxtractivă a-
Transportul şi pregătirea pentru uscare. poasă cea mai simplă obţinută din plante
la temperatura mediului ambiant. M~te
La transport principala condiţie este fo- ria primă se obţine în contact cu cantita-
losE·ea ambalajelor corespunzătoare pro- tea de apă potabilă prescrisă în timp de
duselor, care au conţinut ridicat de umi- 1---12 ore. agitând din când in când.
ditate (să nu se încingă sau să..:şi schimbe Se filtre.azi;i prin tifon şi se administrează
culoarea), evitându-se ambalajele de plas- în ·aceiaşi ·zi. Se prepa~:Ş. din flo.ri sa~ p~rH
tic. Pregătirea pentru uscare inClude ·şi:. o de plante - (pla,nte ·ce conţin pnnc1pu
selectare şi curăţire a materialelor. acti:Ye ..car.e, se .e~trag la rece : naiba ll)a-
Această selectare ·şi curăţire se face re.- inul,. vâscul).
mult mai greu după uscare. L.i rădăeirii, 2. lnfuzia. Materia primă sfărmată se
spălarea este neces.ară imediat după re-
umectează .cu 3 părţi de apă, lăsându .. se în
coltare, deoarece după uscare ele rămân :repaus 5 minute.
cu un procent nepermis de mare de cor-
.După ·aceea plantele umectate se. pun
puri străine. . într-un vas smălţuit cu apă la· fierbere
Uscarea este una dintre cele mai im- menţinându-se 5 minute cu capac apoi se
portante faze ale procesului care are in- · lasă în repaus 15.~30 minute.
fluenţă mare asupra calităţii..
3. Decortul - este tot o soluţie extrac-
. Uscarea se face pe cale naturală sau tivă aproasă -obţinută la cald - materia
artificială. In primul caz o uscare bună.
primă fragmentată, umectată ; la fel ca
este posibilă, doar vara, pe timp îi"rscirit; ·. la infuzie, dar menţinută la fierbere 30
cu temperaturi mai ridicate şi umiditate de minute. Soluţia se filtrează, iar peste
mai redusă. · plante se mai adau.gă o cantitate de apă
Uscarea naturală se poate face la soare, . fierbite pentru a completa pierderile prin
fie la umbră (pentru majoritatea specii- evaporare. Se foloseşte în cazul rădăcini
lor). lor, scoarţei, fructelor, seminţelor.
Uscarea la umbră se face in încăperi us- 4. Tinctura - este o soluţie extractivă
cate, curate şi cu posibilităţi de aerisire. hidroalcoolică obţinută la temperatura ca-
In acest scop se folosesc şoproanele, şu rnerei. ·
rele şi pădurile. Plantele se întorc în Se macerează plantele în alcool etilic di-
tirn.puJ uşcării (~u excepţia fl()~Jţ()ţ_şi__frpf1_~ lt1Cit 40-70° timp .d~ circa.._7 __ z;U~...--~;.ll!p?
265
3! - Revista Bistrltei
car-e, se filtrează şi administrează sub for- fragmentate se introduc într,...un săculeţ din
mă de picături in apă. tifon dublu, care se fierbe, 10-30 minute
3. Vinvl medicinal -'- se prepară prin în 3-5 1 apă, care se pune in cada de
macerarea la rece, timp de 7-8 zile, a baie cu apă, la temperatură potrivită.
plantelor mărunţite, cu vin de calitate su- 12. Băile locale - se prepară in can-
perioară 1 1 vin pentru 30-50 g plantă tităţi mai mici, ca şi băile fitoterapeutice.
şi agitând din când în când ; se filtrează, 13. Inhalaţiile sunt forme medicamen-
se stoarce rezidul, lichidul rezultată se la- toase frecvente în terapia tradiţională c;;i
să să se sedimenteze 24 de ore, apoi se ştiinţifică ; utilizând plante care conţin u-
1·efiltrează şi se completează cu vin până leiuri volatile. Produsul mărunţit se pune
la 1 litru. Este destinat pentru uzul intern, într-un vas smălţuit peste care se toarnă
pentru stimularea poftei de mâncare. apă fierbinte ; vaporii de apă venind în
6. Cataplasmele, sau compresele denu- contact cu planta antrenează sub formă
mite popular oblojele, sunt destinate pen- de picături fine uleiul volatil pe căile res ·
tru uzul extern şi se obţin din plante sfăr piratorii ale bolnavului.
mate şi amestecate cu apă până rezultă 14. Siropul se face din soluţii extracti-
o pastă care se pune îritre două bucăţi de ve, apoase. Se obţine prin macerarea plan-
pânză şi se aplică pe partea bolnavă. tei, infuzii, decorturi sau sucuri de plante
7. Cidrurile - sunt băuturi cu conţinut la c:are se adaugă cel puţin 60°'0 zahăr. Se
moderat de alcool. obţinute prin fermen- stoarce şi se păstrează în sticle.
tatia sâmburilor din fructe, precum şi a
florilor unor plante medicinale uzuale. Des Concluzii
folosite sunt cidrul de măcieşe şi din flori
ele soc. Cercetările efectuate ne arată că locui-
8. Oţeturile aromaticc : se prepară prin torii satelor cercetate utilizează 70 specii
macerarea plantelor în oţet de vin, în can- de plante' pentru vindecare (sau amelio-
titate de 50-100 gr. plante mărunţite la rania) a peste 25 de afecţiuni.
1 litru de oţet. Timpul de macerare 7-8 Modul de preparare şi utilizare a fost
zile, după care se filtrează prin tifon. transmis din generaţie în generaţie, la fel
9. Gargara se prepară sub formă de in- ca şi caracterele de recunoaştere a plan-
fuiie sau .decort din plat"ite şi se utilizea- telor respective.· Foarte probabil, în timp
z-ă sub formă. de gargară. . acest tezaur fitoterapeutic a sărăcit, ca ur-
10. Uleiurile medicinale __:_ se obţin prin mare a dispariţiei unor· specii şi a· folosirii
macerarea plantelor în ulei comestibil, medicamentelor şi prezenţei personalului
timp deA-5 săptămâni. Se folosesc în califkaf îri zoriă.' · ·
răni greu vindecabile şi în arsuri. Acestor plante, folosite ca "plartte • de
11. Băile .fitoterapeutice - sunt for- leac" li se adaugă altele, utilizate pentru
forme de utilizare a plantelor medicinale coloritul tesăturilor în casă (ceapă, măr,
în uzul extern sub formă. de băi. Plantele nuc, arin, boz).
Piantele medieinale de pe Valea Budacului ~i utilizarea lor
Lunile în
Nr. Denumirea Denumirea care se - Partea Mod de Mod de între- Scopul întrebuinţă
crt. populară Ştiinţifică racal- folosită prep.arare buinţare rii
tea:i:ă
o 1 2 3 4 5 6 7
L:· Afin. Vaccinium IX ·planta decoct ceai, sirop diaree, dia het
myrtillus L fructele macetat
2. Anghinare· Cynara VI-VII ··frunzele infuzie ceai ficat, colită
scolymusL.
3. Brusture Arctium · VJ...;..;JX frunzele crvde cataplasme reumatism, afecţiuni
Iappa L. rădiicinile uscate .- · macerate in ale pielii, întărirea
ceai părului
266
o 1 2 3 4 5 6 7
4. Cala păr Tanacetum VI-VII frunza crudă cataplasmă infecţii, răni, lo-
balsamita fiartă băi vituri
L.
5. Cartof Solanum
tubero-
IX tubercu-
lul
crud, 1s
pe răi .._..-
suc, catapla stomac, ochi
sum L. toare
6. Ceapă Allium V-XI bulbul copt, fiert cataplasmă infecţii, furuncule
caepa L.
7. Cicoare Cichorium V-VII planta cu infuzie, ceai ficat, rinichi
intybus L. cu floare fiartă
B. Cireş Cera sus V-VIII codiţele fier te ceai

avium L. fructele
9. Cimbrişol" Thymus V-IX plantă in- fiartă ceai (intern tensiune, astm,
de cîmp serpyitum treagă extern) infecţii, răni.
L.
10. Ciumăfaie Datura IV--IX frunze uscate, ar- fumigaţii căi re~piratorii,
stramo- se bronşite
nium
11. Coada Equisetum VU-lX tulpina uscată, ceai reumatism. plămini
calului arvense fiartă diabet, cistite
12. Coada ra- Pontilla anserina V-X ·plantă cu uscată, ceai. stomatite, colit.c
eului L. flori fiartă infuzie
decoct
13. Coada şo- Achillea millefo- VI-IX plantă cu fiartă ceai, băi, răceli, boli de
ricelului lium flori comprese rinichi, reumatism,
stomac, dinţi, ficat,
hemoroizi
14. Crinul. alb Lilium canclidum
.. VII-VUfloare•.... crudă, Gatapla:;,mă ,răni, infecţii
L: frunze.·.·' 'macerată
15. Cucuruz Petasites hibridus X seminte ceai hipertensiune

roşu L. cică. (Jnă- .. boli de rinichi
·· ·- tase)·' ... · ..
16. Dud Morus alba L. et V-VII frunze ceai stomac, diabet
Morus nigra
li. Fasole Phaseolus vulga- vr~x· .. boabe, teci ceai hipertensiune
ris L ...
. ...... .. ~--
-..:.~.·~=~
18. Ferigă ... ·cystopteris fixix- VIII-'X· rizon1i ceai (se tine in calmarea dure-
fraeilis (L.). E~rnh. iJl.gur~) . rilor de dinţi
19. Frasin f'raxinus excel- V · frunzele .. · · decoct, rewnatism
sior L. com.pr:ese .
20. Gălbenele Calendula offici- VI-X florile 'ceai, mrice- ficat, stomac
nalis IJ. rate (in al- varice
cool sau
ulei)
21. Hrean Armoracia rusti- yx.....x: rizomul cataplasmă amigdalită
cana (Lam) G.M. floarea macerat . răceli (pneumonie)
&h. ·in·miere·· .prostată ·
ceai
22. ·Iarba lui Symphytum VII-VII rădăcina frecţionă.ri . reumatism,
Tatfn tătă- officinale . locale, ceai răni, varice,
neasa L in alcool, prostată
··.uscată
T~~l'f'-i"l"t"""<"\'"l·r-,·i'i·,oi~
----
"2'67
--=-----·
o 1 2 3 4 5 6
-----·· '
23. Lăcrămioa- Convalaria V-VI frunze uscată ceai_ . _•. .inimă
ra majalis L.
24. Lemn cîi- Ligustrum V-IX coaja uscată
nesc Vulgaris L.
25. Limba oii Plantago major L. v.:......vni · frunze fiartă, ceai, cata- · infecţii, răni, tăieturi
Rosa canina L. crudă pla~mă
26. !Vlăceş IX-X fructele uscate, ceai răceli

fier te congestie pulmonară,
T.B.C.
27. Măcrişul Rumex VI fructele fierte ceai antidiaretic la om şi
calului Crispus L. animale
(stevie)
28. Mărullu- Aristolochia V-VI planta cu uscată, ceai pt. spă-răni, tăieturi
pului clematitis flori crudă lăturidecoct
L.
29. :Măselariţa Hyoscyamus niger VI-VIII flori, fiartă infuzie pentru dureri de
L. seminţe, inhalaţie dinţi
frunze
30. Mătrăguna- Atropa oelladona 711-VIIIrădăcina crudă, frec ţii locale reumatism.
L. macerată
31. 1\lcnta Mentha piper.ata VI-XI frunza fiartă .-.ceai . inimă, astmă, plă
L. mîni
32. Merişor Vaccinium IX-X frunză uscată infuzie cistite, afecţiuni ale
vitis idaea L. ·. căilor urinare
33. Mesteacăn . Betula Pendula V-VIII frunze fiartă ceai, băi, hipertensiune,
Roth. spălături reumatism, intărirea
părului
34. Muşeţel Matricaria cha- V~VII. planta·.:;: ·_ fiartă ···-C:eiii;' infuzierăceli, infecţii, amig-
(romaniţă) momilla · · întreagă spălături
... ·!;.. .. . ..
35. Nucul Juglans regia L. V-IX frtin:z:ele: . · fier te băi, ceai dalită, stomatită
fructele
. :_ •..
36. Ovăsul Avena stativa L VII paiele uscate, băi,. ceai "reumatism, hiperten-
.. fierte siune
37. Păducel Crataegus mono- v-xr flori, uscate, ceai, băi tensiune, bătături,
gyna Jacq. fructe fierte eczeme.
38. Păpădie_. Traxacum offi• IV-VI planta tn- uscate, ·ce'&, cieeocf ficat, in cure de
cinale Web .. treagă fierte slăbire
39. Pătrunjel Petroselinum VI--:;~C frunze fier te ceai tensiune, diuretic,

de cimp hortense Hoffm. (cistite)
40. Pir Agropyron repens
L. IV-V rădăcină fiartă ceai tensiune, diuretic,
41. Pod bal Tussilago farfara fierte ceai, infuzie
L. .. V-VIII frunze ... crut:te .cataJ:!lasmă tăieturi, infecţii
.. .
42. · Pojari'iiti\ · .Hipericum.macu-
(sunăto3re) latum Cr. şi Hy-
pericum pei'fora- tulpina uscate
-.-.~tum .L. .. ·. -: VI-V III fior~~~~ .:c..~i.· ·: :ţiecte. : ._:_ ::.·'>tyrnac, fi!:at,; plăgi,_
43. Porumbar ... Prunus spinosa fructe fierte:.' · ·~cistit~/ afeethini alt
. ).; .. IV..;...:xf· flori, uscate ceai, băi rinichilor' ' ·
....:...... ..._...............:e:;.............. :=..........-----··------·-····-·· -·--· •··--·- -· --··------------· -··--- -·-·- ................ ,... ,. ··: .... ·.!
·~----
o 1 .2 3 4
44. Potroacă Ccntarium flori stomac, poftă de

umbellatum VI-VJ!I tuţpină fierte ceai mîncare
45. Pulman Pulmonaria offi- frunze fiartă ... .. răceli, pl~m.ini
cinalis L. V.,..;.. VIll rădăcină crudă ceai, dec;oct .(expectorant) T.B.C.
46. Roiniţă Melisa officialis fiartă
(motocină) L. ·· V-VIII fruriia·'· ·• uscată ceai colite, dureri de burtă
47. Chelidonium .ma- tulpina · :fiartă
Rostopască jus L. V-IX frunzele crudă ceai (extern)ficat, negi
48. Ruşcuţ{t Adonis vern..1lis plantă uscată
albă L. . IV-V cu flori Iiart~ ceai inimă
49. Salcie frunza crudă cataplasm~i.

(răchită) Salix Sp. IV-V. scoarţa uscate decoct ar suri, reumatism ·
fierte
50. Salcîm 11obinia . crude cataplasmă furuncule, stomac,
(acăţ) pseudac1cia C V-VI flori fierte ecai .[\rsuri de stomac
51. Salvie Salvia officialis frunza uscată ceai, diaree, gingivite, sto-
L. VI-IX tulpina crudă, spălături matite amigdalite; ·
gargare faringite
52. Săpunăriţă Saponari:;~. ofH- . .iiurtă . CC<li răceli, plămîni (ex-
cin!'lli.s r,~ .; vm rădăcina. : · · u~cată. decoct ·· pectorant)
53. Secărică fiartă
(chimen) Cnrum curvi L. VIII-IX seminţele n}acerată ulcer stomacal,
in alcool ceai diaree
54. Soc Sampucus ni~r~li frunzele c~ai, i[lha-:-: riiceli, reumatism,
L. .V~Vl floarea Jaţij t;lj,eturi
55. Sovîrf Origanurn \:ur~-·;: :> .afecţiuniale ci\ilor
gare L. · Vll-IX .ţLJlpina fiartă ceaţ respiratorii
(expectorant)
56 · Stejm· Quercus V-VIJI scoarţa fiartă .. c·eai, compr( antidiareic, eczeme
robur
băi extern
fJ7 Steregoaie Vcratrum V-X rfldăcina fiart..-l spălături infecţii (bube)
album L. externe la vite
58 Strog de VI-IX· plante fierte băi, inhala ţi răceli,
fân întregi ceai reumatism
59 Talpa Leonurus VI-IX plantă fierte ceai boii de inimă,
gâştii cardiaca L cu flori insomnii, tensiune
60 Tei Tilia cor- VI-V,II floare infuzie ceai răceli, expectorant,
data Mill cistite, boli de
inimi\
61 Traista Capsclla IV-VII plantă fiartă ceai hipertensiune,
ciobanului bursa pascu flori dureri de burtă,
toris (L.) diaree
Med.
62 Troscoţel Polygonum V-VIII plantă uscată antidiareic
aviculare L. cu flori fiartă
fjJ Usturoi Allium V-IX plantă crud• mujdei sau pentru viermi in-
sativum L. cu flori rnacerat in lapte testinali, hipoten-
fiert siune, arttro-
scleroză
269
;;__
__________ "..
o 1 2 3 4 5 fi 7
64 Valeriană, Valeria.na X rădăcină tinctură afecţiunicardiace,

odolean officinnlis crudă boli nervoase
L. uscată
65 Varză Brassica V.--XI frunzele crude, cataplasme reumatism, arsuri,

oleracea L. murate degerături
fl(j Vin turii Genţiana VII-. rădăcine m.acerati'i ceai ulcer stomacal
galbenă • lutea L. VIU
(ii" Vişin Cerasus VI-' cod itele fierte ceai, băi pentru rinichi,
avium L. VIII intărirea părului
68 Vântul Lycoper- VUI-, :;porii ciuperca cataplasmă ars uri

calului clon 'lp. IX crudă sau directă
uscată
69 \'â'lC Viscum I-II frunzele fierte ceai hiperten<;iune

album L.
70 Zmeur Rubu'> V-VIII frunza fierte ceai, sirop răceli, congestie
idaeus L. tulpina pulmanoră, T.B.C.,
fructul afecţiuni cardiace
LES RECHERCHES l:THNOBOTANIQUE DANS LA VAI.i-€E

DU BOUDAQUE (LE Dli:PARTEMENT DE BISTRI'l'ZA-NA_~AUD)
-Resume-
L'ouvrage trai te le J:irobleme d ·utilisation des Dans l'ouvrage sont presentees es pratiques
plantes dans J"ancelioration de quelques affec- de medicine empirique, le moment 01'1 Ion fait
tions dans la Valll?e du Boudaque. l:l r~colte, le transport .pt la preparation pour
Les rec;hcrc~ .~ff.cctuee ont p~rois l'appre- le stchage, les formes' pharmaceutiques sous
ciatlon quc les habitants des villages de la lesqlielles pcuvent etre administrees les plantes
Vallee du Boudaque utilisent approximative- medicinales et en fin un tableau avec les
ment (environ) solxante-dix especes de plantes plantes utilisees par les habitants des villages
pour la guerison ou l'amelioration de plus de de la Vallee du Boudaque, dans le traitemtnt
vingt-cinq affections. des differentes affections.
270
M-t;;
•
CONSIDERAŢII PRVIND FORMAREA
CONCREŢIUNILOR GREZOASE
IOAS CIIINTĂUAN
In literatura geologică exisU1 foarte pu- termină precipitarea mineralelor în me-

ţine date privind concreţiunile grczoase diu acvatic : concentruţia soluţiilor, con-
si nu atât datorită raritătii lor c<ît fap- centraţia ionilor de hidrogen - pH-ul,
tului sc'1 ele nu au atras 'în mod spe~ial potenţialul de oxidoreducere - EH-ul,
atentia cerceUltorilor. In aceste condiţii temperatura, presiunea lit.ostalic<.i, presiu-
ni s~ pare justificată discutarea genezei . nea hidrostatică, presiunea gazelor (fig. 1).
lor cu atât mai mult cu cât, datorită for-: Presiunea este unul dintre cei mai im-
mei au intrat în atenţi:-~ nespecialiştilor, portanţi factori şi ·ctmd spunem acest lu-
iar aprecierile lor sunt de n~ulte ori ero- cru ne bazăm pe faptul ştiut, că proce-
nate. sele naturale sunt controlate în zona su-
Concreţiunile, in general, sunt aglomc- perficială a scoarţei de presiunea litosta-
riiri de substan\e minerale, ele form<1- sfe- tic<l, presiunea hidrostalici1, presiunea oxi-
rici'i, eliptică ori neregulatc'1, care au luat genului şi presiunea dioxiclului de car-
naştere la suprafaţa unor roci sedimen- bon. Dintre acestea, presiunea litostmi6t
tare in timpul formării lor (sindepoziţio (P Jito - - in bari;cm~) determină gradul
nal), sau în interiorul unor roci sedinkn- de porozitate al rocilor ; presiunea hidra-
tare deja formate (postdepoziţional)_. Con- statică (P112o ), în funcţie de densitatea
creţiunile formate din nisip se cunosc su!J apei (0,8-1,0 g/cm2), influenţează solubi-
numele de "concreţiuni grezoase" (tro- litatea mineralelor ; presiunea oxigenului
vanţi) şi ele iau naştere in nisipuri com- şi a dioxidului de carbon, de asemenea.
pacte, situate sub o stivt1 groasă de alte In sistemul rocci - api1 - oxigen - di-
sedimenle. Ele sunl de fapt nisipuri ci- oxid de carbon, din partea superioară a
mentale, gresii. In roca în care s-au for- scoarţei, relaţiile sunt foarte complexe :
mat concreţiunile grezoase, în nisip, exis- variaţiile acestora cletermim1 sensul de
tau şi există soluţii apoase bogate (con2en- desfăşurare a unui proces, iar modifica-
trate, suprasaturale) în diferite substanţe rea valorii unuia se răsfrtmge şi asupra
chimice (inclusiv carbonat de calciu) pro- celorlalţi. Astfel, Plito , ce determină po-
venite prin dizolvare din rocile suprapuse rozitatea rocilor, influenţeaz<1 şi presiunea
şi din apele remanonte Iapa fostului bazin hidrostatică, a apei, care, in circulaţia ei
acvatic de seclimentare). Din aceste solu- prin spaţiile libere (pori, fisuri), favori-
ţii apoase, în anumite C'Oncliţii fizi~o-rhi
zează procesele de dizolvare şi difuzie io-
mice, se depune calciu!, sub form1'1 ele car-
nică, procese influenţate şi de presiunea
banat, în jurul granulelor de nisip ce în-
C'aclreaz<1 un fragment de rocă de altă na- dioxidului de carbon. Creşterea presiunii
tură, dar· care conţine calciu, fragment ce dioxidului de carbon, de exemplu, măreşte
a constituit "nucleul -- centru de concre- mult solubilitatea mineralelor şi rocilor
tionare". Factorii care controleaz<1 preci- carbonatice, proces care determină îmbo-
pitarea calciului in condiţiile speciale în găţirea apelor în carbonat de calciu cu
care ·se află soluţiile apoasc elin nisipurile ~onsecinţţ:! în formarea concreţiunilor gre-
compacte sarmaţiene sunt aceiaşi care de- zoase.
271
Un alt factor important în Iorm:ii·ei etc:-.--are loc procesul de depunere a sub-
concreţiunilor grezoase ca şi în alt(! pro- stanţelor pe cale chimic.:i.
cese de sedimentogenezt1 este apa. Mole- Separarea compuşilor pe cale chimic<i,
cula de apă are un "moment dipol" ridi- prin precipitare, este un proces complex
cat, dat de diferenţa dintre eleclronega- care debuteaz[t în momentul în care fie-
tivitatea hidrogenului şi aceea ::1 oxige- care element îşi atinge limita sa de satu-
nului, ceea ce determină proprietatea sa raţie în solu(ia respectiv[L Dar precipita-
de solvent şi facilitează hidroliza substan- rea are loc numai la anumite valori ale
telor. Luarea în solutie a elementelor se pH-ului. Astfel calciu! precipită în ape
~·ealizează datorită forţei de atracţie ce se alcaline, cu un pH cuprins între 8 şi 9,
ne~şle între dipoli şi ionii de la suprafaţ~i aşa cum sunt, uneori, soluţiile din nisipu-
cristalelor cu care apa vine în contact. rile sarmaţiene situate la adâncime, solu-
Legătura de hidrogen din cadrul molecu- ţii provenite din apa fostului bazin acvatic
lei de apă este puternică şi condiţionead1 de sedimentare, sau din apele meteorice
v<îscozitatea şi tensiunea superficială a infiltrate în adânc. Aici, în aceste nisipuri
apei - astfel determină direct mişcarea compacte, situate la adâncime, calciu!
apei (soluţiei) din pori şi p<'istrarea sau ajuns la limita de saturaţie în respectivele
precipitarea diferitelor sUbstanţe chimice. soluţ,ii alcaline, precipită printre granulele
Influenţa apei asupra rocilor poate fi de nisip din jurul "nucleului - centru de
astfel sintetizat-! : stabileşte mediul fizica- concrcţionare", care nu este altceva dec~"H
chimic de transformare a rodlor, prin va- tot· un fragment de rocă cu conţinut de
riaţiile pH-uluî şi EH-ului ; determint:1 so- calciu (marnă), fragmente de cochHii sau
lubilizarea oxigenului şi dioxidului de car- valve etc. Calciul precipită, sub fvrm~1 de
bon, favorizând acţiunea lor ; determin{\ carbonat, în jurul acestor "nucle'-'" cu rol
solubilizarea, transportul şi depunerea de centre de concreţionare (similar cen-
compuşilor chimiei. trelor de cristalizare), înconjurate de ni-
· In procesul de formare a concreţiunilor sip, dar datorită presiunii strat:::·lor acope-
grezoase un mare rol revine dioxiduhti ritoare şi vitezei de circulaţie a soluţiei,
de carbon. De fapt este important rapor- depunerea de carbonat nu poate fi unifor-
tul dintre dioxidul de carbon şi calciu. mă, compactă şi sfericc'i, conform legii ten-
care, la rfmdul său, depinde de 'concen- siunii superficiale, calciu} fiind silit să se
traţia ionilor de hidrogen. Calciu! este di- depună printre granulele de nisip, cimen-
zolvat sau precipitat în funcţie de con- tându-le în juml "centrului de concreţio
centraţia ionilor de hidrogen şi de con- nare", care are forme foarte diferite. Ci-
ccntraţia lui în apă. Ca~+ precipită în ape mentarea nisipului începe în momentul în
alcaline, iar separarea sa este influenţatt1 care presiunea de depunere compactă a
de ridicarea temperaturii, ajungfmd la li- carbonatului de calciu (de creştere) este
mita sa de saturaţie prin încălzirea apelor depăşită de presiunea stratelor acoperitoa-
chiar dacii este solubil şi în soluţii reci. re (presiunea litostati61) şi carbonatul este
O dată cu creşterea temperaturii solubi- silit să se depună printre granulele de ni-
litatea dioxidului de carbon scade. Apa sip, concentric şi radiar spre exterior, in
încărcată cu dioxid de carbon descompune jurul nucleului. S-a constatat că sedimen-
uşor diferite minerale preexistente şi de- tele marine actuale, neconsolidate, au o
vine bicarbonantă. Scăderea la un moment cantitate de 20-40% apă, dar ulterior,
dat a presiunii parţiale a dioxidului de fiind acoperite de alte sedimentc, în pro-
carbon modifică echilibrul dioxid de car- cesul de litificare, datorită presiunii lito-
Lan - acid carbonic, în sensul- creşterii statice, pierd 70-95° '0 din ea, producân-
acestui raport şi determină precipitarea du-se astfel o creştere a salinităţii solu-
carbonaţilor (inclusiv a carbonatului ele ţiei rămase în rocă şi o schimbare a com-
calciu). poziţiei ionice prin absorbţia magneziului
Yn general, apele reprezintă soluţii cu din soluţie şi eliberarea calciului din rocă.
caracter electrolitic (soluţii adevărate sau Astfel soluţia din rocă se îmbogăţeşte în
reale) sau coloidal (soluţii coloidale) din calciu, depăşind chiar concentraţia în ele-
care la anumite concentraţii şi în anumite mentul respectiv a apei mării. Fenomenul
condiţii do temperatură, presiune, pH, EH respectiv a avut 1oc şi în cazul ni si purilor
272
in care ulterior au apărut concreţiunile ms1poase, direcţiei şi vitezei de circulaţie
grezoase. a soluţiei bogate in carbonat de calciu,
In esenţă fenomenul de concreţjonare levigării unor enclave de alte roci aflate
cstc asemănător cu acela de cre~tere a în imediata vecinătate a nucleului, poro-
unui cristal introdus într-o soluţie supra- zităţii rocilor (care dă soluţiei direcţii pre-
saturată de aceea!?i compoziţie. Aici rolul ferenţiale), sensului de difuzie a soluţiei
eristalului este jucat de fragmentul uc şi intersectării curenţilor de difuzie, can-
rocă cu calciu sau de cochilie, iar soluţia 1.ităţii de soluţie, pulsaţiilor soluţiei, miş
suprasaturată o constituie apa îmbogăţitil cărilor microtectonice etc.
în carbonat de calciu. In această soluţie F'ormarea concreţiw1ilor grezoase a avut
din nisipuri, particolele de carbonat de Joc în urma fenomenelor şi proceselor fi-
calciu trec din soluţie pe suprafaţa "nu- zica-chimice menţionate şi a durat timp
cleului de concreţionare". îndelungat, desf<.işurându-se în etape pe-
Aceste nuclee se află, uneori, în num;!r trogenetice bine definite. Naşterea lor a
mare în nisipurile relativ bogate în soluţii avut loc în etapa diagenetic<'i de transfor-
cu CaC0:1 şi materie organică, depuse în mare a sedimentelor in roci, care include
bazine epicontinentale, cu ape calde, a- trei subetape : sindiageneza, anadiageneza
proape de coastă. In jurul lor s-a depus şi epidiageneza.
carbonatul de calciu din soluţiile inter- lncepând cu sindiageneza, prin acoperire
stiţiale formând concreţiuni grezoase. Dac;'i progresivă, în stiva de sedimente se cre-
în aceste nisipuri cantitatea de soluţie cu ează un mediu rcducător caracterizat prin
carbonat dt• calciu ar fi fost mai mare s-ar expulzarea şi migrarea ascendentă a flui-
fi ajuns la gresii, ar fi rezultat grcsii. De delor din cuprinsul lor. Dar migrează de
fapt, în multe deschideri naturale, apar, fapt numai soluţiile cu un conţinut scă
alături de concreţiuni grezoast• izolate în zut în săruri, cele cu o concentraţie ridi-
masa nisipului şi concreţiuni gn•zoase cată rămân ca soluţii interstiţiale - adică
prinse in strate de gresif .,gresii concTe- apa este eliminată, în cea mai mare parte
ţionarp". ce diferă net de gresiile cu urmP şi cu puţine substanţe chimice iar săru
dP valun sau curenti marini. rilc· se concentrează in apa rămasă -- da-
Când nucleele de 'concreţionare sp aflii torită efectului de• membrană semipermea-
la distanţf' mari unele de altele în str<!- bilă pe care rodle pelitice il au asupra
i.ul gros de nisip compact, prin concreţio fluidelor.
narc se formează "concreţiuni simple", In aceste condiţii pH-ul mediul este
mici sau mari, sferoidale, ovoidale, lenti- alcalin (intre 8 şi 9). ln timpul anadiage-
cularP etc. nezei, acoperirea (îngroparea) continuă
Dacc1 douc'i sau mai multe "nuclee - fan• ca sedimentde să-şi micşoreze volu-
C'l:'nirc• de concretionare" se află la mi6t mul, granulele minerale să se apropie
distanţă unek d~ altele, prin concreţio unele• ele altele, cresc;înd astfel capacita-
nare. concretiunile cresc si se unesc for- tea lor de a intra în reactie favorizând
mând concre.ţiuni "compl~xe", "agrega te" schimbul ionic difuz şi soiubilizarea. In
sau ,.îngem(mate". Forma concreţiunii, în aeeast;'i etapă are o intensitate mai mare
majoritatea cazurilor, este act'ea a nucleu- cimPntarea sedimentelor prin carbonaţi,
lui de concreţionarP (cu o estompare a silice, sulfaţi etc., precum şi formarea di-
muchiilor şi colţurilor), în cazul concre- verselor tipuri de structuri şi sigur a di-
ţiunilor "simple", iar in cazul celor "in- feritelor tipuri de concreţiuni, care re-
gemănate" este o combinaţie de forme zultă din relaţiile între granule şi ciment.
simple, rezultantă a creşterii şi unirii for- Nisipurile în care s-au format concreţiu
melor simple, cu respectarea formei ini- nile grezoase sunt, în general, depozite
ţiale, dar cu o estompare a liniilor în zo- sedimentare fine şi omogene din punct
nele de concreştere. Faptul se explică prin de vedere granulometric, dar cu o com-
aceea că în jurul nucleului ele cresc con- poziţie chimică variată şi o distribuţie
centric, iar creşterea are loc radiar în ncuniformă a mineralelor. În astfel de
toate direcţiile, inspre exterior. Desigur, sedimente există tendinţa de concentrare
există multe forme ce diferă de nuclPu şi a aceloraşi faze minerale in zone cu ener-
acestea se datoresc neomogenităţii rocii gie liberă mai mică şi ca satisface prin-
273
~5 - Hevista Bislriţei
cipiul lui Ramberg, conform căruia ener- timpul scurs de la acopPrirea de depozite
gia liberă a unor asemenea puncte de mai noi.
concentrare este mai redusă şi deci fazele lngroparea progresivă conduce la crea-
mai stabile decât dacă ele s-ar găsi răs-, rea unui mediu reduci"ttor, cu un pH al-
pândite neuniform în toată masa sedimen- calin (pi-1 = 8-9), în care soluţiile inter-
tului (Rădulescu şi Anastasiu, 1979). In stiţiale remanente, prin migrarea ascen-
aceste nisipuri (care sunt asociaţii de mi- dentă (expulzarea) a apei cu un conţinut
nerale), formate din constituienţi cu com- sei"tzut in s<iruri, capătă o concentraţie ri-
poziţii chimice diferite, prin difuzie şi dicată. În acelaşi timp sedimentelc .îşi
precipitare, se poate realiza concentrarea mi~orează volumul, granulele se apropie
fazelor subordonate şi individualizarea lor şi astfel creşte capacitatea lor de a intra
sub formă de concreţiuni, nodule etc. (Fig. in reacţie, uşurând schimbul ionic difuz
10). Aceste formaţiuni, generate de pro- si solubilizarea. Aceste sedimente rămân
cesele menţionate, sunt frecvente în nisi- totuşi permeabile şi apa interstiţial<i, în
purile mioccne, în care diageneza nu este. circulaţia ci, dizolvă şi redistribuie o parte
foarte avansată şi unde ele se conservi"t dintre substanţele chimice, modifid'md
şi se recunosc uşor. pH-ul şi Eh-ul, conducând la crearea mi-
"Punctele de concentrare" (zone cu e- cromediilor spre care migrează CaC0: 1 şi
nergie liberă mai mică), de care am amin- se depune cimentând granulelc de nisip in
tit anterior, au fost marcate, iniţial, în concreţi uni.
nisipuri, de fragmentele bogate în carbo- In epidiageneză, după completa indivi-
nat de calciu, ce au constituit "rclicte" - dualizare a rocilor, capătă o importanţă
"centre" sau "nuclee de concrcţionare" în deosebiti"t migrarea descendentă a apelor
etapa incipientă a procesului de formare mcteorice, sub influenţa cărora are loc o
a concreţiunilor grezoase. Formarea con- rearanjare a elementelor componente ale
creţiunilor grezoase a început în stadiul rocilor. Apele meteorice în circulaţia lor
îngropării timpurii, care are un caracter deS<.'cndentă pe diaclazele din roci şi prin-
reducător, iar procesele fizica-chimice se tre granule, dizolvă componcnţii solubili
desfăşoară într-un mediu anaerob (Eh = (5ulfaţi, carbonaţi ele.), apoi în condiţii
0,4-0,6; pH = 7,8) şi cu o circulaţie favorabile, ei precipită. Etapa aceasta
restrictivă a soluţiilor. (epidiagenetică) se caracterizează deci prin
In anadiageneză (în timpul îngropării interacţiunea dintre apelL' mcleorice şi
progresive) într-un mediu alcalin, are loc roci ce conduce la deplasări importante
redislribuirea materialului solubil şi UC'Z- de substanţe. Apele respective pot ajunge
voltarea cimentului. Spre "nucleele ---, la o concentraţie ridicati"t în direritL• sub-
centre de concreţionare" - migrează c;;r- stanţe chimice şi datorită greutăţii speci-
bonatul de calciu din soluţii şi se depune fice mai mari se acumulează în adâncime,
în jurul lor. Ulterior, prin aporturi suc- in roci paroase, unde o parte din sub ...
cesive de CaC0;1, depunerea creşte, dar sLanţcle dizolvate precipită.
ea nu poate împinge în exterior nisipul In concluzie putem afirma că formarea
în care se află nucleul si car banatul este. concreţiunilor grezoase începe în etapa
silit să se depună pri~tre granulele de sindiagenetică (singenetică) prin formarea
nisip şi le cimentează, formând concre- "nucleelor - centre de concreţionare" şi
ţiuni. Deci, presiunea stratelor acoperi- a ,.,concreţiunilor incipiente", se continu~
toare (presiunea litostatică) fiind mai mare şi se desăvârşeşte în timpul anadiageneze1,
decât presiunea de creştere a depunerii prin creşterea formelor, iar în epidiage-
calcaroase, CaC03 se va depune printre neză are loc o "retuşare" a lor. In primele
granulele de nisip dând naştere concre- două etape precipitarea calciului, care
ţiunilor grezoase. Anadiageneza are loc duce la formarea concreţiunilor, are loc
între limita inferioară a sindiagenezeJ.. din soluţii interstiţiale remanente supra-
{1-100 m) şi limita superioară a feno-
menelor de metamorfism (circa 10 000 m) saturate, iar în etapa a treia şi din ape
şi afectează întreaga masă a sedimentelor,
meteorice concentrate, acumulate, datorită
conducând la litificarea lor. Intensitatea gteutăţii specifice mai mari, în nisipul din
proceselor fizica-chimice din această etapă profunzime. Formarea concreţiunilor înce-
depinde de grosimea sedimentelor şi tează în momentul în care sedimentul ni-
274
sipos, de grosimi apreciabile, ajunge m dar mai puţin utile. Nisipuri compacte cu
apropierea suprafeţei sau la suprafaţă·,· dar concreţiuni grezoase există în multe loca-
ea continuă în adâncime. Asemănătoare lităţi din România, unele devenite bine
concreţiunilor grezoase sunt concreţiunile cunoscute prin bogăţia şi varietatea for-
ealcaroase, concreţiunile silicioase şi sep- melor. Ele seamănă cu "ceva", par creaţii
tariile. Septariile nu sunt altceva decât umane şi datorită formei lor au fost co-
eoncreţiuni calcaroase, ce prezintă un sis- lectate de localnici, turişti şi apoi specia-
tem de fisuri umplute, in majoritatea ca- lişti. Au împodobit şi împodobesc gospo-
zurilor, cu calcit. Ele apar ca nişte cor- dăriile ţărăneşti, popasurile, parcurile şi
puri sferoidale sau alungit-aplatizate şi se grădinile botanice (Cluj-Napoca) ; au fost
formează în depozite bogate în substanţe colectate de sculptori (C. Brâncuşi, I. Vla-
minerale coloidale, mai ales in m[lluri. siu) şi poeţi (I. Gheorghe) dar au intrat
Ilie Turculeţ şi Leonard Olaru (1971:1) afir ... şi în colecţiile particulare sau ale muze-
mă că aparţia lor este legată de conden- elor. Muzeul din Bistrita este cel care de-
sarea substanţelor coloidale în jurul unor ţine o interesantă colecţie de concreţiuni
centre, fapt facilitat de anumite reacţii grezoase, cu piese colectate din nisipurile
chimice locale. lVL Vanessi. în 1964, pu- compacte sarmaţiene ce apar în deschide-
blică un studiu detaliat asupra septari.:. rile naturale din judeţul Bistriţa-Năsăud
ilor, în care spune că în centrul nodulilo't (Domneşti, Crainimăt, Rusu Bârgăului
septariilor se observă o concentraţie mai etc.). Multe dintre aceste concreţiuni gre-
mare de material argilos şi material orga- zoase (=trovanţi =dorobanţi =bălătruci
nic de tip sapropelic. Ele se formează cu =microliţi), formaţiuni naturale, încântă
preponderenţă în sedimentcle argiloase cu prin simbolurile pe care formele le emană,
conţinut de carbonat de calciu şi materie constituie, poate, abstracţii curioase şi a-
organică. trăgătoare, imagini stilizate de animale şi
Concreţiunile grezoase au o textur;"t li- oameni. Constituie poate cea mai percep-
niară, la majoritatea dintre ele stratifica- tibilă legătură a geologicului cu arta.
ţia nisipului fiind evidentă, iar cimentul Obiect artistic sau subiect de speculaţii
este poropelicular sau de îngrămădirc. preistorice, ele dăinuie, punând încă în-
Forma lor ar permite clasificări multiple trebări tulburi'1toare despre naturi'1 şi arUl.
BIBLIOGRAFIE
1. Andreiaşi
N., Crăciun C., Alunecări de te- 11. I.azu 1., Natura sculptează, Edit. Sport-Tu-
ren in Bazinul Somuzul Mare, în AMST, rism, Bucureşti, 1984.
Piatra Neamţ, ser. Geol.-Geogr., IV, 1978. 12. Lupei N., Geologia în prezent şi în viitor,
2. Chintăuan I., Comori ale naturii din jude- Edit. Tehnică, Bucureşti, 1975.
ţul Bistriţa-Năsăud, Edit. CCES, Bistriţa 13. Mastacan Gh., Mac;tacan Iulia, Mineralogia,
Năsăud, Bistriţa, 1974. vol. I. Edit. Tehnică, Bucureşti, 1975.
:J. Chintăuan 1., Roci de mare valoare estetică
14. Nicorici E., Concreţiunile de Feleac, descrie-
în colecţiile de ştiinţe nature, în RevMuz,
!J, 1984. rea şi geneza lor, în Natura, 3, 1975, p. 131.
4. Dragomir Silviu, Povestea pietrei de la Traci 15. Popescu C. I., Creşterea cristalelor artificiale,
la Brâncuşi, în Almanah turistic, 1977, Bu- în Natura, 6, 1956.
cureşti, 1976. 16. Rădulescu D., Anastasiu N., Originea, dina-
5. Dragornir M'icroliţii,
Silviu, în Almanah mica şi diageneza sedimentelor, I, Curs de
,.Flacăra" -
1981, Bucureşti, 1980. petrologia rocilor sedimentare, Univ. Bucu-
6. Gridan, T., Florile de piatră ale Terrei, Edit. reşti, 1979.
ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982. 17. Ruhin B. L., Bazele litologiei, Edit. Tehnică,
7. Garrels R. M., Mackenzie, F. T., Evolution Bucureşti, 1966.
of Sedimentary Rocks, Norton and Company, 18. Rieke H. H., Chilingarian G. V., Com.paction
New York, 1971.
8. Gheorghe Ion, Cultul zburătorului, Edit. of Argtllaceous Sediments, DeYelopmenls in
Eminescu, Bucureşti, 1974. Sedimentology, 16, Elsevier, Amsterdam,
9. Grigorescu Dan, Cuminţenia pământului; 1974.
Edit. Meridiane, Bucu~ti. 1988. 19. Săveanu .Simion, Aventuri prin tunelul
10. Larsen G., Chilingarian G., Diagenesi.s i~ timpului, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1977.
Sediments, Developments in Sedimentology, 20. Stănculescu Nlna, Brdncuşi, Edit. Albatros,
8, Elsevier, Amsterdam, 1967. BUCUI"e!1ti, 1981.
275
21. Stănescu Mihail, Enigmcle de sub Dealul Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi, Secţ. a II-a b,
Costeştilor din valea Gresarea şi din alte Geol.-Geogr., tom XXIV. Iaşi, 1978.
părţi, în Almanah Flacăra, Bucureşti, 1987. 23. Wittkower Rudolf. Sculptura, Edit. Meri-
22. Turculeţ Ilie, Olaru Leonard, Asupra pre- . diane, Bucureşti, 1980.
::enţei unor septarii în Wildflisul eocretacic 24. Xantus J;inos, Orszcigi<ir6 bakancsok, Dacia;
din M. Perşani, în Analele Ştiinţifice ale Cluj-Napoca, 1980.
QUEl.QUES CONSIDEHATIONS CONCERNANT LE FOHMATION

DES CONCJH:TIONS GRESEUSES
- Hesume-
Suite a l'etude des sables compacts, ă concre- mme l'apparition d'une diversite de formes et
tions greseuses presents en Roumanie, y compris on parle de la valeur culturelle (artistique) de
le territoire du departement de Bistriţa-Năsăud, ces formations naturelles.
aux recherches dans le laboratoire et ă le lec- Les images en marge du texte (des esquisses
ture des ouvrages de specialite, l'auteur presente et des photos) mettent en evidence les parame-
son point de vue sur le formation des concre- tres du milieu ou ces concretions greseu-;es se
tions greseuses. On presente les facteurs qui sont formees, la formation lithologique des for-
ont conduit ă la genese des concretions greseu- rnations sarmatien qui les comprennent et des
ses ; on explique les conditions qui ont deter- formes de la collection du musee de Bistriţa_
Tiparul executat sub cd. -:ws

la S.C. "Dosoftei" S.A. Iaşi,
·str. Sf. Lazăr nr. •l!l
. ·.;
~-. ·~:·\:·~~-:;.":__: :::.-"i

•.
....... _:· _.·.:~ .··.

..
:~:_·~ . -::t.~t::;.;,_~::_..: .:
. . .:
a
~. ~ :. .·.: ..... ~~~(~' c
Fi9. 1 -Etape ~ evolufi'e -A. 8, C -in deşfă~uroreo

difenntlerii diagenefice ; modifr'cări in structura
inifială t1 sedimen~Pior
(după D. Radulescu şi IV. Anasfosiu, /979)
1
IJ~oformaţll
!l lntensilrrlea
Dr:tivitrl/11 bacterie,.,.
~ a ferrnM~Iar Iar
Cim~flfore şi concreţ;ona~
\
\ - - - Conso/idar~o sedimenfelor
-·' \
ii==-\
_
\
rr------=---Dezhidraftt~ ~/ recrt81atiztRT!
\ \
\ \
\
\
'
Fig. 2. Procese diagenetlce în sedimente ca o funcţie a adâncimii lor de tngropare
(după Strahov, 1954 - din D. Rădulescu şi N. Anastasiu, 1979).
f>reeipifofri pH 'l
METAMORFI:JM
F'ig. 3. Zone de diageneză în ed'

~ IU subaerian şi submarin (după D. RădulesC'II
ŞI N. Anastasiu, 1979).
1.000
800
.
600
4oo
200
Eh:O
2tlo
.e•o
.
l,oo ...::.
't:r
600 ~
100
o 2 4 8 10 ,,
Fig. 4. Caracterizarea etapelor de diageneză prin parametri pH şi EH al mediilor
naturale (după Fairbridge, 1967 - din D. Rădulescu şi N. Anastasiu, 1979).
Fig. 5. .,Nuclee - centre de concreţionare" şi concreţiuni .,juvenile" (primele stadii
de creştere, de formare) din nisipurile compacte (gresiile nisipoase), Sarmatiene,
de la Crainmăt (BN).
Fig. 6. Concretiuni grezoase in .,Râpa cu păpu5i" de la Domneşti (BN).
w E
---~
"'"1------
L ~
·."..,-- ----
..,
24 -·~
20
16
12
Fi9.7 SECTIUNE GEOLOGICĂ PRIN DEPOZITELE SARMAŢIENE DIN ,,RÂPA CU PĂPUŞI''

DE LA DOMNEŞTI ( BISTRIŢA-NĂSĂUD)
1"::-A:;·J Nisip mediu granulat ,compact (aproape o gresie nisipoasă l,cenu~iu gălbui, cu
concreţi uni grezoase.
[A::•J Nisip mediu granulat,compact,cenuşiu yălbui,cu concretJuni grezoase şi nuclee

de concreţionare marnoase.ucoperite de o crusta fero- manganoasă.
~ Nisip mărunt,cenu~iu·gălbui ,compact, cu nuclee de concreţionare.
1~/.i§;;J Ni:;ip mediu granulat 1 cu pungi de marnd argiloasă şi nuclee de concreţionare.
EZJ N"1sip mărunt, cenuşiu gălbui, compact.
~ Marna cenuşie triabila.
~ Gresie cuartiticci dură.
Fig. 8. Concreţiuni grezoa.se, simple, în nisipurile compacte (gresiile nisipoase),
sarmaţiene, de la HIL~U Bârgăului (BN).
Fig. 9. Concreţiuni grezoase, simple şi complexe (=' îngemănate - agregate), din
colecţia Muzeului judeţean Bistriţa.
u
~
1>-
\
~
~
<fi
CONSTAI.ITA~
J
~
'·-·,..·........""""
p..
'\.
'·-·-· 1
a U L G p.
Fig. 10 RĂSPÂNO/REA. PRINCIPALELOR AFLORIMENTE CU CONCRETIUNI GREZOASE IU ROMÂNIA
...
ZDne cu
J. Zona
2. Zona
Văii
Jiului
Văii
Tg Jiu - Peştisani - Hobifa - Voie a /Jracului
0/fulvi : Cd/imane~li - Râmnicu Vâlcea- Horezu -
S. Z ono Aiuq - Măgina
6. Zona Feleac - Cluj
- Tomsani - Cosfeşf/ -Gresare a - Lunravătu 7. Zona Crainimril -.!Jomne~fi - Rusu 86rgoului
concretiuni
J. Zona vri,i' Te!eajen Cnoda Ma/ului - Md'Jurele
grezoose 4. Zona Vo1i Trotuşului .· Asău - Leorda -[}ărmaneşfi

08 Revista Bistritei VIII 1994

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

08 Revista Bistritei VIII 1994

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MUZEUL JUDEŢEAN BISTRIŢA-NASAUD

Coordonatorul colecţiei : Emil Ioan Emandi

Casa Editorială şide Presă ,.Glasul Bucovinei"

Editura "Glasul Bucovinei"

CORNELIU GAIU, GEORGE MARINESCU, DOREL VIDICAN,

Revista apare ca anuar al Muzeului Juqeţean Bistriţa-Năsăud,

Editor : EMIL IOAN EMANDI

Muzeul judeţean Bistriţa-Năsăud,

George Martnescu - Cercetări şi descoperiri arheologica aparţinând bron-

Carol Kacs6 - Piese de bronz din depozitul de la Dipşa tn Muzeul de Istorie

Valeriu Sîrbu - Consideraţii asupra habitatului getic din zona Căscioarele,

Constantin Pop - Ateliere particulare de ceramică in Dacia romană 41

Gheorghe Baltag - Aşezarea de la IUbeşti - Sighişoara. Elemente inroitc

Ecaterina Telcean - Insemne şi embleme de breaslă din Bistriţa (sec. XVll-

Anton Dorner - Contribuţii Ia genealogia familiei lui Nicolaus Olahus . 10\'1

Toader Nicoară - Orizonturi temporale tn satul românesc din Transilvania

Ioan Chiorean ~ Aspecte privind dinamica intelectualităţii juridice din

Ioan Lumperdean - .,La Longue Duree•• in mentalitatea şi limbajul grăni­

Mircea Gelu Buta, Magda Pupeză -- Aspecte ale asistentei medico-sanitare

Ioan Bolovan - Consideraţii istoriografice asupra regimului demografic din

Stelian Mândruţ - Date privind doctoratul lui Constantin Moisil la Univer-

AAF Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj-Napoca.

Continuând serie prezentărilo!' unor 2. ARCALIA (com. Şieu-:"\tlăgheruş)

4. ARDAN (corn. Şieu) a) In colecţia fostului gimnaziu german

12. BUNGARD (com. Lechinţa)

21. CRISTEŞTII~CICETJLUI {corn. Uriu} . In 1971, in punctul "Fînaţe" a fost de<-

22. CRISTUR-ŞIEU (corn. 8ieu-Odorhei) 25. FINTINELE (corn. i\!latei)

a) In punctul "La baie", loc situat la în 1973, într-o Cl•rcetare de suprafaţc't

!n Muz. Bistriţa (inv. 5694) a ajWls, Pe teritoriul satului este semnalată 3 ~

29. LIVEZILE 33. MILAŞ

Dintr-o cercetare de suprafaţă efectu- Din punctul "Sub creang" provine tm

In mai 1986 am desenat în colecţia şco­ 42. PETRIŞ (com. Cetate)

43. PINTICU (com. Teaca)

Pe dealul "Contenita", loc situat la est

51. SEBIŞ (com. Şieuţ)

60. ŞINTEREAG 65 VERMEŞ (com. Lechinţa)

pl. XVI/2. pl. VII/3.

VIII/3 şi nota 28. 304/74 cu bibliografia mai veche.

HECHEHCHES ET Dl?.COUVERTES ARCHfOLOGIQUES APPAHTENANT

Pl. 1 - 1-6 Arcalia .,Cetate"; 7 Arcalia .,In p<'ri"; 1'-11 ,1 rchwd

Pl. IV~ 1-11 Bistriţa .,Han", B VI/1973. Mărimea: 1;2.

Pl. V - 1-9 Bistriţa ,.Han" B VII/1973. Mărimea: 1-4= 1/: 4-5=1/4,

Pl. XX - 1-4 Sălcuţa ,,Observator"; 5-6 Vermeş .,Pe faţă"

BRONZESTUCKE AUS DEM DEPO'!l VON DIPSA IM NATURHISTORISCHEN

PL 1 - Piese din depozitul de la Dipşa.

Ne propunem să prezentăm, intr-o ma·· apărare : a) botul de terasă a fost izolat

5 Cercetări efectuate, în 1988-1989, de P. Da-

~J G. Trohani, D. Şerb;inescu, :!VIN, 2, Hl75, p.

REMARQlJES SUR LES HABITATS GETES DE LA ZONE DE CASCIOARELE

2) 1 a-b Şuviţa Hotarului - câine inhumat : 2 a - cal inhumat : 3 h - zăbală

7) 1 Toarte ştampilate de. amfore greceştt. 1 Thasos. 2 Herarlea Pontică, 3 Rhodo'>

In literatura de specialitate, romana şi Cu pnv~re la numele personale traco-

L'auteur presente le stade des connaissances 30 : villes romaines, camps de legion et de

Fig. 2. Brâncoveneşti. Inscripţia furierară închinată de Zetzi sotului său Aurel(ius}

,V...... '7 O 25 50 75km

Fig. 3. Locurile de descoperire ale inscripţiilor care conţin nume traco-dace şi

OFFIClNE PRIVATE DI CERAMICA NELLA DACIA ROMANA

LES FOUILLES ARCHEOLOGIQUES D'OCNITA

Pl.l Planul săp-ăturilor de la Ocniţa "La Stefllucu"

Pl. IV Ceramică daco-romană şi postromană

Pl. XII Invental'ul locuinţei 12 (sec. VIII)

Dacă pana m rpragul ·celei de a doua ansamblu, în marea majoritate, mărturiile

AUTOCHTONS AND ALLOGENES IN THE SPACE OF THE MURES DISTRICT

Aşezarea de la Albeşti - Sighişoara, Cro;wlogie

Ioan Lumperdean - .,La Longue Duree•• in mentalitatea şi limbajul grăni

In mai 1986 am desenat în colecţia şco 42. PETRIŞ (com. Cetate)

Cunoscând deosebita dezvoltare a meş meşteri, steaguri, bănci (majoritatea em-