Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tema VIII 02 Yoga Si Isihasmul

    Uploaded by

    Ciprian Amarinei
    5 views8 pages

    Original Title

    Tema VIII 02 Yoga si isihasmul

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views8 pages

    Tema VIII 02 Yoga Si Isihasmul

    Uploaded by

    Ciprian Amarinei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    Ts Vege iletheou - EIDE ' 204, RD einane VASILE POP YOGA SI ISTHASMUL EDITURA LIDIA BUCURESTI - 2003 1. INCOMPATIBILITATE iNTRE DOUA MODURI DE EXPRIMARE A ADEVARULUIL RELIGIOS Caleasfntilor Paving ere creint tae si tnelung bdare, tn timp ce con- temporani ost! inearcd sh apuce toate dari spiritual, inte cre si contem- Plat imediatt a lui Dumnezet, ou sila gi gratni. Se afl destul de des la ei 0 fending dea stabil paralele ine rgciones in mele Ii Tiss 51 yous, med tajia transcendental late practic! asemfndtone. Exist nso mare confuze: este cel mai peiculos Meru a considera rugs ciunea 0 ,tehnicd” dnt cele mai simple $1 mai usoare, care duce imediat Ia tnirea eu’ Dumnezeu. Trebuie st avem in vedere diferenta radical. care existh Inte ugaciune 5 toate ceelalte tort acetic, Se inealtcurplit ei ce se sr dieses se goleased mintal de tot cca ce este edior si relatv pentru a ajunge laun oaecare pag inviibil, dea doband constinaacoen cea fos edn veae side reali, in acest mod, ,identtate’ lo tprncipulintegi existene,pen- tru ase reintoarce spre absolutl dincolo de persoana s rt nume side a se uni Ciel, pentru a dzolvapersoana lor n ocean sprains forturite ascetice de aest gen au permis unora sf eridice pnd fa 0 con- templare supraafionali a finfei, de a incerea un oarecare flor mistic si de a cumoaste staea de tcere a mini dup ce cineva a srbitut imitee spats timpului. fn experienele date, omul poate simf calm si lnitea, ezulind din detasarea de fenomenele constant schimbitoare ale lumii vizibile, si descopere in sine iberatea duhului si s& contemplezefrumtseeaineig O atl de ascezinepersonalist a condus pe mul s& consider cprincpil dumnezeese se afl in ns natura omulu. Mi au tins spre autoindumezeie, cau care ads la marea cider, sau cuttin ei un fel de absolut, caren ers decat reflexia Absolutului dumnezeese in fiinta creat dupa chipul Lui. Multi au Incereat o oarecaredornja dea se relntoarce la trea de calm profund, in care se ‘Baseau inainte de a se naste. Aceasta migcare spre profunzimile fiintei proprii nu fstenimiealteeva decito aac spre nefinga din care a fost ado pin voins Creator Filosofia orientali promite adevirata cunoastere, puterea, nemurirea si destvdcgirea, iar ormul moder, care se socotete Infelept inochi Ii, crede ch aceasthflosfie ese ultima teap pe ear trebuies-o mai expetimenteze pentru afi desivarit. Dei este botezat in numele Sfinei Trem, ita c& Dumnezew Poste cu adevdrat sil indumnezeeased dndu-cunoastrea, visi si feriiea 241 Aceasts filosofie susfine ef scopul vietii omului este numai de a cunoajte divinitaea, iat cel care a cunascut-o cu adevarat, devine identic cu divinitatea Diferenta fundamental intr regia crestina si relgile orientale este €8 mu comul se ridid fa cunoasterea lui Dummnezeu prin puterile sale, ei Dumnezeu S-a Pogorit pe pmant, Sa intrupat si S-a fieut cunoseut oam ‘in vremurilenoastre au apleut foarte mult guru” cu o filosofie ore sectar si, cu ci, 0 multime de publicati care vor si arate cxestnilor c& cexisti doar o singurd divinitate, numita diferit de religile lumii, iar youa este cea ‘mai simpli, mai rapida si mai eficace cale spre desévarsire. Ins nu este vorba de practica yoga autentic8, care si aibi la bazA sutrele lui Patafjali, ci de diferite forme de youa adaptate la diferite zone geografice, condi, credinte si impreju- riri, Aga S-aajuns 88 se vorbeast’ side. noga crestind",, maeserit” folosind-se de texte scripturistice, pentru a-sfargumenta pozitia, imbracate dupa scopul lor. Motto-ul acestor., discipline yoga” care duc la, desdvdrgire” este: cu cate ‘apropii mai mult de instinctual, cw att te apropii mai mult de desdvarsire”. tsi trebuie avut in vedere faptul cf toate aceste meditati incep cu ew suit”. Ori in toati Sfinta Seripturd nici un om nu face vreo afirmatie de acest ge, ci doar ‘Dumnezeu s-a num, Eu sunt Cel ce sunt” (legte 3:14), Ew sunt Lumina Tumi” (loan 9:5), ,.Bu sunt Calea, Adevarul si Viata’” (loan 14:6). De asemenea, in aces- te tipuri de meditate se foloseste formula ,, Dumnezeu este”, intercalind atribute panteiste cum ar fi: ,.Dumnezew este fotul”, ,Dumneze este intregul”, _ Dumnezeu este infinitul”, aritanduse c& lumea ¢ co-etern cu Durnnezeu saul a ‘emanat din Dumnezeu, e€ea ce este contrar invatturi restine. Crestinii eunose ch, Dumnezeu este iubire” (U loan 4:8), ,.Dumnezeu este lumina (1 Toan 1:5). act omul s-ar fi putut,purifica” sau , desdivdrsi” prin mai multe reincar- nari, cum sustin,.adepiii yoga”, atunci nu mai era nevoie de Mantuitorul Hristo CCrestinisimul este foarte car in aceasta privint: exist o singurd vial in care omul conlucreaza cu haral dat de Dumnezeu prin Botez, pentru desivaryirea fui, Trebuie precizat urmatorul fapt: totiacei , guru” care inceare& 0 apropicre intre filosoia religioasi oriental si erestnism 51 popularizeazl astfel de practici de provenien{a orientald, ineeare8 28 le prezinte desprinse din contextal filosofi- co-religios din care provin. Ei incearc& s le infatiseze ca niste tehnici de autosal- vare, apoi ea nist practci prin care se pot dobsindi puteri paranormale 5 elibe= rarea spiritual, subliniindu-se freevent caracterul secret a lor, Multi adepti sunt initia in niste ritualuri oculte de edtre ,.maestri” lor pentru a putea ajunge le realiziri deosebite. In aceast’ faz totul devine ultrasecret, orice divulgare fiind considerati un sacrilegiu, formand varful de piramida al unui sistem flosofico-re~ ligios clidit de ei. Asa eredinta in idotul sare" sau fund” sa schimbat Intro nou ereding® avaind drept idol, omil”, care crede desert ch poate deveni Dum- nezeu prin fortle sale propri Crestinulisihast nu a socotit niciodata e& sufletul ajunge la desivérsire prin puterile trupesti proprii, nici eX este absorbit de divinitate, ci, c8, in suflet, se 242 lseste iubirea dumnezeeasct, prin ratiuned, sentimentul si voinia sts legate i are se supun voinjei dumnezeest in asa misur Tncat nu dorestealtee- va decit pe Dumnezeu. El nase uth pe sine int-o pasvitat, ci e activin eadrul Viet ascetice pe care o duce. ‘Cea mai ial teapt desavirsirii omului creat de Dumnezeu dupa chipul Stu este de a dobindi puterea de a iubi desivarsit pe Creator eu acea iubire desivarsits care este din veci inre Persoanele treimice si cu care Persoanele treimice bau iubit pe om. Pacatul neascultrii a dus la alterarea chipului dum- inezeese din om, in care era inclusd si iubirea, pan la {ntruparea Cele de-a dou Persoane trcimice, care a readus iubirea. De aceea, csi ce considera c prin youa se afld adevasata desivisire au eSzut din now in picatul neasculri, ar, prin simplul faptc& gindese a deveni Dumnezeu, calcd una din cele mai mati virtti, care este smerenia S-a ajuns ca prin tehnicile yoga si se foloseases expres ea, inbirea lu! Dunmezen” (ip bhakti sa 58 se folosease de , numele ll Tisus”. Dar yogi-nul de acest tip foloseste numele lui fsus doar ea 0 mantra, nu ca o mirturisire, ori acest Iuer e departe de iubirea Ini Dumnezeu. Nici el nui di seama de marea ingelare in care cade, erezind e& in mantra Dull li Heistos. Marea drama este caracterul impersonal al practicil yoga. Cand port un dis- log esti sigur c& vorbesti cu cineva, Cand vorbesti eu ,supra-eu”-1 niciodati nu esti sigur ef vorbest el sau cualteineva, in vorbirea aceasta oricnd poi eidca, iar ciderea poate fi fatalf, mai ales im momentele de dsperare Originaltatea erstinismulu st tocmat tn faptulc& Dumnezeu este Persoand Credinciosu este tot persoan’ Rugiciunea este calea prin care omul-persoand sti de vorbs cu Dumnezeu-persoand, Omul nu se afi intr-o lume constrité de un Tot renumit si anonim, iin fafa unei Persoane Cireia | se poate adresa nemijlocit. $i suprema dovadi a personalitai lui Dumnezeu o constitu Intruparea. in crestinisin, interesul pentru personaltae este fundamental. ftreg Noul “Testament este centrat pe Persoana li Hristos, Care a vent si reabiliteze pozitia persoane’ umane in fafa Creatorului Toate cuvintele si faptele Sale au avut in prim plan omul ea persoana. Sfanta Scriptura afrma ca itr persoanele mantule, prin jerta Mantuitorului, si Dumnezeu incepe, inc& din aceasts vit, 0 relatie Personala foarte strns, care continul in eteritate, Acest cru este posibil deoarece omul continud si existe ca emttate personal si dup moartea sa fica Yogi-nul se viea afi Dunnezeu, dar nu un Dumnezeu personal, ci un deus absconditus. ins spre deosebire de omul ce se indreaptA spre desivrire, spre asemfnarea eu Dumnezeu, fir8 ase dizolva in Dunnezeu, youl este depait de legea Karman, care’ anihilead att voina, ets siguranja, de aceea cauta si © suprime prin tehnici proprii, Omul se indreapt spre vepnicie, care e deasupra gi inafara timpului, necondifonaté de existenfa lumii materiale, pe eénd yogi-nul este incarerat in umea material, temporal, ehutands-o aboleascS. 243 Crestinul este constient c& Dumnezeu nu se afl in toate lucrurile materiale, ci se afld peste tot ceea ce e in lume, fiind distinct de me. Consecinfa omni- prezenjei lui Dumnezeu asupra vieti crestinului este posibiitatea de a comunica sia apela la Bl Sfiinta Scriptura vorbeste explicit despre valori morale pozitive. Ele nu sunt relative si nu se cere o detasare de ele gi refugierea intr-o stare transcendentali, ca in yoga, cise cere o trie a lor. Intre aceste valori morale se ala si dreptatea, fara de care existonja umang ar fi plind de nesiguranta si frustrare Este complet gresita ideea c& Dumnezeu e creatoru! réului. Dacd o parte din lumea nevizutd a cdzut, aceasta a fost datorith faptului c& nu au folosit in bine libertatea cu care a inzestrat-o Dumnezeu, dupa chipul Lui. O anihilare a voinfei libere ar fi dus la depersonalizare, context in care comunicarea si relaile inter~ personale ar fi fost imposibile, la orice nivel Apoi, Mantuitorul Hristos, ca a doua Persoand a Sfintei Treimi, S-a intrupat pentru stergerea picatului neascultarii in care a clizut si omul, tot abuzind de libertatea vointei sale, Ca Persoani treimicd, a adus desccperirea clara a lui Dum- nezeu Unul in Fiinga, dar intret in Persoane, iar ca persoandistoricd a lisat invati- tura evanghelicd marcaté in istorie ca o invatiturd deplina. Toate comparatiile cu mari fondatori de relat si toate legendele speculate pe marginea intierii Sale in Orient sunt false. Faptul c& a inviat din morti dupa patimi e dovada concludenta ‘a dumnezeirii i puterii Sale. Invierea Sa n-a fost o reanimare a functiilor vitale ‘ie pe urma unel stiri cataleptice, cain youa, ci o realitate, dovedindu-se neputinta ‘mort si nu disperarea tn fata ei. Nici un fondator de rel gi n-a reusit si invinga ‘moartea prin exemplul siu, cu atit mai putin yogi-nul. lesirea din suferinta, prin distrugerea suferintei si, implicit, a vieti, este produsul egecului omului in lupta cu suferinta Exist, in cuprinsul lumii europene gi roménesti, puternica atractie exercitata de yoga asupra tinerilor mai ales. Acest lucru ne indeamna si aritim deosebirea ‘caracteristicd dintre crestinism si yoga, deoarece multi tineri sunt erestini, avand pecetea harului prin Botez CCrestinisml iubeste gi preamareste viata, yoga, cu toate formele sale, 0 dis- prefuieste socotind-o numai suferingl. De aceea se luereazi permanent pentru des- fiinjarea ei, Crestinismul fagaduieste omului viata vesnied, yoga arati intrarea in rneantul necondifionat. Crestinismul il arata pe om si dupa trecerea spre viata vvesnicd ca persoand, yoga lucreaza la picirea personalitiii. In erestinism omul ‘mantuit va invia cu trupul, va fi judecat si va tri vesnic intro lume transfigurata de harul dumnezeese, in yoga eu- purificat va pardsi aczasti vale a plingerii in mod definitiv pierzandu-se in izolare sau stingere. Prin urmare, exist o deosebire totalé intre crestinism si yoga, ca sisteme: ‘unul e al preamariri vei, ca dar al ui Dumnezeu, altul e al preamaririi lepidarii de viata, ea 0 mare durere. 244 2. NECONCORDANTA iNTRE DOUA MODURI DE MANIFESTARE RELIGIOASA inca de in inceput, pe langh yous clasicdexpust de Patti, au apr 0 multe de variante ale tehnicit yoga, mai mult sau mai puin apropiate de cea Clasid. Dac Patajaliasstematizat yoga claie,folosind-se de sport Upani- Sedelor trai gi de metaficia sistemului Samkhya,celelaltevariante ale practi Yoga au aparut ca metodepsihofiziologice deeiberare, prin integrare sistem Giasc cu metafizia Upantgadelor si clemente din cosmologia vedi aractral ness matical acestor ett deelberare este evident. in init mari deosebim, in toate aceste eit ategoi:episoade de pas care dezvBlue prac- tet solidare cu ascetismal vedic fir refering ln yogs; episode in care yoga € Sinonima eu tapas, episoade eu diseursuri filosofice yoga, cae pun in evident anumite forme de yous natestat pe deplin na parte Toste practi wmaese dlobindirea une» fore yoga’. Aceste neconcordante eu sistem casi yoga au pint in perioad epopeica in care Bhagavad-git are roll cel mai important. Nu ttebuie ins iat caracteral magical acestor practic yoga pus in valoare de toate textele Mahathtrate ‘acd urmarim cu atefie flu de manifetare pens atingeren elder diferitlortipuri de yoga, ne putem face 0 imagine mai clark asupralipsei de puncte comune inte manifestare religions cresting si manifestarea yoga SH ne oprim asupra apectului psihologi. Citnd ou atentie Mahabhata sar putea spune cd eseta doctrine’ pe care prezintd Krona este cuprinsl in expresia fnlelege-md si imit-ma. Aceasi, coarece tot cee ce el exprimi despre propria Ii ings 5i despre compart mentul” lui in cade cosmosulu sal istorii, trebuie st servease Tui Arjuna drept model exemplar. Astfel, poate obfine eliberareaTnelegind ceca ce este $i ceea ce face Krspa. Prin urmare, Afjna trebuies8 mite comportamentl 1 Kvoa, adied si continue a actiona pentru a nu contribu, prin pasvitatea sa, la 0 confuzie universal, ins, petra putea scion in aes el rebuie 88 igleaga Tafel de bine ait esentadivniii,cdt si modurle ei de manifestare.Iniucat fiecare¢ condamnat la actiune,o intra actvitae inconstintS.provocalt de gznas contin sv lege pe om de lume sil mein ciate karma Deaceea,tebuie si neg realitateaontologid a orice’ atin’ umane is vite si se bucure de rezutatelefapclor sale, Adi s se actioneze impersonal, fia pase, fri dori casi cum aractona, prin imputericte, in mumele atu 245 acd se conformeaza acestei reguli faptele sale nu vor mai fi izvorul unor noi potente Karman, nici nu-l vor aservi acestui circuit, Aceasta stipanire de sine 0 poate conferi doar yoga. Interpretarea dati permite detasarea de lume concomi= fent cu continuarea actionarii in lume, caracteristc& textului Bhagavad-gi. Imediat se infiripeaza, pentru crestin, urmatoarea Tntrebare: ce siguranta poate avea omul cf e suficient de devotat lui Krsna si cl a actionat suficient de dezinteresat pentru a- risplati cu eliberarea auit de mult doit, ins& impersonala? Legea karman, implacabilé si nemiloasé, sanctioneazi orice greseall amanand continu momentul atingerii perfectiuni, Pe de alts parte, Krsna este un persona} de legenda, fara 0 baza Istorlea. A\ci se vede absurditatea de a trai o viata dedi catd unui personaj fictiv, proclamat stépan de legea hindu. lar abolirea finalitaii personale a faptelor deriva din degenerarea valorii personalitiqii umane. CCrestinul se manifesta in fata lui Dumnezeu tindnd cont de urmatorul fapt: ou exista in crestinism realizare prin cunoastere, nici ale a cunoasterii gi 0 cale a iubiri, exist numai realizarea cunoasterii pria iubire. Pentru afi deplin .realiza~ toare” si deplin inaoitoare, iubirea trebuie si aib& ca ultim scop 0 Persoand gi nu tun personaj legendar. intrucat Orientul metafizic nu-L concepe pe Dumnezeu ca Persoand in fiinja Sa absolut, nu poate concepe nici cchivalentul specific in om al lui Dumnezeu, De aceea, omul este aservit unei legi care nu valorizeaza efor- ‘ul spiritual al omutui manifestat prin fapte, ci-l anuleaza Singurul rispuns adecvat al fipturii cétte Dumnezeu, Creatorul ei, care Se reveleaza ca Persoani, este smerenia, Smereria, nedespartiti de iubire, este, din- tre toate virtutile, singura de care omul este radical neputincios prin el insusi Natura sa este ascultarea, si ea nu asculté pertru a scipa de sine, ci ea renuntd la sine pentru a asculta, Smerenia nu este stergere stoied in Absolut, ci jertfa bucu- roast adusi Absolutului. Ea nu este deloc aito-abolire a eu-lui, nici diminuare ‘eroic& si definitiva a voinfei proprii ci lepidare de sine mereu reinnoitd. Este vointa proprie care nu inceteazii si tdsneasc’ liber pentru a alimenta gi mai mult focul iubirii indumnezeitoare. ‘Smerenia ca ascultare, virtute striina in manifestarea yoga, sti in centrul Jucrariiindumnezeiri in isihasm. in yoga existk doar ascultare neconditionata fata de puterile extraordinare pe care le posed ommul, care zac latent in el gi care, prin twhnici deocebite, pot fi folosite pentru clitorare. Astfel, intreaga manifestare ‘yoga are in centru pe yogi-nul depersonalizat, incadrat in ritmul cosmic primar. Apoi, mintea noastra nu fl poate percepe pe Dumnezeu decat in ,,coexis- ‘tenjele Sale inveligibile”. In tupta cu contrarile, care nu coincid decat dincolo de propriul su orizont, mintea este tentati, daci nu si le excluda de la Dumnezeu, ‘ca imposibile, cel putin si le reducd la ramasitele intelective, in timp ce indum- nezeirea presupune cd persoana in intregime se lasd suprainaltaa si transfiguratd ‘de migcarea antinomiilor, pentru a fi inclusi in Viaja dumnezeeasca. Nu este nicidecum cunoasterea care lumineaza tains, ci taina este cea care lumineazi 246 cunoasterea, Taina liber primita conduce fiinja si se regaseasca la nivele din co ce mai profunde ale ei ins Intuitia , coincidentei conmrarilor” in fiinta dumnezeeascd este mai putin un ‘act al inteligentei ce-I pricepe pe Dumnezeu, edt un act al lui Dumnezeu care pri- ccepe inteligenta. Este intotdeauna identitatea noastra adevaratd, eu-1 nostru cel ‘mai intim pe care-I regasim astfel in unirea transformatoare. Totusi, aceasta iden- titate nu numai e& nu ne apartine de drept, dar, spre deosebire de sinele metafizic, ru este coneeput ca unica noastrl realitate, vesnie supusé unui eu iluzoriu. Ea nu este a noastri prin definitie metafizicd, ea este veynic primité. Este o identitate prin haf. Lumina necreata este eu wdevitat vomunicat®. TrSitorit si Prin isikagti fu las nici o umbré de indoiala in acest sens. ‘Aceastl cunoastere apofaticd a lui Dumnezeu nu este altoeva decd expresia intelectual a smerite si ascultatoarei iubiri, singurul mod de unire cu Dumnezeul Cel viu, acest Dumnezeu, care fiind lubirea in Persoand, raméne necunoscut, nu rnumai pentru c& mijloacele noastre de cunoastere sunt limitate, ci pentru ci tine cde natura persoanei, cu atit mai mult a Persoanei dumnezeesti, de a fi liberd si trainied, Tine de natura persoanei de a nu putea fi cunoscuté decat intr-o reci- procitate, ce exclude consttingerea $i implica un rdspuns afirmativ pe deplin Constient, consimtit, gratuit, mereu uimitor, imprevizibil si intr-un spatiu ister- personal, nu extrapersonal ca in yoga. $i, daca a doua Persoand a Sfintei Treimi, ‘2 smerit pind a deveni om, este limpede ci posibilitatile acestei reciprocitili se ‘lisese imens de imbogttite, iar deschiderea lor considerabil marita. ‘Sfintele Evanghelii nu contin nici o., tehnici de realizare’” a omului, ci lepa- area de cele lumesti si urmarea lui Hristos. Nu e vorba de o imitare a divinitatii in sine, cum cere Krsna, ci o urmare la chemarea personalé a iubiii. Ori, la cchematea personali a iubiii infinite, fiina finita nu poate rspunde in mod adec- vat decdt prin jrtfa sa total, libera i plina de multumite, Trebuie si fie plint de ‘mulrumire deoarece aceasta chemare a lui Dumnezeu in Persoani comport ‘garantia cd, dacd jertfa noastrt este totald, El ii va oferi persoanei umane atctpu- ternicia Sa, cA, prin jertfa noastra, noi putem aduce spre noi enetgile necreate ale voii Sale dumnezeesti, Aceasti incredere fericita este miezul smeritei jubiti crestine, este ascultarea de voia lui Dumnezeu. fn felul acesta Hriotos il sgteapta pe ascetulisthast acoln unde se giseste si nu in insuficienta, nici in exces de practicare a unor metode spirituale, care i! pot duce spre quictism sau voluntarism. Dar, nu numai pe ascetul isihast, ei si pe fiecare dintre noi Hristos ne asteapti si ne daruim, fra rezerva, asa cum suntem, asa cum ne gasim. A crede ci nu putem s8-L intalnim pe Dumnezeu decat dupa ce ne-am vindecat de toate rinile, inseamnd s8 ne conditionam drvirea noastra fata de el, s-l refuzim increderea noastrd absolut, si ne indoim de faptul c& El ne-a riscumparat pe tofi, Adam a incetat s& mai fie ,,e? insusi” din momentul in care a incetat sé mai voiascl si se, depdseasca pe ef insusi” in Dumnezeu, 247 ‘Omul care cauta starea de fericire cao stare propre, e reduce Ia a voi sisi parting ses repetind neascultare ce a provocatclderea protopdrinteluinostr © astfel de stare il inchde pe om, imboldindu-I eu tufie spre efortul supraome- nese de a deschide in el insusi porfile impiiratiei vesnice, pe care Hristo ni lea deschis deja incu foul alt mod, El find ,,Calea, Adewdrul si Vigga” (loan 14:6). In tocmai aceasté neascultare cade crestinul care crede eh poate ajunge la Dumnezeu si prin yoga. Iynordnd opera de riscumpirare a lui Hrists se fae slj- bas celui ce inverseaza toate poruncle evanghelice de ascultare de voia lui Dumnezeu, pentru a le folosi in scopurile lui (ct. Facere 3:45). asupra pildei vamegului s fariseulu, vedem cA fariseul, {in mod intim, se ascunde in fafa oamenior, in fafa li insusi si in fafa lui Dum- nezeu, Mai exact, eligi dedubleazi constinjaint-o parte pe care o ara i int-o Parte pe care mu o aati. Pe masurd ce persist si se adanceste,aceasti dedublare ‘a produce o sciziune a constinei din ce in ce mai netolerants, intrucitpersoana imdne nevizuti. Rezultatul extrem al acestei atitudni va fi ra de sine insusi s aceasta nu va putea decit si duct laura fat de Creator. Consecinfele pot fi: alienarea, dacd nu mintala, cel puyin moral, sau sinuciderea, Acesta poate fi dez- nodéiménal si al crestinului care crede cf se poate mantui prin Youa, ignoring pecetea dumnezeeasca pusd de Sfinta Taind a Botezului pe chipul s6u creat de Dumnezeu. Dandu-siseama, intr-un trziu, cB este neputincios a se dezlega din stricdciunea sa, prin refuzul ajutorului dumnezeese, el nu va suporta moulté vreme nici pe Dumnezeu, nici pe sine insu. $i asa ajunge la disperare. You-nul tocmai acest lucru il face, dar prin alte mijloace si tehnici esoterice: abolindu-si propria personaitate, cu toate componentele ei, cauta oaltédimensiune a existent, unde ‘nu ineape nimic in afar de nimic. Este adevirat cd omul nu-linténeste pe Dumnezeu decat plecénd de la pro pria sa profunzime, dar mai adevarat este si faptul emu in profunzimea sa omul se glseste efectiv in fata lui Dumnezeu, Reculegandu-se in el insusi, omul poate s dea peste smburele iu ontologic. Dar inainte de a-si regisi centrul si per- sonal, de a se deseopet ca gi chip al lui Dumnezeu, oml trebuie si fie asezat In fata lui Dumnezeu Cel personal. Retragerea concentric poate si favorizezeiesrea spre cellalt, dar ea nu cilfuzeste deloc ca atare, ea nu ajunge decit la prezenta solitara aeu-Iu, a lumii, la simplul act dea exista in confucrarea cu voia Tui Dum- nezeu o singura migcare a harulu trezeste i fafa erestinului dorul spre Dumnezeu si dezvaluie chip lui Dumnezea in aproapee. Or, aici este ipita in care cad cei ‘are cred cH mantuirea le poate veni prin yogs, fr ajutorl harulu dumnezeese Taina care unesteoffanda jertfei noastre cv oftanda darului lui Hristos, in-

    You might also like