PROIECTARE DE ARHITECTURĂ / TEORIA PROIECTULUI

2021-2022
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU
Director Dep. BP 1/2/3
conf.dr.arh. Melania Dulămea
Graficul activităţilor didactice
conf.dr.arh. Andra Panait
Editor coordonator
conf.dr.arh. Andra Panait
Colectiv redacțional
conf.dr.arh. Andra Panait
CUPRINS / CONTENT ANUL 1
31 TIPURI SPAȚIALE & INTERPRETĂRI
37 E1// Specii de spații. Modele 01
conf.dr.arh. Melania Dulămea 42 E1// Species of Spaces. Role Models 01
conf.dr.arh. Andrei Șerbescu 61 E2// Specii de spații. Modele 02
șef.lucr.dr.arh. Cristina Constantin 66 E2 // Species of Spaces. Role Models 02
71 E3// Spațiu structură
șef.lucr.dr.arh. Vladimir Vinea 76 E3 // Structure Space
85 E4// Spațiu modular
90 E4 // Modular Space
97 E5// Spațiu emergent
Autori tematică generală a proiectelor An 1 Autori tematică generală a proiectelor An 2 104 E5 // Emerging Space
Autori tematică generală a proiectelor An 3
șef.lucr.dr.arh. Andrei Șerbescu proiectul nr. 1 ANUL 2
proiectul nr. 1 116 Exterioritate și parcurs.
șef.lucr.dr.arh. Cristina Constantin conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu 126 Path and Exteriority
șef.lucr.dr.arh. Cosmin Pavel conf. dr. arh. Cosmin Caciuc
135 Casa unei familii
șef.lucr.dr.arh. Ionuț Nedelcu proiectul nr. 2 144 The House of a Family
proiectul nr. 2 153 O grupare de case în centrul Bucureștiului
arh. Laura Cristea şef lucrări dr. arh. Vladimir Vinea 172 A cluster of houses in the center of Bucharest
conf. dr. arh. Ștefan Ghenciulescu
şef lucrări dr. arh. Alex Călin
Caiet documentar An 1 asist. dr. arh. Mihnea Simiraş ANUL 3
181 Locurile orașului I
conf.dr.arh. Robert Negru proiectele nr. 3 și 4 191 The City and Its Places
asist.dr.arh. Dana Tănase proiectele nr. 3 și 4
șef lucrări. dr. arh. Mihai Duțescu 203 Locurile orașului II
asist.dr.arh. Anca Cioarec conf. dr. arh. Ștefan Simion 203 Centrul de Arhitectură Bucureşti
şef lucrări dr. arh. Cristina Constantin
asist.dr.arh. Emil Burbea 220 A cluster of houses in the center of Bucharest
asist.dr.arh. Ioana Moraru
229 Locuire și densitate urbană
242 Collective Housing in Bucharest

2 3
4 5
6 7
8 9

A T E L I E R E
10 Atelier Conf. dr. arh.
Conf. dr. arh. Bogdan FEZI
15 Atelier Șef lucr. dr. arh.
Dragoș Neamțu
10
1
D E P R O I E C T A R E A N I
11 Atelier Şef lucrări dr. 12 Atelier Sef lucr. dr. arh. 13 Atelier Conf. dr. arh. 14 Atelier Conf. dr. arh. 11R Atelier Conservare şi
Andrei ȘERBESCU Robert NEGRU Maria ENACHE Restaurare Sibiu Şefi lucr.
arh. Alex CĂLIN
dr. arh. Cosmin PAVEL &
Ionuț NEDELCU
16 Atelier Șef lucr. dr. arh. 17 Atelier Conf. dr. arh. 18 Atelier Șef lucr.dr.arh. 19 Atelier Șef lucr. dr. arh. 11 E Atelier cu predare în 12 E Atelier cu predare în
Ana Maria GOILAV Daniel COMȘA Ștefan RADOCEA Ana Maria CRIȘAN limba engleză Şef lucrări dr. limba engleză Şef lucrări dr.
arh. Adrian MOLEAVIN arh. Daniela CALCIU
11
 2

3
A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I I

20 Atelier Conf. dr. arh. 21 Atelier Conf. dr. arh. 22 Atelier Conf. dr. arh. 23 Atelier Şef lucrări dr. arh. 24 Atelier Conf. dr. arh. 21R Atelier Conservare 30 Atelier Conf. dr. arh. 31 Atelier Șef lucr. dr. arh. 32 Atelier Conf. dr. arh. 33 Atelier Șef.lucr. dr. arh. 34 Atelier Conf. dr. arh. 31R Atelier Conservare
Françoise PAMFIL Mihaela PELTEACU Andra PANAIT Vladimir VINEA Ionuț ANTON şi Restaurare Sibiu Şefi Iulian GUDINĂ Emil Ivănescu Cosmin CACIUC Ștefan SIMION Florian STANCIU şi Restaurare Sibiu Şefi
lucrări dr. arh. Cristina lucrări dr. arh. Cristina
CONSTANTIN & Cosmin CONSTANTIN & Cosmin
PAVEL PAVEL

25 Atelier Conf. dr. arh. 26 Conf. dr. arh. Lorin 27 Atelier Invitat. dr. arh. 28 Atelier Șef.lucr. dr. arh. 29 Atelier Prof. dr. arh. 21 E Atelier cu predare în 22 E Atelier cu predare în 35 Atelier Conf. dr. arh. 36 Atelier Conf.dr. arh. 37 Atelier Conf.dr. arh. 38 Atelier Prof. dr. arh. 39 Atelier Șef lucrări. dr. arh. 21 E Atelier cu predare în
Ştefan GHENCIULESCU NICULAE Adrian ZERVA Mihai DUȚESCU Radu TEACĂ limba engleză Şef lucrări dr. limba engleză Şef lucrări dr. Liviu NEAGA Melania DULĂMEA Dorin Ștefan ADAM Dan MARIN Dragoș PERJU limba engleză Șef lucrări.
arh Horia DINULESCU arh Sergiu PETREA dr. arh. Vladimir NICULA

12 13
 > 1|2|3
Activitățile din cadrul
departamentului Bazele Proiectării
Experiența din cadrul Atelierului de Proiectare este completată de o serie
de activități, prelegeri, evenimente, cu caractere obligatoriu sau facultativ,
printre care: prelegerile de teoria proiectului, schițele de schiță, excursiile de
studii, expozițiile și juriile de final de proiect, etc. Fiecare dintre acestea își
propune să antreneze anumite competențe specifice și să susțină procesul
de învățare și, în cele din urmă, să furnizeze cât mai multe ocazii de a fi în
preajma arhitecturii.
14
Teoria proiectului, pentru primii trei ani de studii, reprezintă o succesiune de
prelegeri cu caracter teoretic, dar cu referințe și exemplificări consistente din
sfera arhitecturii construite sau doar proiectate, însă relevante ca model de
gândire arhitecturală. Succesiunea, conținutul și temporizarea prelegerilor
este stabilită, de către cei trei titulari de atelier, pentru a însoți și susține
parcursul fiecărei teme studiate.
Lansarea de temă este un eveniment comun pentru întregul an, însoțit de
o prelegere pregătită de către echipa de întocmire a temei, și ocazional de
conferințe susținute de invitați din interiorul sau din afara profesiei (filosofi,
antropologi, etc.). Scopul este acela de a prezenta obiectivele și datele de
pornire ale fiecărei teme, lăsând deschisă intrepretarea, aproprierea și
asumarea personală a experienței viitoare a proiectului.
Juriul de final de proiect celebrează momentul privilegiat al finalizării unui
proiect și reunește la superlativ cele trei componente ale fiecărui exercițiu
de școală: proiectul de arhitectură ca produs (planșe, machete, etc.), discurs
(prezentare publică) și proces (reluarea drumului parcurs și reflecție critică).
Prezentarea tuturor proiectelor din atelier în fața unui juriu format din
profesori îndrumători și invitați este un exercițiu complex care antrenează
capacitatea de a argumenta, precum și ”talentul” de a primi feedback. Juriile
de proiect pentru diferiții ani de studii (de la anul I la anul V) sunt programate
pe cât posibil decalat pentru a permite studenților să asiste la susțineri și
discuții cât mai diverse.
Ulterior juriului, fiecare temă se încheie cu o Expoziție de tip ”ateliere
deschise” cu prilejul căreia studenții și îndrumătorii sunt invitați să plonjeze
în lumea fiecărui atelier, să ia contact cu direcția de îndrumare trasată de
fiecare echipă în parte, cu nuanțe și accente care transfigurează fiecare
temă, mai mult sau mai puțin comună, subliniind diversitatea abordărilor
posibile și unicitatea fiecărui atelier.
Proiectul de verificare și Schița de schiță sunt exerciții de proiectare
condensate, reduse la o singură zi și desfășurate fără îndrumare. Fiecare
dintre aceste exerciții își propune să antreneze o anume abilitate și să
furnizeze un tip diferit de experiență de învățare, să permită exprimentarea
în diferite tehnici de reprezentare, să testeze capacitatea de sinteză și forța
de convingere a exprimării grafice.
Activitățile practice de la anii 1 și 2, desfășurate în săptămâna care precede
Paștele Ortodox, propun teme particulare de studiu, asociate direct
sau indirect temei de atelier în curs, care țin în general de documentare,
antrenarea capacității de observație, sinteză, analiză, etc.
Excursiile de studii, opționale, au loc în primăvară, pe parcursul săptămânii
de practică, și propun o experiență fundamentală pentru arhitecți (și cu
atât mai mult pentru viitorii arhitecți) întâlnirea nemijlocită cu exemple
remarcabile din istoria mai veche sau mai nouă a arhitecturii, parcurgerea
spațiului arhitectural, măsurarea cu propriul corp, experiența haptică a
arhitecturii. Traseul fiecărei excursii este atent proiectat, studenții fiind
însoțiți de cadre didactice, și având la dispoziție un ghid explicativ care
introduce principalele repere și vizite programate pe parcurs.
Succes!
15
 PROIECTELE DE VERIFICARE ȘI SCHIȚA DE SCHIȚĂ
Atât Proiectul de verificare cât și Schiţa de schiţă sunt forme de evaluare pe parcurs Desfăşurarea: La anul I Proiecte de verificare programate în sesiunile de evaluare
a cunoştinţelor dobândite în cadrul Atelierului de proiectare. de la finalul semestrelor și se pot susţine în două sesiuni de evaluare consecutive;

Obiective: nota minimă de promovare este 5.00.

• verificarea cunoştinţele acumulate pe parcursul semestrului; La anii 2-3, pentru proiectele de o zi (schiţă de schiţă), promovarea este condiţionată
• stimularea studiul individual; de obţinerea notei minime 5.00 la cel puţin una din cele trei schiţe programate
• dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a viitorilor arhitecţi. pe parcursul unui semestru. Temele proiectelor de verificare și ale schițelor vor fi
corelate cu tematica în curs.

AN I - Semestrul 1 (1) AN II - Semestrul 1 (3) AN III - Semestrul 1 (5)

P1: Intocmitor Atelier 12 șef.lucr.dr.arh. A. Șerbescu S1: Intocmitor Atelier 26 conf. dr. arh. L. Niculae S1: Intocmitor Atelier 32 conf.dr.arh. C. Caciuc

S2: Intocmitor Atelier 22 conf.dr.arh. A. Panait S2: Intocmitor Atelier 38 prof.dr.arh. D. Marin
AN I - Semestrul 2(2)
S3: Intocmitor Atelier 23 șef lucr. dr. arh. V. Vinea S3: Intocmitor Atelier 31 șef lucr dr. arh. E. Ivănescu
P2: Intocmitor Atelier 11 șef lucr dr. arh. A .Călin

Restanțe AN II - Semestrul 2(4) AN III - Semestrul 2(6)

P1: Intocmitor Atelier 19 șef lucr dr. arh. A.M. Crișan S2: Intocmitor Atelier 24 șef lucr.dr.arh. M. Duțescu S1: Intocmitor Atelier 31E conf. dr. arh. V. Nicula

P2: Intocmitor Atelier 18 șef lucr dr. arh. Ș. Radocea S1: Intocmitor Atelier 28 conf.dr.arh. I. Anton S2: Intocmitor Atelier 36 conf.dr.arh. M. Dulămea

P1+2: Intocmitor Atelier 15 conf.dr. arh. A. Fezi S3: Intocmitor Atelier 21E șef lucr. dr. arh. H. Dinulescu S3: Intocmitor Atelier 39 conf.dr.arh. D. Perju

Earth, water and air, Paul Klee, 1923

16 17
 > 1|2|3 PROGRAMA ANILOR 1-2-3
Design is not making beauty, beauty emerges from selection,
affinities, integration, love.
A great building must begin with the unmeasurable, must go
through measurable means when it is being designed and in the
end must be unmeasurable. (Louis Kahn)

T
emele de studiu ale anilor 1, 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării viitorului arhitect
cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat : ceva care se află deja acolo (loc, ceea ce este
deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale
etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisa este aceea că şcoala de
arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi
consecinţele arhitecturii: arhitectura lucrează cu ceva dat, iar ceea ce contează în primul rând este buna
raportare la acest dat.
Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa, a vedea, a interpreta şi a traduce în
proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în oricare dintre situaţiile concrete
întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhitect trebuie să înceapă să simtă că i se
vorbeşte pe limba lui, că înţelege povestea pe care acestea o au de spus. Implicarea personală devine
atunci o condiţie esenţială. Fiecare student aduce cu sine o experienţă de viaţă, sensibilităţi, preocupări
şi abilităţi diferite. Temele de studiu oferă prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea
acestei experienţe a fiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea
unor experienţe noi, specifice meseriei de arhitect, cu ajutorul şi prin intermediul îndrumării din atelier.
În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier, alegerea conştientă, problematizată şi argumentată
– a materialului, a locului, a folosinţei – este un instrument important de construire a unui demers adecvat
fiecăreia dintre problemele diferite care îi sunt puse în faţă arhitectului. Tema dă doar un indiciu, furnizează
un pretext, fiecare student îşi construieşte, într-o măsură mai mare sau mai mică, propria temă, asistat
de îndrumători. Experienţa, specificul, priorităţile, metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin să

18 19
furnizeze reperele, bornele, ceea ce poate fi un RECUPERAREA MATERIALITĂŢII
teren ferm al învăţării arhitecturii. În acest sens,
se pot distinge câteva direcţii şi problematici Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte, cum
principale care se regăsesc permanent, deşi îi este unui anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea de fapt
în proporţii diferite, în alcătuirea temelor de materialul, felul în care materia ajunge să-şi impună propria sa formă formei:
studiu din desfăşurarea anilor 1, 2 şi 3. sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, dar mai ales ale primului
exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot parcurge în mod firesc ANUL I ANUL II ANUL III
nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul în care intervenţia
arhitecturală apare ca necesară şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui. TIPURI SPAȚIALE & INTERPRETĂRI PRIVIND ORAȘUL ÎMPREUNĂ ÎN ORAȘ
INȚELEGEREA SPAȚIULUI
RECONSIDERAREA PROGRAMULUI
Temele au ca obiective însușirea lecturii Semestrul 1// TIPURI SPAȚIALE
multicriteriale și dezvoltarea gândirii A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra Semestrul 3 Semestrul 5
tridimensionale în relație cu reprezentarea, felului în care viaţa ar fi posibilă acolo: acea viaţă care să fie specifică unui » E1-E2// SPECII DE SPAȚII. MODELE. Precedent,
determinarea spațiului prin formă, anume loc, anumitor oameni, implicând anumite activităţi, anticipând vocabular, instrumente, tipologie, lectură, » Tema 1 EXTERIORITATE și PARCURS. » Tema 1 LOCURILE ORAȘULUI I. PRECEDENȚA
dimensiuni, ierarhii, tipologii spațiale, loc și întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens, este propusă reconsiderarea reprezentare DISCURS ASUPRA SITULUI
» Tema 2 LOCURILE ORAȘULUI II.
funcțiune. şi reconstruirea programului de arhitectură, în sensul adecvării acestuia la
» E3// SPAȚIU STRUCTURĂ. Spațiu, construcție, » Tema 2 CASA UNEI FAMILII CENTRUL DE ARHITECTURĂ
fiecare situaţie sau loc particular. Programul se scrie din mers, pe măsură BUCUREŞTI
RELAŢIA CU VECINĂTATEA material, structură
ce toate acestea se lasă des-coperite. Temele oscilează între dimensiunea
Temele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie acestea privată şi cea publică a arhitecturii. Studiul este centrat pe problema locuirii,
urbane centrale sau periferice, sau fragmente ale cadrului natural), mizând abordând pe rând şi gradual locuirea individuală ca spaţiu exclusiv sau Semestrul 2// INTERPRETĂRI
pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi negociat al intimităţii domestice (a doua temă din anul 2), subiectul locuirii Semestrul 4 Semestrul 6
interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. în legătură cu spațiul public neconstruit și construit (a treia temă din anul 2) » E4// SPAȚIU MODULAR. Modul, acoperire,
lumină, funcțiune » Tema 3 O GRUPARE DE CASE ȘI O CURTE » Tema 3 LOCUIRE ȘI DENSITATE URBANĂ
Pentru o parte dintre proiecte (temele din primul semestru, atât pentru anul şi, în cele din urmă, tema unei locuiri colective, dense, cu puternic caracter / LOCUIREA ÎN COMUNITATE
2, cât şi pentru anul 3) sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât urban, animată de funcţiuni complementare (ultima temă din anul 3).
alegerea unui amplasament să presupună parcurgerea şi înţelegerea activă Dimensiunea publică caracterizează primul semestru al anului 3, oferind » E5// SPAȚIU EMERGENT. Context, emergență,
a vecinătăţii, compararea mai multor opţiuni, interogarea conexiunilor prilejul construirii şi particularizării programului arhitectural, adecvat unui caracter, locuire
dintre sit şi program. În aceste cazuri, prima temă funcţionează (şi) ca etapă loc, unui anumit mediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate,
de cunoaştere ce pregăteşte tema secundă. pe care arhitectura le poate dezvălui, îngriji sau re-inventa.

20 21

Obiective didactice
Facultatea de Arhitectură din cadrul UAUIM propune formarea viitorilor
arhitecți în sistemul studiilor de lungă durată (șase ani, licenţă și master
integrat).
La finalul primilor trei ani de studii studentul trebuie să știe să elaboreze un
proiect complet de arhitectură (integrând treptat în plus faţă de elementele
specifice proiectării de arhitectură propriu zise noțiuni și elemente ce țin
de proiectare urbană, concepție structurală, detaliere tehnică, tehnologie,
sustenabilitate, etc.).
Obiectivele primului ciclu din formarea arhitecturală de şase ani se referă
cu precădere la asigurarea unei baze de cunoștințe fundamentale care să
permită deprinderea gândirii arhitecturale (traducerea în formă arhitecturală
a unei idei argumentate ca răspuns la provocarea unor date inițiale) prin
intermediul unor instrumente de lucru şi intervenţie de proiectare dobândite
progresiv. Principalele paliere ale însuşirii cunoştiinţelor şi operării cu
principii şi reguli sunt asimilate treptat presupunând o complexitate din ce
în ce mai mare și se referă la: analiză și lectură, compoziție și formalizare,
gândire critică, sinteza prin proiect a unui ansamblu de constrângeri și date
materiale culminând cu un program arhitectural - respectiv funcţiune.
Atelierul de proiectare reprezintă punctul central al educației în școala de
arhitectură. De-a lungul primilor trei ani ai formării ca arhitect, Facultatea de
Arhitectură din cadrul UAUIM propune un parcurs gradat al experiențelor
de proiectare, crescând progresiv complexitatea situațiilor și implicit a
proiectelor arhitecturale.
22
Anul I / TIPURI SPAȚIALE / SEMESTRUL 1
Primul an de studii are ca scop familiarizarea progresivă a studenților cu elementele
operante ale arhitecturii: spațiu, material, lumină, structură, etc. introducând treptat
teme fundamentale cum sunt tipul spațial și ordinea structurală. Primul semestru
”TIPURI SPAȚIALE” își propune explorarea graduală a dialogului dintre model, tipologie,
material, structură, formă, etc. Concomitent sunt introduse și exersate diferite moduri
de reprezentare specifice arhitecturii (epura, axonometria, perspectiva, macheta,
crochiul, fotografia, colajul, etc.). Fiecare exercițiu implică atât etape de lucru în echipă
(2-3 studenți) cât și etape de lucru individual.
Exercițiul 1+ 2 / SPECII DE SPAȚII. MODELE. Primul
semestru al anului I propune aplecarea asupra unei serii
extinse de astfel de modele sau clădiri de referință, care
au fost alese si grupate urmărind șase tipologii spațiale
distincte: 1. Spațiu liniar, 2. Spațiu central, 3. Spațiu
cameral, 4. Spațiu hipostil, 5. Curte interioară și 6. Portic
(definite mai detaliat în textul asociat seriei de exemple).
Pentru fiecare din cele șase tipologii, tema propune zece
exemple, care vor servi ca suport de lectură și analiză,
constituind în ansamblul lor obiectul de studiu (în mod
direct sau indirect) în primele trei exerciții ale anului
întâi.
În continuarea exercițiului, tot în echipe de două
sau maxim trei persoane veți alege argumentat una
dintre clădirile deja studiate de voi și o veți investiga
mai îndeaproape, examinând-o ca pe un mentor. Veți
descoperi potențialul reprezentării prin desen la scară și
piese convenționale ca planuri, secțiuni, elevații, vederi
axonometrice, detalii.
Exercițiul 3(I) / SPAȚIU STRUCTURĂ. Spațiu, construcție,
material, structură. Pe baza unei alegeri inițiale ce vizează
atât tipul spațial cât și decizia explorării felului de a fi
specific unui anumit material (piatră, cărămidă, beton,
lemn) sunt exersate moduri de configurare spațială
(acoperire, închidere, etc.) a unui perimetru dat. Accentul
este pus pe înțelegerea legăturii dintre structură, material,
spațiu, lumină, ordine, ierarhie spațială.
ANUL I INTERPRETĂRI / SEMESTRUL 2
Competențele deja acumulate sunt folosite și consolidate pe parcursul celui de-al doilea
semestru ”INTERPRETĂRI” care propune o dublă plasare: continuarea și complexificarea
lucrului cu tipuri spațiale clare, punând de această dată problema acoperirii/
închiderii unui spațiu mai mare prin configurarea, multiplicarea și asamblarea unui
modul spațial, și abordarea temei emergenței, a contextualizării spațiului/ obiectului
arhitectural în paralel cu cea a locuirii. Pe parcursul acestui semestru studenții sunt
inițiați în gestionarea din ce în ce mai complexă a unui proiect arhitectural, exersând
legătura dintre date de temă, intenții, principu ordonator, funcțiune, spațiu, material,
formă, etc. În paralel cu explorarea mijloacelor de reprezentare sunt exersate
competențe ce țin de comunicarea orală și în scris, discurs, argumentare.
Exercițiul 4(I) / SPAȚIU MODULAR. Modul, acoperire,
lumină, funcțiune. Exercițiul pornește de la intuirea unui
mod de acoperire și a unei structuri, pornind de la o
fotografie aeriană a unei clădiri, a cărei identitate exactă nu
importă. În etapa următoare este definit un modul spațial
care devine mai apoi operant în configurarea unui spațiu cu
o suprafață dată, căruia îi este atribuită o funcțiune.
Exercițiul 5(I) / SPAȚIU EMERGENT. Casă pentru o
persoană. Context, emergență, locuire. Exercițiul
revine la problema modelului, a clădirii de referință,
care trebuie analizată și înțeleasă. Accentul este pus
pe determinarea spațiului prin funcțiune, înțelegerea
relațiilor stablite între folosire, configurație spațială,
atmosferă, loc. Problema locuirii, care urmează să fie
aprofundată pe parcursul următorilor ani de studiu,
este deschisă în acest ultim proiect al anului I.
23
Anul II ”Privind orașul & Anul III ”Împreună în oraș”
> 2|3
Pe parcursul anilor 2 și 3 de studiu, activitatea didactică din
ANUL II ”PRIVIND ORAȘUL” SEMESTRUL 3

”Privind orașul/ De la periferie spre centru” privilegiază locul ca punct principal

de pornire în proiect. Temele semestrului 3 propun în primul rând un exercițiu de
lectură și analiză a contextului, în vederea identificării unui set de reguli ce pot
informa proiectul. Studenții abordează proiectul de arhitectură prin intermediul
unor mijloace variate de reprezentare (în două și trei dimensiuni, machete de
studiu, etc.) câștigând experiență în aspectele conceptuale, formale, spațiale,
materiale ale arhitecturii, precum și în comunicarea adecvată oral și în scris.
ANUL II ”PRIVIND ORAȘUL” SEMESTRUL 4

Tema 3(II) / O grupare de case și o curte. Locuirea în comunitate.

Tema deplasează accentul pe ten-

siunea creată între realitatea dată
a unui sit din orașul istoric (config-
urat spontan, prin suprapuneri de
straturi, etc.) și tema
unui mic ansamblu de
gresivă a ”punerii în formă a spațiu-
lui arhitectural”, așadar aspecte ale
arhitecturii ce țin de: compoziție și
organizare a spațiului,
structură, materialitate,
Tema 1(II) / Exterioritate și parcurs. În legătură directă folosire și distribuție
atelierul de proiectare urmărește în primul rând exersarea locuințe (având pro-
gândirii critice, a modalităților de reprezentare și comunicare cu situl și semantica locului, studiul va fi centrat pe a spațiului, valorificar-
priile reguli). Pornind
specifice arhitecturii precum și integrarea cunoștințelor noțiunile de exterioritate și parcurs (și altele corelate: de la o temă domi- ea precedentului, etc.
tehnice, de urbansim și teorie de arhitectură. Dezvoltarea traseu, mobilitate, întindere, experiență, narativitate Derulat în echipe de
nantă legată de locuire
proiectului include de fiecare dată constrângeri legate de etc.), considerate bornele fixe ale temei cadru. Tema
și de la o lectură atentă doi studenți pe durata
sit și program arhitectural, al căror grad de complexitate orientează studiul către problematica sitului și are ca
sporește gradual de-a lungul diferitelor semestre. Sunt și critică a vecinătății, întregului semestrul,
obiect: lectura activă a unui sit real, printr-o propunere
propuse situații diverse de lucru, atât în ceea ce privește acest exercițiu trebuie proiectul trebuie să atingă un anu-
arhitecturală, înțelegând calitatea sa de loc, extinzând
situl (fragmente de oraș ce permit exersarea unor mijloace să permită o experimentare pro- mit grad de detaliere tehnică.
reflecțiile dincolo de limitele parcelei de intervenție.
de investigare și analiză diferite, cu reguli mai mult sau
mai puțin clare, etc.) cât și programul arhitectural (fiind
luate alternativ în dezbatere dimensiunea privată şi cea
publică a arhitecturii, cu focalizare pe problema locuirii). Tema 2(II) / Casa unei familii. Tema este aceea a unei
Astfel pot fi experimentate intervenții de arhitectură cu o locuințe unifamiliale într-un sit guvernat de reguli clare,
plajă largă de raportare la context, pornind de la integrare, univoce, ce fac evidentă unitatea dintre arhitectură și
completare până la transformare, reordonare cu impact oraș. Înțelegerea locului începe cu lectura tipologică
asupra unei zone mai mari în proximitate. a orașului. Proiectul evoluează în cadrul unor limite
conceptuale bine delimitate, explorând articulările
arhitecturale ale domesticității, într-un scenariu clar,
lipsit de extravaganțe de program. În corelație cu situl,
accentul cade pe elaborarea spațială a interiorului.

24 25
 ANUL III ”ÎMPREUNĂ ÎN ORAȘ ” SEMESTRUL 5 ANUL III ”ÎMPREUNĂ ÎN ORAȘ” SEMESTRUL 6
Ultimul an al primului ciclu al formării ca arhitect presupune lucrul în cadrul Tema 3(III) / Locuire și densitate urbană. Terenul propus spre studiu este
unor proiecte din ce în ce mai complexe, în ceea ce privește datele inițiale și situat în cartierul Rahova, în spatele blocurilor de pe Şoseaua Sălaj. Acesta
constrângerile legate de sit și temă, accentuând latura socială, culturală, civică a are acces pe întreaga latură sudică, dinspre aleea Sălaj, dar şi dinspre strada
arhitecturii și integrând aspecte din teoria de arhitectură, tehnologia construirii, Dunăvăt, unde actualmente există un punct de recilcare. În spatele blocului
etc. dezvoltând abilități de proiectare integrată. Atelierul se apleacă asupra felului de la bulevard este o amenajată o parcare pentru automobilele locatarilor.
în care concepte și idei arhitecturale traduse în ansambluri sau medii construite Funcțiunea majoră cerută prin temă (locuințe colective) lasă deschisă
pot transforma sfera publică, orașul. Prin natura și dimensiunea intervențiilor, integrarea altor funcțiuni (publice sau conexe locuirii) sporind complexitatea
se pornește de cele mai multe ori de la sesizarea unei tensiuni inițiale între sit funcțională și de compunere spațială. Primul ciclu de studii se încheie cu un
și program. Scopul este acela de a pregăti studenții pentru proiecte având o proiect de sinteză prin care studentul trebuie să demonstreze capacitatea
complexitate sporită specifice ciclului doi de studii. de integrare a unor parametri multipli: tehnici, sociali, de mediu și urbani.
Beneficiind de îndrumare într-o echipă pluridisciplinară studentul arhitect
Tema 1(III) / Locurile orașului I. Precedența. Exercițiul reia filonul didactic
exersează competențe ce țin de coordonarea mai multor specialități ca șef
început în anul 1 de studiu, urmărind descifrarea
de proiect.
sistematică a modalităților de generare a formei
arhitecturale. Explorarea se conectează puternic
acum cu înțelegerea societății, utilizând programul
arhitectural (în înțelesul său extins) drept un concept-
cheie ce aduce împreună dimensiunile formală și
socială ale arhitecturii. Orașul, situarea înăuntru,
timpul, clădirile importante și capacitatea lor iradiantă
de a susține viața urbană, devin obiect de studiu
amănunțit. Tema cadru oferă fiecărui atelier libertatea
de a-și stabili un obiect și o anume direcție de studiu.

Tema 2(III) / Locurile orașului II. ”Centrul de arhitectură”.

Terenul ales se află lângă biserica Sf. Gheorghe Vechi, în
partea mai vitregită a centrului istoric. Proiectul va avea
o acoperire mai substanţială; nu vi se cere doar inserarea
unui centru, ci și o mică operație de renovare și chirurgie
urbană; o punere în ordine şi o reînsufleţire a unui mic
spaţiu din ţesutul amplu şi complicat al centrului oraşului Bucureşti. Scenariul
presupune o punere în comun și a terenului bisericii și al celorlaltor parcele,
creându-se un spațiu liber și public accesibil din două direcții.

26 27
 AN 2
PRIVIND ORAȘUL

110 111
 1
EXTERIORITATE și PARCURS | DISCURS ASUPRA SITULUI

Este bine să spunem de la bun început că, în general, prin sit înțelegem un loc
cunoscut - o citadelă, un teritoriu.

Arhitecții, atunci când discută despre sit, subînțeleg terenul intervenției și

împrejurimile sale; mai exact, configurația fizică și concretă a locului în care se
ridică o construcție - amplasamentul, situația, condițiile în care aceasta există.

Pentru a înțelege natura unui sit, consistența sa reală, este nevoie să-l
parcurgem - deplasându-ne, înaintând, făcând cale-ntoarsă - observându-l
SEMESTRUL I (3) din toate părțile, pentru a-l putea „simți” și a-l face prezent în mintea noastră.

Experiența acestei parcurgeri ne va revela realitatea sitului, caracteristicile

PROIECTUL 1
sale formale, spațiale dar și altceva - un fel de altă versiune a sa - mai greu
de cuantificat: prezența trecutului, mărturii ale locuirii celor de dinaintea
Credite ECTS: 4 noastră - urme, semne, trasee, valori - altfel spus, realitatea locului, văzut ca o
categorie superioară care îl cuprinde, îl înglobează.
Durata: 6 săptămâni
Astfel, considerat prin prisma situării, a poziționării pe harta geografică, situl
este o bucată de teritoriu observabilă și măsurabilă; în timp ce, din perspectiva
Evaluare : Atelier
amintirilor, a acumulărilor în timp, ne va plasa direct în densitatea istoriei sale,

112 113
 scăpând măsurătorilor terestre. De aici și nevoia noastră de a distinge între
situl-spațiu și situl-loc.
Situl-spațiu, înțeles ca spațiu fizic, măsurabil, poziționat, situat - identificabil
prin coordonate geografice - se conjugă la modul prezent și este conectat cu
ceea ce este acum actual.
Situl-loc trimite în schimb la istorie, la memorie; el este cuprins, învăluit; nu
doar de împrejurimile sale ci și de acțiunile, comportamentele oamenilor
transmise prin timp; este imaginea expresivă a temporalității - sub forma
amintirilor, istoriei, diferitelor și nenumăratelor acumulări.
Oricum ne vom orienta să discutăm despre sit - poetic, filosofic sau pragmatic
primul exercițiu din anul 2 vizează în mod fundamental, deprinderea de la
bun început, de a privi proiectul de arhitectură ca o acțiune care se răsfrânge
asupra teritoriului, îl transformă, la nivelul realităților fizice, al relațiilor pe
care oamenii le întrețin cu toate acestea.
Proiectul nostru va înlocui, printr-o configurație nouă, o stare inițială - proces
care nicidecum, nu poate fi arbitrar.
DATELE PRINCIPALE ALE TEMEI CADRU
În legătură directă cu situl și semantica locului, studiul va fi centrat pe noțiunile
de exterioritate și parcurs (și altele corelate: traseu, mobilitate, întindere,
experiență, narativitate etc.), considerate bornele fixe ale temei cadru. De
aici, Atelierele au posibilitatea de a extinde viziunea și de a construi o temă
specifică.
114
Obiectul studiului
Continuând investigarea complexității spațialității arhitecturale -
așa cum a fost începută în anul 1 - tema de față orientează studiul
către problematica sitului și are ca obiect: lectura activă a unui sit
real, printr-o propunere arhitecturală, înțelegând calitatea sa de loc,
extinzând reflecțiile dincolo de limitele parcelei de intervenție.
Relevanța termenilor la nivelul temei cadru
A. Exterioritatea poate fi gândită în legătură cu:
- introducerea elementelor considerate exterioare aspectelor
formale ale arhitecturii: istoria locului, topologia sitului,
comportamentele, acțiunile oamenilor;
- situarea la limita orașului sau în afara lui, cu tot ce decurge
de aici: prezența masivă a golului, terenului agricol și
activităților specifice, liniei orizontului;
- spațiul exterior ca loc - considerat ca un ansamblu de repere
ce ne pot orienta (bolta cerească, cursuri de apă, construcții,
forme de relief, artefacte etc.);
- formarea exteriorității (a lumii de afară ) - ca fiind (poate)
una dintre calitățile elementare ale arhitecturii.
B. Parcursul vizează atât construcțiile cât și spațiul dintre acestea și,
la nivelul studiului, poate fi relevant pentru:
115
- abordarea problemelor ce țin de compoziția spațiului luând în
considerare mișcarea
- modul de lectură și de înțelegere a spațiului prin introducerea unor
puncte de vedere multiple prin care putem aprecia situl/locul - de
ex.: spațiul real (spațiul trăit cu adevărat) vs spațiul reprezentat
grafic
- introducerea unui sens temporal la nivelul proiectului - parcursul
narativ - prin care un același loc poate să joace roluri diferite în
funcție de secvențele narative în care este inserat.
Având în vedere notorietate celor doi termeni în cadrul disciplinei și relativa
lor polisemie, Atelierele au libertatea de a orienta discursul către acele
semnificații pe care le consideă adecvate temei specifice.
Abordări posibile
Densitate – ex.: densificarea slabă a unui teren construit printr-o intervenție
care aduce o valoare nouă sitului, intervenind la nivelul semnificațiilor,
topologiei, materialității, al tipologiei etc.
Limită – ex.: construirea unei închideri care re-definește o situație existentă,
stabilește o altă relație cu spațiul neconstruit, cu peisajul natural sau antropic
Traseu - ex.: generarea unor trasee noi printr-un sit dat prin adiția sau
articularea uneia sau a mai multor construcții
Topografie - ex.: articularea unei topografii cu un spațiu arhitectural
rezultând un loc nou
116
Alegerea sitului
Situl de studiu va avea elemente structurante relativ ușor de sesizat. Din
acest motiv se recomandă plasarea studiului în localități rurale sau zone
periurbane. Nu se consideră a fi în spiritul temei situl care se află în
așteptarea urbanizării.
Orientări de programe
Atelierele vor detalia și vor prezenta tema program, însoțită și de bibliografia
specifică, la începutul studiului. Se pot avea în vedere (considerând un
nivel redus de complexitate) următoarele programe: PUBLIC, EDUCAȚIE,
CULTURĂ, LOCUIRE, CULT, INDUSTRIAL (agricol).
Dimensiuni
Dimensiunea terenului de intervenție dar și a perimetrului de reflecție vor fi
stabilite prin tema de atelier. Pentru intervenția arhitecturală propriu-zisă,
se recomandă ca suprafața construită desfășurată să se înscrie în intervalul
50÷100 mp. Regimul de înălțime și eventualele abateri de la suprafața
recomandată vor fi argumentate prin specificul temei de atelier.
OBIECTIVE
1. Recunoașterea și identificarea elementelor structurante ale unui sit
2. Capacitatea de a interpreta sensul unui program și de a-l conecta
priorităților locului
3. Capacitatea de a integra mișcarea ca vector al concepției și percepției
spațiului
REDACTARE
Proiectul se va realiza într-o tehnică de reprezentare stabilită prin tema
de atelier. Planșele vor avea formatul 50cmx70cm și se vor utiliza tipuri
de reprezentări diferite. Scări orientative: sc. 1:1000, sc.: 1:500, sc.1:100,
sc.:1:50/sc.:1:20.
CONȚINUTUL PREDĂRII
a. Studiul referințelor
- studiul se va organiza conform cerințelor Atelierului
b. Modul de lectură a sitului
- observarea și analizarea, decupajul diferitelor paliere semantice
pentru a înțelege procesele care au influențat realitatea studiată (istorice,
sociale, arhitecturale, naturale - se vor identifica caracteristicile morfologice
structurante, materialele de construcție - caracteristici formale, de textură și
culoare, altele)
117
 c. Interpretarea programului
- explicitarea demersului prin care arhitectura propusă întâlnește/
redescoperă/redă vitalitatea sitului – înțelegând că programul începe de la
dimensiunile și cerințele funcționale, dar evoluează treptat și se maturizează
prin ruminații asupra locului, înțelegere, anticipare și empatie.
d. Studiu pe machetă
- organizat conform cerințelor Atelierului
e. Reprezentări ale intervenției de arhitectură
- planuri, secțiuni, vederi, perspectivă, axonometrie etc. - conform
cerințelor Atelierului.
Resurse bibliografice (în format .pdf și anexate temei cadru):
• Rudolf Arnheim, „În Plus...(Compoziția temporală)” în Forța centrului
vizual. Un studiu al compoziției în artele vizuale [The Power
of the Center. A study of Composition in the Visual Arts], trad.
Luminița Ciocan (Iași:Polirom, 2012 [University of California Press,
2009[1988]]), pp.192-201.
• Pierre Boudon, ”L’entrelacs architectural (ou le jeu des passages)”,
Le sens du parcours, Protée, vol. 3, nr. 2/ 2005, pp. 9-18.
• Anne Cauquelin, ”Parler du lieu”, Communications 2/2010, pp. 77-
84.
118
• Nigel Coates, ‘The long perspective’ în Narrative Architecture (Wiley,
2012), pp. 13-32.
• Aldo van Eyck, ‘Place and occasion’ (1962 Aldo van Eyck Team 10
Primer) în Theories and Manifestoes on Contemporary Architecture,
ed. by Charles Jencks and Karl Kropf (Academy Press, 2006), pp. 27-
8.
• Kengo Kuma, „Nașterea unei conexiuni” în Anti-Obiect: disoluția
și dezintegrarea arhitecturii [Anti-Object: The Dissolution and
Disintegration of Architecture], trad. Mihaela Pelteacu, Daniela
Maria Puia (București: Pro Cultura, 2018 [London: AA Publications,
2008]), pp. 11-37.
• Pierre von Meiss, „Locuri” in De la Formă la Loc+Tectonica: o
introducere în studiul arhitecturii [De la forme au lieu + de la
tectonique], trad. Ana-Maria Hariton (București: Capitel Avangarde,
2015 [EPFL Press, 2012]), pp. 197-235.
• Valerio Olgiati, Markus Breitschmid, ‘Experience of Space’ în Non-
Referential Architecture (Park Books, 2019), pp. 58-71.
• Peter Zumthor, Mari Lending, A feeling of History, Verlag Scheideger
and Spiers, 2018, pp. 15-30.
119

PATH AND EXTERIORITY | DISCOURSE ON THE SITE
Number of credits: 4 | Duration: 6 weeks| Project assessment: in the studio
From the very beginning, it’s important to mention that generally, the notion of the site relates to a well-known
place - a city, a territory. But architects, when they discuss the site, understand the land of intervention and its
surroundings, more precisely, the actual physical configuration of the place where construction is being built
(or will be built) - the placement, the situation, the context.
To understand the nature of a site, its real texture, we have to go across - to move forward and then make our
way back - observing it thoroughly and “feeling” and making the site present in our minds along the entire
creative process.
The experience of this journey will be relevant for the actuality of the site, the formal and spatial characteristics,
while adding a quality version of it, which is difficult to quantify: the presence of the past, evidence of living
before us - traces, signs, routes, values - or in other words, the reality of the place, a superior category that
encompasses it.
Seen through the lens of its placement or, its location on the geographical map, the site is a piece of territory
observable and measurable, while perceived under the form of memory we can delve into its historical
density and cancel any terrestrial measurements. That is why we need to make the distinction between site-
space and site-place.
The site-space is understood as physical space, measurable, positioned, located – a point that can be
identified at any time by geographical coordinates – it is conjugated in the present tense and connected with
everything current.
120
The site-place instead, refers to history, to memory; it is encompassed, enveloped, not only by its surroundings
but also by the actions, the behaviors of people transmitted through time, and represents the expressive
image of temporality, in the form of memories, history, different and countless accumulations.
Whatever the way our discourse focuses on the notion of the site, be it poetically, philosophically, or
pragmatically, this first exercise for the second year of study, is fundamentally pointed at learning how to
look at the architectural project – understood as an action that affects the territory, and transforms it into a
physical reality to which people are related.
Our project will replace an initial state with a new configuration – a process that in no circumstances can be
driven arbitrarily.
THE MAIN DATA OF THE THEME
In direct connection with the site and the semantics of the place, this study will focus on the notions of
exteriority and path (and others which are intercorrelated: route, mobility, extent, experience, narrative, etc.),
both considered fixed milestones of the framework theme. Further on, the Design Studios have to expand
their vision and build a specific theme.
The object of the study
Continuing the investigation of the architectural spatial complexity - as indicated in the first year of study, this
theme focus on the site issues. The object of the study is: the active reading of a real site by an architectural
proposal, understanding its quality of place while extending the reflections beyond the limits of the
intervention allotment.
The relevance of terms in connection with the study framework
A. Exteriority may be regarded in connection with:
• the introduction of those elements considered exterior to the formal aspects of architecture:
history of the place, the topology of the site, behaviors, people’s actions,
• the outside space of the city - with everything that involves: the massive presence of the void,
agricultural land, and specific activities, the horizon line,
• the exterior, which is considered as a place - comprising a set of landmarks that can guide us (the
sky, watercourses, constructions, landforms, artifacts, etc.)
• the shaping of exteriority (of the outside world) - as being, perhaps, one of the elemental qualities
of architecture.
B. Path relates both to the buildings and the in-between space and could be relevant for:
• the way of reading and understanding the space, by introducing different points of view
through which the site can be appreciated (e.g. the real space or the lived space vs the graphic
representation of the space).
• the introduction of a temporal meaning - the narrative path (the same architectural place can play
different roles depending on the narrative sequences in which it is inserted).
• the approach of the problems related to the space composition, considering the movement.
Because of the notoriety of these two terms in the field of discipline and their polysemous character, the
Studios can freely choose those meanings which are appropriated for the specific topic.
121
Possible approaches/ intervention suggestions
Density - e.g.: law densification of a built land through a small intervention that brings a new value to the site,
intervening in terms of meanings, topology, materiality, typology, etc.
Boundary - e.g.: a closure that re-defines an existing situation, establishes another relationship with the
unbuilt space, with the natural or anthropic landscape
Trail - e.g.: generating new trails through a given site, adding or articulating one or more constructions
Topography - e.g.: articulating a given topography with an architectural space so that a new place results.
Choice of the site
The site must have visible structuring elements, which are relatively easy to notice. For that reason, it is highly
recommended to choose rural localities or peri-urban areas. Not reccomanded
a site awaiting for urbanization.
Program guidelines
The Studio will develop the specific architectural program and present it along with the bibliography at the
beginning of the study.The following programs could be considered at the low level of complexity: PUBLIC,
EDUCATION, CULTURE, DWELLING, CULT, INDUSTRIAL (agricultural).
Dimensions
The size of the intervention field and the reflection perimeter will be established by the Studio architectural
brief.The building area is in the range of 50 ÷ 100 sqm (recommended). The number of storyes will be argued
by the Studio design brief.
122
OBJECTIVES OF THE STUDY
1. The recognition and identification of the structuring elements of a site
2. The ability to interpret the meaning of a program in connection to local priorities
3. The ability to integrate movement as a vector of the conception and perception of space
GRAPHICAL REPRESENTATION
The project will be realized at different scales and media established by the Studio design brief.
The work layout: 50cmx 70cm. Indicative scales: sc. 1: 1000, sc .: 1: 500, sc.1: 100, sc.:1:50/sc.:1:20
CONTENT OF THE PROJECT
1.References study
• the study will be organized according to the requirements of the Studio
2.The reading mode of the site
• observation and analysis, cutting out the different semantic levels to understand the processes
that influenced the studied reality (historical, social, architectural, natural - will identify the structuring
morphological characteristics, construction materials - formal characteristics, texture and color, others)
3.Interpretation of the program
• explaining the approach by which the proposal meets/rediscovers/restores the vitality of the site
- understanding that the program begins with the dimensional and functional requirements, but gradually
evolves and matures through ruminations on the place, understanding, anticipation, and empathy.
4.Model study [EPFL Press, 2012]), pp. 197-235.
• organized according to the requirements of the Studio • Valerio Olgiati, Markus Breitschmid, ‘Experience of Space’ in Non-Referential Architecture (Park
Books, 2019), pp. 58-71.
5.The architectural proposal
• Peter Zumthor, Mari Lending, A feeling of History, Verlag Scheideger and Spiers, 2018, pp. 15-30.
• plans, sections, views, perspective, axonometry, etc. - according to the requirements of the Studio.
Bibliographic resources (pdf-documents for download):
• Rudolf Arnheim, „În Plus...(Compoziția temporală)” în Forța centrului vizual. Un studiu al
compoziției în artele vizuale [The Power of the Center. A study of Composition in the Visual Arts],
trad. Luminița Ciocan (Iași:Polirom, 2012 [University of California Press, 2009[1988]]), pp.192-
201.
• Pierre Boudon,”L’entrelacs architectural (ou le jeu des passages)”, Le sens du parcours, Protée,
vol. 3, nr. 2/ 2005, pp. 9-18.
• Anne Cauquelin,”Parler du lieu”, Communications 2/2010, pp. 77- 84.
• Nigel Coates, ‘The long perspective’ in Narrative Architecture (Wiley, 2012), pp. 13-32.
• Aldo van Eyck, ‘Place and occasion’ (1962 Aldo van Eyck Team 10 Primer) in Theories and
Manifestoes on Contemporary Architecture, ed. by Charles Jencks and Karl Kropf (Academy Press,
2006), pp. 27-8.
• Kengo Kuma, „Nașterea unei conexiuni” în Anti-Obiect: disoluția și dezintegrarea arhitecturii [Anti-
Object: The Dissolution and Disintegration of Architecture], trad. Mihaela Pelteacu, Daniela Maria
Puia (București: Pro Cultura, 2018 [London: AA Publications, 2008]), pp. 11-37.
• Pierre von Meiss, „Locuri” in De la Formă la Loc+Tectonica: o introducere în studiul arhitecturii [De
la forme au lieu + de la tectonique], trad. Ana-Maria Hariton (București: Capitel Avangarde, 2015
123
 ANUL 2 – PROIECTUL 1
Formarea abilităților de analiză tipologică și înțelegere sistematică a unei opere
arhitecturale.

Cunoașterea semnificației și metodelor de explorare ale relației obiectului arhitectural cu

obiective și
orașul.

Înțelegerea naturii specifice, determinate de fiecare situație de construire, a programului

arhitectural.

Descoperirea trăsăturilor caracteristice ale locuirii și ale arhitecturii locuinței, stabilind

criterii de evaluare
elementele necesare de contextualizare istorică, ideologică și culturală.

Aprofundarea principiilor de structurare formală și de generare a formei în arhitectură.

***

Coerența metodei analitice.

Adecvarea referințelor utilizate și argumentația contextual-urbană a studiului.

Profunzimea și claritatea explorării multicriteriale a operei arhitecturale alese.

Adecvarea și calitatea intrinsecă a conceptului grafic și a tuturor elementelor de

reprezentare.

124 125
 2
Casa unei familii

Primul argument: despre oraș și loc

Suita de teme din anii 2 și 3 de studii pornește de la oraș. Ea vă propune

o călătorie prin mai multe feluri de a fi ale orașului, prin mai multe moduri
de structurare și tipuri de reguli care țin împreună spațiul construit și viața
societății. Înainte însă de a explora – în semestrul următor – acea țesătură
multistratificată care generează cele mai originale fragmente ale urbanității
bucureștene, este nevoie să ne așezăm într-un loc mai simplu, în care regulile
urbane sunt lizibile de la bun început, iar intervenția nouă este concepută în
interiorul acestor reguli. Un loc în care să înțelegeți intuitiv principiile care au
determinat o anumită ordine a spațiului construit, un loc în care continuitatea
dintre urbanism și arhitectură să ne apară tuturor ca o evidență.

O parcelare interbelică așadar, situată în sudul Capitalei, în zona Drumul Sării:

parcelarea „Poligonul de tragere”. Începem de la oraș. Acest proiect trebuie
SEMESTRUL II (4)
să devină prilejul pentru un prim contact cu realitatea urbană bucureșteană,
cu structura sa caracteristică, cu etapele istorice ale agregării sale politice,
PROIECTUL 3 sociale și spațiale. Firește, nu va fi vorba acum de o cunoaștere exhaustivă,
sistematică. A face un proiect arhitectural într-un loc anume – dacă sunt atent
Credite ECTS: 7 la loc și la viața acestuia – este însă adesea cel mai fertil declanșator al efortului
mai amplu, desfășurat în timp, de înțelegere cuprinzătoare a unui oraș.
Durata: 8 săptămâni Cu ajutorul lucrărilor fundamentale semnate de Irina Calotă și Andrei Răzvan
Voinea veți explora acest capitol esențial al modernizării urbane a Bucureștiului
Evaluare : Comisie – parcelările rezidențiale. Împreună cu celelalte proiecte din suita anilor 2 și

126 127
3 de studii, se va contura astfel treptat înțelegerea urbanității moderne a
Bucureștiului. Gândirea urbanistică interbelică, manifestată, printre alte
documente relevante, în Planurile generale de sistematizare din anii 1921 și
1935 a generat o cale alternativă de dezvoltare, diferită de modelele radicale
ale Mișcării Moderne. Astfel, pentru clarificarea și ierarhizarea circulației în
oraș și pentru sublinierea reprezentativității zonei centrale a fost continuată
politica urbană începută la sfârșitul secolului al XIX-lea, folosind ca principal
instrument arhitectural imobilul de raport, amplasat de-a lungul unor
bulevarde cu fronturi continue sau pe străzi din țesutul istoric (prefigurând
astfel modificarea regimului de construire al acestora și înlocuirea treptată
a fondului construit din centrul orașului). În schimb, pentru parcelările cu
locuințe burgheze sau populare s-au folosit principii derivate din practica
orașului-grădină european, refuzându-se programatic, din rațiuni mai
degrabă ideologice, construirea imobilelor de locuințe colective.
Inițiată în anul 1929 printr-un parteneriat între Ministerul de Război
și Primăria Capitalei, parcelarea „Poligonul de tragere” era destinată
împroprietăririi militarilor și funcționarilor civili ai ministerului. Înțelegerea
sensului urbanistic al acestei operațiuni este dependentă, firește, de
explorarea articulării cu parcelarea adiacentă, cunoscută drept Drumul
Sării (după numele principalei axe de circulație din zonă) și construită în mai
multe etape succesive, între 1914 și începutul anilor 1950.
A imagina o casă în acest loc presupune, de asemenea, exercițiul decodificării
transformărilor în timp ale fondului construit. Casele inițiale, majoritatea
construite în sistem cuplat, cu regim de înălțime parter sau P+1, au suferit
extinderi și reconstruiri succesive, petrecute cu precădere în ultimii 30 de ani.
Acest proces a generat modificări majore în privința regimului de înălțime, a
raportului dintre suprafața construită și cea a curților, precum și numeroase
128
stridențe estetice. Pe de altă parte, sistemul parcelar și regimul de aliniere
a clădirilor nu au fost alterate, iar atmosfera generală a cartierului (la care
contribuie în mod decisiv vegetația) este deosebit de prielnică locuirii.
Aceste secvențe semnificative din arealul vostru de studiu demonstrează
că forța unei reguli urbane coerente ține împreună și dă sens comun unor
epoci istorice și moduri diferite de proiectare: o lecție semnificativă despre
relația dintre urbanism și arhitectură, cu consecințe directe asupra viitorului
vostru proiect. Rămâne ca procesul vostru de concepție arhitecturală să
încorporeze atmosfera cartierului, să țină cont de poziția, orientarea și
vizibilitatea terenului în cadrul parcelării, să dea seama despre regulă și
despre marja potrivită în care putem să ne situăm față de ea.
În final, să mai spunem că studiul și înțelegerea ordinii arhitectural-urbanistice
care guvernează situl sunt doar niște exerciții intelectuale în absența unei
apropieri sensibile de datele primare ale locului, de vecinătatea imediată
a terenului meu. Casa alăturată, cu volumetria și plastica arhitecturală
caracteristice deceniului inițial al parcelării, calcanul la care va trebui să ne
alipim, vegetația ce marchează intersecția, umbrele volumelor construite
din vecinătate, schimbându-și poziția în funcție de oră sau anotimp: toate
sunt menite, pentru viitorul arhitect, a fi experimentate și trăite nemijlocit,
asiduu, atent.
Cel de-al doilea argument: despre locuire și casă
De ce o casă însă? De ce este bine și potrivit să faceți acest proiect acum, la
începutul formării voastre profesionale? Prima motivație este cea prezentată
deja: parcursul înțelegerii progresive a unor ipostaze diferite ale orașului
ne-a condus, în acest moment inițial al învățării, către acest tip de cartier, cu
reguli urbane clare și care este cu necesitate un cartier de case.
Rămânând însă pe teritoriul programului de arhitectură, motivația
primordială vine din proximitatea fiecăruia dintre voi cu casa, cu locuința,
cu locuirea. Chiar dacă nu vă dați seama: locuind deja, știți multe despre
locuire. Și tocmai faptul că această cunoaștere e încă pur intuitivă poate
deveni cel mai prețios ajutor pentru a imagina o (altă) casă. Familiaritatea cu
lucrurile, sentimentul că mediul care mă înconjoară este, cumva, parte din
mine, fluiditatea traiectoriilor pe care corpul meu le parcurge în spațiu sunt
toate experiențe umane fundamentale, explorate pasionant de gândirea
filozofică de factură fenomenologică. Iar casa este spațiul în care aceste
experiențe sunt mai la îndemână, mai evidente și mai ușor de descifrat. Ea
este și locul privilegiat în care se dizolvă opozițiile carteziene dintre minte
și trup, dintre conștient și inconștient, dintre sine și lume. O altă motivație
deci, pentru cine vrea să meargă mai departe: învățând să faceți o casă veți
înțelege mai bine lumea.
Cum mai putem însă vorbi astăzi despre locuire? Modurile în care oamenii s-au
văzut pe sine locuind, concepțiile despre ceea ce înseamnă „public” și „privat”
au suferit numeroase modificări de-a lungul istoriei. Noțiunea modernă de
„intimitate” – a cărei pereche spațială arhetipală este apartamentul burghez
al secolului al XIX-lea – părea să reziste convingător în postmodernitatea
sfârșitului de secol XX, însă doar până când conectivitatea generalizată a
societății informaționale a început să redefinească radical modurile în
care ne situăm în lume, în care ne raportăm la ceilalți și ne comportăm în
societate. Simplul fapt însă că, de cele mai multe ori, continuăm să spunem
„merg acasă” atunci când ne îndreptăm fie și spre cel mai tranzient adăpost
închiriat ne poate oferi un răspuns provizoriu la întrebarea de mai sus. Iar
129
 retragerea forțată și foarte recentă în universul domestic ne-a făcut poate
să reevaluăm critic o anumită euforie a detașării de loc, de familie, de ceea
ce este stabil și așezat. Ne vedem încă locuind.
Înțelegerea locuirii poate așadar porni de la propriul corp, de la modul în
care mă așez în spațiu, de la gesturile și mișcarea trupului. Acestea nu sunt
acțiuni raționale pe care le întreprind asupra unei exteriorități absolute. Casa
și cu mine: împreună acționăm, împreună generăm și împlinim gesturile
locuirii. Și, precum spune Jean-François Lyotard, ne înțelegem bine. Acest
prim strat al înțelegerii ne conduce către detaliul bun de arhitectură, către
detaliul activ, care răspunde atingerii mele și mă atinge cu grijă la rândul
său.
Cel de-al doilea strat este cel al relației cu lumea. Casa este o punte, uneori
doar interfață și element terț între mine și lumea exterioară. Dar casa
bună este mai mult decât atât: e un mediu în care se petrece fuziunea
dintre lucrurile și faptele mele și cele ale lumii, un mediu saturat de urmele
traiectoriilor cotidiene, către lumea exterioară și înapoi. Iar dacă îmi găsesc
răgazul contemplării, casa bună este cea din care am de ce – și către ce – să
privesc pe fereastră.
Un al treilea strat de înțelegere pornește de la natura socială a ființei noastre.
Suntem noi înșine doar împreună cu ceilalți. Casa este a familiei; chiar și
spațiile ei cele mai „private” au o încărcătură socială și un sens comun.
Pentru proiectul nostru, aceasta înseamnă că trebuie să reflectăm la ceea
ce îi leagă, dar și la ceea ce îi separă pe membrii familiei, la interacțiunile lor
cotidiene, la temporalitățile diferite ca și la momentele reunirii tuturor. Și
aceasta fără a-i uita – dacă mai există – pe oaspeți. În realitate, de cele mai
multe ori, folosirea fasonează spațiul construit, îi atenuează asperitățile și
130
stridențele, îl uzează spre a-l face propice vieții. Nicio arhitectură „greșită” nu
rezistă perseverenței oamenilor de a o locui. La școală fiind însă, învățând
să proiectați bine, eforturile trebuie de la bun început orientate către
explorarea simultană a faptelor de viață și a faptelor construite ale casei.
Și, firește, mai ales pentru că suntem în acest cartier: să nu uităm de curte !
De fapt: să nu uităm că, împreună, casa și curtea sunt casa întreagă.
Datele principale ale temei
Odată formulate aceste considerente preliminare privitoare la loc și la
programul de arhitectură, tema se declină firesc, lăsând fiecăruia dintre voi
– în limitele considerate juste de către îndrumătorii de atelier – libertatea de
a construi scenariile de viață ale familiei, de a vă alege referințe adecvate și
valoroase, de a propune configurații spațiale coerente, relații potrivite cu
strada și vecinii, sisteme constructive și detalii de arhitectură: toate intrând
în rezonanță cu o viziune generală coerentă asupra locuirii.
Terenul pe care veți interveni este situat pe strada Gheorghe Cuțui din
sectorul 6 al Capitalei, la numărul 9 și are o suprafață de 343 mp. Construirea
pe această parcelă presupune înscrierea în regimul de aliniere impus de
regulile inițiale ale parcelării, alipirea la calcanul clădirii învecinate pe toată
lungimea acestuia, retragerea cu minim 3 metri față de limitele laterale ale
parcelei (cu excepția porțiunii corespunzătoare calcanului) și cu minim 5
metri față de limita din spate a parcelei, precum și respectarea regimului
maxim de înălțime P+2. Vor fi studiate cu atenție reglementările urbanistice
(P.U.G. / P.U.Z.) în vigoare, aplicabile în zona de studiu.
Programul detaliat al intervenției va fi construit de către fiecare student,
131
 în limitele definite de temă – locuința permanentă a unei familii – și de
îndrumătorii de atelier. În cazuri bine justificate prin scenariul de locuire
propus, se pot prevedea spații dedicate unor activități conexe, cu acces
separat, precum un mic atelier sau birou cu acces public. Se va asigura în
mod obligatoriu cel puțin un loc de parcare în incinta terenului.
În momentul lansării, tema va fi însoțită de o documentație completă
(informații și planuri istorice, regulamente urbanistice, desfășurări ale
fronturilor construite) ce va fi publicată pe site-ul Universității.
Redactarea proiectului
Proiectul va fi conceput și redactat individual și va fi jurizat în comisiile
stabilite în cadrul Departamentului, conform regulamentului în vigoare. În
funcție de strategia de îndrumare a atelierului, studenții pot lucra în echipe
în fazele preliminare: investigarea sitului, căutarea și analiza precedentelor
arhitecturale.
Modalitatea de redactare a proiectului va fi comunicată în funcție de scenariul
de desfășurare a activităților de atelier. Se vor preda următoarele piese, pe
care echipele de atelier le pot completa cu eventuale piese suplimentare:
- jurnalul proiectului, ilustrând evoluția demersului de-a lungul întregii
durate alocate (desene de observație, fotografii, schițe conceptuale,
referințe culturale, artistice și arhitecturale, fotografii ale machetelor
de studiu etc.)
- plan de situație – scara 1:200 (cu reprezentarea acoperișurilor)
- planurile tuturor nivelurilor, mobilate – scara 1:50 (planul parterului
va include întreaga parcelă, cu toate amenajările sale exterioare,
precum și vecinătatea imediată a acesteia)
- 2 secțiuni caracteristice – scara 1:50
- toate fațadele – scara 1:50
- macheta clădirii, inserată în macheta de sit a atelierului – scara 1:100
Bibliografie
- Andrei Pănoiu – Evoluția orașului București – Editura Fundației
Arhitext Design, București, 2011
- Carmen Popescu (coord.) – (Dis)continuități: fragmente de
modernitate românească în prima jumătate a secolului al 20-lea –
Editura Simetria, București, 2010 – pp. 11–99
- Irina Calotă – Dincolo de centru: politici de locuire în București
(1910–1944) – Editura Ozalid, București, 2017
- Andrei Răzvan Voinea – Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă
și grădină. Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine –
București (1908–1948) – Asociația Studio Zona, București, 2018
- Martin Heidegger – „Construire, locuire, gândire” [1951], în Originea
operei de artă – Editura Humanitas, București, 1995 – pp. 175–197
- Alberto Pérez-Gómez – Consonanțe: semnificația arhitecturală
după crizele științei moderne – Editura Fundației Arhitext Design,
București, 2018 [2016] – pp. 163–187
- Peter Zumthor – Atmosfere: împrejurimi arhitecturale, lucrurile din
jurul meu – Editura Fundației Arhitext Design, București, 2019 [2006]
- Benoît Goetz – Théorie des maisons: l’habitation, la surprise –
Éditions Verdier, Lagrasse, 2011 – pp. 27–47, 86–151
Recomandările bibliografice din sfera arhitecturii locuinței vor fi făcute de
către fiecare atelier, în funcție de viziunea proprie asupra domeniului.
Întocmit,
Șef de lucrări dr. arh. Vladimir Vinea
Șef de lucrări dr. arh. Alexandru Călin
Asist. dr. arh. Matei Eugen Stoean

- plan de încadrare în zonă – scara 1:1000 - Hannah Arendt – The Human Condition – The University of Chicago
Press, Chicago, 1998 [1958] – pp. 22–78

132 133
134 135
136 137
 The House of a Family
Project no. : 2 - 8 weeks, Jury evaluation with committees from the Department
First argument: About the city and the Place
The series of topics from the 2nd and 3rd years of studies have as a starting point the city. It is meant to offer
you a journey through several ways of reading the city, through several methods of understanding its structure
and the type of rules that hold together the built space and the life of society. But before exploring - in the
next semester - that multilayered fabric that generates the most original fragments of Bucharest’s urbanity,
we need to address a less complicated place, where urban rules are legible from the beginning, and therefore
a new intervention is designed within these specific rules. A place where you can intuitively understand the
principles that determined a certain order of the built space, a place where the continuity between urbanism
and architecture appears to us all in an obvious way.
An interwar neighbourhood, therefore, located in the south of the Capital, in the Drumul Sarii area: the “Shooting
Range” housing estate. Starting from the city, this project must become the occasion for a first contact with the
urban reality of Bucharest, with its urban structural attributes, with the historical stages of its political, social
and spatial aggregation. Of course, this will not be an exhaustive, systematic knowledge. But to propose an
architectural object in a certain place - if one pays attention to that specific place and its life - is often the most
fertile trigger of a larger effort, carried out in time, for a comprehensive understanding of a city.
With the help of the fundamental studies of Irina Calotă and Andrei Răzvan Voinea, you will be invited to explore
this essential chapter of the urban modernization of Bucharest - the housing estates. Thus, together with the
other projects from the series of studies proposed by the 2nd and the 3rd years of studies, the understanding
of the modern urbanity in Bucharest will be gradually outlined. The interwar urban thinking, manifested, among
other relevant documents, in the General Systematization Plans of 1921 and 1935 generated an alternative way
of development, different from the radical models of the Modern Movement. In order to clarify and prioritize
traffic in the city and to emphasize the representativeness of the Central Area, the urban policy started at the
138
end of the 19th century was continued, using as main architectural tool the urban block of flats, located
along boulevards with continuous fronts or on streets from the historical fabric (thus foreshadowing the
immediate vicinity of the site. The nearby house, with its volume and architectural detailing so characteristic
for the period, the blind wall which we must attach to, the trees present in the street, the shadows of the
modification of their construction regime and the gradual replacement of the built environment from the volumes built in the neighbourhood, changing their position according to time or season: all these are meant
city centre). For the housing estates with bourgeois or popular dwellings, the principles derived from the for the future architect to be experienced and lived directly, diligently, and carefully.
practice of the European Garden City were used, programmatically refusing, for rather ideological reasons,
Second argument: about dwelling and the house
the construction of collective housing buildings.
Why a house? Why is it good and appropriate to think of this project now, at the beginning of your professional
Initiated in 1929 through a partnership between the Ministry of War and the Capital City Hall, the “Shooting
training? The first motivation is the one already presented: the course of the progressive understanding of
Range” housing estate was intended to put in possession some military and civil servants of the ministry.
different aspects of the city led us, in this initial moment of learning, to this type of neighbourhood, with clear
Understanding the urban meaning of this operation is dependent, of course, on exploring the articulation
urban rules and which is necessarily a neighbourhood of houses.
with the adjacent estate, known as ”Drumul Sarii” (after the name of the main road in the area) and built in
several successive stages, between 1914 and early 1950s. However, remaining on the territory of the architecture programme, the primary motivation comes from the
To imagine a house in this place also involves the exercise of decoding the temporal transformations of the relations that each of you already have with a house, with the dwelling. Even if you don’t realize it: living
built fabric. The original houses, most of them built in a paired system, with a ground floor or one floor height already, you know a lot about dwelling. And the very fact that this knowledge is still purely intuitive can
regime, have undergone successive extensions and reconstructions, mainly in the last 30 years. This process become the most valuable help to imagine a (different) house. Familiarity of things, the feeling that the
environment surrounding us is , somehow, part of each other, the fluidity of the trajectories that one’s body
has generated major changes in the height regime, the ratio between the built area and that of the courtyards,
travels in space are all fundamental human experiences, passionately explored by philosophical thinking of
as well as numerous aesthetic stridencies. On the other hand, the plot system and the alignment regime of the
phenomenological type. And the house is the space where these experiences are handier, more obvious and
buildings have not been altered, and the general atmosphere of the neighbourhood (to which the vegetation
easier to decipher. It is also the privileged place where the cartesian oppositions between mind and body,
contributes decisively) is particularly favourable for dwelling.
between conscious and unconscious, between self and world, dissolve. So, there is another motivation for
These significant sequences from your study area demonstrate that the force of a coherent urban rule holds
those who want to go further: learning to make a house will make you better understand the world.
together and gives common sense to various historical periods and ways of design: a meaningful lesson
But how can we talk about dwelling today? The ways, in which people have seen themselves living, the very
about the relationship between urbanism and architecture, with direct consequences for your future project.
conceptions of what “public” and “private” mean have undergone many changes throughout history. The
It remains for your architectural design process to incorporate the atmosphere of the neighbourhood, to
modern notion of “intimacy” - whose archetypal spatial pair is the bourgeois apartment of the nineteenth
take into account the position, orientation and visibility of the plot, to express the rule and the appropriate
century - seemed to resist convincingly in the postmodernity of the late twentieth century, but only until the
distance we can take from it.
widespread connectivity of the information society began to radically redefine the ways in which we place
Finally, let’s say that the study and understanding of the architectural and urban order that governs the site
ourselves in the world, in which we relate to others and behave in society. However, the simple fact that, most
are just intellectual exercises in the absence of a sensitive approach to the primary data of the place, the
of the time, we keep saying “I go home” when we go to even the most transient rented shelter can give us a
139
temporary answer to the above question. And the forced and very recent retreat into the domestic universe
has made us critically re-evaluate a certain euphoria of detachment from place, family, what is stable and
settled. We still see each other dwelling.
The understanding of dwelling can therefore start from one’s own body, from the way one sits in space, from
the gestures and movement of the body. These are not rational actions upon an absolute exteriority. The
house and myself: together we act, together we generate and fulfil the gestures of living. And, as Jean-François
Lyotard says, we get along well. This layer of understanding leads us to the good detail of architecture, to the
active detail, which responds to one’s touch and touches one carefully in return.
The second layer is that of the relationship with the world. The house is a bridge, sometimes just an interface
and a third element between one and the outside world. But the good house is more than that: it is an
environment in which the fusion between one’s things and deeds and those of the world takes place, an
environment saturated with the traces of daily trajectories, towards the outside world and back. And if one
finds respite from contemplation, the good house is the one from which one finds a reason why - and to
what - to look through the window.
A third layer of understanding starts from the social nature of our being. We are ourselves only by being
together with others. The house belongs to the family; even its most “private” spaces have a social meaning
and common sense. For your project, this means that you must reflect on what binds them, but also on
what separates family members, their daily interactions, different temporalities as well as the moments of
reunion for all. And this is without forgetting the guests. In reality, most of the time, the use shapes the built
space, attenuates its asperities and shrillness, wear it to make it suitable for life. No “wrong” architecture can
withstand the perseverance of people to inhabit it. However, being in school, learning to design well, your
efforts must be directed from the very beginning towards the simultaneous exploration of the facts of life and
the constructed facts of the house.
And, of course, especially because you work in this neighbourhood: let’s not forget the courtyard! In fact: let’s
not forget that, together, the house and the courtyard make the whole house.
The brief
140
Once these preliminary considerations regarding the place and the architectural program have been
formulated, the study naturally declines, leaving to each of you - within the limits considered fair by the
studio guidance - the freedom to build family life scenarios, to choose appropriate and valuable references,
to propose coherent spatial configurations, appropriate relationships with the street and neighbours,
constructive systems and architectural details: all resonating with a coherent vision upon dwelling itself.
The plot on which you will intervene is located on Gheorghe Cuțui Street in the 6th sector of the Capital, at
number 9 and has an area of 343 sqm. Construction on this plot involves respecting the alignment regime
imposed by the initial rules of the housing estate, joining the blind wall of the adjacent building along its
entire length, retreating by at least 3 meters from the lateral boundaries of the plot (except for the portion
corresponding to the blind wall) and by at least 5 meters from the rear boundary of the plot, as well as the
observance of the maximum height regime of ground level, plus two floors. The urban regulations (P.U.G. /
P.U.Z.) in force, applicable in the study area, will be carefully studied.
The detailed program of the intervention will be proposed by each student, within the limits defined by the
brief - the permanent home of a family - and by the studio guidance. In cases well justified by the proposed
housing scenario, spaces dedicated to related activities, with separate access, such as a small workshop or
office with public access, may be provided. At least one parking space must be provided on the plot.
At the time of launching, a complete documentation (information and historical plans, urban regulations,
elevations of the built fronts) will be available on the University website.
Drafting the project
The project will be designed and drafted individually and will be judged in juries established within the
Department, according to the regulations in place. Depending on the studio guidance strategy, students can
work in teams for the preliminary phases: site investigation, search and analysis of architectural precedents.
The drafting method of the project will be communicated depending on the scenario of the studio activities.
The following parts will be handed in:
- the project diary, illustrating the evolution of the approach over the entire allocated duration (observation
drawings, photographs, conceptual sketches, cultural, artistic and architectural references, photographs of - Martin Heidegger – ”Building, Dwelling, Thinking”, in Poetry, Language, Thought, Harper Colophon
study models, etc.); Books, New York, 1971 [1951], online at: http://faculty.arch.utah.edu/miller/4270heidegger.pdf
- general plan of the area - scale 1: 1000; - Alberto Pérez-Gómez – Attunement: Architectural Meaning after the Crisis of Modern Science –
The MIT Press, Cambridge, MA, 2016 – pp. 139–163
- site plan - scale 1: 200 (with the representation of the roofs);
- Peter Zumthor – Atmospheres: Architectural Environments. Surrounding Objects – Birkhäuser ,
- plans of each levels, with proposed furniture – scale 1:50 (the ground floor plan will include the entire plot,
Basel, 2006
with all exterior areas, as well as its immediate vicinity);
- Benoît Goetz – Théorie des maisons: l’habitation, la surprise – Éditions Verdier, Lagrasse, 2011 –
- 2 characteristic sections – scale 1:50;
pp. 27–47, 86–151
- all facades - scale 1:50;
- the model of the building, inserted in the site model of the studio - scale 1: 100;
Further bibliographic recommendations in the area of housing design will be made by each studio, depending
on each studio’s strategy.
Bibliography:
- Andrei Pănoiu – Evoluția orașului București – Editura Fundației Arhitext Design, București, 2011
Authors,
- Carmen Popescu (ed.) – (Dis)continuități: fragmente de modernitate românească în prima
jumătate a secolului al 20-lea – Editura Simetria, București, 2010 – pp. 11–99 PhD Lect. Arch. Vladimir Vinea
- Irina Calotă – Dincolo de centru: politici de locuire în București (1910–1944) – Editura Ozalid, PhD Lect. Arch. Alexandru Călin
București, 2017
PhD Assist. Arch. Matei Eugen Stoean
- Andrei Răzvan Voinea – Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelările Societății
Comunale pentru Locuințe Ieftine – București (1908–1948) – Asociația Studio Zona, București,
2018
- Hannah Arendt – The Human Condition – The University of Chicago Press, Chicago, 1998 [1958]
– pp. 22–78
141
 ANUL 2 – PROIECTUL 2
Inițierea înțelegerii progresive a orașului prin proiect, pornind de la parcelări bazate pe
reguli clare, unice.

Asimilarea modurilor de lectură a evoluției istorice a unui ansamblu arhitectural-urbanistic.

Consolidarea conștiinței profesionale a continuității dintre urbanism și arhitectură.

obiective și
Descoperirea locuirii ca experiență individuală și socială fundamentală a omului și
înțelegerea condiționărilor sale istorice.

Învățarea aplicată a principiilor spațiale, funcționale, structurale și de detaliere ale

arhitecturii locuinței.

criterii de evaluare
Explorarea și înțelegerea critică a materialității, detaliilor și ergonomiei în proiectarea
spațiului de locuit.

***

Calitatea și relevanța studiului urban preliminar.

Atenția acordată vecinătății imediate; coerența și creativitatea relațiilor contextuale ale

casei.

Ancorarea propunerii într-un sistem coerent de precedente arhitecturale.

Calitatea spațială și adecvarea propunerii la exigențele asumate ale locuirii contemporane.

Sensibilitatea și corectitudinea detalierii arhitecturale.

Forța expresivă, rigurozitatea și precizia reprezentării grafice.

142 143
 semestrul 2
144 145
 O grupare de case în centrul Bucureștiului

3/4
Preambul

Țesutul tradițional din centrul Bucureștiului (sfârșitul sec. XIX / începutul

sec. XX) abundă în exemple de „curți comune”. Majoritatea se află în zone
rezidențiale, adunând laolaltă mai multe locuințe construite pe un teren unic.
Acestea, deși împart câte ceva cu vecinii din aceeași curte – împărțind cel mai
adesea înainte de toate chiar curtea – rămân în mod fundamental locuințe
individuale.

Vorbim despre o formă hibridă: nici locuințe izolate pe lot, nici locuințe
colective.

Sunt așadar „case”, nu „blocuri” – și se bucură de o mare parte din privilegiile

SEMESTRUL II (4)
locuinței izolate (acces independent, intimitate, un petec de curte / grădină
proprie), având totodată în proprietate unele bunuri la comun cu ceilalți
ocupanți ai terenului (curtea sau o parte din ea, dar uneori și anumite spații
PROIECTUL 3+4
construite, de la spații tehnice sau anexe, la alte funcțiuni).

Credite ECTS: 4+7

Din punct de vedere morfo-tipologic, respectivele grupări de case se
încadrează în ceea ce în limba engleză numim semi-detached houses. Acest
termen, care în română nu are un corespondent prea exact, aduce câteva
Durata: 6+8 săptămâni
precizări importante: întrucât porțiunea din terenul comun aferentă fiecărei
case este deseori extrem de redusă, casele sunt nevoite să se cupleze între
Evaluare : Atelier/Comisie ele – alipindu-se la calcan una de cealaltă și dând naștere într-adevăr unei

Aura Vladulescu_Robert Preduna 2018

146 147
 forme hibride care, așa cum spuneam, nu seamănă nici cu o casă izolată /
unifamilială, dar nici cu un „bloc”.
De altfel, într-o curte comună nu vom găsi niciodată doar un singur acces
și o singură casă de scară pentru toți locatarii (ca la locuințele colective)
– ci poate mai multe, eventual tot atâtea cât numărul locuințelor care
împart acea curte. Mai mult, aproape întotdeauna vor exista și porțiuni
clar delimitate din respectiva curte, semn că acelea aparțin în mod riguros
unor anumite locuințe, și nu sunt un bun comun (ca restul curții). Și așa mai
departe: pornind de aici, variațiunile sunt nenumărate.
Context
De ce întâlnim astfel de „curți comune” în zonele centrale ale Bucureșiului și
nu și în cartiere / în mahalale? – deși alipirea la calcan, construirea în regim
semi-detached este foarte întâlnită în mahalale, diferența fundamentală
fiind că în acel caz regimul juridic al terenului este strict legat de câte o
singură locuință, și nu de mai multe.
Sau: de ce acest model tipologic a rămas profund ancorat în vernacular,
dispărând încă din perioada interbelică, odată cu apariția primelor imobile
de raport – a primelor „blocuri”?
Pe de o parte, trebuie spus că densitatea reprezintă un barometru esențial
al dezvoltării orașului. Or, tocmai atingerea anumitor parametri de densitate
(a se citi inclusiv: economici) pentru un teren a dus la aglutinarea mai multor
case / mai multor familii acolo, chiar dacă, prin dimensiunile sale, în altă
situație urbană (mai periferică) respectivul teren ar fi fost folosit doar pentru
o singură casă.
Situl privit in lungul strazii
148
Pe de altă parte, în intervalul istoric menționat (sfârșitul sec. XIX / începutul
sec. XX), locuirea în centrul orașului a presupus camere pentru servitori și
tot felul de spații anexe – care, cu timpul, au ajuns să fie adaptate pentru
alți locatari (au fost extinse, au apărut băi, bucătării etc.), fiind folosite ca
locuințe permanente și în ziua de azi.
Concepte
Pe măsură ce vom avansa în studiul acestui proiect, dincolo de cele câteva
concepte și noțiuni deja introduse (formă hibridă, curte comună, calcan,
densitate etc.), ne vom izbi tot mai des de: spațiu privat, spațiu public / semi-
privat, semi-public. Și, nu în ultimul rând: comunitar, ierarhie.
Temă
Pornind de la aceste premise, va trebui să concepem un proiect contemporan
de locuire, bazat însă pe modelul morfo-tipologic al „curții comune”, vechi
de cel puțin 100 de ani, în cazul Bucureștiului – ori de mai multe sute de ani,
în cazul altor orașe europene.
Astfel, locuințele pe care le vom propune vor corespunde unui număr de 7
familii, iar din rațiuni pedagogice vom considera că aceste familii au cel puțin
3 membri fiecare – al 3-lea membru putând fi un copil / o rudă apropiată etc.
Amplasamentul proiectului se află la doi pași de Calea Victoriei, pe strada
Mircea Vulcănescu nr. 18-20 și este actualmente un teren liber de construcții,
cu suprafața de 975 mp, rezultat în urma demolării unor case-vagon și din
comasarea a două terenuri adiacente. În plus, vom adăuga și terenul vecin
Intersectie si casa de colt
149
 de la nr. 16, cu o suprafață de 640 mp – pe care se găsește o casă-vagon (încă) Obiective istoric de pe parcela învecinată de la numărul 14.
nedemolată, dar abandonată și aflată într-o stare precară de conservare.
Această casă va fi integrată în noul proiect, iar modul în care vom realiza Înainte de toate, proiectul trebuie să propună un scenariu de edificare De asemenea, această grupare de case va trebui să răspundă nevoilor
acest lucru, noua funcțiune pe care o va primi, intervențiile care se vor face veridic și relevant pentru amplasamentul propus, în contextul Bucureștiului contemporane de locuire. De aceea, prin proiect vom încerca să dăm și un
asupra sa etc. rămân la latitudinea fiecăruia dintre noi. actual. Vor trebui studiate atent relațiile cu fondul construit existent în zonă răspuns cât mai consistent la întrebarea: Care sunt nevoile contemporane
și, cu precădere, relația dintre noua intervenție și casa-vagon de la nr. 16 de locuire?
În plus față de funcțiunea principală (de locuire), ansamblul va găzdui care va fi integrată în noul proiect, precum și relația cu imobilul monument
obligatoriu și funcțiuni complementare. Definirea acestora, ponderea și
relația lor în raport cu funcțiunea rezidențială majoră, modul în care se
materializează etc. rămân, de asemenea, la latitudinea ficărei echipe de
lucru.

În conceperea noului ansamblu se va ține cont de normele actuale de:

proiectare a structurii de rezistență, edificare urbană, protecția mediului,
igienă și însorire, circulație și parcare auto, precum și de alte legi și norme
care guvernează domeniul construcțiilor și, în mod particular, al construcțiilor
de locuințe.

Configurarea edificabilului, suprafețele utile / construite / desfășurate,

retragerile, înălțimile, POT, CUT vor fi definite de la caz la caz, pentru fiecare
proiect, în urma studiului.

Fără a reprezenta o limitare, se recomandă consultarea regulamentului

urbanistic PUZ Zona Protejată nr. 44, Temișana (orientativ: POT maxim =
65%, CUT maxim = 2,5). În acest sens, se va analiza cu atenție relația dintre
aliniamentul actual și cel propus prin acest PUZ, cu precădere în zona de
inflexiune a acestuia, corespunzătoare imobilului monument istoric de la nr.
14 și al celui de la nr. 16, care va fi integrat în proiectul nostru.

Parcela in adancime Casa vagon privita de pe sit Interior casa vagon

150 151
 Redactare
Studiul are 2 faze şi se va desfăşura în echipe de câte 2 studenţi. Doar în
cazul grupelor cu număr impar de studenți se acceptă o singură echipă
formată din 3 studenți.
Proiectul va fi redactat pe un format standard, cu orientarea unitară a
planșelor (orizontal sau vertical), și va cuprinde toate piesele necesare unei
descrieri complete a soluţiei.
După încheierea fiecărei faze, se va organiza o expoziţie / dezbatere în
cadrul căreia atelierele își vor prezenta modul de lucru propus şi abordarea
proprie a temei.
Faza 1
4 credite, 6 săptămâni, juriu în atelier
- Analiza multicriterială a contextului și definirea unei strategii de intervenție
(scheme, schițe, diagrame, fotografii etc.);
- Analiza critică a 2 exemple de locuire construite, relevante pentru proiectul
în curs (planuri, secțiuni, axonometrii / perspective etc., plus un text de cca.
500 semne pentru fiecare exemplu ales) ;
- Plan de situaţie la scara 1:500, cu vecinătăți;
- Planuri, secţiuni, faţade ale ansamblului la scara 1:200;
- Macheta de atelier a sitului la scara 1:200, conţinând cel puţin vecinătățile
Casa monument istoric
152
imediate;
- Macheta ansamblului la scara 1:200, pentru fiecare propunere;
- Alte piese considerate necesare de echipa de îndrumare a atelierului, după caz.
Faza 2
7 credite, 8 săptămâni, juriu în comisie
- Planşă de sinteză (descrierea procesului de proiectare, argumentarea
soluţiei propuse, referințe, concept spațial, materialitate, scenarii de utilizare
și transformare în timp etc.);
- Text însoțitor al proiectului, cca. 2000 semne cu tot cu spații (descrierea
soluției atât din punct de vedere conceptual, cât și tehnic);
Detaliu fatada casa vagon
- Plan de situaţie la scara 1:500, cu vecinătăți;
- Planul de ansamblu al parterului cu amenajarea curţii şi a spațiilor comune
şi private, precum și planurile tuturor celorlalte niveluri subterane și
supraterane, secţiuni și faţade de ansamblu – cu amorse ale vecinătăților
imediate, la scara 1:100
- Detalierea unei case la scara 1:50, respectiv planurile tuturor nivelurilor,
1 secțiune, 1-2 fațade, conținând indicații asupra materialității și mobilării
propuse;
- Macheta de integrare a ansamblului la scara 1:200, actualizată și integrată
în macheta de sit a atelierului;
Detaliu zid spre strada
153
- Macheta detaliată a propunerii de ansamblu la scara 1:100;
- Cel puțin 2 imagini de atmosferă (interior și exterior) într-o tehnică la
alegere;
- Jurnalul de proiect, caiet de documentare și parcurs;
- Alte piese considerate necesare de echipa de îndrumare a atelierului, după
caz.
Bibliografie
- Irina CALOTĂ, Dincolo de centru. Politici de locuire în București (1910-1944),
Editura Ozalid, București, 2017
- Cristina CONSTANTIN, Cosmin PAVEL, Locuința românească. Un fișier, Ed.
Universitară Ion Mincu, București, 2020
- Peter EBNER, Markus KÜNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+:
Innovative Residential Architecture, Birkhauser, Basel, 2010
- Jan GEHL, Orașe pentru oameni, Igloo Media, București, 2012
- Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010
Publishers, Rotterdam, 2009
- David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice,
Routledge, 2009
154
- Bernard LEUPEN, Harald MOOIJ, Housing Design: A Manual, NAi Publishers,
Rotterdam, 2008
- Anca Nicoleta OŢOIU, Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile,
Ed. Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2011
- Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses, Row Houses, Town
Houses: A Housing Typology, Birkhauser, Basel, 2007-2008
- Richard ROGERS, Cities for a small planet, Faber & Faber, Londra, 1997
- Friederike, SCHNEIDER (ed), Recueil de plans d’habitation, Birkhauser,
Basel, 2007
- Christian SCHITTICH, High-density housing: concepts, planning,
construction, Edition Detail & Birkhauser, Munchen, 2004
- Andrei Răzvan VOINEA, Idealul locuirii bucureștene. Familia cu casă și
grădină: Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine București
(1908-1948), Asociația Sudio Zona, București, 2018
- Ana Maria ZAHARIADE (coord), De la Înfundătură la Intrare. Locuri ale
Bucureștiului cotidian, Ed. Universitară Ion Mincu, București, 2016.
Autori,
Șef lucrări dr. arh. Mihai Duțescu
Șef lucrări dr. arh. Cristina Constantin
155
156 157

A cluster of houses in the center of Bucharest
Phase 01 Number of credits: 4 | Duration: 6 weeks| Project assessment: in the studio
Phase 02 Number of credits: 7 | Duration: 8 weeks| Project assessment: in the jury
Preamble
The traditional fabric of the center of Bucharest (late 19th / early 20th century) abounds in examples of
“common courtyards”. Located mostly in residential areas, these courtyards bring together several houses
built on a unique plot. These houses remain basically individual homes, although they share something with
the neighbors from the same courtyard – most often sharing this courtyard first of all. We are talking about a
hybrid form: neither isolated dwellings, nor collective dwellings.
They are therefore “houses”, not “blocks” – and enjoy a large part of the privileges of isolated housing
(independent access, privacy, a patch of courtyard / garden), while owning some common goods with other
occupants of the plot (the courtyard or part of it, but sometimes also certain built spaces, from technical
spaces or annexes, to other functions).
From a morpho-typological point of view, this cluster of houses belong to what is usually called semi-
detached houses. This term brings some important clarifications: as long as the portion of the common land
corresponding to each house is often extremely small, the houses are forced to connect with each other –
sticking to each other’s blind wall and giving birth indeed to a hybrid form which, as already mentioned, does
not look like an isolated / single-family house, but neither as a “block”.
In fact, into a common courtyard one may never find just a single access and a single staircase for all the
dwellers (as in collective housing) – but maybe more, possibly as many as the number of homes that share
that specific courtyard. Moreover, there will almost always exist clearly delimited parts of the courtyard: a sign
that they belong strictly to certain homes, and are not a common good (like the rest of the courtyard). And so
on: starting from here, the variations are countless.
158
Context
Why do we meet such “common courtyards” in the central areas of Bucharest and not in the neighborhoods
/ slums? – although the presence of a common (blind) wall and the semi-detached construction regime is
very common in slums, the fundamental difference being that the legal regime of the land is strictly related to
a single dwelling, and not to several.
Or: why did this typological model remain deeply anchored in the vernacular, disappearing since the interwar
period, with the rise of the first collective housing buildings – the first “blocks”?
On the one hand, one has to admit that density is an essential barometer of the city’s development. However,
the very attainment of certain density parameters for a land (read including: economic parameters) has led
to the agglutination of several houses / several families there, even if, by its dimensions, in another urban
situation (more peripheral) that land would have been used for just one house.
On the other hand, in the mentioned historical interval (late 19th / early 20th century), living in the city
center involved rooms for servants and all sorts of small added buildings – which, over time, ended by being
adapted for other residents (they were extended, bathrooms and kitchens were added, etc.), and being used
as permanent homes even today.
Concepts
As we move forward into this study, beside the few concepts and notions already introduced (hybrid form,
common courtyard, blind wall, density, etc.), we will encounter more and more often: private space, public /
semi-private space, semi-public. And, last but not least: community, hierarchy.
Brief
Starting from these premises, we will have to conceive a contemporary housing project, but based on the
morpho-typological model of the “common courtyard”, at least 100 years old in the case of Bucharest – or
several hundred years in the case of other European cities.
Thus, the homes that we will design will correspond to a number of 7 families, and for pedagogical reasons
we will consider that these families have at least 3 members each – the 3rd member can be a child / a close
relative, etc. from the no. 14 neighboring plot.
The location of the project is two steps from Calea Victoriei, on Mircea Vulcănescu street no. 18-20 and This cluster of houses will also have to meet contemporary housing needs. Therefore, through this project we
is currently a 975 square meters free-of-construction plot, resulting from the demolition of some wagon will try to give a more consistent answer to the question: What are the contemporary housing needs?
houses and the merging of two neighboring plots. Moreover, we will add the plot from no. 16, with an area
of 640 square meters – on which there is (still) a wagon house, but abandoned and in a precarious state Drafting
of preservation. This house will be integrated in the new project, and the way we will achieve this, the new
The study has 2 phases and will be conceived in teams of 2 students. Only in the case of studios with an odd
function it will receive, the interventions that will be made on it, etc. remain at the decision of each design
number of students, one team of 3 students is accepted.
team.
The project will be drafted on a standard format, preserving the orientation of the papers (landscape or
In addition to the main program (housing), the ensemble will necessarily host complementary functions.
portrait), and will include all the parts necessary for a complete description of the solution.
Their definition, their presence and their relation with the major residential function, the way in which they
materialize, etc. also remain at the decision of each design team. After the end of each phase, an exhibition / debate will be organized, in which the studios will present their
proposed way of working and their own approach to the topic.
The design of the new housing cluster will take into account the current rules of: structural design, urban
regulations, environmental protection, hygiene and sunshine, traffic and car parking, as well as other laws
and regulations governing the field of construction and, in particular, of housing construction.
First Phase
The configuration of the built areas, the surfaces, the withdrawals, the heights, POT ratio, CUT ratio will be
4 credits, 6 weeks, studio jury
defined from case to case, for each project, following the study.
- Multi-criteria analysis of the context and definition of an intervention strategy (schemes, sketches, diagrams,
Without representing a limitation, it is recommended to consult the urban regulation masterplan “Zone
photographs, etc.);
Protejate” – Protected Area no. 44, Temișana (indicative POT = max. 65%, CUT = max. 2.5). As a consequence,
it has to be carefully analyzed the relation between the existing street front, and the street front proposed by - Critical analysis of 2 built housing examples, relevant for the current project (plans, sections, axonometric /
the masterplan, especially at the inflexion point defined by the listed building from no. 14 and that from no. perspectives, etc., and a text of approx. 500 signs for each chosen example);
16, which will be integrated into our design.
- Site plan, scale 1: 500, with neighborhoods;
- Plans, sections, façades of the ensemble, scale 1: 200;
Goals
- Studio model of the site, scale 1: 200, containing at least the immediate vicinity;
First of all, the new design has to propose a relevant and reasonably fair building scenario for the given site,
in the context of contemporary Bucharest. It will be necessary to study the relations with the existing built - Study model of the housing ensemble, for each project, scale 1: 200;
heritage of the area, and especially the relation between the new intervention and the wagon house from no.
- Other parts considered necessary by the tutors of each studio.
16 which will be integrated in the new project, as well as the relationship with the historic monument building
159

Second Phase
7 credits, 8 weeks, committee jury
- Synthesis sheet (description of the design process, argumentation of the proposed solution, references,
spatial concept, materiality, usage scenarios and transformation in time, etc.);
- Explanatory text for the project, approx. 2000 signs (description of the solution both conceptually and
technically);
- Site plan with the neighboring area, scale 1: 500;
- The general plan of the ground floor with the organization of courtyard and of the common and private
spaces, as well as the plans of all the other underground and above-ground levels, sections and general
façades – showing the relation with the neighbors, scale 1: 100;
- Detailed design of a housing unit, scale 1:50, that is, the plans of all levels, 1 section, 1-2 façades, containing
indications on the proposed materiality and furniture;
- 1:200 scale model of the housing ensemble, updated and integrated into the studio’s site model;
- Detailed model of the overall proposal, scale 1: 100;
- At least 2 images of the atmosphere (indoor and outdoor) in a technique of your choice;
- Project diary, documentation book and itinerary;
- Other parts considered necessary by the tutors of each studio.
Bibliography
- Irina CALOTĂ, Dincolo de centru. Politici de locuire în București (1910-1944), Editura Ozalid, București, 2017
160
- Cristina CONSTANTIN, Cosmin PAVEL, Locuința românească. Un fișier, Ed. Universitară Ion Mincu, București, 2020
- Peter EBNER, Markus KÜNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+: Innovative Residential Architecture,
Birkhauser, Basel, 2010
- Jan GEHL, Orașe pentru oameni, Igloo Media, București, 2012
- Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers, Rotterdam, 2009
- David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice, Routledge, 2009
- Bernard LEUPEN, Harald MOOIJ, Housing Design: A Manual, NAi Publishers, Rotterdam, 2008
- Anca Nicoleta OŢOIU, Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile, Ed. Universitară Ion Mincu,
Bucureşti, 2011
- Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses, Row Houses, Town Houses: A Housing Typology,
Birkhauser, Basel, 2007-2008
- Richard ROGERS, Cities for a small planet, Faber & Faber, Londra, 1997
- Friederike, SCHNEIDER (ed), Recueil de plans d’habitation, Birkhauser, Basel, 2007
- Christian SCHITTICH, High-density housing: concepts, planning, construction, Edition Detail & Birkhauser,
Munchen, 2004
- Andrei Răzvan VOINEA, Idealul locuirii bucureștene. Familia cu casă și grădină: Parcelările Societății
Comunale pentru Locuințe Ieftine București (1908-1948), Asociația Sudio Zona, București, 2018
- Ana Maria ZAHARIADE (coord), De la Înfundătură la Intrare. Locuri ale Bucureștiului cotidian, Ed. Universitară
Ion Mincu, București, 2016.
Authors,
PhD Arch. Senior Lecturer Mihai Duțescu
PhD Arch. Senior Lecturer Cristina Constantin
161
 ANUL 2 – PROIECTELE 3 ȘI 4
Continuarea înțelegerii progresive a orașului prin proiect, explorând co-prezența mai
multor reguli de ordonare a teritoriului urban.

Cunoașterea instrumentelor de explorare a conexiunilor dintre viața socială a orașului și

spațiul urban.

Înțelegerea sistematică și sensibilă a unui cartier, a comunității și relațiilor sociale de

vecinătate.

obiective și Exersarea abilităților de elaborare a unui program arhitectural coerent.

Dezvoltarea capacității de creație formală și de compoziție arhitecturală, avansând către

înțelegerea relațiilor dintre parte și întreg, unitate și ansamblu, repetiție și diferențiere.

criterii de evaluare Consolidarea învățării principiilor spațiale, funcționale, structurale și de detaliere ale
arhitecturii locuinței, cu luarea în considerare a elementelor de interacțiune socială dintre
mai multe familii.

***

Caracterul cuprinzător, documentat și relevant al studiului cartierului și vecinătății.

Coerența scenariului programatic al proiectului, ancorarea acestuia într-o viziune

pertinentă asupra societății contemporane.

Calitatea articulării compoziționale a spațiilor construite și neconstruite, precum și

adecvarea acesteia la programul arhitectural și la scenariile de viață ale ansamblului.

Transcrierea sensibilă în detaliu și material a particularităților de locuire propuse.

Forța expresivă, rigurozitatea și precizia reprezentării grafice.

162 163