Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Beton Armat

    Uploaded by

    Simona Martinescu
    30 views14 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    30 views14 pages

    Beton Armat

    Uploaded by

    Simona Martinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 14
    7.CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON PRECOMPRIMAT LA STAREA LIMITA DE REZISTENVA 74. CALCULUL LA 8.LR. LA TRANSFER Calculul ge efectueazt ca pentru elemente de beton simplu sau din beton armat (in 4 oni prciate apt. 5, eu.6 solictate I compreshne centric sau excent (Gg, 39 5b), de etre fora do recomprimare Ny, respect fort dezvoltt bi itn ‘armafturile pretensionats, san 125R, OG Na oa, Sy eungeame cence Ate My el Gi onc de apc at feel de precomprimare ° Figura 39 {In cazalgrinzilor la care transferal fore de precomprimare eonduce la. apariis une contrasigefi si manifestarea momentelor M, din greutatea proprie, excentricitalea de catewl x forjei de precomprimare xe determin prin corectarea (prin reduceres distaneifij8 de cen men M,/ N', (fig. 39.6). i de reristents lo transl de greutate) a excentricigii lective u aunts undo 5) exo efortal unltar Mmlth penta ssmaturile pretense afte i rn comprimat a secivai Valoarea oy sei: pentru armiituri preintinse: 5) = Loy ~300 (Nim) on ‘+ pentre armitturi postintinse: oy = Llep, on Se remarci emplificarea efortului din armituri prin coeficiengii de imprevire ssuprmunitari 1,1 Cele dou valori date de relatile (93) gi (94) se explicd prin modul coneret in cute « forja de precomprimare in cele dova tehnologii, cu armaturi prefntinse i respi api postitinse. {n cama) elementelor cu armturi preintinse, efrtal unitar oye poate sedex hv ie transforului cel mult cu valoarea: Agp = EpSpo = 2-10°-2-10° = 400N/mm? po teprezintl scurtarea limita betomuly la solieitares Ie compresiune gentred, Admit ws locul valorii 400 N‘mum?, valoarea mai acoperitoare 300 Nimm* se ajunge fa (93). ‘Calculul practic fa compresimne excentric& a unei seefum: de beton simp (tig. 39 1s ©) implicd determinarea suptafejei comprimate A,. avind centrul de greutate in dryplut AnRe2 Np (93) Valoarea rezistengei Ja compresiune a betonului poate fi mArité eu 25 % in condi precizate la 6 (i. 7.2, CALCULUL LA 8.LB. IN EXPLOATARE Se dotaliazk mumai relajile de calcul pentru solicitirile la tntindere cent incovoiere gi forfa thietosre. Modul de caleul al secfiunilor intins iw cumprimate excentie 4 poate deduce cut usurinfd plostind de a caleulul elementel 7.24. Cateutal In tatinders Devererc comywntNit In ype x elemeniebr tinge centric (5.1) jst» relic de calcul de formu: NesmlApy Aaa) (ny CCoefcientul contijilor do has ne au valor: ‘¢ m=0,75. fn cazul elementelor liniare tiranti, barele futinse ale fermelo # m=0,85. in cazal elementelor de suprafags(rezervoare cilindrice, tuburi de presiune, ete), 7.2.2, Caleulul In incovolere ‘Comportarea la upere # elementelor incovoiate a fost descrist la 5.2 Pentru determinarea momentului capabil se pot folosi doud metode, similar clementelor de beton armat si anumme: ‘© metoda generalé de caleuls © metoda aproximativs Pentru simplitate, in relaile de calcul eare se dezvoltd in continuare se consider ummiture activi se prevede numai in zona tntinst (Ap =0) i se ignori contribulis armAturilor nepretensionate (A, =0). ®) Metoda general ‘Metoda se bazea28 pe utilizaroa imprevnd a condiilorstatice, geometrice i firee ‘Ipotezele pe care se bazcazk metoda pot fisintetizateastfel (fig. 40 ) () deformariile specitice medii ale armiturilor gi betonului sunt distribute fintw 4x secfiune (ipoteza secfiunilor plane). (i) cresterea Ae, a deformatiei specific limit a armiturti fn secfumen de rupere, ly de deformatia Epp ioregistath fn momental decomprimési betomulul in fbr wine distanta diate etresi aAgR, neta cfortul uniform distribuit echivalent forfelor concentrate dervoltite do ‘oée3, Caveulit Ia forfa tiletoare Se consider cazul general al clementelor de béton precomprimat previa’ vw ‘srmaturi pretensionate orizontale si cu trasee curbe si cu armare transversal® relia lin Qe poate serie: Qos, ay evidentiind procentul de armare transversalé cu etic ‘tier si bare inclinate din ofe! laminat de tip OB sau PC, pe =100te Ae Modelul de calcul este similar cu cel utiat I caleutul elementelor de betonssnt os Se considera pe rind zcfunea fore tkietoare gia momentuli iacovoieior iu soni = POR, wn at = 72.31. Asigurarea la frfétietoare outa thietoare preluat de arm ete Jasumfnd componentele verticals ks efntias ch vvhats a Mocanismul de rezistenta la acjiunea forged tietoare include urmitosrele eonnye nn w : inate nepretensionate se obfine: Q-DAResing fe Ag = atia unei arméturiinclinate cu unghiul «fala he ass ele + Forfa thistoare preluatl de beton {In condifille utitizirt betoanclor de inaltSrezisteuji yi jindnd seama de efeotut i normale permanente de compresiune datorate precomprimaci, contribufia het prelvare a forfeitSietoare este evaluat le: ure incline, 2 _ 201, Ry 4 a, Horta ti 18 de a {nclinate active (protensioeste) c i ‘Similar, armiturile pretensionate dispuse inclinat in scolimwa, evhililwenea jw ‘Niu experimentale confirma ef relafia (121) este acoperitoare intr-un domesin upwnentele vertcale ale eforturilor dezvolttein stadiulultim o anwmit are. Conform STAS 10107/0-90 aceasts contibufie esto evaluat asf: Q=D09A,8,, sina, (25) tlie ds fon u plistrat notafile utilizate la elementele de beton armat: 4 proicefia pe axa elementul esectuniiclinate Ffortul unitar din ermtur este evaluat in mod acoperitor Ia 3, <,. afbett ia plus |e cocficiental de imprecizic subunitar. Porta tietogee rote a Yaar, hee Cu a, 2 notat unghiat dine armitura pretensionatS inclinatd $i axa clementuli Pe baza celor precivate anteri, condita de siguranga la starea limith de reristen{a ba 1 a etrieriiegre interseeten teu inclinnl, fwion Sorel Wietonne re Hoan tay teow, 1 9'n 43.1 VAD eee Ve ee ‘fis Figura 44 entra simplitatca reprezentiti, fisura tnclinatd, fn reaitate eu un traseu curb, 9 ft Ayuiath dreaptl. [aod ultimal termen al mombrului drept al ecuaiei se trece fm termenul din stan nyu fora tkietoare corectaté OF QF ~Qqi =Q, +Q. +O) 27) aus pi fn evidengS efeetl favorabit de reducere a efectului fore thetoare din infin cextorjoare la elementele de heton precomprimat cu armlturi dispusé dupi un traseu curb s ‘oui goncral, la elementele la care traseul armaturilor pretensionate, fie acesta gi rectitinin, cate pall ev axa clement. Aces etc fst semalat a 1.6 fg 13 In cazal obispuit, in elementele de beton precomprimat nu se prevede arrwstnia inctinu nepetesiont Ay 0 Pentru determinate valorii: Qa = min Q, +Q) cuts ocean fora xn gale fra ease pelt ip belo ici ete minds 0,4, = ER Bet (2) Pant ond Cn Qe)-0 Inlocuind (129) in (128) se obfine: Qep = 0,2, /2p¢° Re Fisurl critic fi corespund valori sin domeniul 0,5, + 2,5 hy. Dacl 5, rezultl 2.5 h,,, Qa s¢limiteazd inferior Is valoaree: 1 peR, as 2(dge Be Te pha ash bop Rt (130) Problemele de dimensionare gi verificare @ armiturii transverante se rwenlva ow a ccumul elementelor de beton armat, Detalierea calculelor nu se mai rein wien 7.2.3.2, Asigurarea la moment incovoietor Relajia pentru asigurarea la moment incavwietor urmitoarea (Hig. 45): one setulae MS085(A,04z, + D Ape uti)+ DA katy 1 DAM ae Ecuajia din membrul drept al ceustici expr «hl uo ha 1 cea ppanctul de aplicaie a! eforturiar de compresiune an smn “ys Zas Zar % repre brafele de pdrpie ale elintuilon sezvoHts ty nt want pretenstonatdorizontl, fi cea flint ati eps tsoinnte a nas 9 Cocficientul global al condifilor de ueru are n ees vz valine Se constath c& spre deosebire de conditia de cchilibry exprimiata yin ean ste proiecfie, i relafa (132) la evaluarea momentelor in armavurile nepre jmate we cana revistenja de caloul R, gi nu valoarea mR, Explicaia const iv ap ex wn ecupin (429 ponderea inomentelor determinate de eforturile din ermiturile apropiate de punetl in exprimi momentul, armftusi care datoriti deschiderit mici « fisurilor in apropicvew comprimate nv ajung la curgere, este neglijabil finind seama si de braful mic de “i 8. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON PRECOMPRIMAT LA FISURARE 8.1, CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT DIN PUNCTUL DE VEDERE AL GRADULUI DE FISURARE, Ta 15 sa explicat la nivel de principia n ree ae ura ae prev Conform STAS 10107/0-90 gradul de precomprinnite k veh tingle pat ve taf {n care 5, este efortul sectional do decomp nuda a te A the {de exploatare, Valoarea 5, Se defineyte ict lw fa sk uatinn math ats Dupi valoarea gradului de precompeinim asific to ‘helene te stun ttn pest ae # elemente de beton precomprimat cw preeonipu: sini pears De, oP © clemente de beton precomprimat cu precomprinvite Into, Lb clemente de beton precomprimat cu prevomprinine entenat pealin eat ee Pee EE Gosh): B-1 notat: 88, = efor secfona prods deteketrle deexploatare de ang dati Shean ~ efortul sectional produs de inedredrile permanente tn cazul elementelor precomprimate si intinse centie eforil dotnet le eecompresonn (ve! 5.1) ete Nom ATe In cazalelemeniciorincovojate, momentul de decomprimare anuleaz3 efit unit ous de forte de precomprinure fa fibra extrem! intinsi de inedrearile de exphottare Vutourca momnentulii de decompresiune xe dletoumin cu relatin (vexi 5.2), Ma ~Raleop +5) 8.2. CLASE DE VERIFICARI LA FISURARE. Standardul STAS 10107/0-76 provede 3 clase de verificare la fisurare. Incadarca in clase se face funotie de gradul de asigurare considerat necoser fa de efectele defavorabile nk ‘suri, realizat prin setisfacerea unor condifii mai mult sai mai puin severe, Conditile se exprim’ prin verifcdrile la stirile limita: ‘+ de fnchidere a fisurlor normale gi nclinatefafh de axa clementului, + de deschidere« fisurilot normale $i tnclinate, Caloulul la fisurare se efectueazi att pentru foza initild (transfer, eventual transport si monta), et sipentra difertee ipoteze de solicitare im fiza fnelé exploatae). Apartenena 1a o anumiti clasi de verificare la fisurare se face pe baza umétoarcln: crite: ‘+ gradul de precomprimare necesat; + natura armiturl pretensionate realizate din ofel din categoria SBP sau din ofc de tip P« ‘+ mediul ambiant, iri sau cu agresivitate chimic& cu difeite intensiti; + exigente speciale de exploatare Principalele conditi de realizare a elementelor, condifii de exploatare si condii«s veriticar la diferite tis limita referitoore la fisurarea elementelor se prezint fn tabelul 3 ‘Tabelul 3 Condi de verifican. imate Conc de zoele eu arma, ul de arma are tanks Tip vl consideate cu 7 Frscmpriant a Temescal ara a Oeetpcesmina «Solin ss asivioe | plaice edd apes | eed 7 Frenne Ea ce agiity foe | erplete Arata dp S88 TP Sha oa = Prenmpimate oder — | sad ot agent [ERT sat" pte Sams enact Rpt ‘plese dp POSE, POD vei ena 7 Peeimprinare modes — [TRAE HAT GAA | TRAE] Tonos dele fark sess ip 930 Sat mes eu pete | rg ie Sint va Techn tei at agen onl ened “Re uplicd yf proteciir auplimentare cat i hoesithe, Vetitivnten tnehilentt Maurilor tnelinute se fice nunwi i cazul olementelon 4 teansvernl, Th ren, yl to cz elementelor di elas f sf 1 pun von desehiderltnuri le finan contorm 8.3.4, 83, VERIFICAREA DESCHIDERII FISURILOR 8.3.1, Verificarea la S.L. de fnchidere a fisurilor normale ‘Verificarea inchiderii fisurilor normale se face pundnd condifia ca eforturile u ‘eofiuni normale si fle numai de compresiune gi egale cel pufin cu valorile limith preserive Calculul se fave ca pentru elemente din materiale elastice si omogene, fucttind 1 stadiul I (nefisurat). Relafiile de calcul au fost stabilite la 5.1 pentru elemente intinse centrie si la 4 pentru elemente incovoiate, Verificarea se face cu relaii de forma: ‘pentru elemente intinse centric: No=N* tin oy BEN st aay) + penn elamenteincoviate Mi, -M® one eof ax ‘Valorile limits pentru efortul unitar minim de compresiune o'" ‘pentru clemente din beton monolit: of 210% din efortul unitar maxim de compresiune Ia transfer sul precomprimArii dar nu mai mult de 1 Nim? « pentra secfiunile din rosturile elementelor asamblate din tronsoane prefabricae: of = 1 Ninn 83.2. Veriflen Catealul etorturilor prin Inst iuchidere a fsurilor inclinate dw five en pentru elemente din materiale amoyeene 31 elastice. my {* Lem) ae cay fn care 6, este ofortal unitar datorat precomprim&ri prin etrieci pretensionof ‘Valoarea limits pentru efortul unitar principal minim din sectiune este: SN / mam indiferent de modul de realizare a elementulni, monolit sau asamblet din bol. [Bfortal uniter tangenyial se determin cu relia Jurawaki (i 46). th -, Su (036) Salut incare: ‘Sy = momental static al porfiunti din secfiunea idealt A, situatd deasupra fibrei tn care se determin fh de anal ce trove prin central de greutate al secfiunti ideale, L, = momentul de inesfie al seotiunii ideale; tb, = livia nett a sectiunii in dreptul fibrin care se determing sl armaturi postintinse b, = b - 0,6 Edu Figura 46 fora thietoare corectati (vezi 7.3) QE =Q0- Dri po Sim chp 8.3.3. Verlflearea la S.L. de desehtdere a fisuriler normale Verificerea consti tn limitarea maim deschiderii medi acest fsur Refafia general de calcu, capsti in cal elomentelor ve beton pecomyprimal form ap we cy dy stung nyuie tite Anu, pen y= coeficicntul de conlucrure; es, respectiv raportul intre cresterea meilie ? a deformafici pretensionate intre fisuri si cresterea deformatiei in dreptul fisurii, Ag, = cresterea efortului unitar in armitura pretensionata faff de stadiul de decompresiune (40, = 3, ~Bpa). Valostea Ini Ao, se calcula tn scjunt Firat, ne um arkt la 5.1 pentru clemente ntnse cent sla 5.2 pentra elemente incovoiute Pentru elemente cx armktara pretensionatb din PCDO, 2 si y se eulovlensa cx put slernente de beton armat fn cazul elementelor de beton precomprimat realizat cn urnvituri SBP gt ‘TNP, prointinse sau postintinse, hy se ia egal cu distanga dintre etree a, . Datortd yrs inimii grinzlor din beton precomprima, secfiunile transverse tn care sunt present el avind mai pujn beton deoitsectumiledintre aceste, fisureaztprimele Valorile y, indnd seama de gradul de conlucrare diferit al armaturilur ew betonnl w 8 pentra srmaturi preintinse; 0 pentra armaturi postintinse. 10. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON PRECOMPRIMAT LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE Exigenfe de ordin estetic, psihologio, construetiv si tebnologie impun fimita MP > MEM 10. CALACTLOE, ELEMENTELOR DE BETON PRECOMPRIMAT LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE Exigenfe de ordin estetie, psibologic, constnictiv gi tebnofoyie impun fiw rouaiilor fa explostae, In prineipiy, valorile admisibile ale stgoitorelemventetor sh: beton mvcomprimat sunt aceleagi ca pentru elementele de beton arma Elementele de beton precomprimat prezinti in rapont cur aevitea compat spertoart din panctul de vedere al deformatiior manifestate: in vayshutins Sigs art ien seit din: + contasigeats infill In aplicntea forfei de qrevvmmprinnane, ake ssw see spe oan ‘noittile de exploatare; *rigiditati superioare pentru ces nul muase yaniv ran ser As pu fn fig. 48 so prezinth compuraliv vin ice mune seein oy cyte de beton armnat gi elemnente din belon preccmprinen en gacvoanprsmian GG pe sonst Vinutatd si precomprimare moderat, La precomprimare, datoriti momentulti covudin sk sens soatear sour cesploatare, grinda ar avea 0 comtasiiyeal f, 1 ea nea ti «ks sh at le ucfiume. Contrasigeata face ins ca pe masurn pow ‘se manifest fixind contrasigeata la valoarea f,,~ f, Sub actiunea fnotreftilor exterioare sfgouta crests finiar v4 sw tah ‘rome elemento! esto solicitat elastic (stadiul 1). Dups decomapriaumes Ibe r muvsauy eae si aparitia Sntindrifor, panta 1a todtoare scade puyin datorité deformiliior nevtastier ah betounelor din zona intins, Dup& fisurare, comportarea elementului este sinilard eu cea a wnt clement as tn trmat, Dupi ce deformajile anmiturii devin egale cu deformapile clastice postin le pranais tenants ve tate «eg precomprimerea betonulul, elementul poate fi considerat ex o armvitar neprctensinnsl vt ‘alittle de rnzistent si deformatiile corespunastannetrepte de hick Gradul de precomprinware diferit se reflect in spacial pri valor devin te mmomentalor de fsoranes = ra op Jn cazul clementslor cu precomprimare tol si Hitt, tne lmgd duratl, cage se ian it considerate fa caleulul sigetilor de exploalan, wt yueaby Yelnauloi, Rezalt§ ef pentru aveste elemente in caleulul sigettor orexpuuzitoare stadiulai nefisusat ty canal elementelor eu precomprimare modetath rebuke avute yn “te comportare diferi, Penta momente mai mici deedt MPM deforinyiit. ttn vv vulorile de rigiitate pentru stain fisarat (stadiu Ica la boton ames STAS 10107/0-90 prevede urmatoarea procedurt penteu detorniniyes is entra efortuti secffonale iaferioare efortlui de decompreinae itilor secfionate din abelul 2; igi «Pentre sblicitat superioare ( NE>N, san ME>Ti, dash ow coaleuloazt ea pentru element de beton arma, Verificarea deformatiilor se fice, similar eu cea a elementohe says aun Vabelal 2 nance footed tomiporae wo seurti_ dura fuctreici permanente gi femporare de lung durat ul diferenga futre sigerta oe fn ena su fe Wii axial ONS DAG, iri totate pw hava rigiditagit tm stadivl 1, dar pentra diferena ME MPM eatauiut deta 4 «6 11, CALCULUL ZONELOR DE ANCORARE 11,1, NOLICITARI SPECIFICE ZONELOR DE ANCORAT ‘Atmanuile pretensionate fncares clementele de beton precomprimat prin aderenfs (in dapul wrmtturitor pretntinse) sau prin ancorajele de cep&t (fa cazul armatilor postintinse). $i fern cas vi tn colt, forfele de precomprimare intorvin ca forfe concentrate, care se Wateibute po ansiitt langime pe sectiunee transversak a clementul ‘Zina tn care ure loc distibuirea pe seetiune 4 forfei de precomprimare este denumiti ts de wicorare, Nojiunca de zon de distibuite a eforturilor corespunde principiului fui Hain) Vows, potivitelruia la 0 distand suficient de mare de punctul de aplicare al fori eniveniiats, olinturile dinitun comp elastic nu depind de modal de eplicare. fn cazul lomentelor si up burt, dineolo de zone de ancorare se poste aplica ipoteza secfiunilor plane. PERS a) b) >| i > o Figura 49 Problemele deosebite de solicitare exe spr in youn de ancornre sunt iusiate wi ay fn ty, 49 ne prezintéciagramete de eforturi uniture normale in 3 vein site dlstanje diferite de eupltul elementalui, acolo unde se apliet fora concentra iapusa entra Cu cit sectiunile sunt mai apropiate de acest capat, distribujia eforturilor ¢, este mal “neuniforma gi valorile lor maxime sunt mai meri. [Bforturile unitare de compresiune sunt cele mai mari imediat sub placa de repurtitc fotei, unde existt pericotul zdrobirii locale @ betonului Verificarea care se impune este cea Ia compresiune local sub ancorajc ') fn fig. 49 b se reprezinti zona de element aferenti unvi ancora) gi (rivclonite linilor izostatice de compresiune pe zone de ancorare. Devierea acestortruicetoii cle la linin

    You might also like