No.

IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI 23 1887

ANUNCIURI SI RECLAME
Capita pe pag. 25 bani.
un an . Lei 24 Réclame . . 1
. . . 12 11 . .
gése
. . . . 5
: Pentru reclame, Redactia
Pentru 30 e responsabili.
un an .
. 15 Epistole nefrancate se refusa ;
i . 8 nepublicate se ard.
. .
tret
:
In Streinatate a se adresa :
40 Francia, Havas, Laffitte & C-nie, place
an .
de la Bourse
Englitera, Micoud, 81 Fleet Street,
trek ,, 12 E. C., London.
se la 15 ale Austria, Haasenstein et Vogler, Wien
Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest, Buda-Pest,

se mnainte EDITIA Abonamentele se

Strada No. 20. DIRECTOR POLITIC : L C. Abministratiunea, Strada No. 20

In
socotelile
d'a 1866 cu rösturnarea Cuza; Industria co ciul romanilor,
covina.
faceaa sunt de domeniul public,
ricliteze de a merge in
sa se
pe o
am avut chiar la 1876 un aseme- Nu era o singura Hcitatie de a careia repeziciune bate de
rugain
ear' nu nea s nu concu- un fason de convenabil
a so en Vernescu, N. altii de daca numal pentru parae mid ; trebue sa
achitarea, spre a la d. I. C. cabinetul lui nu le dadea mana se renunte definitiv la acest nenorocit co-
darea In Iepureanu. atot-puternica
concura in- conces In streinilor.
an 1888. Suntem, partisant de romani 3) Ca coróna a atentatelor sale,
acum multä a industriei nationale ; ati- perdut capitaluri ba chiar pentru monopolisarea comerciului
Admiuistratia
curs remas udinea neschimbata, cam- existen'a, din causa comerciului roman, este
22 DECEMBRE fruntea partidelor grupuri- In favórea In procese cu diferiti proprietari rajul pentru a apa
S'a dislocat partidul conservator, d'a se o industrie de cheltuind cu la ferestraile de companie.
perend multe din ilustratiunile s6le, ne urma garantiile de ne audita cutezanta de a un
In potriva ori-carei rini ce depusese. plutitor ce trece
iar remas aceiasi plus ne dreptul vorbim Bucovina drepturi egale la el,
Am pentru a miia va din nouii ; p'atunci ca a-
a monopoliza
din care se com- cum acesti rt6citi nu francheta tot ce atinge plutitóre paraele, pe care fa- nu este o atentare la comerciul
ce voesc, de departe, ca adune apa pentru romanesc, dar chiar contra autonomiet
pune opositiunea nu pot forma nu voesc lemnele cele marl; cu fórte lesne se póte intompla,
un partid politic, de aceste Pe acest temel vom vorbi adi, apa In nenorocitul co-
;

ca, o apa Bistrita, cu albil nestabile

rhturnarea, la care d'a pe nimeni, d'o afa-
se compun din mare zel. merciant statea plutele uscat; multe ape din Romania,
concur6za cere care mult prosperarea dadea libertatea navaléa mute principal ferestrau-
prin pactul espres la o parte leaderul con-
de a favoriza actualmente sa- servatorilor de fapt, ce nóstre industrit. cele lui. Va fi de a discuta
póte sö a- Avem la o che- cele ale romanilor, sfarmand lem- Austria drepturile sale a mentine
tisfacerea tutulor urilor, pismelor nostru ca dd. restea. Societatea nele periclitand viata a o multime de dreptul de plutire pe noua Ca nu
personale, viitor apartine mult, a ajuns a este un scop facerea acelor
Vernescu, Dumitru corn- Ba, ce este
a satisface interesele private unii pania ? Ce póte pune plutaria altora restrae, se din acea ca, de ce
altora. bune trebu- ape, pana ce cu masinele sunt de utile la fabrica
nul cuvintele 6- actionarilor sei, face cinste cheltueli pe la Viena din de incomode la
Opositiunea cari fost par- recapete dreptul de gura Negrel, unde materialul brut costa
produsele le des- Pesta, a putut
cea nu sunt, tidul liberal-national plutarit, supuindu-se la de taxe de netrebnice,
matur nep4rtenitóre de face pietele chiar tre companie. ea rugumatura, de care fa-
nat pe reactionari, ce prin In de Europa.
asociatiune de in cand de decenil comerciantil cea atatu caz camera comerciala din
Nu putem tntr'un gura d-lui Vernescu
dinta publica a Corpurilor legiuitóre
cat pare fabrica de regulase o lati, demonstrand ca aduce o scadere de
mod da nume de partid unor de la Galati prea rnultä norma pentru cantitatea ce tre- 40 la sum, ar scuti-o de plata
de órbe mare la cabinetului Lascar Catargi, ce arnbitie d'aceea, binele buea fie legat In pluta, spre a a- alte cheltuele cu care
dat In ca niste care '1 face, pricinuesce comodat puterile romani ?
una sau neluminate de mult Acest baraj, monopolul ce
comis fapte ducetor plata ce trebuea s ia,
o comuna. Inchie- Se pare cunos- venirea s'a schimbat total. a capatat, este de a pune capat
publice acte peclepsite de subt Gotz et C-ia, Capatand o preponderenta din causa cutezatorului comerciant roman, care, lip-
gare provisorie este apoteosat vrea
räsie, o care n'are alt scop, codul penal", ce monopoliseze industria che- rei cantitati de ce transporta sit de ce liman, va hazarda tréca
dd. I. C. Bratianu C. A. Ro- restelei, ori-ce o mare influenta prin patronajele ce prin Caribda creata de atot pu-
cat acela de a pescui In apa setti-vin pe capatat, a eclipsat pe la Gura-Negrei.
t chiar prin ni
comercianti. DIspunatori pe uscat scena, ce se póte
partidei liberale manifest care se acel unde este
Partida, a face ultimilor 12 pe apa Bucovina, dispus un petrece
idem sentire de republica, Iatä despre ce este mod de formare de plate. Din pana tul a ape plutitóre (Bistrita, Dorna
de cat un corp de 6- din viata Dincolo de din timpuri la catargurl, ce ve- Négra-Sarului). Lemnaria mare a
este mana dat navalesce pe Bistrita de pe Dorna,
pentru a Imboldi intere- destul de locuitorii unora din chime o pluta, a
? lemnelor favorlsati de domnirea mica fragila a romanilor este
sele pe temeiul unor prin- judete (partea nord-vest a Moldovei) absoluta asupra apel Bistritei, a dat voe de apa Negrei ; se
cipie bine determinate care corn- póte patria se
se In chip constant cu indus- ca plutasii vor putea ; la Gura-Negrei In apele unite ;
de opera celor mai din opo- le duca
pun ce tria
cornerciul de cherestea. vor le vor ambele malurl ale sunt In mana
cand unul din sub Bistrita ele, le lase, vor streinilor, un adapost. Cine va di-
meni le face a se lupta a
manifest un program de dispunênd de cum-
aduce r;ja acésta combatere ? va regula
din Bucovina Aceste
tntr'o directiune anume convenitä. adus ca mai tot-d'a-una prioritatea Thermopilele lui
Privind la opositie :
; cand Lascar Transilvania, chiar de la prin apa
tntr'un fel ; Guna Vernescu locurile ; sute pe a-
e uniune de órneni, sti-
d. Dumitru
esploatatia era cu la acele Inchideri se Sta singura va decide de reusita. $i
hotartte una peste alta; sórta se de la Inceput ca va
reciproc, face In alt mod ?
prin niste generale privi- la Galati. Esista , de asemenea defavorabila Romanilor. Uriasele ale
Cunoscônd natiunea de din causa formate o marime peste
la acacerile ? Opositia o populatie puterea a de a le conduce,
morale cu multimea cre- belor celor dese ale apex,
nu de o adu- un singur om In detele Neamtu care de neputéndu-se retragerepede, manate repeziciune de furia torentu-
de dem nu transportul lemnelor pe navi- lui, vor da navala peste plutele midi
de o
care Inchipui pot striviti de de repezi-
nedisciplinate, gabile cum Bistrita, Moldova ciunea apei. 1). Era o tristeta la deschi- lente, or Impinge peste altele,
avea idei folositóre, principie Tranii din aceste judete, ne derea de póte mal marl, le vor desface
la Regele calcarea Constitutiunei,
tóse niste ce au Siretul. cu totul agricultu- cum comerciantilor vor strivit Ajungand la
maine largirea drepturilor poli- combatut ideile de gu- putôndu-se altele rupte de re- deschizatura barajului,
nu ce rei din causa terenului care rnun- peziciunea apex pe Bistrita in pabila de trecerea plate,
pentru alt-ceva de cat a pro- ale lui Lascar Catargiú, tos, In un de carmaciul perzand puterile,
calificéndu-le de vMmt6re acestei voia respundere,
voca nadejduind printr'o - anevoios, primejdios, ajutor ! cuvéntul : zandu-se, nu póte da directia ;
cari principiele Asemenea fa- baraj, se opresce, cele-l'alte
vor putea ajunge metoda de a partidei multi pierit In valurile se isbesc In ea iata o teribila scena
dar un de o mare concurenta comerciantilor
se romani pretului plutariei, pentru plutasi pentru vor
unicul scop, care a adunat liberale, vin asta;-zi
Intors, voind
traiu. pe langa perderile ce li se aducea; cauta scaparea daca vor putea,
Inaintea cu se pare comer-
jurul d-lui Lascar Catargi bine, cantitatea de plutele for- iar plutele, se vor altele
G. Vernesou, D. N. ajute la revenirea conservatorilor de cherestea mate de comp. Gotz. intreita, de se vor duce dupa curent pe feras-
Fleva et tutti quanti. la putere, poratie a plutasilor nu pot gur ca le convenea sa dea traelor sa alte La spargerea
listele electorale alaturi cu mare ; influenta stapanilor fa- plutele cele cate nu
Manifestul de träiasca, causa fabricei de s'at rupt, vor taete, pentru a favorisa
tionarii. neresponsabili de ori-ce
din o din nu e vorba nu- cine-va, atragea la scóterea lemnelor celor marl earl
a Tocmai pentru mai concurenta pe care o puter- acele de cat sunt de valóre de cat lemnele cele
suntem de pArere ca fac de mai
de la 1876 nu societate o póte face puterea de a le conduce ; iar comercian- próste din Romania ! Cele scapate
la alt cova de a mare greél au micilor din E vorba tul trebuia sa stea ca marfa pe ferastraului malurile au-
nu pana ce se strecura a companiei, striace vor trebui sa fie cumprate din
puterea pentru de adevrate scandaluri, de o stricaciunile ce vor
se cere puterea ? vor putea pune nici o care margine,
trebuia ega'eze
cut garlel ferastrailor ! Acésta va fi
numele Pe langa acestea compania Gotz mal are
numele multicolore ! care merge la dispreful vie ca, daca conducatorii scena cand apa va mare ; iar cand apa
e inadmisibila, de vre- al proprieteip. nu pot sa o conduca la statie, aceea ce va fi conducandu-se la feras-
me ce, TELEGRAME sub ochi un memoriu semnt se cu sutele, ei perd plata plu- trae, parte secata
zurilor de pr:n paduri,
poprirea
vor
nu pot vie la cat b6r- (Ser particular al Telegrafului) de 210 comercianti, dragomanI, plu- tariel cat dupa se duc
total ;
compania platesce altor siliti sa ascepte se va
un partid Berlin, 2 Ianuarie.
Piatra si din ju- mai nimic ca sa duca pluta la statia garla daca vor permIte ;

politic, de cum deIul adresat pri- unde se schimba alt-fel li este imposibil a
compun Circula sgomotul ocasiunea a- m:nistru care se 2). Acum, vdand ca ro- la local apel pana la
din tratatul de
de
nulul noa, Tarul va lucruri adeverat Ingrozit6re. mani sunt din Bucovina Tram- esirea din ea : 6 ferastrae necesitate
Berlin.
pe condu- silvania tariful autonom, nascocit de o putere de 30 cal mal bine aces-
Se póte prea bine ca partidul re- Viena, 2 Ianuarie. alte vecsatiunt malul trebue motor un volum
actionar, ale se Tisza a ducatorii lemnärie din al dupa intrarea el de apa egal volumul apel Bis-
Discursul résboinic al
umbrese sub stindardul politic al lui produs o profunda impresiune. Galati Gotz et C-ia) de un sir Moldova, aa devenit proprietari din ve- dupa cum este acolo.
Lascar Catargi, drept Berlin, 2 Ianuarie. de crime delicte asupra chime Romanii. Aceste maluri de In acestor grave nu
'1 ajutat a ras- de che- a se prinde plutale la intrarea Bis- alt de
La receptiunea facuta la impörat
un ocasia restea de acte fo- trita a se fasona apol ca pentru o apa
210 sem-
turna pe le noa, nu s'a alusiune devenita plutitóre. Aceste maluri, prin
portofoliti chiar. Firma la politica. losul al industriei nu pot fi. oferiri de p exagerate, natari memoriulul.
rdspunderea pentru tot se va face Berlin, 2 Ianuarie. aci de acuzatie pe mana Gotz ; Nu guvernul va or-
va römanea a conser- le memoriul sar- cat lemnaria din Romaniei, va fi dona o cercetare va gasi
Gazeta de Nord silita, sari sa platésca imposite streinilor
vatorilor. Cu timpul, tntr'un timp blicarea documentelor falsificate, cina fabricei de la : puie cap6t concu-
da o pe plutitóre ale rente ca cea care o face fabrica
fórte vor a simtirnöntele leale ale De companie a aparut
retrage, totul asigurare asupra situatiunel generale. pe orizontul roman che- 1). se cereeteze zeci s'a din Galati celor-l-alti cornercianti si
reactionare. restea, cea mal principala a sa cat la ales Coltul-Acrei industriali plutasi.
de acestea am avut la A se vedea ultime pag. III a fost de a face vecsatiele causa companiet Gotz.

www.dacoromanica.ro
 profe- localul pe elevi, a le da via a le tine dis-
-- opinia care va a- I d-lui Samuel Pozzi, chirurg
Informaliuni Exterióre titudin ea Angliel intr'un euro- sor agregat la facultatea de medicina din al cu
vicleimu cu pomu
diminéta, eu ana:hice ; m'am marginit a face
Cu-
pean ? Paris, pentru sa invitarea de a
- In fata evenimentelor grave, poli- vor aräta ce lucrat vor
Africa
tica va ca
st primi parasi
Stefani anunta Masua cu Monitorul publica expunerea j u- Comitetul pe membri 6 luni asemenea de citesc
In timpurile din n'a fost tocmal asa. Dorohoie, facuta de comitetul per- articol, de
data de 29 Decembre : n'avem interese In joc, noi as- pe aceia, care se sub
Este sigur de asta ca Osman Digma manent ocasiunea deschiderel consi- intereséza pentru micilor sub de insertie reclame,
s'a stabilit ceptam sa vedem ce se va Ro- la 15 Octombre 1887. patimä
Tocar face visite dese guvernulut va de sigur sa stea bine-voiasca a asista la acésta ser- Indreptate
satul In ultimele el a tri- pasator sa acésta cran bare. contra mea, cu acestea, desi acest
mis care Cantibai, Coba- timp sa ia in- Lloyd : Ofrande generúse : precum de era pericolos
cena Citim In discredita reputatiunea
soma intre in nego- sa nu sufere. redactor-sef al etc. se primesc cu
el pentru trecerea spre a se la copi:1 sa- In public,- pe timp autorii a-
Wale - Cu tótea acestea, observa redactorul, nalulul francez La roumaine ce cestor pastrat masca
pe teritoriul amenin- calatoria Churchil fi interpretata apare ne róga rectificam
ca cas de refus va de curônd de mulul, n'am voit a le de cat
de el. sens invers. observatiunile prin ce meritä calomnia ano-
- Nu cred, respunse Gladstone, ca zeta de Colonia la adresa sa
Se spune ca Ras Michael se afla la
dar acest sgomot pare neprobabil sa fie insarcinat cu vre-o misi- de jurnale. D-sa declara ca nu e fun- RUSA lita, precum
calomnia este
onorabila
une pe langa Tar. face o calatorie de datorul libere, ci Aubey, redactiune, se pretinde a se pune puntele
timpul material lipsea pentru un Rusia, se vede ca e frica ca n'a fost o data legaturl cu Directorele societatel de navigatiune
asemenea mars. nu e fortificat. et C-ie a sos:t In capitala pe mea ar o slabiciune.
Nóptea trecuta generalul San Marzano de frigul d'acolo. Hitrovo ministrul Rusiel la ce 'ml dealt-
Daca e vre-un rus a o se va face espo- cer dér
a pus de s'a dat dinadins alarma falsa, sitiunea permanenta un al mar- inintrelea dreptul natural de
pentru a se convinge daca totul fuuctio- acel jurnal e Indépendance roumaine, de legitima apérare, de a
Afa decoratilor unde d-sa a plecat din luna Sep- ruse.
néza regulat. Totul s'a petrecut Directorul Gagarin et a ce mi aduc cele doué arti-
nea cea perfecta : Fie-care ocu-
Judecatorul de instructie a remis pro- tembre. cole citate.
curorulut raportul privitor a- Dupa informatiunile nóstre unde se vor
ales
pase locul indicat ordine perfecta supra de decorati. Con- a fost prin d-1 E. redac- nisce barace frumóse de lemn. Am mult usul de
cea mare precisiune. S'a do- Wilson n'a ruse : Express- espositie totul se va transforma pe al condeiului : sper ou acestea
vedit ca serviciul la avant- clusiunile raportulul sunt al a stabili adevérul a
parte la traficul de care fondata de d-1 Léautey, director mare bazar.
se minunat de bine. o alta care a vedea marfurile gravi pe
Dupa ce generalul s'a asigurat ca dis- sunt patru indivizi : al Havas, nia lesnicióse, munca este dificilä.
Anton Rigandeau, Armand Hebert, Dubre- e in intime rusa ruse, din care un mare renume
positia trupelor s'a facut ordinea pentru fixitatea colorilor, D-nu Culoglu ne putandu-se ridica
Debia. din a ceecat faca o
fixata, el a ordonat semnalelor precum pentru täria vor fi puse din
de alarma, provocasera pentru cat- concureze la cu märfurile de alta din cele N'a putut
va timp óre-care panica tn Masua. Gladstone cu D-1 general Lecca, presedintele pe minister precum pe
venienta.
Mercurea trecuta d. Gladstone rei, a parasit Caprtala, ducându-se la elevi moscenirea ce pregatise a-
la Douvres (Anglia), a fost de Bacatt. s'a pentru Acum
Don Carlos amestecandu-se
Don Carlos declara : Cu ca legea o banda de
pada. Gladstone
buombardat
d-na Gladstone pri- D. dr. Babes, a premiul Mon-
§0ALA DE In sufletul d-séle d'a vedea
resce a adaoga la spaniola mit projectile d'acest gen. la directia face
cea franceza, el, ca al Bour- tyon, de Academia de din In timpul din urma s'a vorbit mult des- piarda prudenta, u:te este de
bon, mentine tóte drepturile asu- Jurnalele mal defavorabile poli- Paris pentru cea mal buna opera sciin-
ticel Gladstone, cu Times In cap bla- pre de din in de vulnerabil, lepede anonimul
a Franciei. care 'I protegiase pana
acésta manifestatie fara precedent special despre fo tul director al
indreptata contra ilustrului de stat. Are dumnélul curagiul, dumnealul a
Consiliul comunal Capi e con- d. inginer Ion Pavelescu. Cititoril incapacitate este
Semne de zic, ca a lui Glad- cunosc ce s'a spus pana acum In
stone si serviciile ce le-a adus sunt vocat pentru la 4 ore. apel la ser:ele de tre-
Un ordin de al de d'ajuns a'l proteja contra asupra ; cut din clasa d-séle In mele, s
al Rusiel aduce la cunos- insulte. ajutor ul elevilor o scrisóre de la d. Pa- declare nu nevoit tot-d'auna
Societatea cursurile de aritmetica geome-
cinta ma- a Durnineca haine la 210 velescu, ca la cele ce i s'aü im-
de proviant de a doua clasa In Maroc fete din capitala.
trie elementara pe care d-sa le predase
putat. Dreptul de aparare sfint, spre aduce stare s 'nteléga bine
(Wolhynia) afara de aceea ce tunica pantaloni de
exista deja acolo este de asernenea de Din Tanger se scrie ca o mare agita- blicam acésta acésta, con- studiele claselor urmatóre,
tiune printre Kabilil din tri- postav ser din cisme cascheta ;
sideram incidentul definitiv ruia rémas acest 40 re-
a doua clasa. fetele stofa pentru rochia, cismulite,
Anghera. scrisór ea Pavelescu : petenti la tóte cursurile, care
lupta a avut mal Kabuli ciorapi. se introdusese ca profesor de Matematici
Abisinia.--Planul de cam- fost Guvernatorul din Tanger Redactor, unul din cele institute
al Negusului. a pe calef sa restabilésca or- (lenerósa de la .9 Decembre fete din capitala, din care distinsa
dinea sa puna pe vinovati. In nevoita al congedia
Din Cair se telegraflaza ziarulul Daily bracat 20 de elevi din curent, citit sub de Me- directóre s'a
Chronicle urmatórele : primara a pentru articole dirigeate In contra mod politicos spre a nu compromite
pornita aci din Massua a- Chestiunea austro-
nunta ca planul de operatiune al Negusu- de pace.
- a Poporulul mea, semnate unul de N. I.
nu N..
reputatia
servi de
pensionului,
livret
d-sea
de incapacitate
curagiul, d-soa o
ce
patenta,
singura
e d'a contra italienilor cu Sunt 6 de cunosc intriga are
o 50,000 In timp ce Rasalula cu Dupa primite de la corespondentil linie telegrafica ce functiona de d. N. Culoglu, profesor la individualitate mediocra pue In ba-
30,000 din tribul Gallos va forma asigura ambasadorul Ru- Budapesta e intrerupta. de meseril, unde lantä acusatiunile nesocotite ce 'mi aduce,
mata de care nu va intra In lupta siel la Viena, Labanoff, a dat telegrafica Brasov director unire cu d. N. cu desinteresate a 64 re-
profesor
de cat casul candregusul fi asigurari de pace. A- Buda-Pesta e asemenea intrerupté. nescu, un fost rne care 'ml rés- astä-di
Armata Negusulul nu lasa nimica de asigurart le ar fi dat d. amba- Tóte liniile ferate de de Gen-- plateste din fabula, sociala totul independenti de e
privinta Italienit sadorulul la Petersburg. sunt speciale ce am facut pentru spre a se banui pretins sé
n'aä ce transporta trupele Un alf corespondent jur- Corespondentele telegrafice spre da o crea o posi- le-am inspirat articolul publicat de

C
un d'aprovisionare cas cand nal trupelor rusestl s'a ter- tate sunt amenintate cu tiune in societate,-intrigä urzita in de la 25 Noembre trecut.
vor distruge minat In Polonia se urméza con- pul : pentru de lo- Da ! a avut acest ! a avut al-
spre granita cul de director al a se de tul mal mare : acela d'a numi
o brigada de artilerie a un pe tined de
continuele ale subsemnatulul
relative la modul nesatisfacétor In care a- !

Sgomotele Gladstone. Brigada era comandata de d-1 colonel pentru : sub

can d-sea preda de
Un redactor al ziarulul Soleil a avut
o convorbire cu Gladstone, cand acesta INFORMATIUNI d'al douilea, din
tat de catre mine de a parasi teliere,
la
mecanici,
de
proprietari de
a trecut prin Paris intorcendu-se din Consiliul de Administratie al de sea absoluta comprom:tea agricole, la a
ce a facut-o Italia. Sambata, la 5 Regele a s'a eri Cu tóte acestea tare pe arma ta
de stat- progresul
Ce credeti, redactorul, des-
sgomotele ce circula de cat-va timp ?
primit audientä. pe d.
major Schneider, atasat militar pe
legatiunea Austro-Ungariel, care a remis
pentru a se pronunta asupra
de comuna
fa-
privitóre la un
singuranta ce
mele, n'am voit
dedea implinirea
n'am avut
românä. nu 'ml vie
Condeescul
Culo glu
64 care a declarat -
-
Nu ca va cat
imperiale de 100,000 timpul a da vr'o atentiune deosebita a- singurul din retrage
anuarul
- ?
Rsboiä nu va isbucni gale pe 1888.
a avut un duel cu pistolul
cestor manopere reprobabile, manopere
care consista din partea N. I.
instigatia
iscalitura
loglu a face propaganda de resvrätire, glu compania pe promisiunea de a
de d. Culo-
--
pentru ca e prea frig acuma.
prima-vara nu e departe.
e, nu putem ce se
LLoteria din a Societatei
femeilor române se va trage la 1 Apri-
D.... R... C. K... printre
numere din
distribuindu-le In clasa chiar da o
ata- basa
la
manopere
de
pretinda is-
va Cred va face violente contra mea, de caliturile falsificate, posed seri-
lie 1888. la 23 ale curentel ora 3 dupa de adesiune autografe.
chipurile ca evite un rsboiü care din Gradina de d-sea dér neiscalite, din
va ales pentru dum- a aduna In casa sea pe mal Pentru insultele grave ce d. oglu
S'a acordat medalia a (Curtea bisericil sf. Ecate-
névóstra.

Maximilian ba- se cobóre pivnitä, sape o a-

Servitorul intrând in camera de fata incremenip, au- cadavrul
Falsa Ana pe aceste cuvinte. ceva 'I sä
Asigurandu-se nu e singura, baróna
(65) vitrega. :
acésta ; care nu se trezea
- Pune
-
pe ea ! striga Ana. Pune
mâna pe ea! Voeste
striga
ne sugrume !..
care se scu-
-- Baróna a dupa mine ?
spre use.
cu totul !
ea in gradina, cu
desfacut,
desp'e-
mergea drept
curprins de cine-va, el care ingropase
de voie acolo pe adeverata Ana,
nu indraznea se apropie d'acel !
fara a se uita
lase de pe canapea
Pune
se
pe ea... póte
s se ranésca!
spre
-
-- Da,
!

Suntem la ordinele
In drum se
jutorul care
gradinarul a-
la räda-
Pe când
d'a se
:
sora '1 blesterna pentru acea
fiica aronulut
servitori cina unor
acest moment baróna.
- Venip dupä mine, ea, am ne- - Am prea departe Ce 'mi
camera se la o parte mie baronulul ? Nu gasém
baróna cu despletit, voie de femee care o
gol, ochil gura de - Jacques, dise ea uitându-se la ruinele easel de mare Acésta din
spuma, gand trecu la prin ron, voi s tu de vom Oise : mea, face acuma tot ce
minte : cadavrul... Da, trebue ca am acuma.
E sérmana ! s de d-ta asemenea. de castanul ce era
ama Baróna facu cati-va
acel
pe ea.
se uita la ea, gata
cum
puna
Baróna arata cu pe Maximilian Dupa
jurul
momente din casä acea
Ea
In
nu
se la sora
curagiul
gasi locul era
- Merg cu d-vóstra, el. Baronul la eu lui nu
In acest moment un sgomot de se gura
-Ah ! nu cauta fugi, baróna. pe Jacquelina
le el, nu cum-va care acest moment nu se aci ! ea a-
MARE ROMAN SENSATIUNE Era Maximitian, el In acea Ascultap,
fuga. la iubitul pe falsa care sus- Aide repede !...
la fata, p - Pentru s fug ?.. Nu te teme barona adevér a nebunit. Gradinarul ajutorul
Doriant se sape. Indata dadura de
aceea care de
Elena se cutremura
era amanta
in crestetul - nu té te urrnez.
miserabila,
cu mine...
arat nistitä ca fratele
Cu aceste
acestea era li-
se Unul
usa,
puse
ea.
pe
la séma urméza-me, asasin ce
In acele momente. Tot ce lucrase! mare greutate o sus.
XXXII In momente se facu o La aceste cuvinte D3riant rémase ca
acuma, era se secunda. Maxmilian falsa Ana se
despartite prin bare Cu fata era Era sä o dovedéca paste mo- necontenit la
Cele palida, ea se linisti putin, baróna nu e nebuna dupa spuna ceva.
-Ajutor ! striga Ana.
Femeia din care se afara,
putin
Ochil
se - V'a venit
se paiangenira de de faptele vóstre !
Maximilian Doriant pe sora
socotéla
ea aratand pe
mente
Era
falsa Ana.
se afle barôna avea drep-
Maxmilian statea tot
falsa Ana
castan, pe
baron.

- ea:
Ajutor !
acel moment
odata.
- nu nimeni
ea, duandu-se In dosul
pe mine !
scaunuluI jos
acestea
apuca
barona pleca
Esind afara
tate
casa
când
de
Da, un
suslinea
e un
pivnita de
cadavru.
acolo de
Pe
ea
se
ascunsese fata
In
la gura

Un servitor care trecea barónel intra In pe statea baronul. Urmati-me. Dupa capul ca déca vine cine-va !

pe d'inaintea cu mine... Dupa ce vom dupa ea. milian Do:iant.

ce In
destupa acea dupa ce vom gasi In urma De
castelul era pi- Baronul, Jacquelina, falsa Doriant ruine gAnd sa
Intr'o clipa cadavrul atunci spune totul !...

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL - DECEMBRFA 1887

a aruncat acestor tinerl, d-sa vaDatoria

avea fel vor lucra naivitate, afirma ca din elevit asigurarile de pace repe de muri la Macin de acolo
direct la el ateliere streine ? Tamplarul, el a representantul adus o tale prin la
mea impune a ferarul, nu lucréza de multe l'alti al nepricop-
face personal. nópte nevoia sileste, Nu vine cand schimbare In situatiune.
releva Londra 2 Ianuarie.
imputa ca am batut cu drugul de o comanda grannica ? Eram in pe naiv, care nu scie a ars de sprit
fer pe 120 ! de in universitate, nificarea cuvintelor, care se intituléza Times crede a de la Slatina Cra-
...... drugul de fer ! Dar sunt Ca met, departe d'a se nerele ca a luat casatorie ambasadorul Rusiel la Viena, n'a putut iova.
acésta e stupid naiv. Cu un drug de sunt asta-di pe o nepóta a mea de vara, isgonit de tóte pacifice anunte
fer schilodi un en am 'i-am coconasi. ca un jidov
batut 120 adica tóta D-nu Culoglu e In cand aplomb pe concentrarilor de trupe rusesti Trenul de Roman de a a
scrantit cel sin- tea practica a masinilor ce am lucrat, ca el a fost de fapt adeveratul director intentiunea d'a se o de 55 minute.
gur ! Curios lucru D. Culoglu sunt al de meserti ca se pacinitóre regularea cbestiunet bulgare.
bine din ce fapt trage origina acu- D-nu Culoglu acésta materie, datoresce progresul acesteia, In Austria nu póte suspenda
satiunea sea de brutalitate; reaua cre- face efectul unul orb care voeste chiar un de reorganisare a pregatirile. comuna Chiojdu, din
dinta '1 face '1 uite sén s'l denatu- discute cu un pictor. acésta de !
judetul s'a o : locui-

reze. aduc aminte : Inteo un patima de prsumtie exagerata a produs ce am

Enache Dimitriu Crecu a fost asa-
biet vine alergand ipand la mine ca elevil nu mat urmatórea declaratiune : Nu regret misi-
pe asta-dt la la cotete de caini unea ce mi s'a retras, ca intrigele sinat de servitorul un de 19
o bucata de ceara rosie
capulut,. Intreb cine a comis de la rafturt pentru de din obosise decis s murdara, al nume ne e ant, a Stefan Pavel Bitan, care a
act de crudime mi se desemna vin, la carpirea mobilelor cer desarcinarea mea nu as- disparut dupa comiterea crimel.
tóte de sigur d-nu Cu- urmare a o recapata, regret de rosti a
un elev deja renumit pentru desordinea infame, care a
conduitel sale. moment de legi- loglu ca la studiele teoretice profund desordinea ce s'a introdus
tima indignatie nu m'ain putut de a se elevilor In $i daca ale triste se vor culege mers acolo d'a aruncat nópte a fost la penitenciarul
da 2 palme vinovatului. Am spus acésta d-nu Culoglu fost numit director la institut de fete, calomniind niste Slanic din judetul un
ministru. scóla, trimis la sapa, Nu pot opri de departe ca de a- de locuinta de garda parte
acest cum 14 dintre timp própe de a interes institu- nevinovate, declara in
D. Culoglu a esploatat ce se face din
proportiile de desgropat din cur- am dénsa timp
tea Filaret osernintele reposati- de mal multi ant cea mat buna parte din tre conservatorii din Iasi are de a- Lupu director general al
unel tiranit permanente. Apot daca tiran la Slanic
sunt trebuit Pentru amice cu energia mea morala fisica. coperirea amendei de 5,000 penitenciarelor, a plecat a
ce atunci nu s'a nict din acestea, acest de dupa cum Daca n'am dreptul de a spune singur Declaratiunea murdare eestiune spre a face o asupra causelor
sutele de elevi din singur o atesta a tacut un mele n'a cat am facut pentru am pe
re a ce provocat aeest desastru.
un- adus la a acela de a respinge este o minciuna.
nele mele s'aa
bine fost nevoit schimbe tipografia, de
ghiurile pe exerséza me- ca un gazetar ce era, aceste ne- $i
seriele destul succes, cact precum d-nu Culoglu póte fi scusat recun oscétori am ce a remas dator suma de 7,000 D. V. ministru al dome-
se vede proprietari de in acésta póte lucrat, piepturile tipografia cea noua nevoind a
credea ca de a desgropa spala contra atacurilor violente ale intrigantilor nielor, a plecat a la
agricole, architectt ? face credit a cerut un a compt. cum
Pentru ca d. Culoglu nu mortilor putea o aplicatiune se pana acum in umbr a,
a studielor teoretice ce d-sa preda in s nu vie duol spuna a- lucrurile. ocasiunea anulut n. un
se ocupase a transforma o palma s'a catedrala
drug fer !... sermanilor elevi. cestor de ca :

acuza c'am lipsit D-nu Culoglu de numele a atunci am

pentru Aflam din d-nit sf. Josef din strada Fantanel.
apol adaoga ca persóne onorabile, ale Lupulescu de a le smulge masca ca vada
de la
Stefanescu, sustie ridi- publicul de care parte C. R. Manolessu, secretarul general al A E. S. Monsenrorele Palma,
de la 7-8 ore. Apol aceste doua Domeniilor, Gr. I. Bratianu, membru hiepiscop latin din
nu bat ele 'n capete ? Ori sale acusatiuni, fara sfiala trebue inspire
daca lipsém de la acestor domni atribuindu-le rata scarba de apel din N.
eram un
ast-fel putut mine
vinte ce
altele de cat facut
daca d-nu Lupu-
d-le redactor, incre-
dintarea perfectet mele consideratiuni.
cabinetului d-lui ministru de SPEQTA_CO
energia de a lucra cate 7-8 terne bibliotecar al bibliotecet
ore, daca eram activ pana la puntul a facut un catre minister, Ion de asta-di demisiunile Soeletatea
de sigur a avut arate dat
de a martirisa cum s'ar putea es- pe cart le ocupan strada 17]. Joi 1887
plica ca saptamani clasa a II-a d-nu Culoglu e o data daclaram ca, not, din functiunile Pomula de
fara o socotéla ? profesor, aa 40 incidentul e Nu vom primi in de serbarea copiilor, domnii
Este ca intrigantul neindemana- tóte ca acest distins profesor niet o dintr'o parte niel din alta s gati a eopii.
trebue firele intri- jena punea aceiasi cestiune succesiv de urmeze polemica. dr. Ion Nenitescu,
singura absenta mai delun- cat 15 ort, fapt de sigur atesta
gel séle.
mi- capacitatea zelul cestui exact 11111Mon. candidatura de deputat Galati, a dimi-
gata am avut cand am fost trimes postul de de
la Viena, acésta s'a petrecut profesor. D-nu Lupulescu, sionat
vacanta Craciunulut, iar cate am
ani,
cunoasce de un mare
tie ce am depus ca
de SUR! pedagogic la normala de institutor
necesitatea a
sunt trecute registrele din
de presenta. Rarele absente ce mai fa- aceasta din halul a publicarea unui organ spital local din strada
ceam eventual numat la ocasiunea a védut-o sub condueerea amici- la Viena sub MunicipalA, se pentru cuno-
De d-lui Culoglu administratorii
socialist die Representatia data de trupa Fany
vre folosul d-lor antreprenorl de construe-
regulam aceste experiente cand nu Vladiceseu din Botosant
ne- se presinte la examen, obiectele tului Eminescu a puodus suma Februare
aveam curs, daca cate o data Se din Petersburg Krupp,
ul 1888 se va tine licita;ie
voit le efectuez de clasa, a- de catre de data, fabricant de tunuri din Essen [Germania] a oferit care 2 : 606 pentru
tunci facém cate un supliment de ca obiecte atunci de catre de marci pentru formula 606 pentru Eminescu. pentru darea intreprindere a a-
cari numat ca d-lui Culogu compania. Prin urmare, de inginerul
placere fara a se de surme- se abuséza de numele d-lui Lupulescu,
cum pretinde dreptul, co- care a constatat progresele elevilor din Acest din a doj Botosani a 1000 devisul de
rechd d. Culoglu, dar clasele a a IV-a, care eu guvernul söh. pentru se p5te vedea tte
ce le inspirasem era atat de mare a exprimat deplina sa satisfacere fala Costin, ilustrul lucru,aacelaria Epitropiei, de
cat zel réspunsurile la lucrarile teoretice, Lumea din Viena e in de la 10-2 ore când vor lua cunostint4
la lucru in atelier chiar Dumi- practice. Botosani.
trer-petru zile, urma uneia din de cauliunea
neca serbatorile, de D-1 Culoglu merge cutezanta pana mal importante case de eonfectiuni de dame
multe impute acte incorectitudine Wechsler, Juster, ce trebue ea
nea de a produce cat din Viena.
lipsa
practice. sibile de codul penal - d-sa care primea Fratii cum Botosani, parte la
'n timp de 2 ant s'a e- pe ridicole do let mese Bruck, de care mai de hrana de care sufer mal locui- No. 651
secutat un colos de sta in de stejar sculptate lucrate de catre o förte locuinta tori de pe judetul - 1887 Decembre 22.
ca un al jert- cart mat multe sute dintre preveniti. sör-
elevilor ca o des- de lei sub directia amicilor de a fraudat
implacabila a dupa d-sa suspina ca povestea can- 10,000 kilo faina de Faptul
aprópe un milion de
Culoglu & Companle. : vorbeste prin sine.
,N'am
de 4 luni, de
o
cram
timp
pa-
vreme
de gheliruri. ANUNCIU
tra d. Culoglu. Acest
va da mésura corecti-
cand citarea unul singur fapt de
asemenea natura ar pentru d-sa un
ULTIMA ORA Circulatia s'a restabilit pe tóte
nóstre ferate, de liniele
de a
din Macedoniei, din
la.
dever grosolan viciulparticular al corespondenta care o avem, pa-
tudinit Culoglu, care se eclatant, pentru ce tace se se espedia
acésta calitate ca ginesce a face o insinuatie satele
Paunului. se fida ? Nu este o calomnie mat mare Pesta, 2 spera a se reda 1. Monastir, Crulova, Megarova,
Gaita R ;
stie c in cursurile de de cele l'alte ? Pentru acésta din Ministrul cultelor a o circulara vor de catre d-nu M Pill
la 15 'mi rezerv dreptul de a cardinalului Simon in Linia telegrafica via este la Monastir.
terminat la cand din aceste 7 pe calea justitiet. radicale ce trebue introdusa 2. Debar,
se vor rwunde de
Starova
de studia se scade 15 vacanta In cea ce care d. 2 Ianuarie. cu streinatatea nostru anume Fortomar la
Craciunulut, 15 acea a 30 Stefanescu a fost insarcinat a face la Ferdinand a
pentru mutarea noul scóla de d-sa a raportat minis- o se face pe linia Brasov-Buda-Pesta; din In de vor
pregatirea elevilor de ca d. Culoglu a fata ministrului presedinte de a- linie este defectuósa, de
10 titudinea fata cu
examen, ca nu de cat elevi indreptate In contra mésurile comunicatia se efectueaza cu dificultate
; cand din aceste mea In care ocasiune d. Ste- vern, exprimand Frati
luni de luate vor permite lupte contra Turnu-Mligarele
5 Culoglu sterge trasa- fanescu a compatimirea mea Adresa pentru Fortomar,
4 luni, ast-fel ca nu mai ca d-sa a gustat din acest ce o inconjóra astépta o
tura de :
mal va putea s gurele.
de o de cum pahar amar al urzite a desvolte institutiunite sale. Manescu, judecator de instruc-
se face atunci ca din clasele mele profesori at tie, C. Gr. Caracas, membru de
trecut un examen strelucit luna Ori a fost student inter- Berlin, 2 puna
la Ilfov, voind
in fata d-lui Lupulescu ? pe cand scie de predispus e e- Gazeta crede a
candidatura la viitórele pentru
d-lui Culoglu 40 elevi vilor la nesupunere. Un simplu ratul primind pe ocasia
cu materiile neterminate. póte sé turbure o In- le anul acesta ma- Camera, dat de demisiunile
pasa d-lut de contra- indemnuri la desordine ; dar
vine un profesor d. Culoglu
nevrele de garda ale posturile conform electorale. Bólele
Calomnia n'are logica. al treilea de armata, trebui a-
am pe un sub director ca d. lonescu, se traga atentia speciala. cele nial
le din le D. I. C. presedinte al consi- dical,
in
Duminic Da, face propaganda punéndu-le a plecat ieri Florica. de 17 sal. Specia'ist In bólele
la dispositie vin, cafea, tutun ziare mesci
dar
ast-fel precum spune d-nu Cu-
de o culpa, 'mi fac un se defaima atunci dis- INFORMATIE pe la 7 niste Strada Eniigrat, No. 3, dosul mi-
merit din acésta, cad', daca sacrificam ciplina elevilor sunt to- de rele s'an introdus prin spar-
tul compromise. rolul ce au jucat litare intrarea din -a Victoriei str.
cate o data elevilor, le sacri- accelerat de Verciorova din calea pe .
timp p'ale mele N. I. Culoglu N. la gerea geam
ficam din sosit furat 940 de 8 a. la 6
ea care de meserit mijlócele ce Victoriel No. 54, de unde
bosit, mult drept odih- spre a isbuti s
desarcinat de di- de or
lei bilete hypotecare.
separat de
14.
pentru

nesc. pe hoti.
Timpul era scurt, ministerul nu Nu calomnielor In
gaduiu continuam
15 Octombre ca
pana la ticolul semnat
ant chiar dupa
N., in care
torul recunósce singur a fost
au-
edilia de Navigatia pe Dunare a de-
S'A DESCHIS DIN
instigarile d-lui Culoglu, care se urzind revolte in contra mea din causa sloiuri de
piece la
scot din
trebuia tóte aces- mat
piezise,
arata ca a recurs la
se zugravesce singur ca
e ghiata ce curg pe in numit Stadt-Pest
tea naivitate termeni Comunicatia Cerna-Voda-Constanta
o meserie. gusitor o
cont de sunetul de in cine vede ca (Ser particular al se face cu trenul la de
clopotului care esirea din clasa- are aface cu un de rea credinta. Londra, 2 postale la Dunare, care Cuhnie
pe care d-nu Culoglu o mare style c'est l'homme.' Stilul N. probéza (Standard trece Abomamente interne externe
Se din Viena la Cerna-Voda ciarnuri.
nerabdare, met ne uitam ore ce fel de este Sunt
CELE MAI REDUSE
comici. N. face parte din acésta opinia generala politice Comunicaya Tulcea se face pe la
In atelier, continuandu-ne austriace este artieolul din Nord de unde se trece Musica in tóte stride
Oare nu era bine obisnuesc ast- din urma categorie, obicinuita'i cia-
.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL - 23 DECEMBRE 1887

APARARE CONTRA
Grenatele Stingätóre HARDEN
No. 2. SMARDAN. No.

TOMA
IULIA E No. 4. - Strada
ul Palat
- No. 4.
Regal BUCUR
Cursul po de 22 Decembre 1887.
La 51, (in Cump.
grajdurile Regal Amortisabile. . 91-
Renta Rom. 91--
de Stat. 87-- 88-
BAZAR DE
. .

» C. F. R. Regal. -

la fr.
Municip. vechi
Casa Pens. 3001.
Rural.
- 214-
Cine a- Sub-semnatul, a anunta Onor. 50/o
105- 1053/4
alla din provincie, oca- »

: etc. siunea tarifului autonom, am deschis in

»
»
» »
Urban.

»
. .
.
-
104.- 105-
97-
Iasi 771/4
MARE DE Impr. prime Bucur. 20 1. b. 34- 38-
PEN TRU Los. Crucea Itallane. 28- 31-
Act. Nat. Rom. 500
DAVID ADANIA Comunale .
Prevederea. . . .
. .

Agent In care confectionez haine, Ultimele Jurnale,

stofele bune DIVERSE
Str. 6. Aur ontra Argint. 18 - 18 40
timp de 24 ore de un mare deposit de
. . .
18 - 18 40
stofe cele fabric!. Florin Wal. Austr. 200- 202-
Primeste anunciuri, insertie reclame
pentru nostru, pentru or care sunt
Onor.
va pe
va onora visitele se convinge marfa Mare
franeese.
124-
100- 101-
-
alt din strainatate. Ruble de 220- 225-

LA ADEVRATA CONCURENTA oua FABRICATIUNE

ASOCIATIUNEA
RECOMANDA NOUL MAGAZIN
DE
LA ORA
La Marmora".
PRIMA DISTILERIE
DE
ROMANÄ
PEN TRU in

BARBATI, BAETI COPII

in atelier ul ultimele
din spirt de
Unsórea GLYSCR A La Falei)
Onor. Public, va bine-voi a visita acest de o
tot-fa-una : cele perfectionate
Magazin, va de pe

Haine Solide cu Moderate 4 superióre.- moderate

Depo d P. Se prirnesc Comande la Case de
Str. 16, Str. CaroL 2, 74.
STIMA
d. Singer.
Calea No.
Adevörata Concurenla"
D-nu
la D-nu (h puse :
Sperauta).
No. 20
Cacao, Clionva, Pipperment,
LA ADEVRRATA la D-nu P. Calea Vietoriel 80.
Nationalá

MARCI VERITABLE
BANCA A Din tóte album co-

1886 moderate
RESTAURANT
STRADA NICOLAE
ELECTRIC
13 Decembre 5 Decembre 12 VIS-A-VIS BISERICA
Magasinul special de mrci str. 9.
32555291 32070126 (IN PALML SOCIETATEI NATIONALE DE ASIGURARE).
I (Monetg.
25955155 I a(Bilete ipotecare 25875310 25875955 Sub-semnatul am
la spre . 985761 3124818 a aduce la cunoscinta Onor. Public la
9578944
18985168 Portofolia,
garantat
strain
.
20056917 19595023
15977399 15391839
Un student RESTAURANT ELECTRIC"
15185251 ore libere, o deschis de la 8 Noernbre 1887, se gastóse
pablice 11998075 11998075 de
11990995 Se- preturile cele mai moderate, 'si faca cine-va despre
1995031 Efootele de 2550860 2550860 pentru cureul
amortisarea Inaobilelor 195541 cundar. a notam aci jos preturile :
153975 195541
2533588 3180365 3125305 Pentru a se adresa FRANCESI SI ORIENTAL/
160884 lobiliar Machine de imprimat . . 140420 140420 ce de 20
223783
. . ce de . 30
219429 Cheltuell de . . . . 223078 ce . . 25 , 50
29824916 Deposite libere 29708428 30123928 Idem . . 30 de
. 26284456 26234348 30
21918525 de 30 ce . . . . 60
2133194 de . . 6235192 6577186
175907093 177226907 Indigene din Podgoriele cele Renurnite
Capital 12000000 12000000 R. póte de moderate :
1995227
156962
106173290 Silete de
de
amortisarea
in
2552813 2552813
196236 196236
109190935 108355630
SALTER Idem Odob. negru
.
alb
Serviciul nu
Litru 1,20
SO
negru alb
de
Nob. Litru 50

perderi . 1083676 1083676 co

982876 S'A MUTAT A. URUSOVICI.
870300
29824916 )eposite de . 29708428 30123928 4.
19751659 eurinti . . . 18406677 20003829 de
1335848 . 1826619 1927918
Consultatium in toate zilele de la
173495498 175907093 178226907 Maculatura vnclare la Tipografia
Tipogralia Strada No. 20.

www.dacoromanica.ro