REPUBLICA SOCIAUSTA STANDARD DE STAT : - ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 3300/1-85 ‘TuneX DE FUNDARE Iniocuieste CONSILIUL "NATIONAL, PENTRU STHNTA - Sl TENNOLOGIE 7 PRINCIPIL GENERALE DE CALCUL |_———————_—____— INSTITUTUL ROMAN, Clasificarea alfanumerie Ee Gat STANDARDIZARE Ocnowaus OCHOBHBIE NOMOEIA 318 ‘Terrain de fondation Foundation ground BASIC PRINCIPLES FOR ANALYSIS OBIECT $I DOMENIU DB APLICARE aie de caleul al terepului de fundare pentru £ 4a E coustructii ‘Calculul terenului de fundare ‘se efectueagt in scopul limitarii solicitirilor asupra tere- nului de fundare astiel incit st fie indeplinite condifiile de siguranti si de esploatare normala a construetiei. 12 reveilesile prezentului standard se aplic& terenului de fundare, indiferent de natura acestuis, pentru toate categoriile de constructii. {n cazul terenurilor de fundare alc&tuite din piminturi cu caracteristiei speciale (pimin- seusibile la umezize, piminturi cu umfliri sf eontrectii mari, piiminturi in umplaturi orga- ” piminturi imbunitifite), in cazul Constructiilor eu caracter deosebit (constractii hidro- telinice importaate, centrale nucleave electrice, platforme fixe de foraj marin, stilpii liniilor clectrice ‘aetione de inalté tensiune, construcgii monumentale ete.), in cazul constructiilor sub- terane precm gin cazul constructiilor supuse la actiuni predominant dinamice (de exemplu tndatit de inasiai) webuie si se aibs in vedere si prevederile din reglementirile tehnice specitice refevitoure 1a asgmenea piminturi si constracti. Prevederile prezentului standard, adaptate conditiilor specifice, se aplick si 1a caleulele privind deforma;iile-si stabilitatea lucriirilor de sustinere, taluzurilor si versantilor. 2 TERMINOLOGIE cou terenul ‘de fundare, sint conform 2.1 Definitiile termenilor prinejpali, in legiitw STAS 3950-81 si prevederilor din prezentul stan 2.2 Terenul de iundare constituie suportal construetiilor si reprezintd volumul de rock saw de pimint influenfat de incdredrile transmise de fundatii. In cazul :nerarilor de susfinere sau al construefiilor ingropate, tevenul exercith si acyium i asupra constructiilor. In cazul taluzurilor si versantilor, terenul reprezintd parte constitutiv’ a acestora. Terenul de fundare poate fi alc&tuit din roci compacte sau din piminturi (roci dezagre- gate), 2.3 Rocile eompacte sint roci eruptive, metamorfice sau sedimentaye cu-legituri puternice intre particulele minerale, alcituind masive continue sau fisurate. 2a fanetie de vesistenta la compresiune asialé in stare saturat ow, roeile compacte ified in ard. z se cl 1 Spe 2 9000 KPa; — roci stincoase, avi — roci semistincoase, avind ¢,, < 5000 kPa. 1243-83. Paminturile se clasifiek conform 8’ +) ampreund cy STAS 3300/2-85, Intocuieste STAS 3900.77 si STAS 6916-77 Eloborat ce + i uu T) a : PROIECTARE SI DIRECTIVARE Bd. Nie Pintilie nr, 5. BUCURESTI 1985-11-01 NST R IN constRucti lex prin Ista Se Cente ~ Bure = 20 Pag. PRETUL LEL 552.4 Fundufia repreziats partes inferioar’ a constructiei, prin cate se transmite gi repartizeazd terenului incircarea adusi de construcgie. ‘ ‘Dupd modal in carv transmit terenului de fundare inedrearea adusi de constructif, fun dariile so clasifiek in: — fundafii directe; —fundafii indireote. 2.4.1 Fundafie directa este fundatia Ia care inciretrile se transmit prin intermediul bazet; din aceast% categorie fac parce toate fundatiile de suprafagd preeum si fandatille pe chesoane. 2 Fundatie indireet’ este fandafia la care inedredtile se pot transmite atit prin: baza tun- dagiei oit $1 prin suprafafa lateral a acestein; din aceasta categorie fae parte piloyii, coloanele si baretele. 2.5 _Lueririle de susfinere sint lueriri de constructii avind drept obiect sprijinirea unor ver- Santi, a unei umpluturi de piimint sat a perefilor unei excavatii. Ts“ Buncipala solicitare asupra lueriuilor de susfinere este dati de impingerea piiminyului. Luerinile de susfinere pot = cu carseter temporar (spr iniri, pereti din palplange, pereti ingropali, batardouri ete.) ; = ou earacter detinitiv (ziduri de sprijin, cheuri portuare, galerii subterane, conducte magistrale ete.) 2.6 Taluzurile sine suprafete libere ale torenului care delimiteaza excavatii in teren natural sau, umpluturi. 7 Versangii sint supragete inclinate ale terenurilor ale edror pante ati reaultat in urma wnot procese geologice naturale. 28 Deplasirile si deformmafiile fundagiilor provocate de deplasirile si deformatile terenului pot fir — tasurea whsoluti, », care este deplasarea pe verticaki a unui punct al fundatiei, sau deplasarea pe vertieali a intregii fundafii izolate sau continue; _—tasurea medie a coustruetici, tq) cate este media tasirilor absolute ale fundafillor izolate ale constructici = tasarea relati la distanta dintre ele; = Inclinarea fundutiei, tg ©, care reprezinti: diferenta intre tasérile absolute a dou punete extreme ale fundafiei, raportat la distanta Intre ele (Iungimea, lijimea sau diametral fundatiei) ; — incovoieren relativi, f, care reprezint raportul intre sigeata marima si lungimea pirtit de fundajie care se inconvoaie; — translatia, absoluta y, care este deplasarea pe orizontal a unui punct al fundatiei. 4, care este difeventa intre tasirile absolute a dou’ fundatii, raportatié 3 NOPIUNI DE BAZA 2.1 Comportaren sub tnedreare a terenului de fundare 3.1.1 Sub acfiunea inciredrilor, terenul de fandare se deformeaz4. Deiormatille terenului de fandare se produc datoritd variagiilor de volum si de forms. In acest proces se pot intilni urmsi- toarele stadii caracteristice : a) Stadiul comportirii liniare sau evasi-liniare In acest stadiu, deformafiile terenului se datoreazt preponderent variatiilor de volum, iar comportarea depiade in mod hotdritor de caracteristicile de deiormabilitate ale acestuin, +) Stadiul dezvoltsinit zonelor plastice tn acest stailiu, variatiile de form’ devin semnificative, iar comportarea terenului este influenyata si de caracteristicile de rezistenigs ale acestuia, OBSAVATIE — Zone plastice sint rccle zone pe coniveu! si ta Interiorsl ctor cite tadeptinitd conditia fe rupers, adicd efortt Cangenlia electiy este egt! eu rezisLenia ia forfecare a. pamintui e) Stadiul de rupere . Atingerea acestui staliu este insofiti, de vegulé, de deplaséri importante sau dislocisi ale terenulal, Ruperea poate conduee ta deyprinderéa une parti din teren de restul_ geremului, dup o supragays, denumitt supratatd de alunecare, pe care efortul tangential efectiv egaleazi In fiecare punct rezisten\a le forfecare a materialului. a "Modul in care, la eresterea progresivi a inedredrilor, evolueazit si apar stadiile mentionate, depinde de natura terennlui, de natura inedretirilor si viteza de aplicare a acestora, de tipul luerivil (fundafie directd sau indirect, Inerare de sustinere, taluz ete.). 3.12 In funefie de natura lucritii si de starea limit considerat, caleulul terenului de fundare se efectnewzd pentra unal din stadiile mengionate la pet. 3.1.1, ca de exemplu : v) ebaluarea deformatiilor probabile we fundajiilor se poate face corespunzitor stadiului de coniportare liniard sau evasi-liniavd sau eorespanzitor stadiului dezvoltteii zouelor plastice, cw admiteres tnor zone plastice eu extindere limitata 5 ii portante a fundafillor se face corespunzditor stadiului’ de rupere 5 }) caleulul capacity ©) tovifiearea. stabiititii taluzmvilor si versan{ilor se face corespunzitor stadiului de rupere 3.2 Stavite timi 3.2.1 Covespuniaitor diferitelor stadii ale procesului de deforinare sub inedreare, terenal de Fundare poate tinge diferite stiri limita, A ale terenului de iundare Atoirea Limit « terenuhai de funslare corespunde situaiet in eare, ea urmare a deformatitlor san eoddvii verenulut de Tundare, se indue difevite ste? limita in construetii S22 Sriivile fimith ale terenlui de fundare sint ii, simbolizetd SLD; -- staren limita de deform: © portanta, simbolizatk SLOP, = starea limit de capac le limita ale terennini de fundare pot fi de natura ; = une: stint Jimith ultime (simbolizatk SLU), « drei, depasire couduce la pierderea ineversibila, in parte sai ia totalitare, a eapacitagii functionale a constructies 5 = unei stiri limitd a exploaririi nonmale (simbolizata SLEN) a clitei depasire conduce 1a jutreruperea exploatarii normale x comstructici. 323 80 3.24 Stavea limits de deformayii « rerenului de findare (SLD) este de uauura unei stati limits ultine (SLU), dae deformatifle terenului eondue la deplasiri si deformafii ale constructiel, ineom- atibile ow structnra de rezisten{a, sau a wuei stiri limit& a exploatini normale (SLEN), daci deformatiile terenului itmpiedica exploatares normal a constrnetiel 3.2.5 Starea limiti de capacitate portant a terenului de fundare (SLOP) corespunde unei extinderi a zatelor in care se indeplineste conditia de rupere (efortal tangential efectiv este egal eu rezistentai la forfecare a materialnlui) astfel ineit ave loc pierderen stabilitiifii tevenulni gi a construetiei, in parte sau in totalitate. Stren limita de capacitate portama a terenului de fundare (SLCP) este ivtotdeauna de naqura ancl, stiri lant’ atime (SLU). 4 ACMUNI ASUPRA TERBNCLUI DE FUNDARE. 41 Actiunile asupra terenului de fundare provin din — inciaetiri trausmise de fundayii si de lucrdri de sustinere ; ~ qentatea proprie a terenului; — efectele mecanice (statice si dinamice) ale apelor subterane gi de suprafagil 5 = socusi, vibratii, seisme; = efvete climatice ete. 42 Aciiunile se grupeazi in grupiri fundamentale si grapari speciale conform STAS 10101,0- vin in caleule en valori“de ealeul, Intensitiifile actinuilor inte Valorile normate fle actinuilor, coeficientii acyiunilor, valorile de caleul ale ineirex- rilor si modul lor de grupare se stabilese conform reglementirilor tebnice specifice pentru diferite categurii de coustructii (econsuuctii civile st industriale, poduri, constructii hidrotchnice ete.). 5 DATE NECESARE PRIVIND TERENUL DE FUNDARB A Caleulul teremiui de findare se efectueazi pe baza datelor referitoare Lv stratificatia ereuului, carneteristicile geotehnice ale roeilor si pamfnturilor, reginnul apelor subierane ete. Aceste date se oblin, la comanda proiectautului construeyiel, prin eercetarea tremula de funaire de etre orguniza{ii xan formatii de specialitate.haw youm cor Continutu! s(udiului geotehnic, programul si volumul Iuerdrilor de cercetare a terenului, precum gi nomenclito |. minimal de incercéiri in laborator gi pe teren se stabilesc in conformitate cu prevederile STAS 1242/1-81. . 5.2 Caracteristivilo geotehnice utilizate in calculul terenultt de fundare trebuie determinate corespunsitor ct ipul de solicitare indus in teren de eitre constructie. v Acolo uniie exte cazul, se va tine seama gi de posibilitatea modificth caracteristici 5.3 _ JLa determnarea in laborator a caracteristicilor mecanice ale piminturilor, trebuie si se reconslituiren cit mai fidelt a stiri de eforturi efective din teren si aplicarea unei cave care si siumuleze eondifiile de solicitare. : ba jRemultatelv incerekrilor de laborator gi de toren efectuate pentru fiecare strat influentat do consteucfio vau ears actioneazd asupra eonstructiei gi afoctoaz’ comportarea acesteia, trebuic prelucrate statistic in’ vederen obtinerit valorilor normate si de ealenl ale caracteristicilor geoteh- hice ale stratalai, conform metodelor date in anexa A. OBSERVATIE ~ Serecomand: melodia recomalatd ta anexa A. 5.4.1 Valorile normate ale caracteristicilor geotehnice, A, se stabilese ca valori medii ale mulfimit de date ezperimentale obtiaute pe straturi dupa eliminarea, potrivit procedeului dat in anoxa A, a ratolir atlectate de erori excesive. Aceste valori se determin’ pe baza unui numic de incere’ri corespunsattor cu importanfa gi tipul constructiei, eu suprafafa ocupats de aceasta preciim gi cu geaduti de omoyenitate al stratului eonsiderat. imp a acestor urmirease seovente de inc: ai la dolimitarca straturilor si seutilizeze metode statiatice ca, de exempt, 5.4.2 — Prelueraren statistio’ in vedoron stabilitit valorilor normate si de calenl ale caracteristi- cilor gootehaice sv aplicé difevontiat, in functio de caractoristica geotchuics, astfel : separat (7, ¢ I, — prelucrates independent a earacteristicilor care se determi Ey Grex ete.) — prelucrae t esvelati a caracteristicilor care se determin’ improuna («si 0). 5.5 In anoxa C sint date, orientatiy, valori de caloul ale paramettilor rezistenfei la forfecare © gio siale modulului de deformatie liniar E. Valorile parametcilor © sic date in anexa C pot fi utilizato In caleule efectuate in functie do eforturile totile (Fits considevarea presitniit apei , in urmitoarele cazuri : * , = Ja predimensionarea gi verificarea preliminaré la starea limit de deformatii a funda- fillor directo, iustifennt rie clasa de importanfil a construefici, stabilitl conform STAS 10100/0-75 ; — la verificwon definitiv’s 1a starea limit de deformatii, in cazul fundafiilor directo pentru construcfiily nesensibile la tasiri din clasole de importanyis IIL, IV, Vj = ln evalnztea solicitiilor laterale produse-de masele de pimint asupra lucririlor de susfinere din clasele de importangt IV si V5 — la predimensiovarea fundafiilor pe pilofi (coloane, barete) indiferent de clasa de im- portanys a coustrctie " Valorile mudutului de deformasie liniard F date in anexa C pot fi utilizate numai la veri- ficarea proliminart In starea limit de deformafit, indiferent de clasa de importanfi. a con- + structici. 6 UALCULUL LA STARI LIMITA AL TERENULUI DE FUNDARE 6.1. Prevedori gonorale 61.1 La caleulul terenului do fundare se aplick motoda stirilor limita. 6.1.2 Caloulul tervnulai de fundare se poate face la starea limits de doformatie, la starea limits do eapscivate portant’ sau pa baza, presiuailor convengionale. 6.1.3 In funotio do tipul Incririi si de starea limité.considerata, calowlul terenului de fundar® se executt diferen{iat ea de exemplu : 7 — in caztil fundatiilor direete, so compard valorile presiunilor efective pe talpa fundatiei cu valori de referin{it gi, daci este cazul, se compar deplasiirile probabile calculate cu deplastiri fomologe de referin|s; — in cazul fundafiilor indirecte, se compara ineireitrile de calcul in elementele structu- rale ale funda{ici, cu eforturile capabile omologe (capacitate portant’ axial, capacitate portant’ transversal, momtet eapabil eto.) in situatii speciale se compar’ si depiasirile probabile caleu- late cu deplasirily omologe do refering’;_ SEAS $dU0/1-80 — in cazul taluzwrilor gi versuntilor se compara eforturile tangen|lule dezvoltate pe'supra- folele ipotetice de cedare en rezistenta ka forfeeare a materialalui sau er eompark momentul de stabilitate cx momentul de risturnare. 62 612.1 Caleulul la starea limit; forenului de fandare, ew wr le deformatit Jeulul La stirea Tin de deformatii se efectuenzd in toate exzm ite, indiferent de natura toarele excepyit . ~ construcfii fandate divect pe terenuri alcdtuite din plminturi, ruci stincoase Lisurate san roci seinistincoase, in condijiile specificate la pet. Gt — constructii fundate direct pe terenuri aledtuite din roci stincousr nefisurate, constructii fundate indirect, lucrivi de sustinere, taluzuri si versan{i, daed nu sing prevtizste restrietti speciale pentra exploatarea constructiei aee Ye cin gropiri fundamentale, late, dupa caz, corespanzitor unei stiri Limit ulline Lmitt a exploatitii normale, sntru ealealul la staren Limit de defurmatii, constructiile se consider’ supase actiunilo r a une stiri limita de i anexa A), 2.3 Valorile de caleut ale earacteristicilor geotchnice utilizate in verified Ja star deformatii se stabilese, de regnki, eanespunzattor inui nivel de asigupire 2. 085 (ve 62.4 Prin calenlul tercuutui de fundure Ix starea limit de deforimatii Uebuie st se asigure respecturea condijiilor : SLU A,<3, in cazal unei verificdri la starea limiti ulti A,<3, in cavul unei verifiedri la starea limita a exploa ja care A, deplasiri sau deformayii posibile ale construetiei, datorate sleplasiirilor sf deform: vilor terenulvi de fundare, calculate ca inedreati din grupiri fundamentale pentra stares limit ultimd ; : 4, deplasivi sau deformatii posibile ale constructiei datorate deplasivilor si deformarilor leremlui de fundare, caleulate eu inedredri din grapari fundamentale peatra starea limit a exploatirii normale 5 . deplasivi sau deforms de referin{z admise pentru structuri, stabilite de pruiegtantul souclutii; in lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi lwiate in eonsiderare valo~ rile orientative ale deplasirilor sau deformarilor admisibile, date in preseriptiile spe- cifice pentrn diferite categorii de constrnetiis 3, dephsini san detormari admisibile din prnet-de vedere etnnle proicetantul tehnolog et ic, specific ate de rile sau deformatiilor t ovoieri. transla. 62.5 Deformatiile si deplasirile fundatiilor, ea urmare a deplas nului de funilare, care se iat, de regu, in eonsiderare, sine : tasiti, inching, 6.2.6 In calenlul deformatiilor probabile ale terenului de fundare, (rebuie si se ia in consi- derare si ~ influent constructiilur inve: ale 5 — supraineirearen terenulut de fundare din imediava vein tile a fandagillor (mmplu- inti, platforme, depozite de materiale ete.) 63 Cal 63.1 Caleulul Ja starea limit de capacitate portanta se efectne a limit de capacitate portanti pentrn : — constructii fundate direet pe piiminturi foarte compresibile ; — constrnctii fandate direet. pe piiminturi coezive foarte umede gi saturate, supuse une solicitiri aplicatt rapid; — construcfii fundaté direct pe terenuri alcduuite din roci stincoase 5 nnanente importante Ws ale inedr- coustructii fundate di (Le OV), in care H si V repre Givii transimise terentlui; si supuse unor ineiretri orizontale pe ‘componentele arizontald si, rexpeetiv, verti nti = 01 istrivetii eu fundayit indirecte ; = Ineriri de suspiriere ; ~ taluzuri versanti, 63.2 Pentru caleulnl a starea limit de capacitate portant, canstimetiile se consider: supuse actiunilor din grupiri speciale, fe din geuparen funslamentald sfut wal defavarabile deett cele din OBSERVATIE — In eazul a care act le ute portastay i silvatile presirwte He pet. 62.1 se face gruparea speciald, eau) a staren Unita de ca ‘cu Cousiderarea aetimilor eclor mia defo vorabile,STAS 3300/1-85 ‘Yalurile de calcul ule caracteristicilor geotehnice utilizate in verificitri la starea limiti do 6.3.3 abilese, de reguli, corespunziitor unui nivel de asigurare «= 0,95 (vezi capaeitate portant s gi anoxa A). 6.3.4 In funetie de natura, sturea terenului de fundare gi viteza de aplicare a inclirorilor | pe deren, ealcull [a stare limit de eapacitate portant se efectueaz pentru diferite momente : Pediat dup aplicares inekretit si dup constmaren timpului de consolidate. Jn anexa B sint cate recomandari privind aprecierea vitezci de solicitare si determinarea caractetisticilor geotelinice pentru diferite faze de solicitare. 6 Prin caleulut toronulii la stazen Limit de capacitate portanti trebuie si se asigure res- peetares conditiel : Qem-k in cate + supra terenului de fundare, provenité din gruparea de activi reat dy calcul ceca uni defiavorabild s portant do ealenl a terenului de fundare BR eapawital m_covtiv condifiilor de Iueru Dupa tipul nerivii, eapacitaten portautd de calcul a terenului de fundare poate fi 4, Day in cazul constructiilor fundate direct; — prosiuue lateral ulti’, py, in enzul fandafiilor inoastrate in teren, supuse_ la soli- Citiiti Lranaversale, precdm i in cazul lucritrilor de sustinere L presiune ert (coloatiele, barstele) constructiilor J (awiali sau transversali) in pilot eb = ineireue exit fundate inti — fort de frenare po alps fundagie’ ; cagul fundafiilor sau in cazul taluzucilor si versangilor. abilitate nikure pe aza presiunilor conventionale = moment de G4 Caleulul terrnulai de G41 Presismnile conyenfiouale reprezintd presiuni aeceptabile pe suprafafa de contact dintre fandatia dirvet’ si toren, stabilite empiric, 7 64.2 Situatiilo in care so efectueazt caleutul la presiuni conventionale, valorile presiunilor Conventional si modu ile ealcul se stabilese pe baza preseriphillor specifice pentru diferite ente- gorii de construchii. : 65 Inancsa D se preziuti exemplifieativ condifiile de efectuare a caleulului terenului de fondare pentru uncle cazuti uzuale 7 URMARIREA COMPORTARD TERBNULUL DE FUNDARE Urmirirea comportirii terenului de fundare in timpul executioi si exploatirii construc- tiilor const’ din miesiritisistematice privind : tasirie si alte deplasic ale constructilor, sigetile {irotirdle lucririlor dv sustinere. pozifia unor puncte situate In suprafata si ia interiorul taluzu- Sidra versautilor ele. Ut datele astfel objinute se verifiek indeplinires conditillor de siguranti. Fide exploatare normald ale constructiilor. Aceste observatit in situ permit verifiearea metodetor Sentra eaiculul tereaului de fandare precum gi stabilires unor. valori ale, earacteristiilor Penuipturilor st rocilor atile la proieetarce unor Incr asemniitoare in condifit de teven similare Continutul, volninul si esatonarea in timp a programului de misurtiri se stabilese do eittre protectant in fune{io Hy tipi lueriei i do natura terenuui de fundace yi se reglementenzh prin Dreseriptii speeifico prnura diferite eategoril de constructANEXA A \MILREA VALORILOR NORMATE SJ DE CALCUL, ALE CAH ACTERISTICILOR GHOTRANICE ALB LERENULUL DE PUNDATE ltatelor inceredrilor comport dout etape principale Al Pred mitavea pe verticald sin plan a elementelor geologive (xtraturi, orhonturi, Tentie, tpriute-y variabilitate a caracterisicilor geotehnice, incadracl in amurnite = del curucterizate zone) limite bitirea pentra fieeate clement geologic in parte a valurilor normate si de ealenl ale caracteristicilor geatehnice, Elomentul constituent a) terenul aaleul ale caracteristivilor geotelmice este, de regnls ne slabilese valorile normate de fundare, pentrn stratul side int apartinind aceleiasi eategorit conform STAS 1243-83 Un strat este alearuit din Mise, eauracterizeagit print-e variabilitate Tinnital gi weleiagi formatiuni geogrfylogics cleristicilor geotehnice, Delimitare: eunoasterea Vizuali, a materialubai s unui strat se face prin — interpretarea datelor geomorfolugice 5 — evidentierea unei varinqii Inuste a caracteristicilor geutelmice de identifieare gf clasifivare. colowicd constituith din acelasi tip de ysdinint apar portiuni eu pro- fra denwnired integrakt de,strat, dar in cuprinsnd acestuia se eon Cind tn formayiunea pietd{i distincte, se poate pa tureazi elemente ca — orizonturi (dclimitate in grosine}, — Jentile (delinnitate in plan si avosimea suratului), = zone (delimitate in plan), pentra care se stabilese valor propni ale carteteristicllor geotelner. ca elementelor geolugice sint : A.B Proprieti{ile piimiuturilor avute in vedere la delimit — gramnlozitaten si-coeficiental de neuniformitate Ty, pentru bloeuri, Delovinigurt st pietiguri Ge in in cousiderare si oniiditatea 1, chid Interspafiile swt waplate ea pAmintart eaezive); tate Uy indicele punilor ¢ si umiditatea w — grannlozitatea, vocficientul de newnifor Gnimai la nisipuri prifoase), pentru nisipurt ; de plisticitate /,, indicele de consistent avi covzive. ive — limitele de plasticitate wy, si Wp, i Te, indicele porilor est umiditatew 1, penta Se recomanda sf se ja in considerare si valorile caracteristicilor mecanice : modulul de deformatie edoinetric WV, rezistenta la compresiune monoaxialit p,, precum gi reaistenia 1a forfe- 1S, determinatt eu uparatul cu palete, Tezistenta unitar pe con Je, lu penetrarea statied ete, La tipurile de paminturi en proprietati dvosebite se va Line seat in mod suplimentar, de Ia caz la eng, gi de wnmitoarele caracteristic: a umesire ims) 14 piininturile macroporice sensibile — tasaren specified: suplimentars de carbonat de calcin, la piiminturile marion, vimohiti gi plimbeturi turkoase. anilur = conjinutul de materi organice, Ad Cind numarul de determin ale gvologie este mai mare de 30, se recomand: toarele limite : racteristicilor geotehnice in acelagi sirat saw element Verificarea ineadi init indicelui de variatie Tin urma- — pentru umiditate, indicele porilor, indicele de consistent, F< 0515 5 = pentrn indicele de plasticitate, modulul de defermalie edonetric, rezisten|a Ia forfer care, rezistenta Ia compresiune monoaxiali, V < 0,30. sain nies He waving se exleuearA pentru fiecare caracteristied geotchnic relatia : in parte ew vet ain care dm+S4, @) s abaterea medie pitratied a valorilor ‘individuale A media aritmeticd a vatoritor individuale » nuntirul valorilor individuale. AS — Dupi delimitaren stratuvilor sau a elementelor geologice, se trece la eliminarea erotilor excesive din sirul statistic al valorilor ficedrei caracteristici geotehnice, prin excluderea acelor valori individuale A,ale caracteristicti geotelinice pentru care nu se indeplineste eondifia : [4 - Al 0,8), eind inedrear se-aplicd rapid, caleulul terenului de fundare, penta momeutul imediar dupa aplicarea, ines se electneazt ' uuilizind earacteristicile geotchnice ale piminturilor determinate dupi cum urme: ti modified atit = prin inceredri neeansolidate-nedrenate (UU) dact inedireares apli presitnea mediv totalt (a, + 92 + oa) cit si efortul deviator + (oy = 9)" — prin ineevesiri consolidate ~ nedrenate (CU) dack solieitarea aplieatt modified ummai efortul deviator, Parametrii se pot exprima in functic de cforturile totale sau in funetiv de eforturile efective, dacs in timpul incercirilor se miisoara presiunea apel din pori. In mod corespunziitor, caloulul rerenului de ftndare se cfeetueaza in funcfie de eforturile totale sau in funetie de eforturile efective. Pentru aprecierea vitezei de aplieare a iuekredrii pe teren, se comp: dare al accsiuia en timpul de aplicare a inedredrii timpul de consoli- ‘Timpul de consolidare se determina aplicind teoria consolidérii monoaxiale, plane, axial simetrice ‘sau spatiale, dup az. In mod orientatiy, 11 rearea se considera rapid, dack se aplick pe teren jutr-un timp mai mic decit valoarea dat de expresia in care J lungimea liniei de cureut caracteristice a procesului de drenare a apei din pori in timpul consolidarii, in meri E ¢, coeficientul de consolidare al tereuului de fundare, in metri la pitrat pe seeund, In cazul piminturilor partial saturate (S, < 0,8) pentru orice condifii de solicitare, precum gi in cazul piiminturilor uinede gi saturate, dar in condifiile unei solieitiri lente sau pentru Verificdri in timp indelungat de la aplicarea inckredrii, se ut iizeaza parametrii dyenafi ai earae teristicilor geotehnice, objinuti prin incercari consolidate — drenate (CD).SPAS 3300/1-85 ~ 6 ANEXA € VALORI ORIENTATIVE ALB UNOR CARACTERISTICL GEOTEINICR DE CALCUL O.1 . Parametiii rezistentei la forfecare @ sie, ce pot fi utilizati in condifiile precizate la pet. pentru calcule efsetuate in functie de eforturile totale ( i considerarea presiunii apei in pori) Inlicele_poritor ¢ 0.85 [v.05 [ 0,75 olelotelerel oie Carneterizaren pSostoturilor Nisipuri ou pleteig gf hisipirt matt Nisiruri_miftocth Nisipuei fine” Nistpuri pratoase 0,75 < tog ktegt 3 20% 025 < tes 05 opsenvagin Valorie din tabvlul 8 sin exprimate pentry i grade si petra y tn kileysealh 2 Valorie in tohetul & se refera ln pannindytl care contin mashuian %q males orgie 3 Pentru valor interricdiare ale incerhui poriiar se interpoleazaliniar pene wbineres corse lenisticlor @ ¥ e,0.2 Valorile orientative de calcul pentru modulul de deformatie liniari B ee pot fi utilizate pentru evaluarea preliminaré a deformatiilor terenului de fundare PAmintari coczive avind 3, > 0,8] Paminturl si maximum 5 % materi arganlee ‘Tabelul 9 Garacterizarca_paminturior crigist {composite eramutometrica se8_|_o7_|_oas_| 108 Vatori de eaicut ale modu g [Bisipuri cu petris, nisipurl mari sl miloci 50000 | 40.000 | ano 2 | rsisipors tne 38.00 | 28 0006! 18 v0 2 | Nisipurkpratoore 2goo0 |_28 000 }*18 000%| 11 000 luvin, datuvate| pat nsipes 0,25... 32.000 | 2«000 | 316000 | 10000 _ brat, praf argi 0,75. DrMfoasd, argilé nisipoasa 0,5. 0,75 ' 0,751 argiti, argitt gras 0,5--.0,75 raf nisipos 0,252.1 33.0 |_24000 | 14000 | 11 000 } 0,75. sooo | 38.000 | 27000 | 21 000 0,5...0,78 | 35.000 | 28 900PELUL LUCRARIL enn UNDARB, ANEXA D GRUPARI aGTIUNT CONDITH DE TEREN TIP coNsTRUCTI FAZE PROIECTARE ee-tinnee — 8D.2 Caleulul terenului de fundare la stiri limiti Grapes esraterist Fetter fe | cong scant Tip const sivtare FUNDATH DIRECTE CONES : tan TOKEN WCE fv Pep

O1N TAB [Cop CS [per esse 4 TAB suv} orisuu. sup Lares sun | orysuew DED 85% i — Lem stepa| stu] as plmtnturimentonate AS Rey TAB “ tabelul & ; bere toate terenule SAS 900)2.85fitura Tehnics, Bucuresti ablul LL (continuare i) if de eleetuare a caleululul Fetal Wucedti folosite TAR rovivorie lonate VERSANTE stu | as em ae Tabelul 8 [ot toate te LUCRARI DE, Suu [corse wes ISL | As ¢ de toate ter finals SUSTINERE eo stew | Grysten | arc am : toate terenurile ‘aa sucr fsuu | Gs acm Tap eo/Nes plmntnturl menfionate th | toate abelul 8 COISEN si cs. predimensionare DET 99% a COISEN sics | toate terenurite tinal F praicetaet pentrw tmbunstatiel id 3 prolectare pen industria. metatargics = Institutul de cezeetare l proleetare — taxi (1a fost caborat inital In a 108 = aise ee-Tlanee oe =