Professional Documents
Culture Documents
Nevoia de A Se Alimenta Si A Se Hidrata
Nevoia de A Se Alimenta Si A Se Hidrata
O alimentaţie adecvată trebuie să conţină toţi factorii necesari menţinerii vieţii şi asigurării
tuturor funcţiilor organismului în condiţii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apă,
săruri minerale.
Hidraţii de carbon (glucide) reprezintă sursa principală energetică a organismului.
Digerarea şi asimilarea lor nu solicită organismului prea mult, de aceea este bine ca 50% din
necesităţile calorice ale organismului să se asigure prin hidraţi de carbon, dacă nu există o
contraindicaţie în ceea ce priveşte aportul lor ( diabetul zaharat, obezitate).
La copii, aportul de glucide trebuie mărit în boli febrile, caşexie, denutriţie, afecţiuni hepatice
şi renale.
Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h.
Proteinele reprezintă materialele plastice ale organismului, ele înlocuind substanţele distruse
prin uzura fiziologică sau patologică. Ele reprezintă, în acelaşi timp, o sursă importantă de
energie şi constituie materie primă a fermenţilor şi a hormonilor.
Necesarul: 1-1,5 g/Kg corp/24h.
Aportul insuficient de lungă durată al substanţelor proteice determină scăderea proteinelor
plasmatice, distrugerea parenchimului hepatic, apariţia unei anemii şi, prin reducerea
presiunii coloid-osmotice a sângelui, retenţia apei în organism, cu formare de edeme.
Creşterea cantităţii de proteine este indicată în sarcini şi alăptare, arsuri, anemii,
evacuări pleurale şi abdominale, postoperator.
Scăderea cantităţii este indicată în boli renale, afecţiuni febrile.
Lipidele au valoare calorică mare, alimentele pe această bază având calităţi energetice mari,
într-un volum mic. Pe lângă rolul lor energetic, lipidele intră şi în compoziţia ţesutului
nervos şi a stromei eritrocitare, iar sub formă depozitară reprezintă rezervele de energie ale
organismului şi ţesutului de susţinere pentru organele interne.
Necesarul este de 1 – 2 g/Kg corp/24 h.
Raţia de grăsimi se va reduce în cazul tulburărilor în metabolismul lor, în insuficienţa
glandelor care intervin în digestia şi metabolizarea lor (insuficienţă pancreatică, hepatică,
nefroză lipoidică, diabet zaharat, obezitate), boli febrile.
Raţia de grăsimi se măreşte în stări de subnutriţie, hipertiroidism (datorită arderilor
exagerate).
Vitaminele sunt necesare menţinerii metabolismului normal al organismului. Nevoia de
vitamine creşte în timpul activităţii celulare exagerate (majoritatea îmbolnăvirilor).
1
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
Apa şi sărurile minerale – în apă se petrec toate reacţiile biochimice din organism, sărurile
minerale fiind necesare ca substanţe structurale şi catalizatoare.
Necesităţile zilnice de apă ale organismului sănătos variază între 2500 – 3000 ml, ele se
acoperă prin lichidele ingerate şi arderea hidraţilor de carbon şi a grăsimilor.
Satisfacerea nevoilor de apă şi săruri minerale trebuie să se facă în mod proporţionat; altfel,
organismul rămâne în dezechilibru hidromineral.
Factori biologici
2
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
aportul de calciu creste cu 50%, iodul cu 25 mg, vit A cu 20-25 %, vit C cu 30%, viatimele
din grupul B si vit D trebuie asigurate in exces.
Factori psihologici
– starea afectiva;
– emoţii – (griji sau bucurie) influenţează consumul de hrană, astfel că unii indivizi îşi pierd
apetitul, iar alţii reacţionează consumând mai multe alimente;
– anxietatea – hrănirea este strâns legată de satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste
şi de bunăstare.
Factori sociologici
– climatul – iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde şi nutritive), iar vara,
sunt preferabile mesele uşoare şi o cantitate crescută de lichide;
– obiceiurile alimentare;
– statutul socio-economic – deprinderile alimentare bune se formează din fragedă copilărie şi,
uneori, pot fi influenţate de apartenenţa la un grup social, sărăcia influenţează negativ
satisfacerea nevoii;
– religia si traditiile – în funcţie de apartenenţa lor religioasă, indivizii au anumite ritualuri
alimentare: post urmat de sărbători mari, interzicerea consumului unor alimente (carne de
porc, cafea, alcool), dar şi prepararea şi servirea alimentelor după un anumit ritual;
– starea materiala;
– obiceiurile alimentare si preferintele personale;
– cultura si educatia – alimentaţia este strâns legată de tradiţiile şi superstiţiile fiecărei culturi.
Manifestări de independenţă
Cavitatea bucală
– dentiţie bună;
– proteză dentară adaptată şi în stare bună;
– mucoasa bucală roz şi umedă;
– limba roz;
– gingii roz si aderente dinţilor;
Masticaţia
Reflex de deglutiţie
– prezent;
Digestie
Deprinderi alimentare
3
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
Apetit
Foame
Saţietate
– senzaţie de plenitudine, resimţită de individ atunci când nevoia de hrană este satisfăcută;
Hidratare
Simtul gustativ
Obiceiuri alimentare
– sănătoase;
– activitate:
– în repaus, 25 cal./kg corp/ 24 h;
– activitate uşoară: 35-40 cal./kg corp/24h;
– activitate medie: 40-45 cal./kg corp/24 h;
– activitate intensă: 46-60 cal./kg corp/24 h.
– calculează necesarul de calorii pe 24 h în funcţie de vârstă:
– se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii;
– se scade cu 10-15% pentru varstnici;
– la femei este cu 10% mai mic decat la barbat;
– in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10%;
– la sportivi , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30%.
– calculează raţia alimentară echilibrată;
– asigură echilibrul între elementele energetice şi cele neenergetice (apă, vitamine, săruri
minerale);
– asigură echilibrul între principiile nutritive fundamentale astfel: 50-55% hidraţi de carbon,
4
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
Surse de dificultate
– afectiuni psihice,
– tulburări de gândire,
– anxietate,
– stres,
5
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
– situaţii de criză,
– anorexia – lipsa poftei de mancare,
– polifagia – nevoia excesiva de a manca,
– disfagia – dificultate de a inghiti.
– foame
– insalubritate
– malnutriţie – stare de nutritie nesatisfacatoare,
– veniturile,
– tabieturile si interactiunile sociale,
– obiceiuri alimentare, traditii, religie.
Manifestări de dependenţă
Starea tegumentelor
Digestie
6
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
Deprinderi alimentare
– slăbiciune;
– tegumente şi mucoase uscate;
– urini concentrate;
Pierdere în greutate;
Apatie – stare de indiferenta, lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea
inconjuratoare.
– aşează pacientul în poziţia semişezând, şezând sau în decubit dorsal, cu capul in lateral;
– protejează lenjeria cu muşama şi aleză, în funcţie de poziţia pacientului,
– ajută pacientul în timpul vărsăturilor, sprijinindu-l , învaţandu-l să inspire profund; il
serveste cu un pahar cu apa sa-si clateasca gura;
– aplică tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, săruri minerale;
– încurajează pacientul;
– reduce sau opreşte aportul de lichide şi alimente.
7
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
– alimentează pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza ) 5%, 10%, 20%, 33%, 40%;
hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine şi
electrolizi, după indicaţia medicului;
– calculează numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice; adaugă 13% pentru
fiecare grad de temperatură peste 37°C; 20-30% pentru agitaţie, convulsii, distrucţii celulare;
– după încetarea vărsăturilor, rehidratează pacientul treptat, cu cantităţi mici de lichide reci,
oferite cu linguriţa;
– explorează gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului;
– conştientizează pacientul asupra importantei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii;
– face bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate,noteaza in foaia de observatie.
Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ. Toţi indivizii care consumă
elemente nutritive în exces, peste necesităţile energetice ale organismului, se îngraşă şi devin
obezi. Surplusul de greutate are repercusiuni asupra funcţionării organelor şi sistemelor
organismului.
Un individ poate ingera o cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate,
singurătate, tulburări psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice.
Manifestări de dependenţă
8
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
Indice ponderal:
3. Intoleranta digestiva
Manifestari de dependenta:
– greata- senzatie de a vomita, urmata sau nu de varsatura.
– varsatura,
– astenie (oboseala) fizica,
9
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
– paloarea tegumentelor,
– inapetenta,
– balonari,
– regurgitatii – reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica.
Surse de dificultate
Manifestari de dependenta
Surse de dificultate
– obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie;
– stres , anxietate, confuzie;
– lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are pacientul;
– dezgust alimentar;
– obisnuinte alimentare dficitare in familie;
– nu poate sa-si procure sau sa-si prepare alimentele;
– intoleranta alimentara;
– neacceptarea bolii.
10
SCOALA POSTLICEALA SANITARA’’HENRI COANDA’’ AMG I
URZICENI-IALOMITA NEVOI FUNDAMENTALE
Manifestari de dependenta
– refuzul de a manca
– refuzul de a bea
Surse de dificultate
– depresii majore;
– anxietate, stress,
– atitudine defavorabila,
– anturaj,
– insalubritate,
– slabiciune,
– pierderea stimei de sine,
– tulburari de gandire,
– singuratatea (divort , deces);
– pierderi sociale ( somaj , de avere etc.)
11