×

Search 

Diversitatea tematica-   
stilistica-si-de-viziune-
in-opera-marilor-
clasici
Mares Stefan

Jan. 04, 2017 • 3 likes • 2,051 views

  7 of 26  

literature
Education

Advertisement

Recommended
Diversitate tematică și
stilistică în opera marilor
clasici
Cristiana Temelie
26.2k views • 78 slides

Marii clasici este o etichetă

postumă
Elena Luminita Sandu
5.9k views • 32 slides

Turismul in epoca moderna

Vlad XD
1k views • 6 slides

Rolul literaturii in perioada

Pasoptista
Vlad Bodareu
97.5k views • 19 slides

Modele epice in romanul

interbelic
Nina Sulea
35.9k views • 19 slides

Studiu De Caz Romana 4

Rolul Literaturii In Perioada
Pasoptista
Angesha
58.8k views • 70 slides

Rolul literaturii in perioada

pasoptista
rusuis
3.7k views • 21 slides

Rolul literaturii in perioada

Pasoptista
Vlad Bodareu
36.9k views • 16 slides

More Related Content

Slideshows for you

Portretul lui Stefan cel

Mare.doc
DexteR914621
1.2k views • 3 slides

Importanta marilor clasici

Bianca Pavel
23k views • 49 slides

Pasoptismul
dorinstolearenco
28.7k views • 14 slides

Rolul literaturii
Inna Ndreea
1.3k views • 39 slides

Clasicismul
Ioan-Sebastian Buduroi
9.8k views • 10 slides

Alexandru lapusneanu
caracterizare
daniella104
79.4k views • 2 slides

Viewers also liked

Regulatory Public Policies:
The Possibility And
Impossibility Of Rational…
Reg...
COSKUN CAN AKTAN
977 views • 32 slides

Omninomics Creating a more

connected value chain
Frank Smith
118 views • 12 slides

How to Send the Right Email

in 5 Steps
Cause Forward U.S.
139 views • 30 slides

toyota sedan
arna banerjee
117 views • 8 slides

Dinamica uap
Fernando Carranza Bustamante
256 views • 5 slides

Should we fear Russia?

Manon Delespierre
120 views • 2 slides

Advertisement

Similar to Diversitatea tematica-

stilistica-si-de-viziune-in-opera-
marilor-clasici

Prezentarescriitori littérature
roumaine
Laurence Ryf
2.3k views • 42 slides

Lectii romana clasa a 11-a

Zamfir Catalin
2.3k views • 5 slides

Mihai eminescu
Maria Mateiciuc
4.3k views • 18 slides

Mari clasici ai literaturii

romane
Olesea_Moldovan
238 views • 20 slides

Clasicii
Elena Luminita Sandu
357 views • 6 slides

Curenteliterare
Happysadrock Blackpinkforyou
3k views • 14 slides

Recently uploaded

fisa-excel.pdf
FLORENTINAOPREA4
5 views • 2 slides

NUTRITIA PLANTELOR
DanielaIzgherean
5 views • 7 slides

Fetica.docx
andrei561839
3 views • 1 slide

activitati-de-linistire-
cartonase (1).docx
GabrielaPopenco
0 views • 2 slides

d7b57ab0ba0f564d1885ca81
91f30255.ppt
zalarumaria
3 views • 9 slides

POLITICA PUA LIC PALADE

2023.pdf
Alis Popa
7 views • 4 slides

Advertisement

 Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-
in-opera-marilor-clasici
1. DIVERSITATE TEMATICĂ, STILISTICĂ ȘI DE VIZIUNE ÎN OPERA
MARILOR CLASICI
2. Mihai Eminescu Ion Luca Caragiale loan Slavici
Ion Creangă Cei 4 mari clasici
3. Mihai Eminescu Poetul naţional al românilor “omul deplin
al culturii româneşti” ( Constantin Noica ) “Mânuirea perfectă
a limbii materne”
4. ROMANTISMUL IN POEZIA EMINESCIANĂ • Romantismul
este un curent literar, apărut la începutul secolului al XIX-lea,
ca o manifestare vehementă față de ordinea social-feudală și,
implicit față de curentul clasicist. Romantismul exaltă
sentimentele, frenezia, pasionalul, imaginația creatoare,
misterul si fantasticul, sensibilitatea față de natura, evaziunea
în vis dar și trecutul istoric.Cel mai mare poet romantic al
nostru este Eminescu, ultimul romantic pe plan european care
s-a si autodefinit ca atare în poezia "Eu nu cred nici în Iehova";
"Eu ramîn ce am fost: un romantic".A vorbi despre unviersul
poeziei eminesciene si a-i releva diversitatea înseamna a-i
determina temele principale, vibrația interioară, ordinea
particulară, specifică, în sensul în care G. Calinescu definește
termenii: "Poezia își are universul ei, asa cum un continent are
fauna si flora lui". Ne ramâne să-l descifrăm si să-l descriem pe
scurt, așa cum am descrie o lume.
5. POEZIA EMINESCIANĂ • Există inainte de toate, o anumită
natură exterioară pe care poezia eminesciană ne-o relevă si pe
care o recunoaștem îndată. Elementele specifice naturii
eminesciene sunt cele terestre (lacul, teiul, codrul, etc) care
constituie un labirint al carui parcurgere presupune inițiere si
cele cosmice (stelele, luna, mările, cerul, soarele) care sunt
surprinse în ipostaza lor fundamentală de trecere a timpului.
Natura eminesciană este tipic romantică. Ea încadrează și
amplifică un sentiment, o idee, o atitudine: devine paradis al
indragostiților în poezia erotică ("Sara pe deal", "Lacul",
"Dorința"), personaj care face "teoria spețelor vesnice" în
"Revedere", realitate metafizică în "Mai am un singur dor".
6. TEME LITERARE • Arta poetică - menirea poetului și a poeziei
în societate ("Epigonii") • Trecutul istoric ("Scrisoarea III") •
Dragostea și natura - se contopesc, iar natura apare în două
ipostaze: terestră și cosmică ("Dorința", "Floare albastră",
"Sara pe deal") • Poezia folclorică ("Revedere") • Poezia
filozofică - se referă la condiția omului de geniu ("Luceafărul")
7. Motive literare • 1. Cosmogonia • 2. Relativitatea timpului și
spațiului • 3. Macro și micro-cosmosul • 4. Călătoria cosmică •
5. Zburătorul • 6. Geniul, demonul și titanul • 7. Mortul frumos
• 8. Codrul, lacul, luna și stelele • 9. Onirismul Curente literare •
Eminescu a realizat o adevărată sinteză organică între
romantism și rigoarea spiritului clasic.
8. OPERE • „Sărmanul Dionis”, în care se face simţită
reflectarea subiectivă asupra lumii, reuneşte o serie de teme
tipic romantice existente şi în literatura universală: natura,
iubirea, precum şi condiţia omului de geniu. • Luceafarul se
incadreaza in specia litarera a poemului, specie de
interferenta a epicului cu liricul, de intindere relativ mare, cu
un continut filozofic si caracter alegoric. Tema poemului este
romantica: problematica geniului in raport cu lumea, iubirea
si cunoasterea. Compozitia romantica se realizeaza prin
opozitia planurilor cosmic si terestru si a doua ipostaze ale
cunoasterii: geniul si omul comun.
9. REALIZARE ARTISTICĂ • Soarta lui de mare poet universal
abia acum începe, după o sută de ani de la naștere și în
preajma a trei sferturi de veac de la stingere, când toți oamenii
poporului său, pe care l-a iubit cu dragoste neschimbata, se
apropie toti, din ce in ce mai mult, cu sete de frumusete si
cultura, de opera lui uimitoare. Este un rod al suferintei sale ca
om, al dramei sale ca artist si al dragostei sale fata de poporul
nostru. Nimic nu exprima mai intreg legatura acestui poet
national cu fiinta poporului sau decat cuvintele pe care el
insusi le-a scris, intr-o clipa din acelea rare de constiinta lucida
asupra geniului sau atat de reprezentativ: "Dumnezeul
geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de
aur din marea de amar".
10. • Figurile de stil cele mai folosite sunt epitetul apreciativ și
cromatic, comparația abstractă sau concretă, metafora, atât
de specific eminesciană. • Limbajul eminescian este
surprinzător și inegalabil prin valorificarea lexicului popular, a
formelor cu iz arhaic, uimind prin sintagme și imagini inedite,
prin armonie și plasticitate stilistică ("clopotul vechi împle cu
glasul lui sara").
11. • Opera eminesciană inspirată din „izvorul curat ca lacrima
şi mai preţios ca aurul” –literatura populară.Folclorul
reprezintă doar punctele de plecare în creaţia eminesciană,
poetul conferind textului popular noi simboluri şi
semnificaţii(„Luceafărul”). • Concluzii: Eminescu înţelegea
prin fondul folcloric însăşi existenţa artei şi valoarea ei
naţională şi originală, prin care se poate exprima în
universalitate. După istoria romanticilor, că istoria oricărui
popor începe cu mitologia lui, Eminescu a încercat „să
reconstituie din credinţele şi poveştile poporului român, din
„eresurile” lui , un mit românesc”.
12. Este cel mai mare dramaturg din literatura română.
I.L.Caragiale a creat o operă în care se disting cu usurintă 3
universuri diferite: comic, tragic si fantastic. ION LUCA
CARAGIALE
13. Viziunea comică e suverană în comedii si schițe, unde se
surprinde puternicul contrast între fondul si forma clasei
burgheze românești de la sfârsitul secolului al XIX-lea și
începutul secolului XX. Caragiale prezintă evoluția burgheziei,
formele parvenirii ei, trăsăturile afișate și cele reale, ambiția și
orgoliul unei lumi care traiește într-un moment istoric
favorabil afirmării. Această preocupare este evidentă încă de
la prima lui piesa, care aducea in dramaturgia românească
moravuri și tipuri specifice societății noastre. Mica burghezie,
dornică să avanseze cât mai rapid pe scara socială, nu mai
este înfățișată după modele straine, ca acelea de care se
folosiseră primii noștrii dramaturgi. DESPRE STILUL
OPERELOR SALE
14. O scrisoare pierdută” atrage atenţia şi prin arta
compoziţiei. Scriitorul crează un conflict fundamental –
pierderea scrisorii , prin care dă unitate operei, dar şi altele
secundare iscate, de exemplu, de alerta cuplului Farfuridi-
Brânzovenescu, care se tem că nu sunt consideraţi membride
marcă ai partidului lor, pe care îl apără cu fanatism, sau de
apariţia lui Dandanache, care încurcă situaţia. Nuvela „În
vreme de război” urmăreşte un caz psihologic, în contextul
unui mediu social în care setea de înavuţire veştejeşte
spiritele. OPERA
15. Comicul:Registrul comic este plin de savoare și-l
demonstrează în comediile sale și în "Momente și schițe"
Tragicul:Registrul tragic este ilustrat magistral în drama
"Năpasta" și în nuvelistica de factură psihologică, dar cu certe
influențe naturaliste. Complexitatea:Decurge din îmbinarea
celor două registre, deoarece, în spatele întâmplărilor, numai
aparent de factură comică, se ascund veritabile tragedii
omenești. TRĂSĂTURILE OPEREI
16. Comicul de situație:Reiese din situații surprinzătoare,
coincidențe, încurcături, confuzii. Comicul de nume:Numele
personajelor sugerează nu numai o trăsătură dominantă, ci
chiar un întreg caracter. Comicul de caracter: prin crearea
unor tipologii de personaje:demagogul (Nae
Catavencu)incornoratul (Trahanache)cocheta adulterina (Zita,
Veta, Zoe, Mita)cetateanul alegator (conu Leonida)confidentul
(coana Efimita)functionarul public (Pristanda)junele prim
(Rica Venturiano, Stefan Tipatescu) Comicul de limbaj:Reiese
din: asocieri neașteptate de cuvinte ("12 trecute fix")pronunții
greșite ("bampir", "catindrală")nonsensul ("Nu cunosc la un
așa rezon fără motiv")clișeul comparativ ("Te iubesc precum
iubește sclavul lumina și orbul libertatea")construcții ilogice
("Industria română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire")
TIPURI DE COMIC
17. Ioan Slavici El este considerat “părintele nuvelei
româneşti” şi “un Balzac al satului românesc”. Nuvela “Moara
cu noroc” este una dintre cele mai reuşite din cele aproape
100 de nuvele şi schiţe scrise de Slavici. Alături de Caragiale
este considerat creatorul nuvelei realiste şi psihologice.
18. Trăsăturile operei • Prin nuvelele sale, Slavici
fundamentează analiza psihologică , prin crearea unor
personaje care au o viață interioară tensionată, determinată
de aspecte exterioare , de natura socială. • De aceea, aceste
personaje se afla în conflict continuu cu lumea, fiind copleșite
de un neiertator zbucium interior. În nuvele sunt reliefate
vechile rânduieli rurale, obiceiurile, datinile,prejudecățile
oamenilor simpli, Slavici încercând să creeze un amplu tablou
al satului transilvănean sub aspect social, psihologic și moral.
19. • Caracteristica dominantă a intregii sale creații literare
este intenția moralizatoare, finalitatea etică. Aceasta s-a
afirmat însă precumpănitor în multe scrieri, in detrimentul
realizării artistice, lăsând cititorului impresie de artificial și
neverosimil. Ficțiunea moralizatoare a operelor lui Slavici
ține- așa cum singur mărturisește- de insșsi firea sa.
20. Opera • Nuvela „Moara cu noroc”, reprezintă în literatura
română curentul realist, prin vocaţia de a picta mediul social
şi de a crea tipologii umane complexe. Moralist şi fin psiholog,
Ioan Slavici este precursor al lui Liviu Rebreanu, realitatea
fiind zugrăvită obiectiv, din perspectivă auctorială.
21. Realizare artistică • Exactitatea termenilor, exprimarea
impersonală, raritatea ornamentelor retorice, repetiții,
aglomerări enumerative, comparații cu elemente concrete. •
Regionalismele și expresiile populare tipic ardelenești dau
culoare locală mediilor sociale prezentate într-un stil veridic. •
Stilul literar este denotativ, fapt care îi conferă precizie,
sobrietate și concizie.
22. Ion Creanga Creangă este cel mai mare povestitor român şi
unul dintre cei mai mari povestitori europeni- Fraţii Grimm,
Perault şi Anderson. Opera de maturitate este scrierea
memorialistică “Amintiri din copilărie”. “Povestea lui Harap-
Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă.
23. TRĂSĂTURILE OPEREI Caracterul popular, deși este
predominant, totuși nu face din Creangă un simplu autor
popular, deoarece el valorifică în mod creator folclorul , prin
talentul sau adaptându-l unor concepții de viață mai vechi și
mai noi. Influența folclorului se observă în primul rând în
faptul că majoritatea personajelor sale sunt construite pe
motivul luptei dintre bine și rău , luptă în care tiumfă
întotdeauna binele și dreptatea. Explotatorii și personajele
negative sunt întotdeauna înfrânte și chiar eliminate: soacra
cu cele trei nurori este omorâtă, lupul asasin este pedepsit
exemplar de capra care are concepțiile unei lumi lucrative,
spinul este nimicit de calul lui Harap Alb. Toate acestea
dovedesc o dragoste de viață nemaipomenită și o fierbinte
sete de libertate și dreptate, trăsături caracteristice poporului
nostru. O altă trăsătură a lui Creangă este umorul, dublat
adesea de ironie critică foarte fină. În general umorul rezultă
la Creangă din tot felul de situații hazlii, în care se pun divers
personaje ale operei și chiar și el însuși. Umorul mai poate să
rezulte și din descrierea personajelor sau a unor formule hazlii
folosite de autor ca "Dumnezeu să-l iepure”. "Na-ţi-o frântă că
ţi-am dres-o” , "Ai să trăiești trei zile cu cea de alaltaieri.”
"Po!im, pungă, Ia masă, / Dacă ţi-ai adus de-acasă."
24. OPERA În „Amintiri din copilărie” este relevată evoluţia
tânărului de la primii ani se şcoală până la despărţirea lui de
satul natal pentru a se duce la şcoala din Fălticeni. Este
capodopera cu caracter naţional şi universal. „Povestea lui
“Harap-Alb” – concluzii: În toate poveştile sale Ion Creangă,
improvizează pe marginea schemei universale a basmului o
imagine a vieţii ţărăneşti de altădată cu tipurile ei morale, cu
tradiţiile şi obiceiurile ei, cu comportamentul şi limbajul ei
specific.
25. Opera lui Creangă nu este o simplă memorialistică, ci o
operă de artă în toată puterea cuvântului, născută din
nostalgia după satul natal și spectacolul fascinant al vârstei
fericite. Astfel, întreaga citadelă a lui Creangă, luată în
totalitatea ei, reprezintă o valoare incontestabilă a literaturii
române.

About Support

Terms Privacy

Copyright Cookie Preferences

English 

Do not sell or share

my personal
information

© 2023 SlideShare from Scribd  