Cerinte posibile: © Scrie un eseu, de 2-3 pagini, despre evolutia personajului principal ilustraty ntr-un basm cult studiat. « Realizeaz& un eseu in care s4 prezinti modalitati de caracterizare a protago- nistului din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga. in realizarea eseului, vei avea in vedere: ¢ statutul initial si statutul final al protagonistului; * trasaturi si mijloace de caracterizare; © trecerea probelor; © relatii cu alte personaje (functiile lor); © semnificatia numelui gi a deznodamantului. TIL Sugestii de redactare ELEMENTELE TEXTULUI NARATIV STRUCTURA $1 CONTINUTUL ESEULUL IPOTEZA intre atributele speciei precizate de criticul G. Calinescuin Estetica basmului, specificul personajelor constituie o trasaturé definitorie: ,,Basmul e un gen vast, depiigind cu mult romanul, find mitologie, eticd, stiintd, observatie moral etc. Caracteristica lui este cd eroii nu sunt numai oameni, ci gi anume fiinte himerice, animale. $i fabulele vorbesc de animale, dar acestea sunt simple migti pent felurite tipuri de indivizi. Fiinfele neomenesti din basme au psihologi $i sociologia lor misterioasi. Ele comunica cu omul, dar nu sunt numai oameni. Cand dintr-o naratiune lipsesc acegti eroi himeric n-avem de a face cu un basm.“ION CREANGA personalele debasm grou! basmutui cult Bildungsroman ‘Statutul initial: fiul craiului 159 ARGUMENTARE Personajele din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de lon Creanga (oameni, dar gi , fiinfe himerice” cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele $i raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine gi rau S© incheie in basm prin victoria fortelor binelui. Se utilizeaz triplicarea, dar Creanga supraliciteaz& procedeul, a treia (aducerea fetei) contine alte incercari impuse de imparatul Rog si chiar de fata. Cu toate acestea, Povestea Iui Harap-Alb contrazice intr-o oarecare masura asteptarile cititorului de basme. Eroul basmu- lui, mezinul craiului, Harap-Alb, nu are puteri supranaturale si nici insugiri exceptionale (vitejie, darzenie, istetime), asemenea lui Fét-Frumos din basmele populare. El are calitati si defecte, sugerate gi de oximoronul din numele sau. Prin trecerea probelor la care il supune Spanul, pe parcursul Alatoriei initiatice, fiul cel mic al craiului va dobandi calitatile necesare unui viitor impirat, unui monarh luminat (mila, bunitatea, generozitatea, ,,Caritatea Cosmict”, de care aminteste Vasile Lovinescu, intelegerea fata de cei mai slabi decat el, simful responsabilit4tii, al curajului, al prieteniei, capacitatea de a-gi respecta cuvantul dat/juraméntul etc.). Din acest punct de vedere, basmul poate fi considerat un bildungsroman. Initial, mezinul craiului este timid, ruginos, lipsit de curaj. Cand tatal sau ii mustra pe fratii lui mai mari pentru a se fi intors din drum de frica ursului, el nu are curajul si dea glas dorintei de a merge si-gi incerce norocul acolo unde ceilalfi au dat gres. Reactia sa este evidentiata de narator prin intermediul caracte- rizarii directe: ,,Fiul craiului cel mai mic, ficiindu-se atunci ros cum fi gotea, iese afarit in gritdind si incepe a pliinge in inima sa, lovit fiind in adancul sufletului de apisitoarele cuvinte ale pitrintelui situ,” Incapabil s& distingd esenja de aparent4, tnarul o respinge de doud ori pe batrana cergetoare, firi si binuiascd macar infelesul ascuns al cuvintelor ei. in cele din urmé, desi nu le infelege semnificatia, este totugi ,flrmicat de vorbele babei” gi o miluieste cu un binut. Milostenia ii este imediat rasplatita, fiindcd batrana femeie il invafa cum s8-si induplece tatal ca 8&-1 lase s& plece la drum pentru a deveni succesorul la tron al unchiului séu, Verde-imparat. Astfel, ,,cersetoarea" ti spune si ceard ,calul, armele gi hainele” cu care tatal s&u a fost mire si sa aleaga calul punand in mijlocul hergheliei o tava cu jératin Auzind ceea cevi cere fiul shu, craiului ,nu i-a prea vont c socoteali”, fapt ce-I determina pe cititor s& creada c4, in ti i si tatal a trecut printr-o initiere asemanstoare. in momentul alegerii calului,fiul crajului se las& din nou ingelat de aparente,160 Caracterizare direct’ Statutul eroului: Harap-Alb - cel supus initierii SPECI EPICE * BASMUL cy, ‘Animalul nizdrivan insé reugeste 54 ane a $i, dup, ce igi arat’ calititile (zboard si vorbeste), eri ajutorg F tor al fiului de crai. | Sone calului, mezinul craiului a de ursyy a pod. Ureul este, de fapt craiul deghiza rea ast obe destoinicia fillor. inainte ca fiul su cel mic si p| or 7 aiul il sfatuieste 98 dea ascultare calului, ii dary Toles de urs gifi spune s& se fereasca de omul span $i de omy Ee Trecerea podului semnificd pentru mezinal cra a trecerea c&tre o alt’ etapa a existenfei, ireversibila. Ins poay vrroferd cheia, ci doar gansa transformari, © $2Ns& pe care fratii mai mari (alsii eroi) 0 rataserd. A trece podul reprezing totusi un act de curaj: afundarea in necunoscut. ‘Apoi créigorul se rataceste in aidurea-labirint, doveding astfel c& mai are multe de invatat. In plus, uit4 repede povefele Graiului gigi ia drept cilauza un span, care i se araté de trei oy Sub diferite infatisari, acest fapt conducandu-l la naiva concluzie c& ,aiasta-i tara spinilor”. ,.Fiul craiului, boboc in feul sau la trebi de aieste’” (caracterizare directa realizata de citre narator) este supus de Span prin viclesug. Antagonistul (réufi. citorul) il inchide pe tanar intr-o fantand gi ii cere, pentru al lisa in viat8, s& facd schimb de identitate gi s8-i dea ascultare intru toate, ,pand cind va muri si iar va invia“, conditionare paradoxala, dar care arata gi calea de eliberare. De asemenea, Spanul ii d& fiului de crai numele de Harap-Alb. De remarcit faptul cd pana in momentul in care este botezat de Span nuse precizeazi numele mezinului, pentru cd el nu are o identitate proprie, cise afirm& doar ca fiu al cuiva. Harap (arap) inseamn& om cu pielea gi cu p&rul de culoare neagra. Prin tradifie, in Orient, oamenii cu pielea neagrd erat robi din nastere, astfel incat harap a devenit sinonim pentru rob, sclav. Numele Harap-Alb semnificd sclav-alb, rob de orgine nobild, dar si faptul de a fi supus initierii — ,,un pelerinaj spr Unitate’, conditia de invaticel. A fi rob este pentru e70t punctul cel mai de jos in care I-a adus lipsa de experienf’-»!# conformitate cu simbolismul basmului nostru, putem spune ci ml obisnuit e cenusiu, amestec indistinct de alb si negru, de Alb Harap. Realizarea spiritual consta in a discrimina prin separati Harapul de Alb.” Vasile Lovinescu il considerd pe Harap-A o intruchipare autohtond a principiilor Yin-Yang, care are dre misiune sd refac& unitatea unei lumi c&zute in haos, scindst® intre puterea craiului si a imp&ratului Verde. " Vasile Lovinescu, Creanga gi creanga de aur, Ed. Rosemariy 1988on cREANGA a occerizaree ‘aivecth 161 aa rea pantie de caracterizare indirecti se utilizeaz jungi le en pte, limbaj, relagii cu alte personaje, nume. Hast ntila curtea ater Verde, Spanul il supune pe ne tel eee whee silifilor” din Gradina Crsului, aducerea pielii cerbulu CU. cap cu tot, aga bittute cu Pree Scumpe, cur se gasesc" i a feter imparatului Rog pentru cAsitoria Spanului. Mijloacelt Prin care eroul trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele av. Puteri supranaturale. Primele doua probe le treet on ajutorul Sfintei Duminici, care il sfituieste cum 5% Procedeze gi ii d& obiecte magice: Pentru UTS 0 licoare cu Somnoroasé”, iar pentru cerb, o licoare, dar $i obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot. Prima Proba ji solicit curajul, jar a doua, mai dificil’, pe langA curaj in nanuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea Juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati. A treia probi presupune o alta etapa a initierii, este mai complexd si necesitd mai multe ajutoare/ adjuvanti, fapturi hi- merice despre care G. Cilinescu spunea cA ,,Fiinfele neomenesti din basme au psihologia si sociologia lor misterioasi”. Drumul spre mparatul Rog, om cu , nim hain”, incepe cu trecerea altui pod. Simbolistica este Aceeasi, trecerea intr-o alté etap& a maturizarii, Probata prin faptul cd Harap-Alb are acum. initiativa actelor sale. Cum pe pod tocmai trece o nunté de furnici, tanarul se dovedeste responsabil si hotiriste si protejeze viata acestora, Punand-o in pericol pe a sa gi pe a calului, pentru ef alege si ‘reaci inot ,.0 api mare”. Drept rasplata pentru bundtatea sa, hoinar. In plus, cel care va deveni candva imparat dovedeste pricepere, curaj si intelepciunea de a ajuta Popoarele gazelor. in lucrarea Creanga si creanga de aur, criticul Vasile Lovinescu interpreteaz comportamentul tanarului drept accedere la ,,Cari- tatea Cosmici”, un grad al maturiz&rii spirituale, ce Presupune 10 mild, 0 generozitate, 0 compasiune nemérginité nu numai fafa de oameni, ci si de toata fitptura”. Ceata de monstri il insoteste spre a-1 ajuta, pentru ca s-a aratat prietenos gi comunicativ: Gerilé, Flmanzil8, Setila, Ochild gi Pasdri-Lati-Lungila. Pentru a-i da fata, Imparatul Rog il supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje himerice gi animaliere): casa de arami ~ cu ajutorul lui Gerild (proba focului) -, ospatul pantagruelic cu mancare gi vin din belgug: ,,12 harabale cu pine, 12 ialovite fripte si 12 bufi pline cu vin” ~ cu ajutorul lui Flamanzila si Setila (proba paméntului gi a apei) -, alegerea macului de nisip — cu162 ‘Statutul final: imparat Spanul SPECII EPICE * BASMUL Cy, ; probe au legatur’ cu f i iil Je trei probe au cu fay dei epee ‘rocturn la odala fetel si prindereael, dy ce se transforma in pasire gi S¢ ascunde ” ee lung’ — gjutorul hui Ochi gi al ui Pavéri-Lati-Lungil8, Tecunoastere, airy ajutorul aibinel (motival dubluli Fata insdgi, 0. farmazoant ‘cumplita” (are puteri supranaty. rale),impune o ultima probs: call ui Harap-Alb si turtuicag ral enue gtreismicele de mr dulce $i 9p wi 9p mong " ba fiind trecut& de cal (prin nde se bat munfii fn capete”. de unde se ), fata il insotegte Pe Harap-Alb la curtea Imparatul Verde. Pentru erou, dramul acesta este cea mal dificil’ incercare, pentru cl se indragosteste de fata, dar, credincios juramantulyj ficut, nu-i marturiseste adevarata sa identitate. Teta demaaidl pe Spo, axte Wi acted pe Hise lb oa divulgat secretul si fi taie capul. {n felul acesta it dezleaga de juramént, semn cf inifierea este incheiata, iar ‘rolul Spanului ia sfargit. Calul este acela care distruge intruchiparea raului, Decapitarea eroului este ultima treapta i finalul initieri, avand semnificatia coborarii in Infern/ a morfii ir cobort in Infern inseamni a cunoaste o moarte inifiaticd, o experienti Ssusceptibild dea intemeia un nou mod de existent” (Mircea Eliade} invierea este realizati de farmazoand, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompensa: pe fata imparatului Rog si imparatia. Nunta gi schimbarea statutului social (devine impérat) confirma maturizarea eroului. Deznodamantul consta in refa- cerea echilibrului gi rSsplata eroului. Sensul didactic al basmului este exprimat de Sfanta Dumi- nici: ,,Cand vei ajunge si tu odatt mare si tare, ti cituta si judeci lucrurile de-a fir-a-pit si vei crede celor asupriti gi necdjifi, pentru ch stii acum ce e necazul”, Povestea lui Harap-Alb, fiind asa cum remarcé gi criticul literar George Clinescu ,,un chip de a dovedi cd omul de soi bun se videste sub orice strai gi la orice varst”. __ Spanul nu este doar o intruchipare a raului, ci are gi rolul inifiatorului, este ,un rau necesar”. De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sd se fi incheiat: ,,$i uni ca acestia sunt trebuitori pe lume ciit i meni st prinda la minte..” ee eee de Nu does naratorul, isi personajele para avea cunogtini nistul, fn oe ee Pe care trebuie sa-] traverseze protag?” aia ba scenariu, eroul are de invatat de la mai multi wpedagogi“": pedagogul bun - Sfanta Duminicé -, peda jor. Urmatoare! 2 cf, Emilia Boghiu, LAcramioara Mutoi . . nara tologie aplicata, Ed. Burocart, lag, 2008,” Hermenentict10N CREANGA Ajutoare sidonatorl 163 r&u — Spanul -, pedagogul rezervat, care intervine doar in cazuri speciale - calul. Eroul (protagonistul) este sprijinit de ajutoare gi donatori: fiinte cu insugiri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, créiasa furnicilor gi a albinelor), fApturi himerice (cei cinci tovaragi) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta) $i se confrunta cu réufacatorul/ personajul antagonist (Spanul), care are si functie de trimifator. Personajul ciutat este fata de ‘imparat. Specific basmului cult este modul in care se individua- lizeaz& personajele. Cu exceptia eroului care este vazut in evo- lutie, celelalte personaje reprezinté tipologii umane reductibile ao tris&tura sufleteascd dominant’. Prin portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroului, se ironizeazé defecte umane (fri- gurosul, mancaciosul etc.), dar aspectul lor grotesc ascunde bunitatea si prietenia. imparatul Ros si Spanul sunt rai si vicleni. Sfanta Dur este inteleapt’. CONCLUZIE Desi este un personaj de basm, Harap-Alb nu este acel F&t-Frumos din basmele populare, cici evolutia sa reflecta con- ceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fantasticului. Protagonistul este un om ,de soi bun", care traverseaz 0 serie de probe, invat& din gregeli si progreseaz4, se maturizeazi, pentru a merita si devina imparat, basmul putand fi astfel considerat un bildungsroman.