CRITERIILE MORAL-POLITICE ALE LUI ENESCU Dupa trek docenit, opera enesciand rimine sub prinei- plu Feflctor al Istoriogatel; analist musieslogc. De {n monografa ceretstontiorInsiatulut de Totone Are tei, ieimpuniioral volum dedicat “de O" tr Cosma Gedtiprully epopees enescanta fost supusi. dacant lor, compoclora romAn flnd semnifiatfat-o bibliog fie pe care o pot rivni mite alte mani spite ale tc ald In 1985, volumel unui cercetitor de march, Pa fal Bentoly, « eeadunat* lvoarei a comacat rezuleos tele tution investi Spint de sinted, dar‘ cu eurajul-specalistut ce Inc {loge Focal negatel in spirala cunouyer, ne-a_ propos © leetura, 0 reevaluare s oper, care’ prin inealtl pe tec tnt fi india rele dine slung, ce nav putea fh deit Beneticd penta sprit 41 ilora enescologt TT in studul operet enesciene, un teritoria mi se pare inset putin strdbutut — eel a raportlut dntre’ese lol elce cele eteice. De veocur, relat stat fn tenia oricdrul analist al une opere artistice i, velor= Zind ereatia enescland, ni! trebuie. si ullim’ cd dau dintre Iueririle fundamentale de axiologie ale acetal Secol (Der Formalismus in der hie und dle materiale Wartethe a Tul Max Scheer 3 tai alg volun Ethie a Jo Niklal Harte) staat furl problemas Artist, cu voie sau fark voie — seria Garab torino ~ ‘ivstressh intodeauna in opera sa°0 cont copie asupra viel, fa 0 nitude fafa de vata aged: 196 vith si aceasta conceptie determin moralitatea sau imo- ralitatea operei™. Criticul, esteticianul iesean exprima de altfel o idee care a fost caracteristicd tuturor.marilor reprezentanti fl gindirit estetice romdnesti de la Cantemir, Ivireanu, Ramu\iu, Dimitrescu-tasi, Matorescu, Gherea, Lovinescu, Dragomirescu, Torga si pind la Blags, Vianu, Ralea, D. D. Rosca, Liviu Rusu, Mircea Florian, Comarnesca (cesta din urmé cu teza sa de doctorat din 1981 la o uni- Versitate ‘californiand, cu titlul Kalokagathon — cerce- tare a relapilor etico-estetice), oameni de stlinga ce au tnalizat modalitatile specitice tn care a fost rezolvata in cultura roméneasea problema raportului etic-estetic, evi- dentiind cu un larg registra de argumente etica este- teu Relatia este cu atlt mal important cu eit ea se tn- serie printre temele predilecte ale controverselor_privi- toare Ia rolul si conditia arte, relatie ce trebuie cu atit, ‘mai mult studiata cu elt tendinje proletcultiste, dogma- tice, schematisme sociologizante, idealizari ale realiti- lor, au supraestimat uneori (cu grave implicatii pentru idevae), eticul $1 politieul in detrimentul esteticului, re- Tae ce trebuie cul tit mai mult evidentiaté.cu cft prin viaga $i prin opera sa, Enescu (ca to{i marii compori tori ai secolulut nostra, de la Debussy, Mahler, Sehin- borg, Berg, Webern, Ravel, Stravinski, Honegger, Pro- kkofiev, Bartdk, Sostakovici 1a Messiaen, — Penderecki, Nono, Boulez, Kagel, stralucita generatie a compozitori- Tor romini din zilele noastre) a Eneseu unul din mo- atestat istoricul adevir, ed nici ‘alls nestatornieu- un artist nu a fost neutru fn ra- Tl nostra veae port cu mediul stu de viatl, ci opera de arth nu a fost niciodata moralmente neutri, si ch fa concluzie Enescu a fost, in fapt, ca toti marii reprezentanti ai puterii ereatoare (sin le srstce) onl dintre mora eb, net nicului nostru ved Enoscu a fost un moralist prin mesajul operet, prin Aititudinea problematicii artistice, prin moralitatea ati- 197tudinii estetice, prin demnitatea, angsjares, responsabi- Iitates fiectral gest. ‘Enesca, marele artist, este produsul dezvoltérit_ unui punet de vedere moral ‘Un volum in care 34 studiem modalitatile diverse si conerete ale interactiunii, ale contopirit dintre valorile btice sl estetice in eadrul operei enesciene, modul in care Substratul moral a generat sensibiitatea sa artistic, cum fstetica enesciani, estetica creatorului Oedip-ului, re- innoada, In plind contemporaneitate, trinitatea Bine-Ade- varePrumos, ce a definit idealul actualitatii umane tn Vizlunea elasicd @ filozofiei antice, se impune cu nece- State, ‘Din infinitates de probleme pe care le ridick un ase- ‘menea studia mia permite si semnalez fn aceste rin Gurl exemplaritatea "morala enesciand, un aspect care chiar dach nu ar releva una din laturile etice, .compo- ablle® intotdeauna £4 zic asa in operd, reliefSaz’ to- tus un aspect otiritor al personalitijii morel-politice 2 marelul faurar, "Exemplaritatea moralé a Tui Enescu s-a definit ered, mai mult declt in orice teritoriu, in cel al atitudinit politice. ‘S-a exersat uneori in istorfografia noastra pe aceasta tema dar termenii au fost de multe ori ambigui, deru- anti lar semnificarea Jor diletantics. Date nol, martuc hhoi vorbese despre Enescu ca un intelectual guvernat Ge concepte clare, riguroase cu optiuni ferme, eategorice {ntelectuat de’ orizont, ca suflet plimadit in epicen- ‘rele cullurll europene de mari reprezentantt ai gin dirt lumil contemporane, Enescu s-a aflat din tinerete, fn mumele conceptelor sale morale, sub influenta mis cari democratic. ‘Toate interviurile, toate declaratile din primele de- cenit atest alsturi de opusurile sale fundamentale, de finiile activitatilor sale interpretative gi pedagogice,”an- fcorarea gi angajares a toclala, Infelegerea vectorilor’evo~ Tufiet socio-politice. In jurul anilor 30, lecturi intense din Edvard Bernstein, Karl Kautski fl largese orizontul, {i fac un ginditor, tin intelectual capabil s8 inteleags me" anismele dezvolifrit sociale, un artist ce erede in fora 198 cj, un militant penta Sait umanitare, demo: cae A ACT ent a ey fata sept ‘adult pale tt Brea rea am mili contrat fg elec tant pentru idealuri forgele de stinga ale tarii si ale sealer. democra- Frantei fiind clare gi decise. Re- ad velatoare rimine sub acest aspect, Intra pot, Valter Roma dst feat fell BRCUF hd Stee wnt despre sprint pe ere c= frais rela. rmtndea Pate 4 prmit ln esa Bhets psn en fermi tn plan tele Petal’ poplar; Qikulincs es"netsipotrve ie mata me vi spun deehin, numa astptom ca free noise barb osnga total in Coma ee be dtp Brean dare Inger" i ptea Aupoeticfet Wagner. Bech Brahms, In ata Rhea dp alu Gesu a shew Hoentgen Weetlah eat un sereerat cater, Ae Tira ate cin prea ile eum de pau produ cele Sulmerte feale eh mei Sndiung supe, Bee umn te war ptea sh seine 9 fn pleats ie’ acer debut tmpedea. tne ‘ileal iatnalsml ete te mate f= as eetee atk ium, inspec pent lumen cot Cire gid ‘pstment penta veacurt mine de atemenea ast cot eta de"Enuws In a ote 190 iy Ga sal Hieiteatat "Gu utero bale tera ch 1a Git enue isnt forme eran eee namie i cil’ Na poate ort in sm ebule rt“ dsete staan aftr temose Th te ar et gmenisn nave ce mine. ingore Ideas vlab tbls giblren pocorn reg lel un fa, Certnia "daa de ess aa eer are depart de an alee tins Mie sacl pop reuno n Germania GETING Sal Slr cre au aint geil mee tan acc ec Asta scum poral man's shimbot m4 neat cy ech mina Seat fi Ce hot vor. Exempla Pantois © de dort 58 Urmat sl de ara noastei. Poporal nostra, artist moat decit de iptigat do pe urma Unit forelor’ democratce {a slut eu curte atemenen acttme. Sponetfutoror 8 eu sint-pentra victoria raliunlasupra forelor care ‘or si tina ara noastel in inkunerie 4 ignorantae Sub soweas! contalatie morala continua viata Tal Eneseu pint tn liple din ur evenit in fark Ia inceperea conflagraie, Enescu se ranifesti din prima clips Grept tn dive eprezentant al FResiatenfel romnest Tn condiile in care distnst muscient at tit daw dovada de aproximstie moral, ploconindi-s, sufletl in foja aitatoriior, organizind tur- Sab aceeast conste- neo in Germania hilerist, pric Taft morals ‘rind distineile guvernantion, Eneseu prefers (de se gisea ta virsta maximel nevoi de recinosstere a alent for- ielor sale) reminte a orice privitegia po care aducoa © alitudine colaborstionist elrigindsi-te in solitadine Si nerecunoasere si redstind taturer ferorstilor cultral Ge Inflorese in epost dctatorile, Patra ani va sabota orice ac{iune capsbilé si des autortate Tascamatui: ni va intra tn Aenea fa nil Uinul din concertele emisarilor arte germane st Hallene (desi printre of se placa colaborston! i sll de o vista {n marie sili de concert ale ini) va rfuza sistemate hie tentinteoferte de times va continaa sng mani= este, laturt de intreaga intelecvslitate Progress To- mAneasc&, oprobiul fata de hitlerism. 7 Patra an Enesct va fi in acelayi timp inititorad unor manifests de cot polite moral ih epocty iy epind de la incercares de’ eliberare ® unor inteledi dlemoceati din inchisor: pind la inifiorea unor vaste ac {luni muzicale menite pede 0 parte, a8 siujeased valo= File de perapectiva ale ‘arte componistie interpreta~ tive nationale, iar pe de alld part, (8-ne gindim la In- tegrala Grarttclor beethoventene reslizate Ge tnul din- tre mart pasionalj 2 creaiei muieale germane, a unui Interpret &l it Bech, Beethoven, ‘Wagher, Brahms) Ta 200 etasarea valorilor culturii germane de interesele pro- pagandel hitlerste laritaien, si fermitaten conceptuals, incapacitatea congenitala de a face compromisir, dea ft minat de Fahariotxne iacrederes nora 0 wtor, agen I Enescu,o-poziie special in fronful Reaistentet rom pois istorcul mjesnt democratice va tre ste Bie documentele, martrile ce vorbesc despre tranyenta ‘ittadine politica iat Eneseu, ‘Bice eneslend ice spun eavntul pind la afirsital vie~ ti, prin adinca infelegere. a nowt taport de forye din Eiropa postbeica, prin interesul artistic cl care. sia Stops coer dre soeice, pin Lupa personals dose pentru a anuia acte injustere pe plan artiste, fmanevrate de cament cu talent musical de gradul Tl dar Cre dobindisery intaco wreme Ge triage prefacert 30° Eins, Secendonfe in plan politi, im incenaren dew dera- ‘orsa unele conficte intfe diverse personalitaji ale Vie~ Ui'musiale nationale (conficte. ce at produs peste Ani Sica rau vet motesle romanest, n legaturie continue pe care le-a.avut cu fara (veo! decaratia cuts in 1048 Ru Mia Ratea sau ‘eriscarea cltre Dr. Petra. Groza), in atayamental manifest continsty pentru: merle idea’ luni ale democratismul, TIntr-o lume a schismelor, a debusolirilor, a degradiri- Jor, ainte de toate morale, pe care le aduce lupta pen {tu existonta 9 supravieuire, Geonge Enescu a fost un Inindra exempiu de statornicle moral a fost mesagerul nul cod moral, nel attudini inclrcate de. demnitae, ine pout police fara smbra de compromistet opor: anise aitudine oe ne poate ajuta in desefrares Unore din lature creatiel sai dupa cim poate fi-un model die comportare pentru orice intelectual contemparan.