Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Marius Ciac Constructii-Agricole

    Uploaded by

    Simona Martinescu
    16 views161 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views161 pages

    Marius Ciac Constructii-Agricole

    Uploaded by

    Simona Martinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 161
    no oe D. MARUSCIAC MARIA DARIz V. A. JERGHIUTA et tae AGRICOLE EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, Tet Ta Lyd Manualul a fost analizat si propus pentru publicare de colec~ livele catedrelor de specialitate si consiliile profesorale ale Facul- {fii de constructii civile, industriale si agricole din Bucuresti si ale facultatilor de construciii din Cluj-Napoca si Iasi si de birou- tile senatelor din Institutul de Constructfi din Bucuresti si din institutele politehnice din Cluj-Napoca si Iasi. Luerarea a fost elaborati astfel: Prof, de, ing, Dumitru Marusciac: cap. 2, § 33 si $45 cap. 7, § 9.3 si cap. 12. Sef. lucr. ing, Maria Darie: § 3.1 si 32; cap. 4; cap. 6, § 91 gi 9.2; cap. 10. Sef lucr, ing, Victor Adrian Jerghiuté si sef lucr. ing. Maria Darie: cap, 1; cap. 5; cap. 8 si cap. 11 ie * OHedattor: ing. Minodora Stoian ~ Tehnoredactor: Steliana Antonin Coll de tipar: 19,75, Planse: 1. Format: 16/70 x 100, ‘Bun de tipar: 30. XI. 1982, Nr. plan: 9286. Edifia: 1982, Tiparad execuat sup eomunda nr. 378/91 Ja Intreprinderea Poligratica ..Crisans ‘Oradea, sit, Moscovel nr. 5. Republica Socialists Romania © PREFATA Manualul de ,,Constructii agricole“, ela- borat pentru secfiile de ingineri ale facultagi lor de constructii, urmireste si dea studenfi- lor intr-un mod unitar, stiinfific, cunostintele de baz privind conceptia, proiectarea $i rea~ lizarea constructiilor agrozootehnice. Lucrarea reprezinté rezultatul activitatii di- dactice, de proiectare si cercetare a autorilor, abordind problemele la nivelul experientei ac- tuale in domeniul construefiilor agricole, in fara noastré si pe plan mondial, avind in vedere si orientarile noi in ramura_acestor categorii de constructii, in ceea ce priveste capacitafile de producfie, materialele utilizate, tehnologiile de executie ete. Manualui cuprinde doud parfi: — in prima parte sint prezentate construc- fiile agricole pentru intrefinerea si exploata- lelor si pastrilor, pentru realizarea producfiei vegetale si pentru depozitarea pro- duselor agricole, in ceea ce priveste condifiile de microclimat, elementele tehnologice deter- minante, structurile de rezistenfa si elementele. de inchidere specifice, mediile agresive tn con- structiile agrozootehnice si protecfia elemen- telor de constructie; —in partea a doua sint prezentate com- plexele agrozootehnice, problemele specifice de incadrare in zona, tipurile de construcfii com- ponente ale planului general, exemple de pla- nuri generale pentru complexe zootehnice, com- plexele pentru sere, pentru depozitarea produ- selor agricole, pentru intrefinerea $i repararea utilajelor agricole. La elaborarea manualului, problemele au fost abordate din punctul de vedere al specia- neazi rezolvarile constructive — s chideri utilizate, structuri de rezistenfd si ele- mente de inchidere. Lucrarea se adreseazti in principal studen- jilor facultifilor de construcfii, dar poate fi Utila $4 studentilor de la facultdifile de arhitec- turd, agronomie st zootehnie, precum si spe- cialistilor care lucreaza in domeniul construc- fiilor agricole. Autorii Prefaja Cuprins Capitolul fit. 12. 13. 1. Capitolut 2 2.2. 2.3. 24, 28, 28. an. Capitolul 31. 32, CUPRINS PARTEA INTIT — CONSTRUCTIE AGRICOLE, 1. Notiuni introductive 2. 2 Definirea constructiilor agricole... . . . , Clasificarea construcjiilor agricole . . . coe a ee Scurt istoric al dezvoltérii constructiilor agricole | | Probleme generale de. organizarea teritoriului si de sistematizare a WennteBGe SeTlcole! ; , durtithewdara outed cence generale de proiectare a construcfiilor agricole... , generale . 2. viedomasih oly ucate aE RN Principalii factori determinanti si cerintele functionale , . .. . 2.2.1. Principalii factori determinant. 2... 1 2.22. Cerinte funetionale ©... . ee Pactoribide media ray iasvsoste.n sesleowdhy scthagy JNA Beate Bd. Factori cde mediu:ngnwal oi s,s v3.20 pisnag ater ah 23.2. Factori de mediu artificial hk a nese Tnterdependenta dintre constructii si procesul tehnologic , se Parametrii geometrici, modularea si tipizarea constructiilor agricole ast Peraieeripigeometiioh 0 se ee a 25.2. Modularea si tipizarea construetiilor agricole . . . Comasarea constructiilor agrozootehnice . 5 5)... 26.1, Comasarea pe orizontalk . . 2. , 2.6.2. Comasarea pe vertical Condifii tehnice . eh ata a $, Comstenapit mootedenboe e448). d0 0 Sypfrutan: era paagly BEE Facarii; de mlcroolimant 4 joie 4+ ase isiphl. dd egrerge ov RPRO 3.11. Factori zoofiziologici, factori fizici, factori chimici . . , 3.1.2. Ventilarea construciilor zootehnice .. ... 2. 1. 3.1.2. Balanta termied in adaposturile pentru animale si pasiri . . | Elemente tehnologice determinante pentru solutiiile constructive ale constructiilor zootehnice . . 2... pies (eit, ae 1. ‘Constructit pentriy taurine wis. U2 ot an Sa 22. Comstractii pentru suine’.. 6. 6.0. deci a. OD 3.23, Construcii pentru ovine 2 2 3.24, Constructii pentru tepuri si animale de blank...» . . B28 Constueht -avicole TG ssemicatine ol RAGES ech ee 10 cet i 4 u 18 6 16 a W 20 a 22 2 23 % 25 26 2 31 32 42 46 48 49 69 87 33. 34, Capitolul 4. 42. 43. 44, Capitolul 5a. ence eee Structuri de rezistent& specifice constryctillor zootehnice . . . B31. Considerafii generale... et 3.32, Structuri de rezistenfi din lemn. . . . . . 7 33. Structuri de rezistenji din beton armat 2. 5 se + 3.34. Structuri de rezistenfé din metal . . . « ges 235, Probleme spetifiee privind rezolvarea fundatiilor . Elemente de inchidere specifice constructiilor zootehnice 3.4.1, Caracteristict generale. ~ na 342, Probleme higcotermice specifica si prineipii de aledtuire 3.43. Perefi pentru constructii zootehnice . . . . 3.44. Acoperiguri la constructii zootehnice 3.45. Pardoseli la constructii zootehnice 2... 1s + 4, Constructii pentru realizarca productict vegetale 2 Definitii, Clasificare 2 0 ee Factori dé mediu . fe se 3 : Solufii constructive 2. ee tt 43,1. Elemente de inchidere © 0 ee et 43.2 Structuri de rezistenté. Instala{ii specifice serelor © ee 441. Instalafii de inedlzire . Se aa 442. instalatii pentru sterilizare si dezintectie | ¢ 1 1... 443, Instalajii de irigare (aspersiune) 2... 1 ee +e 444, Instalafii de ventilare 2 se ee ee 445, Instalatii de luminat tehnologic |. : a 446, Instalafit pentru autritia suplimentara a planielor cu bioxid de carbon... aaleastaty ttgeY § ats 6 447, Inslalafil' de automatizare |... gh etait 5. Constructii pentru depozitarea si conservarea produselor vegetale . Constructii pentru depozitarea cerealelor. 6. i 5.1, Penomene biologice ce se petree tn masa de dapozitat 5.12. Factori fizico-chimiei de microctimat . 2... ese a 51.3, Melode de conservare . . + + “ B14 Solufi tebmologice utilizate In constructile pentra depozitarea cerealelor aye 5 16 5:15, Solufit constructive utilizate Ia eonstructiile pentru depozitarea cerealclor 5 2s + eicenian a Geveabamtl FOX * Goonteuctid pean, Sicha tradi ne cecn, so onanires = 524. Tehnologia de insilozare a furajelor verzi. . . - s+ 522. Solulii constructive . . =F ee Construeti pentru depozitarea legumelor si a fetetoe Fenomene biologice ce se petree in masa de depozitat, Factori de mediu . gh pobal Goll eR holes ATG Metode de conservare eevallnes Clasificarea depozitelor pentiu legume gl fructe. ss. 5.34. Caracteristici constructive. t 535. Structuri de rezistenja pentru depozite de legume si dructe 5.3.6. Elemente de inchidere specifice depozitelor pentru legume si tructe 6 i Tnstalaiil gi uiilaje folosite tn depoditele pentrulegume si. trucie . aa, 53.2. 537. Gapliolul 6, Modil-sgroltve'te conttractine agrémoniaiatce Hy masuri de protec- Re fie a elementelor de construcfii . . . . . : 170 170 am wa im 172 173 173 174 176 wT 178 183 197 197 201 206 208 207 209 209) aut 213 a7 218, oa, 62. Coroziunea materialelor de constructie si misuri de protectie Capitolul 7. 12. Capitotul ad. 82. 83, 8.4, 85. Capitotul 94, 9.2, Agenti agresivi in constructiile agrozootehnice . . i 6.2.1, Coroziunea si masurile de protectie aplicate betonului folosite Ja constructiile agrozootehnice .. 4 Coroziunea si protecjia betoanclor armate i precomprimaté, in constructiile agrozootehnice. . . . . . Coroziunea si protectia betoanclor usoare, in constructiile agro. zoothenice 2... 3 2 Coroziunea si protectin zidiriei, in constructiile agrozootehnice Corozitmea si protectia aeboctmentu ts. somructilangraeote tehnice 2. BE entvigiencsrbs . Coroziunea si proteetia metalelor, in consteuctiile agrozootehnice . Putrezirea lemnului si masuri de protectie PARTEA A DOUA — COMPLEXE AGRICOLE 7. Considerafii generale... Premisele care a dus 1a aparitia i dezvoltaren complexélor' agro- zootehnice de tip industrial. . Caracterele specifica complexelor de productie agrozootehnicd - 8, Incadrarea in teritoriu a complexelor agricole Criterii de organizare si sistematizare teritoriala. |... 8.1.1, Sistematizarea teritoriului oan 8.1.2. Organizarea teritoriului interunititi © 2... Le 8.1.3. Organizarea teritoriului in cadrul unitatii . . 20. 8.1.4. Interdependenta centru populat — centru de productie Alegerea amplasamentului si incadrarea in teritoriu a unitatilor agri- cole B21. Ciasiticarea centrelor, de productie agricol wae 8.2.2. Conditii principale ale amplasarii centrelor de productie agricoli Probleme generale de realizare a complexelor agricole . . . ~ 8.3.1. Analiza elementelor care asigur realizarea scopului si a efici- entetiep sie i suite WERT NG 8.3.2. Procurarea st distribuirea diferitelor forme de energie». Planul general . Ai Big y 8.4.1. Zonificarea planului general si elementele lui componente | 8.4.2. Proiectarea planului general oy & os one ee 84.3, Indicii tehnico-economici ai planului general. Sistematizarea verticali a complexelor agricole . 2. 2... . 9. Complexe zootehnice . 2... 1... Analiza tipurilor de construcjfi componente ale complexelor zootehnica 9.1.1, Constructii de baz 6 ayn, a iadedy olden 9.1.2, Construcjii anexe gi auxiliare 2... ee Scheme de planuri generale pentru complexe zootehnice . 2... « 921. Complexe industriale pentru cresterea s! exploatarea taurinelor . 9.2.2, Complexe imdustriale pentru cresterea si intretinerea suinelor . 9.2.3. Complexe industriale pentru eresterea i tngriisarea ovinelor , . 9.24. Complexe industriale pentru cresterea animalelor de bland . 9.2.5. Complexe industriale avicole 218, 220 204 228 207 227 227 230 232 235 237 237 237 240 zat 241 243 246 254 25 255 257 265 267 267 267 267 om 9.3. Echiparea tehnicé a complexelor zootehnice . 9.3.1, Instalatii gi utilitaji exterioare . 2. 2 1 ee ee * 9.3.2. Instalatii interioare . 2 2. 2 e - g cgi ate te # Capitolul 10, Complexe pentru realizarea productiel vegctale (GED) criterit de amplasare a complexelor de sere... 02. Planul general we Capitolul 11, Complexe penteu depozitarea si conservarea produselor vegetale 114. Complexe pentru depozitarea cerealelor. . 2. es 11.1.1, Amplasarea complexelor pentru depozitarea cerealeior. Tipuri de complexe, Fluxul tehnologic . . . . + : 11.1.2. Capacitatea depozitelor de cereale... 1113. Planul general... | CTY a8 ag 11.2. Complexe pentru depozitarea legumelor si fructelor . . s 11.24, Amplasarea complexelor pentru depozitarea legumelor si fruc- telor, Tipuri de complexe, Fluxul tehnologic . 1122, Plamul general J 113, Intreprinderi pentru nutrefuri combinate 6. 2 11,31, Amplasarea Intreprinderilor pentru nutrejuri combinate 1132. Fluxul tehnologic si planul general... - . aitnte M4, Stafii pentru deshidratarea furajelor vera . 2. ee 114. Fiuxul tehnologic . . . . - 11.42, Planul general. Capitolul 12, Complexe pentru adapostirea, intrefinerea si repararea ulilajelor simasinilor agricole...) ee 121. Probleme generale de organizare si amplasare . 12.2. Organizarea planului general. 2... ee 123, Solufii constructive si echiparea tehnieh 0. 2. 12.3.1. Construetii pentru repararea masinilor agricole... . . 1232, Constructii pentru adipostirea masinilor si utllajelor agricole pecamaye tei, Lome ee ee ee 1283, Comstructii aumiliare. 5. 2. eee Bibliografie . . . 2. . 280 289 201 aan 292, 295 295 306 307 307 308 308 308 810 310 313, at 316 PARTEA INTIL CONSTRUCTII AGRICOLE Capitolul 1 NOJIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Definirea constructiilor agricole Constructiile agricole sint o categorie distinct de construcfii, cu un pronuntat caracter productiv, cu o funcfionalitate deosebita fata 'de cld- dirile civile sau industriale, determinate de conditiile tehnice si de mediu specifice, Diversitatea mare a speciilor de animale sau pisdri, crescute si intre- finute in aceste constructii, a produselor recoltate sau obfinute prin pre- Pparare sau semipreparare, a substantelor chimice pentru fertilizarea so- lului, ce trebuie depozitate in conditii de maximi siguranfi, fac ca aceste constructii sé prezinte caracteristici constructive si functionale deosebite. Caracteristicile care definese constructiile agrozootebnice si le disting ca grup aparte sint: — necesitatea de a satisface condifiile impuse de desfasurarea proce- sului biologic, avind in vedere cd, atit in adaposturile pentru animale, cit si in sere si depozite, exist un produs viu in stare manifesta sau la- ‘a. Activitatea de metabolism ce se desfigoara in aceste construct determina conditiile de microclimat, care justifica solutii specifice pentru clementele de constructie, si nocivitati ce solicité constructia (umiditate, medii agresive, fig. 1.1); — necesitatea de q satisface flurul tehnologic cave se desfagoara in constructia respectiva; — asigurarea spafiilor pentru cultura plantelor, depozitarea furaje- lor, cerealelor, Jegumelor si fructelor, pentru odihna, furajarea si evacua- rea dejectiilor animalelor etc. (fig. 1.1); — caracterul de masd, determinat de numarul mare de obiective simi- lare construite pe intreg teritoriul {arii, care impune modularea si tipi nstructiilor, urmata de industrializarea executiei; raspindirea con- structiilor, executarea lor in locuri relativ indepartate conditioneazi re- zolvarile constructive. In cadrul constructiilor agricole sint cuprinse totalitatea constructii- lor destinate realizarii productiei vegetale sau animale, ca si cele ce de- Servesc aceste procese tehnologice, In general, aceste constructii se gru- 9 Elerentele Seen \ ¢ Leming seine salaré Wore 122, 128°C- Uma 40. Evoeveree aeratii veces vicict {Adin ort Tenperctara de farnd 22... 1800 Uniditale 9.10% coplare din sot aMistogedn alo Jas B[Ss ” deena ted, Lat ale? | jose (aye tees | | Sh pes ees] “proaspst lee deservieie Fig. 1.1. Spatiile necesare, solicitirile ce actioneaz’ asupra unei construcfii zootehnice si condifille pe care trebuie sé le indeplineasc& diversele clemente de constructie, peazi pe un anumit teritoriu, sub forma unor ferme sau complexe spe- cializate pe ramuri de productie: zootehnica, legumicold, pentru conser- vare si depozitare, pentru reparatii etc. 1.2. Clasificarea constructiilor agricole Dupa destinatia sau functia ce o indeplinesc, aceste constructii pot fi: — constructii destinate productiei animale (zootehnice); — constructii pentru productia vegetala; — constructii pentru depozitarea, conservarea si conditionarea pro- duetiei vegetale; — constructii pentru ad&postirea, intretinerea si repararea utilajului agricols — constructii destinate cercetarii si innobilarii speciilor; — constructii cu caracter social-administrativ. 10 Dupai modul cum aceste constructit participa la procesul de productie constructiile agricole se pot clasifica in trei mari categorii: — constructii pentru productie, ce servese direct procesul productiv: din aceasta categorie fac parte constructiile de adaposturi pentru diver. sele specii de animale sau pisari, serele, solariile, depozitele de legume si fructe, silozurile de cereale etc.; — constructii auxiliare, ce servese indirect desfasurarea procesulu de productie; aceste constructii sint silozurile pentru furaje, bucatarifle pentru prepararea hranei animalelor, depozitele de diferite tipuri pentru produse cerealiere, ingragiminte minerale etc., constructiile pentru pre- lucrarea primara a produselor recoltate, clinicile veterinare, constructiile pentru repararea si intretinerea utilajului, centralele termice, posturile trafo ete,; — constructii-anexe, care nu sint in mod obligatoriu legate de pro. cesul de productie, dar sint necesare desfasurarii in condifii normale ¢ productiei, cum ar fi cladirile pentru administratie, grupurile social-sani- tare, cantinele, cluburile, laboratoarele etc. 1.3. Scurt istoric al dezvoltai onstructiilor agricole Constructiile folosite in sistemul traditional de intretinere gsi crester¢ a animalelor gi pasdrilor erau, in majoritatea cazurilor, simple adépos. turi contra intemperiilor, nereusind s& asigure conditiile optime din pune! de vedere functional. In aceste constructii, microclimatul interior este greu de stapinit, iar inzestrarea tehnicd inexistentd. Din aceste cauze rentabjlitatea unor astfel de constructii nu este asigurat’, mai ales pen- tru efective mari de animale si pasdri, , a devenit necesara projectarea si realizarea unor con: bunatatite functional si cu o inzestrare tehnicd corespunza- toare cerintelor actuale si efectivelor mari de animale si pasdri. Pe mé- barii si transformarii metodelor traditionale de cregtere gi in- tretinere intr-o tehnologie de tip industrial, a fost necesar si se adopte noi sisteme constructive si materiale de constructii care sa corespund2 conditiilor impuse de noile procese tehnologice. In unele cazuri, s-a con: statat ca necesarit realizarea unor trame de dimensiuni mai mari, aparinc astfel conditia de universalitate gi de elasticitate a halelor de productie Datorita repetarii unor tipuri de constructii in cadrul unui complex de productie, cit si in complexele de acelasi tip, s-a creat posibilitatea’ pre- fabricarii si tipizdrii constructiilor, pe baza unor criterii unice privin¢ modularea in plan si pe indltime. Prefabricarea transforma gantierele de constructii in santiere de montaj, ceea ce duce la scurtarea termenelor dé executie si la posibilitatea executarii lucrarilor in tot timpul anului. 1.4, Probleme generale de organizare a teritoriului si de sistematizare a unitatilor agricole Organizarea teritoriului consté in amplasarea si-dezvoltarea coord: nata in teritoriu a retelei de localitati, in conformitate cu disponibilul de forta de productie si cu echiparea tehnicd a acestui teritoriu, in functic de posibilitatile de folosire rationalA a resurselor si in special a fondu lui funciar, Organizarea teritoriului este o consecinté a efortului depu: YF Fig, 12, Planul general al unui complex pentru gdini oudteare (suprafata incin- tei 1,95 ha) 1x hale tineret; 2 — hale gaini oudtoare; 3 — filtru sanitar, administratie si grup electrogen; 4 —' central termicd; § — depozit combust = B a 7 — buncare furaje combinate; 8'— post trafo; 9 — pres de dezin! prejmuire. de om pentru folosirea rational a pamintului, in concordant cu diferi- tele ramuri economice existente sau cu posibilitatile de exploatare a tere nului respectiv; deci, se constaté cd organizarea teritoriului este insepa tabilé de fundamentul siu tehnic si economic, scopul final fiind asocies rea rentabilitafii resurselor, cu dezvoltarea economicd si social ce se oglindeste in cresterea nivelului de trai al populatiei, Organizarea teritoriului se realizeaz& printr-o esalonare gradatd a di- feritelor niveluri de abordare (v. cap. 8), astfel: -— organizarea si sistematizarea teritoriului in ansamblul economiei pationale, prin intocmirea planului general de organizare a unei regiuni economice; — organizarea teritoriului interunitati — organizarea teritoriului in cadrul unititii. Prima treaptd sau nivel de organizare a teritoriului are la bazi ana- liza aprofundata a resurselor nationale si amplasarea coordonata a retelei de localitati, inclusiv a fortei de productie si a echiparii tehnice a terito- riului, ce asigura dezvoltarea echilibrat, pe baza de plan, a tuturor ra- murilor economice. A doua treapté are ca scop organizarea teritoriului interunitati, ce se defineste printr-o folosire judicioasa si in limitele legii a terenurilor, de etre toate unitatile economice din zona; se evitd risipa gi dispersarea de 12 terenuri agricole, utilizind sistemul comasarii anumitor functiuni i obiec- tive economice si a retelelor de comunicatii sau utilitati. In cea de-a treia etapi, privind organizarea si sistematizarea terito- viului in cadrul unititii, se elaboreazd planul general al complexului agrozootehnic (pe mai multe variante, alegindu-se, pe baza unui calcul tehnico-economic, varianta optima). : : . Orice unitate ‘de productie agrozootehnic’ cuprinde un numér consi- derabil de obiecte — constructii de bazd, anexe si auxiliare — si va~ viate si numeroase elemente de echipare tehnica si edilitard, care se dis- pun in cadrul planului general. Problema modului cum toate acestea se imbina si se completeaza reciproc, formind o unitate organicd, este de o important capitala. Un plan general bun se traduce in cele din urma, atit prin ordinea si armonia ansamblului, prin cresterea_productivitatii muncii si funetionarea cel putin la parametrii proiectati, cit si prin costul mai redus al produselor. Conditiile care stau la baza elaborarii planului general pentru com- xele agrozootehnice se vor analiza in cadrul capitolului 8, iar exemple ce planuri generale, pe tipuri de complexe, se dau in capitolele 9, 10, 11 2 a figura 1.2 se prezinta, spre exemplificare, planul general al unui complex zootehnic, pentru géini ouatoare. Capitolul 2 PRINCIPIL GENERALE DE PROIECTARE A CONSTRUCTIILOR AGRICOLE 2.1. Consideratii generale Pentru asigurarea unui ritm sporit al productiei agricole, in marea majoritate a farilor cu agricultura avansata se remarca tendinta spre dezvoltarea unor unitati agrozootehnice de tip industrial, caracterizate prin concentrarea, profilarea si specializarea productiei. Prin trecerea la productia agricolé industrializata, in cadrul unor unitati de mare capa- citate, bazate pe cele mai noi cuceriri ale stiintei, se asigurd realizarea unui Volum sporit de produse agroalimentare intr-un ritm constant, in condifiile unei productivitati ridicate si cu un cost redus. Ritmul rapid si in continua crestere al dezvoltarii agriculturii, pre- cum si nivelul deosebit de ridicat al zootehniei din tara noastrd impun proiectarea si executarea pe scara largd a unor construcfii si ansambluri construite pentru realizarea productiei agroalimentare, care si cores- punda din punct de vedere tehnico-economic exigentelor actuale si de perspectiva. Conceptia si tehnica realizarii constructiilor agricole a evoluat mult in decursul timpului, de la constructii traditionale, bazate pe utilizarea materialelor locale si a metodelor mestesugiresti de executie, specifice sistemului _gospodarese de exploatare, la constructii moderne bazate pe utilizarea materialelor moderne, a unor procedee de executie avansate si a unor tehnologii specifice sistemului industrial (intensiv) de exploa~ tare. Avind in vedere c& obiectivele construite in cadrul unei unitati agro- zootehnice consumi o cot important din totalul cheltuielilor de inves- titi (circa 700/), in fata specialistilor se pun probleme deosebite, atit in ceea ce priveste alegerea amplasamentului si intocmirii unui plan gene- ral rational, cit si in ceea ce priveste conceperea si proiectarea unor ti- puri de constructii si cladiri de mare rentabilitate, care si corespunda tehnologiilor avansate de exploatare si si ofere posibilitati largi de tipi- zare si industrializare a executiei. Constructiile agricole moderne, dotate cu instalatii gi utilaje din ce tn ce mai perfectionate si in care procesele tehnologice se bazeaza pe o me~ canizare complex, trebuie realizate in aga fel incit si fie asigurati o eficienta economica cit mai ridicaté a investitiilor. Noile solutii construc- tive, preconizate pentru realizarea construcfiilor destinate adapostirii ani- malelor sau obtinerij productiei vegetale, trebuie sa asigure valorificarea la maximum a potentialului productiv, iar in cazul constructiilor desti- nate inmagazindrii productiei vegetale si asigure condifiile optime de depozitare si conservare. Bficienta maxima a investifillor in domeniul constructiilor agri se poate asigura prin efectuarea unor studii de optimizare a solu constructive, care sa se bazeze pe metode si procedee avansate de exe- cutie si s4 conducé la reducerea la maximum a consumului de materiale ceficitare, a materialelor mari consumatoare de energie inglobata, prin utilizarea’ materialelor locale si valorificarea superioaré a deseurilor in- ale. In cadrul studiului de analiza a eficientei investitiilor o impor- tanta deosebita trebuie acordata determinarii relatiei optime dintre chel- tuielile de investitii si echipamente, condifionate de un anumit grad de mecanizare a proceselor de productie, si consumul de manoperd in ex- ploatare, care presupune, la rindul su, stabilirea unor indici de cost in ploatare, finind seama de durata de folosinta a instalatiilor si a construc- filor. Aceasta problema este cu atit mai importanta, cu cit construc- fille agrozootehnice sint din ce in ce mai complexe si mai bine echipate instalatii de mecanizare si automatizare a proceselor de productie. Stabilirea duratei optime de folosinta a constructiilor si a instalatiilor din dotare reprezinté un factor important in cadrul analizei considerentelor economice, respectiv a eficientei investitiilor. La aleatuirea generala a constructiilor agricole trebuie si se fina seama de principalii factori determinanti si de cerintele functionale, care, la rindul lor, determina conditiile de microclimat si particularitatile pro- cesuiui tehnologic. ole 2.2. Principalii factori determinanti si cerinfele functionale 2.2.1. Principalii factori determinanti Principalii factori care determina aledtuirea constructiva si conditiile de microclimat din interiorul constructiilor agricole sint: — materialul biologic cu cerinfele sale fiziologice, care determina anumite condifii de mediu interior (microclimat) caracterizate, in general, prin temperatura si umiditatea relativa a aerului interior, viteza de mis- care si puritatea aerului interior, iluminatul natural ete; — activitatea de metabolism ce are loc in aceste constructii si nece- sitatea de a satisface conditiile de microclimat impuse de desfagurarea normala a procesului biologic, prin adoptarea unor solutii corespunzi- toare pentru elementele de constructii (pereti, acoperis, pardosealA ete.) si pentru sistemul de ventilatie necesar eliminarii nocivitatilor, avind in vedere ca, atit in adaposturile de animale, cit si in depozitele pentru ce- se legume gi fructe exist un produs in starea de manifestare vie sau ent — activitatea de intrefinere si de exploatare, care determina cerin- tele functionale din ce in ce mai complexe, in functie de destinatia con- Structiei si particularitatile procesului tehnologic gi de modul specific de distribuire a spafiului si organizare a fluxului tehnologic; — factorii de mediu natural si de microclimat, care exercitA asupra materialelor, elementelor si a constructiei, Iuaté in ansamblu, actiuni mecanice sau de natura fizico-chimica si biologica, actiuni ale cdror efecte depind de zona climatici si seismicd a amplasamentului, de caracteris- 15 fi ticile geotehikice si hidrologice ale terenului de fundare, precum si de natura si gradul de agresivitate ale mediului ambiant. Cunoasterea principalilor factori care determina conditiile de micro- climat din interiorul unei constructii cu caracter agrozootehnic sta la baza aleatuirii constructive si stabilirii cerintelor functionale specifice. ; 2.2.2. Cerinje functionale Proiectarea si realizarea constructiilor agrozootehnice moderne si do- tarea acestora cu instalatii si utilitati la nivelul tehnicii actuale trebuie s4 fie in raport ou cerinfele functionale. Pentru cunoasterea si imbunata- tirea cerintelor functionale este necesard cunoasterea si analizarea prin- cipalilor factori care determina alcdtuirea constructiei, particularititile procesului tehnologic, precum si cerintele privind asigurarea conditiilor normale de desfagurare a procesului biologic. Cerintele functionale sint in strinsa interdependenta cu cerintele fizio- logice ale materialului biologic adapostit, conditiile de microclimat si cu activitatea de intretinere si de exploatare, respectiv cu cerintele proce- sului tehnologic; toate acestea sintetizeaz4 ansamblul cerintelor unei con- strucfii pentru asigurarea unor conditii optime de adapostire, intretinere si exploatare, respectiv pentru obtinerea unor productii agroalimentare cit mai ridicate. Pentru cunoasterea si realizarea cerintelor functionale, in vederea asi- gurarii unor conditii normale de desfasurare a procesului biologic si de microclimat este necesar, de asemenea, si fie cunoscute principalele date cu privire la mediul natural si conditiile de exploatare. Mediul natural, prin factorii si, poate influenta mult conditiile de microclimat si modul de aledtuire constructiva a elementelor de constructie portante si cu rol de inchidere, iar condifiile de exploatare, care depind in mare masura de modul de organizare a spatiilor si a fluxului tehnologic, pot contribui 1a buna desfagurare a intregului proces de productie. Modul de organizare a spatiilor si dimensiunile, respectiv forma constructiei in plan si elevatie (sectiune transversala), trebuie s& corespunda necesitatilor impuse de #lu- xul tehnologic, tinind seama de gabaritele impuse de instalatiile tehnolo- gice si de sistemul de transport adoptat. Solutiile constructive stabilite trebuie si asigure posibilitatea de adap- tare la modificarile (modernizarile) survenite in procesul tehnologic, f ca acestea sa necesite modificari ale sistemului constructiv. Cerintele functionale, conditiile naturale si de exploatare reprezinta un ansamblu de date a caror cunoagtere stiintificd este strict necesara pen- tru asigurarea unei conceptii de ansamblu a constructiei si alcdtuirii co- recte a elementelor de constructie structurale si nestructurale specifice. Avind in vedere ci toate constructiile agrozootehnice destinate ada- postirii animalelor, realizirii sau depozitarii produselor vegetale indepli- nesc un important rol de functionalitate in realizarea procesului biologic si a productiei agroalimentare, la proiectarea si executarea acestora tre- buie s4 se tind seama de ansamblul cerintelor functionale si de influenta factorilor de mediu natural (exterior) si de microclimat (interior), 16 2.3. Factorii de mediu Condifiile de exploatare a unei constructii cu caracter agrozogfehnic sint influentate de o serie de factori de natura si provenienta Actiunea acestor factori are un caracter permanent, iar din co: lor pot rezulta efecte cu diferite grade de intensitate si cu influenfe favo- rabile sau ddundtoare asupra organismelor, respectiv asupra prpcesului biologic in general. Factorii care influenteaza conditiile de exploatare si de microclimat din interiorul unei constructii destinate addpostirii animalelor, plante- lor sau depozitarii produselor vegetale se impart in urmatoarele doua categorii principale: — factori de mediu natural (exterior); — factori de mediu artificial sau de microclimat interior. 2.3.1. Factori de mediu natural Dintre factorii de mediu natural, care determina existenta vietii pe pamint $i a caror prezenta influenteaza conditiile de microclimat interior, fae parte: energia solara, aerul, apa si solul. Cunoasterea actiunii factorilor de mediu natural si a interactiunii aces- tora prezinta o importanta practica deosebita pentru proiectarea gi reali- zarea constructiilor de productie agrozootehnica si mai ales pentru reali- zarea unui mediu artificial (microclimat) corespunzator. Cunoscind efec- tul factorilor mediului natural, rezultat in urma interactiunii lor, omul poate crea conditii artificiale (de microclimat) cit mai adecvate scopu- lui, prin realizarea si dotarea constructiilor agrozootehnice in asa fel In- cit sd fie asigurate conditiile optime de intretinere si de exploatare, prin climinarea sau reducerea la minimum a influentei nefavorabile a mediu- Jui natural sau artificial 2.3.1.1, Energia solara, Radiatiile solare, care ajung in mod direct sau ndirect pe pamint, sint alcdtuite, in general, din raze de lungimi de unda diferite si, ca urmare, efectele produse de acestea sint de asemenea di- ferite (uminoase, calorice si chimice). In functie de marimea lungimii de und, razele solare se impart in: zibile si invizibile, Razele vizibile ochiului (0,4 " [daN/m§] (21) 1+ aa in care: © este temperatura aerului in grade; T = 273 — temperatura absoluta. Greutatea specifica este in general influentata mult de continutul de bioxid de carbon; pentru fiecare sutime de procent de bioxid de carbon 25 creste cu aproximativ 0,00539/,. Datorité modificérilor care se produc in compozitia chimicd a aeru- lui, dar mai ales sub influenta variatiei de temperatura, densitatea patu- rilor de aer variazd dind nastere la curenti de aer (fenomen care sta la baza ventilatiei naturale). Efectele acestor componeni asupra animalelor si plantelor sint foarte diferite si in acelagi timp complexe. Azotul, care este componentul prin- cipal al aerului, nu influenfeaza direct procesul biologic (dezvoltarea snimalelor sau plantelor), dar contribuie la diluarea oxigenului din at- mosfera pina la procentele favorabile vietii. Spre deosebire de azot, oxi- geaul este folosit direct de toate vietuitoarele aerobe, Din aerul inspirat, enimalele refin 0 cantitate relativ mare de oxigen. Fata de aerul at- mosferie nepoluat, la care continutul principalelor componente a fost mentionat, aerul expirat de diferite organisme se modificd in special in ceea ce priveste continutul de oxigen si bioxid de carbon, si anume: azot 780, oxigen 15... 169/, bioxid de carbon 3,4...4,7%0 si vapori de apa turati. In atmosfera, echilibrul este mentinut datoriti activitatii favorabile a unor plante clorofiliene care in timpul zilei degajé cantitati impor- tante de oxigen, Scaderea cantitatii de oxigen, in special in mediul ambiant interior, poate aduce daune serioase organismelor, favorizind imbolnavirea gi in Special debilitatea animalelor tinere. Sciderea cantitatii de oxigen sub 20t/ influenteazé negativ, atit asupra dezvoltarii organismelor, avind in general o actiune de intfrziere, cit si asupra productiei, ducind la scé- derea acesteia. Bioxidul de carbon, care poate avea proveniente diferite (emanat restre in timpul proceselor biologice sau de alti natura, expiratii in tim- PUL procesului de respiratie a organismelor), este unul dintre factorii cei mai nocivi, mai ales dacd se gaseste Intr-un procent ridicat. El se dizolva usor In singe, aer si apa, ducind in general la inhibarea procesului de oxidare care are loc in organism, determinind astfel sciderea tempera- turii corpului, influentind negativ atit asupra dezvoltarii, cit si asupra Productiei. Bioxidul de carbon, avind o greutate specific’ mai mare, se R’seste fn cantitati sporite la partea inferioard a stratului de aer din in- caperi, de unde rezultA importanta mare a ventilatiei in general si mai ales in ad&posturile pentru animale tinere, paséiri etc. Actiuni nocive mari pot avea si alte’ gaze (amoniacul, sulful, hidro- genul sulfurat), precum §i praful, fumul etc., mai ales dacd se gasese intr-o concentratie ridicata. oe nae Vaporii de apa pot avea, de asemenea, actiune nociva, dac& se gasesc peste limita admisa. Umiditatea aerului influenteazi functia de termo- reglare si metabolismul organismelor, pierderile de caldura find mai mari in cazul umiditagilor mai ridicate. 2.3.1.3. Apa. Una din constituentele de baza ale organismelor vii o constituie apa care indeplineste un rol important, contribuind la forma- rea celulelor, dizolvarea alimentelor (usurind asimilarea lor), eliminarea toxinelor din organism etc. avind in acelasi timp si un rol de termo- reglare. Continutul de apa al unui organism animal poate fi de 35... 750/, in functie de intensitatea metabolismului celular, virsta animalului etc.’ De exemplu, cu cit metabolismul celular este mai intens, cu atit continutul de apa este mai ridicat; la animalele tinere continutul de apa este mai mare decit la animalele adulte. Pentru mentinerea vietii trebuie si fie asigurat un echilibru intre procesele de hidratare si deshidratare. Daca, de exemplu, hidratarea nu este asiguraté in conditii normale, diferenta dintre cantitatea de apa ne- cesara hidratarii gi cea obtinuté din mediu, se realizeazi prin descom- punerea celulelor, ceea ce poate duce la scaderea greutatii, randamentu- Jui sau a productiei de carne, lapte etc. Prin urmare, pentru cresterea si dezvoltarea animalelor sau a plantelor, una din problemele de baz’ o constituie asigurarea acestora cu cantitatea de apa necesara, 2.3.14. Solul. Solul poate influen{a, prin fertilitatea sa, pozitiv sau negativ, dezvoltarea animalelor si a plantelor. Terenul prezinté un in- teres deosebit si pentru constructii, din punctul de vedere al amplasa- mentului si al caracteristicilor sale geotehnice, hidrologice ete. 2.3.2. Factori de mediu artificial Intretinerea animalelor in adaposturi, dezvoltarea culturilor legumi- cole in sere, pastrarea produselor agricole in depozite ete. impun cunoas- terea factorilor de mediu artificial sau de microclimat din constructiile respective, precum si efectele determinate de interactiunea lor, si a posi- bilitatilor ce stau la indemina pentru dirijarea si imbunatatirea lor, Prin microclimatul construcfiilor agrozootehnice se inteleg conditiile de mediu create in interiorul acestora, care s& asigure o crestere normal Si o productivitate maxima a animalelor si plantelor si o depozitare gi conservare corespunzitoare a produselor agricole. Aceste conditii sint de~ terminate de: temperatura aerului interior, migcarea si puritatea aerului (continutul de vapori de apa, bioxid de carbon, amoniac, hidrogen sul- furat gi alte gaze), conditiile de iluminare naturala ete. Condifiile generale ale mediului sau ale microclimatului din interiorul adaposturilor de animale sau de productie vegetali sint determinate in primul rind de interactiunea dintre temperatura si umiditatea relativa € aerului, schimbul de ger si lumina naturali, Realizarea condifiilor de microclimat optim, determinate de necesitatile fiziologice ale organisme- lor animale sau de cerinjele impuse pentru dezvoltarea culturilor etc, asigura o crestere corespunzatoare a productiei sia productivitatii mun= , Tespectiv imbunatateste activitatea umanad depusd pentru ingrijirea acestora. “a Conditiile de microclimat $i posibilitatile de realizare a lor difera de la © categorie de construetii la alta si depind de specificul productiei si de particularitatile procesului tehnologic adoptat, 2.4, Interdependenta dintre constructii si procesul tehnologic Constructiile agricole, destinate adapostirii animalelor, realizarii si de- pozitarli produselor vegetale, indeplinesc un important rol de functiona- Ltate in procesul tehnologic. In general, proiectarea cladirilor de pro- cuetie agrozootehnica este conditionata de studierea fenomenelor de func- tionalitate si a particularitatilor procesului tehnologic care genereazd solutiile constructive. In consecinta, 0 constructie destinata realizarii pro- uctiei agroalimentare se proiecteaz’ pentru asigurarea desfagurarii in conditii optime a unui anumit proces tehnologic. Interdependenta dintre constructie si tehnologie trebuie privita atit sub aspect calitativ, cit si din punct de vedere cantitativ. Astfel, sub as- pect calitativ, constructia trebuie s-si indeplineasca functia pe care o are in cadrul procesului de productie, respectiv si asigure realizarea para- metrilor optimi de microclimat, iar din punct de vedere cantitativ, si creeze toate conditiile pentru desfagurarea normal a procesului de pro- ductie propriu-zis, Ja nivelul exigentelor actuale. Functia unei constructii agricole difera dupa destinatie si natura pro- cesuluj tehnologic pe care il indeplineste. Astfel, la constructiile desti- nate adapostirii si exploatarii animalelor, cerintele functionale si condi- tile impuse de microclimat, respectiv modul de alcdtuire constructiva a clementelor de constructie, diferé de cele care sint destinate pentru rea- lizarea productiei de legume in sere pentru depozitarea produselor vegetale in depozite si silozuri. Totodata, pentru a-si indeplini rolul func- tional in diferitele faze ale procesului de productie, in interiorul construc- titi trebuie s& se asigure o cit mai bund organizare a spatiilor si a flu- xului tehnologic, o functionare normala, precum si utilizarea rationalé a mijloacelor gi instalatiilor de mecanizare si de transport din dotare. In. prineipiu, la proiectarea unei constructii cu caracter agrozootehnic trebuie avute in vedere, pe linga cerintele functionale si cele cu privire Ja particularitatile procesului tehnologic, tinind seama atit de tipul si dimensiunile elementelor tehnologice specifice, cit si de natura si gaba- “tele de circulate ale mijloacelor de mecanizare si transport. Organizarea corecta a spatiilor interioare in functie de destinatie si flux tehnologic, alegerea si dispunerea judicioasd a elementelor tehno- logice specifice si a instalatiilor de mecanizare incadrate in procesul teh- nologic conduc la efecte favorabile in ceea ce priveste: forma construc ae sistemul constructiv, dimensiunile in plan si elevatie a construc- fiilor ete, Forma in plan a constructiilor agrozootebnice, care este determinata, 2 general, de considerente functionale si tehnologice, poate fi: dreptun- Shiulard, patrata sau circulara, respectiv poligonala inscris4 intr-un cere Fis, 24. Forma in i Plan a. ‘constructiilor ~ z agrozooiehnice: ~ dreptunghiulara; z z — pitrati; © — cir- + culard sau poligonals @ b ie

    You might also like