lorbeasch despre filme, dupa ce le nese de pind acum, elevul nu a fost de a nu gresi, de a nu avea o parere care rif sa nu o spunem de teama consecin{elor. fe locul unde ai dreptul si gippsesti fara sd fii amendat, pentru ca esti fa, pentru a te exprima, pgntru a experimenta, De asta mi se pare . Li pune pe elev in pozitia de a-si exprima parerea gide ao sustine ‘acelagi motiv pentru care e important sii vorbesti Ca sii te auzi, ca 88 fli A-fi ordonezi gindurile gi ca si-i ,invifi” pe ceilalfi in lumea ta. De fapt, asta filmele, ne vorbesc despre o lume care exista gi care nu exista, in aeeias) timp, ‘lume care continuA si traiascé gi dupa ultimul generic prin cuvintele pe care statorii, le rostim imediat dupa ce iesim din sald, Sau, nerecomandabil, chiar in ul proiectiei. Tatul e proaspit si, parca, totul trebuie (re)povestit cu cet de langa noi ‘Mihalcea: Pe mine, personal, ma intereseaz ca atunci cind, de pilda, un euplu ‘adolescenti iese de la un film, indiferent unde il vad sau in ce condifii, si poata sa vorbeascA pe marginea filmului mergiind ceva mai departe de simpla evaluare de tip __»fi-a plicut/nu mi-a placut” si si devina capabili si poata analiza 9i interpreta cinemaul, _ Inconformitate cu o gril personala ‘Lace contribuie educatia cinematografica in dezvoltarea elevilor? Lopazan: Cred cf le schimba perspectiva, poate doar gi pentru faptul cd ei nu o consi- ~~ derdi o materie, cA nu e ceva obligatoriu. Le dezvolta sim{ul vizual, auditiy, simful masuri. Florin Barbu: La educarea privirii, in primul rind. Pentru ca filmul este o forma de arta foarte ingelatoare, manipulatoare gi pentru ci ne da totul mura-n gura, de la primal la ultimul cadru, lisdindu-ne si credem ca acela e singurul adevair. $i, intr-un fel e, e singurul adevar pe care ni-l livreaza cei care au facut filmul. E adevarul lor. Doar ca, daca vrem sit Infelegem (dincolo de) imaginile pe care le vedem si dacd vrem si avem si propriul nostru adevar, trebuie sA trecem de imaginea pe care tocmai am vazut-o. Andreea Mihalcea: La un nivel foarte impregnat in cotidian, dezvoltarea unui vocabular gi ‘a.unor instrumente de lecturd a filmelor cred cA poate contribui mult inclusiv la imboga- tirea experientei lor de cunoagtere interpersonal, Ca privire de ansamblu, mi se pare de la sine inteles cA educafia vizuald e, din picate, inc& un soi de terra incognita la noi gi cA necesitatea credrii unei infrastructuri sistemice in acest sens ¢ ceva absolut urgent. (...] (Filme pentru liceent” $1 educasie cinematografica, https://www:ziarulmetropolis.ro) A. Serie, in enunfuri, rdispunsul la fiecare dintre urmatoarele ceri : Sh je cerinte cu privire 1. Indica sensul expresiei ne dd fotul murd-n gurd. 2. Mentioneaza tema dezbaterii prezentate in fragmentul citat. 5 6 puncte 6 puncte= coal justificdndu-fi raspunsyl ey. despre : 8 bun, : in dezvoltare, cinematografica Wren yo aven egucatia 8 bun, " pei: De fap’, asta fac toate filp, Indic icayile rai 4 ‘cuvinte, 7 oe in acelagi timp... 8 Dunc, sicare care s& argumentezi daca o aie raportandu-te att | 20 de pu; ‘vedere urmatoarele repere: A 0 vei avea in ‘ca pusi in discutie, enuntarea si d. fh de Pn formularea unel coneluzi po ee *s doud argumente adecva M4 pr or elor limb: “pl cenorir i argretar,respeciares norco - utilizarea corectd & side punctuate), ayezarea in pagina, lizibilitates (oorme de exprimare, de ortografie 6 pu , ipehoren. dactare, textul trebuic s acordirii punctajului pentru ret eee 150 de cuvinte gi si dezvolte subiectul propus. Poti aveain vedere! DA - educatia cinematografic’ este necesard pentru injelegerea filmelor: ~ filmul find o ath cu un limba) specific, al c&rei mesaj se construieste prin armoni:. ‘mai multor codut antstce gi tehnice, este necesar’ o minima initiere pentru receptare.: ~ daca stapdneste cateva elemente de culturd cinematografica - epoci, curente. teh viziul~Spectatorul va putea si rezoneze culumea flmulul, vaintelege gi va putea val producto atstcd ete erdaaea es Stamaogratcl mest necesari pentru ntlegereafimelor: personal crate filme se poate realize de sine, pin simpla viziona Matografica realizata ( avand se de acestea,astfel neat Un fel sau altul, empatizand cu pe ‘umes redati/construth pe pelicug ie rumanitate” din noj Suficienta pentNebuna! Eminescu, lubita duce, o, ma lasa are, vei Primi 4 puncte (utilizarea jimbi Wterare ~ . p ia — 1 punet), I trebuie $& alba minimum 50 de caving ‘ (80 de puns care SA prozinti tema gi viziunea despre lune»: Mihail Sadoveanu.' punctuatja ~ 1 punct). rispunaul trebule s4 alba minimum 50 de cuvinte », val primi 4 puncte (utilizarea limbii Iierwe > ‘textul trebule $4 alb’ minimum 50 de cuvinte » +