Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Karma Si Efectele Ei

    Uploaded by

    Valentina Vinatoru
    20 views66 pages

    Original Title

    Karma si efectele ei

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    20 views66 pages

    Karma Si Efectele Ei

    Uploaded by

    Valentina Vinatoru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 66
    7) Geshe Sonam Rinchen invataturi transcrise de Ruth Sonam Karma si efectele ei Cele douasprezece inlintuiri ale producerii conditionate 1 ROATA VIETIT Se spune c& Shariputra si Maudgalyayana, cei mai apropiati discipoli ai lui Buddha, ar fi vizitat diferite taramuri din alte jumi, inclusiv pe cel al iadului. La intoarcere, ei le-au descris adeptilor lui Buddha sase stiri de existenta gi le-au vorbit despre cele patra adevaruri nobile, explicdnd procesul renasterii int-un ‘mod care a avut un impact profund asupra ascultatorilor. Buddha a stiut c& ei nu vor fi intotdeauna acolo pentru a face asta, astfel cd dispus ca imaginile ce descriu procesul ~ cele douasprezece legaturi ale producerii dependente ~ sa fie pictate pe portalurile templelor. fn fiecare lacas de cult, cilugarului ii revenea sarcina dea explica reprezentirile si importanta lor acelora care erat inte- resafi. Chiar gi astazi, multe temple tibetane au o imagine a rotii vietii pictata la intrare. in aceasti descriere, cele douasprezece legaturi sunt infatisate ca parte a rofii sau cercului vietii ce este tinuta de Zeul Mortii, reprezentat sub forma unui monstru. El inhafa roata cu ghearele lungi ale labelor din fata gi din spate, sprijinind-o pe pantece si pe piept. Partea de sus a rotii se afl in gura lui. In centru sunt trei creaturi; un porc, o pasare si un sarpe, semnificénd ignoranta, Roata viet dorinta si mania. Ele se afl in centrul roti deoarece aceste trei sentimente perturbatoare sunt principalele cauze care ne men- fin in existenga ciclicd. Sarpele si pasarea par si iasi din gura porcului deoarece ignoranta este cea mai important’ dintre cele trei stari perturbatoare ale mii Roata este impartita in sectiuni: cele trei de la baza infari- seaz lumile crearurilor iadului, ale spiritelor flimande si animalelor. Aceste segmente semnifica suferinta dure Partea de sus se afla cele trei sectiuni ce reprezinta taramul uman, locuingele zeilor apartinand tarémului dorinfei, iar cele ale zeilor tir&mului formei. Primele doud reprezinta suferinta schimbarii, in timp ce ultimul semnificd suferinta universala aconditionarii. Diferitele tipuri de suferinga sunt cauzate de karmele conta- minate care stau la baza sentimentelor perturbatoare, Pentru a arata cum se intdmpla acest lucru, cele douasprezece inlantuiri ale producerii dependente - ignoranga, actiunea sau karma, con- stiinja, numele si forma, cele sase facultati, contactul, senz. setea (doringa apriga), lacomia, existenta, nasterea, imbatra- nirea si moartea sunt pictate pe marginea rotli.? Scenele din fiecare secyiune infarigeaza ce anume experimen- teaza fiinyele vii in acel tip special de renastere. Faptul ci Zeul Morpil tine roata vietii in gura simbolizeazé impermanenta si idea ca totul se supune efemerului, Deasupra se afld luna ce re- prezinta al treilea adevar nobil, adevarata incetare a suferintei Dedesubt se afld Buddha, indicénd spre luna pentru a ne re- aminti ca el ne-a infatisat calea spre eliberare gi ci el ne-a pre- dicat Gra putinga de tigada cele patru adeviruri. Prezenta lui este un sem ca noi nu putem obfine eliberarea fara a infelege ceea ce trebuie practicat si ceea ce trebuie evitat. In acest scop, noi depindem de el si de indrumatorii nostri spirituali care ne transmit invapaturile lui. In partea de jos a reprezentarii sunt, 8 | KARMA $I EFECTELE El 0) de regula, niste versuri ce explica procesul care ne mengine in existenta ciclicd, dar si medul in care acest proces poate fi inversat. Versurile sunt cheia viziunii liuntrice pe care trebuie 88 o dobandim in timp ce practicdm cel de-al patrulea adevar nobil, adevaratele cai, {n reprezentarile royii viepii, unele imagini sunt folosite in mod traditional pentru a simboliza fiecare dintre cele doui- sprezece legaituri, desi acestea pot varia. ())Ignoranga initiala care demareaz’ intregul proces de fiecare data este infatisata ca o batrand oarba. Nu numai ca ea nu poate Sa vada ce se afla in faya ei, dar si rataceste imprejur pierduta, Aceasta ilustreazi cum. incapacitatea noastri de a intelege realitatea ne face s& ratdcim neputinciogi prin cele trei stiri ale existentei - tarmul doringei, al formei si al celui fara forma. (2) Actiunea formatoare sau karma este reprezentata de un olar ce face vase gi uneori de roata olarului, Olarul invarte roata si produce diferite feluri de vase. Karma este de mai multe feluri - virtuoasa, nevirtuoasa si imuabila, Aceste. actiuniauca tezultat diferite tipuri de Tenastere, (3) Constiinta este o maimuta intr-ocasacu gase ferestre prin care ea se uitd afara, Ferestrele simbolizeaza cele sase facultati ale omului prin care el experimenteaza placerea si durerea, (4) Numele si forma sunt o barca, simbolizind idea de cali torte dintr-o viaya in alta, Aceast& legitura este reprezentata tuneor si printr-un trepied acoperit cu o carpi, ca un adipost pe care nil-am putea face intr-o zi torida, Trepiedul nu poate stain cchilibru pe dou’ picioare, ci are nevoie de toate trei pentru a se sustine. Cele trei sunt interdependente. in mod similar, cele cinci agregate care alcdtuiesc numele si forma sunt interdependente sinu pot exista separat, Mai mult, existenta unei persoane de_ Pinde de ele. Daci ne gandim la acest lucru, ne va ajuta si in- felegem lipsa de independenta si si dobandim o infelegere KARMA $1 EFECTELE Fi corecti a realititii -respectiv cd lucrurile sunt lipsite de existenya intrinseca sci toate sunt existente in dependensa, (6) Cele gase facultéi sau simpuri sunt reprezentate printi-o casi sau un orag nelocuit. Uneori, din afard casa pare si fie locuita, dar cand intram in ea ne dam seama ca este goala, Casa nelocuita indica faptul ca in pantecele matern diverselefacul- tap se dezvolta in mod treptat, dar constiinta nu functionea2a inc’ in conjunctie cu ele. Facultatea mentala este prezenti dela Inceput, dar celelalte cinci se deavolta pe masura ce fetusul crest Ele mu pot si-si experimenteze obiectul inainte de a aparea legatura numita contact. Casa nelocuitd semnifica deopotriva sinon-sinele, Cele sase facultiti se nasc datoritd fortei karmelor trecute, dar ele nu sunt obiectele folosirii sau posesiunilor unui sine existent intrinsec. : : (6) Contactul este un cuplu implicat intr-o uniune sexual, entra ca actul sexual s& alba loc, trupurile celor doi trebuie si se atingd. Ca si aibi loc contactul, un obiect al perceptiei, o facultate gio constiinta trebuie si se intalmeasca, (7) Senzatia este o persoani al carei ochi este strpuns de 0 sigeati, Aga cum noi am simti o durere intensa in clipa in care sar intdmpla, la feleste atunci cdnd calitatea unui obtect este deslusita - senzafii sau emofii plicute, dureroase sau neutte, urmeaza imediat. 7 7 (8) Setea (dorinya apriga) este intatisaté printr-o persoand care bea bere, Bautorii nu sunt niciodata multumiti, oricat ar bea. Dimpotriva, pofta lor de alcool creste tot mai mult, Ei igi vor bea averea stot ce au. La fl, dorinfa aprigd creste ineontinuu. Noi ne dorim cu ardoare diferite feluri de senzatii si nu vrem si fim separati de cele placute, vrem si ne eliberam de cele ne- placate sau dureroase cat mai repede posibil, iar pe cele neutre si nu le refuzim. Setea continua sa creascd gi ne determina Roata vie s4 Infaptuim toate tipurile de actiuni negative care ne pro- duc suferinta. (9) Lacomia este o maimuri care sta intr-un pom plin de fructe coapte. fn timp ce mananca un fruct, deja se intinde dupa unaltul, Animalul il devoreazd cu lcomie si nu fi este suficient. Lacomia se ,intinde“ dupa agregatele din viata urmatoare, (Qo) Existena este reprezentata sub forma unel femei gravide in noua luni, al c&rei copil s-a dezvoltat complet in pantecele siu Sleste pecale dea se naste. Existenta apare atunci cind amprenta uunei actiuni trecute a fost pe deplin activata prin sete si licomie 51 totul este pregatit pentru se realiza urmatoarea renastere, (11) Nasterea este o femeie care igi tine in brate copilul abia nascut, in timp ce (22) Imbétranirea si moartea sunt infatisate sub forma unet Persoane care nu mai este tanara si care card un cadavru, Modul obisnuit in care cele dowasprezece inlanguiri sunt enumerate, accentuand relationarea dintre ele, difera de ordinea in care ele au loc de fapt. Primele trei demareaza procesul. Apoi au loca opta, anoua siazecea, urmate dea patra, acincea, a: ga- sea sia gaptea. Cea de-a unsprezecea are loc simultan cu a patra si marcheazi momentul conceptiel. In ceea ce priveste a doua- Sprezecea legiturd, imbatanirea, ea incepe imediat dupi momentul conceptiei si astfel precede inevitabil moartea, Cel mai mul dintre nof nu au ficut prea multe speculafii Gespre propriile noastre origini sau cele ale lumii, dar cu totit avem o idee vaga despre ce lucru este raspunzitor pentru expe- Hienfele noastre in suferinta sau fericire, De obicei le atribuim uunor factori si imprejurari din afarg sau putem vedea putin mai departe de lumea noastra materiala gi le atribuim influentelor spirituale, fazelor lunii, pozitiei astrologice a constelatiilor §.a.m.d. Multi cameni consider nenorocirile un fel de pedeapsi, Buddha ne Incurajeaza sa privim inlauntrul problemei si si 32 | KARMA $1 EFECTELE EI sMectdim mai profund asupra a ceea ce este réspunzator pentr condifia noastra actuala, Ela aratatc@ atat timp cit noi conti- hudm s& ne nastem ca rezultat al ignorantei si al actiunilor voercitivece fsiau originea in ea, nu puter scipa de multiplele tipuri de suferinte fizice si mentale care sunt consecintele lor inevitabile, 4 2 ORIGINEA NECAZURILOR NOASTRE Buddha a predicat numeroase ‘practici care alcatuiesc cile si etapele ce ne dau posibilitatea si realizam felul vietii spirituale - © renastere favorabila, eliberarea din existenta ciclic& sau ilu- minarea desavarsita, Toate aceste practici si rezultatele lor au ca scop inlaturarea necazurilor lumii. »Lumea“, cuvant folosit Pentnu a traduce termenul tibetan jigten (‘jig rten), are aici un ingeles aparte deoarece se refer la cele cinci agregate: forma, senzafiile, perceptiile, constructiile mentale si cele sase feluri de constiinta? - care constituie trupurile si mintile noastre si ale celorialti, Persoana sau sinele depinde de aceste cinci agre- gate si este fn relatie cu ele de cand ne nastem si pana ce ne dezintegram, Astfel, ,fundamentul pentru dezintegrare" este ‘unui din ingelesurile termenului jigten. Aceia care se nasc mereu in cele sase stiri diferite ale existengei ciclice, incarnandu-se in mod repetat in trupuri noi $i apoi pardsindw-le viat’ dupa viata, sunt fiinte lumesti, Animalele sunt considerate a exista in stari nefavorabile de renastere, in timp ce oamenii sunt intr-o stare favorabila deoarece ei triiesco fericire mai mare, , suferinga lor KARMA $1 EFECTELE EI © mai putin intensa si sunt capabili si faca ce este necesar ntru a-si asigura bunstarea viitoare. Necazurile lumii se refera la nastere, boala, imbatranire gi parte, s4 nu obtinem cea ce ne dorim, si obtinem ceea ce nu » dorim si s cautam far& si gasim, Ele sunt consecintele usterii cu acest tip de trup si de minte, rezultatul karmelor cute fundamentate pe sentimentele perturbatoare. In acest wns se spune cd trupul si mintea sunt contaminate. Ele con- tituie baza pentru toate suferingele noastre din prezent si, in us, actioneaza ca un magnet, atrgnd si suferintele viitoare, Fiecare actiune las’ o amprent asupra mintii, iar setea lorinfa aprigs) si lcomia de mai tarziu activeazd amprenta entru a desavargi rezultatul. La baza unui asemenea tip de \cfiuune sta ignoranja noastra, respectiv innAscuta noastra per- vepfie eronata a sinelui, originea tuturor necazurilor, Singura nodalitate de a ne debarasa de aceasta perceptie eronati const’ ina ingelege cum exist sinele de fapt, care este diametral opus Telului in care il sesizeaza percepria noastra gresita. Persoana $i toate celelalte fenomene existente se afla in Mlependenti. Orice se produce depinde de cauzele si conditiile care l-au produs. Toate fenomenele sunt dependente de part ale acestora, dar si de baza reali de atribuire si de procesul de atribuire. Infelegerea acestui fapt ne permite sa ne dam seama cA lucrurile nu pot fi independente, asa cum par si fie. Nimic nu are nici cel mai mic grad de existent intrinseca adevarata. Orice lucru depinde de alti factor! gi astfel se afla in afara celor doua extreme: extrema existentel obiective materializate si cea anon-existentei totale. Absenta existentei intrinseci nu este echivalenta cu non-exis- tenta si trebuie s4 ne antrendm pentru a le putea deosebi. Vacuitatea implica faptul cA lucrurile sunt dependente. Deoa- rece tot ce se produce depinde de cauze si conditii, cauzele si Originea necazurilor noastre as 6 conditiile pe care noi ingine le credim prin gandurile siactiunile noastre au o importanta cruciala. Principala cauzi care ne permite sa ne invingem existenta ciclica si perceptia eronata care o fundamenteazi este propria noastra familiarizare cu vacuitatea si cu natura lucrurilor existent in mod conditionat, Exist 0 diferena intre a face asta prin uzitarea liniilor limitate de rationament si prin folosirea unei multitudini de abordari pentru a stabili cd lucrurile se afla pe o cale mijlocie intre existenga obiectiva si non-existenta totala. Dacd aceast familiarizare are loc doar pentru scurt timp sau pe o perioada mai lunga, asta schimba complet lucrurile. $i faptul cd practica este insofita sau nu de realizarea unor puternice energii pozi- tive sau merite influenteaza rezultatul. Acesti factori diversi determina ce tip de rezultat este obtinut. Prin folosirea unei abordari restranse la o perioada limitati si sustinerea acesteia printr-o acumulare moderata de energie pozitiva, putem dobandi eliberarea din aptitudinile si sentimen- tele perturbatoare $i din originile lor, dar nu mai mult de atac, Pe de alta parte, atunci cand facem uz de multiple linii de ra- tionament diverse, in mod repetat, pe o perioad’ mai indelun- gat, si realizim un merit substantial, forta intelegerii noastre vainlatura chiar gi cele mai subtile amprente ale aptitudinilor si sentimentelor perturbatoare. De obicei, vacuitatea este explicata in relatie cu marile texte clasice Mahayana‘, cum ar fi Tratatul despre Calea de Mijloc al lui Nagarjuna’, Suplimentul la Calea de Mijloc al lui Chandrakirti’ sau Calea unui Bodhisattva a lui Shantideva’, care elucideaza modul in care Bodhisattva mediteazi asupra vacuitafii, Cercetarea naturii realitatii in acest mod este o provocate si cere mult curaj deoarece aver nevoie de o lirgire a perspectivel si de bunivo- inta dea explora. Dacd ne dorim ceva tepede si ugor de obtinut, un astfel de lucru se va dovedi prea solicitant. Dar ar trebui KARMA $I EFECTELE El ee si ne amintim ca viata de 2i cu zi deseori se dovedeste a fi mai profunda Pe langa largitea perspectivei avem nevoie si de mult energie pozitiva realizata prin iubire, compasiune si spiritul iluminarii® siprin practicarea celor sase perfectiuni?. Nu ar trebui si credem cLingelegerea realitagii poate fi separatdi de asemenea atitudini si ‘ie comportament. Viziunea launtricd si metodele abile trebuie intotdeauna si fie imbinate armonios, Ca cameni inzestrati cu inteligenta, trebuie s cautém enya practicii budiste gi s& cercetim cum se raporteaza ea la mintile noastre si dacd este relevant pentru vieyile noastre, Dacd este, trebuie si dobandim o buna infelegere a ei si apoi si aplicém ceea ce am invafat, adancind incontinuu intelegerea sipractica noastrA. SA pornesti la drum c&tre o destinatie avand instructiuni amnuntite pe care te poti baza pentru a ajunge acolo diferd foarte mult faté de a porni far a avea o idee clara \lespre directia in care te indrepti. Atat timp ct percepem invaraturile ca pe ceva distinct de vietile noastre inseamna ci nu am reusit sd le intelegem cum trebuie. Majoritatea dintre noi aloca cel mult o ord sau dowd in fiecare zi pentru o practica formal. $4 consideram asta ca find 0 practica adevarata, iar restul zilei ca fiind ceva separat limi- teazi mult ceea ce putem face pe durata existentei noastre. Dar daca practica devine parte integranta din viata de zi cu zi, puter folosi numeroasele ocazii care ni se ofera pentru a lucra intr-un mod pozitiv la transformarea atitudinilor sia raspun- surilor noastre emotionale, Pentru unii dintre noi un sfert din viata s-a scurs. Pentru altii, jumatate din existent, sau chiar mai mult, este deja dus si poate cd suntem mai aproape de moarte decat credem. Cat anume din acel timp l-am dedicat pentru a deveni mai buni si pentru a medita gi a trai intr-un mod constructiv? Trebuie sa Originea necazurilor noastre y privim cu onestitate in noi ingine si si vedem cat efort sincer am facut. Daca de cand am intalnit invayaturile nu am incercat cu adevarat si ne schimbam, este absurd si ne plangem ci ele ‘nu ne-au ajutat sau ci nu sunteficiente, Pentru cei mai mult dintre noi, practicarea invataturilor si stridania noastra de a face o schimbare launtrica raman. pe planul doi, Dar acestea tre- bule sé devina principala noastri preocupare, Oamenii ediucati Pot intelege invataturile, dar ingelegerea nu poate aduce doar ea singura transformarea, De fapt, cunoasterea pe care 0 do- bandim poate fi folosita cu uguringa in alte scopuri, Cei mai multi dintre noi vor sa fie considerati fiinye umane ingelepte si bune la suflet, Ca sa devenim astfel este nevoie de efort constient, Bunavointa este mijlocul dea exercita ‘influente asupra intregii dezvoltari din cadrul Marelui Vehicul, In zilele Roastre, deoarece multor oameni le lipseste interesul adevarat, in suficienta masura, devine dificil a-i identifica pe cei care sunt cu adevarat receptivi la aceste invataturi. Dar meditarea la Principalele teme ale Marelui Vehicul, precum iubirea si com- Pasiunea, chiar si pret de céteva minute, inseamni o viarl taitd cu folos. Daca o clip de manie poate fi extrem de dis- tructiva, este la fel de adevarat cdo clip de iubire sincera sau de compasiune poate fila fel de constructiva, 3 PRODUCEREA CONDITIONATA Dac’ lucrurile n-ar fi golite de existenta intrinseca, nimicnu ar putea functiona si nici actiunile, nici agentii respectivelor actiuni nu ar fi posibile. Vacuitatea existentei intrinseci este cea cate permite ca orice lucru s8 opereze multumitor. Cand vorn infelege aga cum trebuie natura producerii dependente a lucru- rilor, vor infelege si cele patru adevaruri nobile: suferinta, originea suferingei, incetarea suferingei si cfile de viziune Iiun- trica, care conduc la eliberarea din suferinga, Astfel, producerea condigionata are o importanta cruciala. in primul rand, trebuie sa stim ce inseamna la modul general producerea dependent’ sau existenta dependenta. Expresia tibe- tan ten ching drel war jung wa (rten cing 'brel bar ’byung ba) este folosita ca traducere pentru termenul sanscrit pratityasamutpada, Inlimba englez, cuvintele ,producere“ sau ,origine" sunt folo- site deseori pentru a traduce termenul tibetan jung wa (‘byung ba). Aceasta interpretare poate fi eronat deoarece pare si se refere laun eveniment sau la ointamplare cu implicatia ca se produce ceva, dar nu trebuie si fie asa. ,,Producere conditionata* se re- ferd la dependenga de cauze si conditii, dar si la dependenta Producesea condifionata | 19 elementelor componente si la atribuirea lor. Tot ce exist este in dependenya, Daca ceva exista, atunci exist in dependenta. Daca ne gandim la tradifiile spirituale in care am fost cres- Cutt si educati, oare o asemenea idee se potriveste cu ele? Sau ctedem ca este ceva ce nu se sprijina pe alti factori, ci este independent? De fapt, accentul care se pune pe natura dependenta a tot ceea ce exist este propriu invafaturilor lui Buddha. Au existat mulsi maestri minunati care au spus Iucruri minunate si folositoare, dar Buddha este omagiat ca maestru incomparabil datorita insurmontabilei explicdri a realitatii in termeni de existenta dependenti. Exist doud tipuri de fenomene in producerea dependent - Productive si non-productive, Cele productive apartin uneia dintre cele doua categorii - sunt fie cu forma, fie fra forma, Cele care au forma sunt mai ugor de identificat decat celelalte Stiinta se preocupa cu precadere de cercetarea a ceea ce, din punct de vedere budist, reprezinta forma in grade diferite de subtilitate, Rezultatele fara forma sunt diferitele tipuri de constiinta si con- structiile mentale non-asociate, mai precis acele lucruri care nu sunt nici constiinta, nici materie, cum ar fi persoanele, timpul, nasterea, imbatranirea, durata si impermanenta.° Unii sunt de parere ca atunci cind atingem un nivel foarte subtil al acestor rezultate, de exemplu particule sau fractiuni infinitezimale de timp, exista lucruri care sunt funcfionale in masura in care ele sunt produse din cauze gi conditi si produc ele Insele rezultate care totusi sunt imuabile, Dat ar putea asemenea lucruri sa existe cu adevarat? Daca ceva este un Tezultat si produce alte fenomene, atunci acesta trebuie si fie el insugi supus schimbarii, Este dificil pentru noi si concepem ceva ce este nesupus schimbarii. Este ceva ce noi percepem cu ajutorul celor cinci simturi nesupus schimbarii? Daca nu, atunci fenomenele 20, KARMA SI EFECTELE EL sunanente sau nesupuse schimbirii trebuie sa compara celor tipuri de congtiinsa, constiingei mentale si mai ales con: ‘intei conceptuale, Inchidefi ochii si ganditi-va la caminul ymneavoastta sau la cineva apropiat dumneavoastra. Apare imagine, Cérui tip de constiinga i se infayiseaza? Nu perceptici vizuale sau auditive, ci congtiinyei mentale. Imaginea care ware in acest mod sufera o schimbare sau nu? Probabil cA api lasat 0 carte pe marginea stanga a mesei din camera dumnea- voastra. Intre timp cineva a mutat-o, dar imaginea cartii pe mar- yrinea st&nga a mesei inci apare in mintea dumneavoastra. Ea sste considerata un non-rezultat pentru ca ea nu suferd o schim- are de la o clipa laalta. Imaginile mentale ne apar incontinuu, deci merit’ si investigam ce fel de fenomene sunt. , In capitolu] douazeci si patru din Tratatul despre Catea de Mijtoc, Nagarjuna spune: Cova ce se produce in dependenta Este explicat ca flind in vacuitate, Aste, atribuirea dependentit Constitute calea de mifloc, Deoarece nu existd nimic * Care sd nu fie existent tn dependent, (La fe), nu exist rime Care sa nu fie vid." Aici Nagarjuna precizeazd Madhyamika sau pozitia caii de mijloc. Tot ce existé exista in dependent si tot ce este existent in dependenta in mod necesar nu are existensa obiectiva independenta. : ce sunt non-rezultatele producerii dependente? Ele sunt fenomene care nu iau nastere din cauze si conditii gi astfel nu Producerea conditionata | 2 suferd o schimbare consta: side distribuire, nta. Ele sunt dependente de elemente 4 CUM SE INTAMPLA LUCRURILE Rezultatele iau nastere datorita cauzelor si conditiilor. Asanga, lucrarea sa Compendiu al cunoasteri!™, mengioneaz’ trei con- dipii in acest context: conditia de nemigcare, conditia imperma- nenjei si conditia potentialitatii. Sutra Lastarul de orez spune: »Deoarece aceasta este, aceea apare", care arat conditia de nemiscare, ,Deoarece aceasta s-a produs, aceea s-a produs“ arata conditia de impermanenta. ,,Conditionata de ignoranta exista karma" se referd la condisia de potentialitate," Multi sustin cu tirie ci rezultatele, mai exact lumea fizica (deseori cunoscuti sub numele de vas) si fiintele vii din ea (termenul de confinut), iau nastere datorita unor forte crea- toare, cum ar fi Brahma, Indra, Vishnu sau alt creator, sicd actul de creatie este precedat de intentie. Pentru a nega ci lumea fizicd gi fingele vii au fost create astfel, eruditii budistii pun accentul pe faptul ca orice rezultat ia nastere in dependenta datorita propriilor sale cauze si conditii, si nu datorit’ intenyiei unui zeu creator, Aspectul producerii este numit ,,conditia de nemiscare" deoatece nu este implicat nicio miscare de intentie. ‘Cum se intdmpli lucrutile | 23 Discursul despre producerea dependent reprezinta dezba- terea unei doctrine filosofice, in acest caz piatra fundamentala 3 fllosofiet budiste, Cand analizim cum exist’ lucturile de fapt, cea ce constituie obiectul de studiu al filosofiei, este important 84 nu aducem prejudicii in fayoarea Proptiilor noastre puncte de vedere, ci si fim nepartinitori si onesti si sa ne conducem investigafia inteligent si cu entuziasm pentru a descoperi na- tura realitafii, Daca sustinem anumite convingeri, avem ten. dinga de a evita orice ar putea si le contrazica. Principala noastra Preocupare ar trebui si constea in a afla cum sunt Iucrurile de fapt si apoi pe ce sunt construite. »Deoarece aceasta s-a produs, aceea s.a produs" arata conditia dc impermanentd st se opune credinfei ci lumea noastr& si flingele vii au fost create de o fort permanenta. O astfe] de forya. Poate fi Identificata sub forma unui zeu sau a altui principin ‘creator care este imuabil si etern, Din Punct de vedere budist, © conditie, care aici actioneaza pe post de cauzi, este ea insist ceva rezultat din proptiiile sale cauze si conditii specifice. Ea inceteaza cand apare recultatul. Dacd ar exista un creator de lucturi neschimbator, fie ar produce in mod constant, fir8 ince. tare, sau nu ar produce nimic deoarece nu ar putea suferi schim- barea dintr-o stare de producere fntr-una de non-producere. Vasul si confinutul nu au provenit din nicio asemenea cauza sau conditie, Alfii cred ca lumea $i flingele vii se produc fara Ocauzasanse asc din cauze de fapt incompatibile, Un lucru poate si ia nag- tere doar din cauze concordante si compatibile, care sunt acelea Ceau potentialul dea produce un rezultat anume, De exemplu, incontextul procesulut alcituit din dousprezece parti, ignoranga condifioneaza karma (actiunea). Karmele contaminate vicioage care ne mentin in existenta ciclica pot proveni doar din cauze care au potentialitatea de a le crea, respectiv din atitudini gi 24 | KARMA $1 EFECTELE EI imente perturbatoare. Intelegerea realitatii nu va produce ‘iodata asemenea karme, in felul acesta, lucrurile: iau nagtere 1 propziile lor cauze si conditil specifice, din cea ce este im. manent si compatibil. Niciun rezultat, chiar si din exterior, lied nefiind in legatura cu sirul nostra mental neintrerapt ‘vontinuum mental) sat din interior, adicd in legatura cu con- raumul nostru mental, nu apare datorita unel forge creatoare e formuleazi intentia de a le produce, dintr-un principiu ‘manent si neschimbitor, lipsit de cauze, sau din cauze Seenpie o smn de loaes-soerla seunest toate vele trei condigii menglonate anterior? Exist conditia de emigcare a florii-soarelui deoarece ea nu formuleazi nieto ntentie de a produce floarea-soarelui, nici nu exist vreo fort in lucra care si determine sAmanta sa faca oarea-soarelut Z Samanga de floaes-sonrelui este confi smpermanenth deoarece ea insigia luat nagtere din alte cauze gi condifii. In mo. mentul in care inceteaza, rezultatul ei, Vastanul de ma rehui, apare, Samanfa de floarea-soarelui este condiia 7 potenalitate pent chen ae capactatea specific de a po- duce floarea-soarelui ~ ceva ce este in legitura cu ea - si nu vi produce niciun alt fel de floare, Prezenga unei seminte sina- toase de floarea-soarelul si alte conditit esentiale vor produce foaresseaell, Bai eva nate fark pesengaaceli semaine, aja cum nico simngé de circoméreas# ma ve proce @ floarea-soarelui, Astfel cA floarea-soarelui nu ia nagtere fara nici din cauze discordante. : «nokia, iguorana, pia dinrectedoukspeaecetn- lantuiri, este conditia care intruneste cele trei conditiide nemis- cate, impermanengi de potenilitat. Ea produce scones formatoare (karma), cea de a doua legatura, care, la randul ei, Cum se fntimpli ucrurile | 25 actioneaza prin cei trei factori la producerea celei de-a treia legituri, constiinga. Cand ne gandim lacum se ‘Produc lucrurile, nu in termeni de floarea-soarelui si simanga el, ci referitor la propria noastra experienta de fericire si suferinga, ne dim seama cd suferinta nu ne este pricinuita de alte forte, ci este produsul firesc si rezultatul anumitor condigii, aga cum este floarea-soarelui, Placerea si durerea, fericirea si suferinta sunt reaultatul celor tel conditii mentionate anterior, Elenu apar datorita impulsiei unui creator care ne face sa traim aceste experiente, nu sunt pro- duse de nicio forga care este ea insisi permanent, nici nu apar la fntamplare sau ca efect al unor cauze discordante, Daca ne dorim si experimentim mai mult3 fericire si mai putind sufe- Tinga, trebuie si ne schimbim modul de gandite si de acyiune, Patem crea cauze si conditii cu puterea de a produce fericire si Putem evita sa facem cea ce ne va provoca suferintl, Daca experienelenoastre ar fi rezultatul volifiunii unui zeu, am putea sd ne intoarcem catre acel creator si doar si ne rugim. Totusi, din perspectiva budista, rispunderea ne revine, Sutra Lastarul de orez explicd faptul cA toate rezultatele Producerti conditionate, fie ele din exterior sau din interior, au Ginei caracteristici.™*Acestea cinci, precum $i cele trei condi menfionate anterior, neaga anumite convingeri. Prima carac- teristicd este ca rezultatele apar datorita cauzelor gi conditiflor, care demonstreaza ci ele nu iau nastere fara cauze. A doua ca. racteristici este cd ele se produc datorita diversitagfi condifiiior impermanente. Aceasta arata cd ele nu pot fi rezultatul unei singure cauze care este eterna, neschimbitoare gi indivizibila, Un Histar nu s-a produs fara cauze, pentra cd depinde de cauza Jui principala, simanga, precum gi de mai multe conditii de cooperate, curn ar fl umezeala, temperatura, mediul de crestere si alti factori, 26 | KARMA $1 EFECTELE £1 Atreia caracteristicd este cA fiecare rezultat a luat nastere din vauze care sunt ele insele fara sine. Sunt acelea care sustin ci fe sase facultati ale noastre si obiectele lor alcatuiesc un ,eu* »al meu“ existente cu adevarat. Pentru a contracara un aseme- hea punct de vedere este subliniat faptul c& cele cinei facultati nzoriale si facultatea mentala, care constituie facultatile in- terme, precum gi cele sase facultati externe, si anume senzatiile vizuale, auditive, olfactive, gustative si tactile, care sunt cele vinci obiecte ale simturilor, si obiectele facultatii mentale - toate au fost produse de cauze si conditii care nu au existenta independenta gi astfel nu au niciun sine existent in realitate. oamenii obismuiti privesc simyurile ca pe un sine adevarat si obiectele simgurilor ca pe niste obiecte pentru uzul gi experienta unui astfel de sine, Desigur, exist o persoana sau un ,eu" care experimenteazi, dar acea persoana sau sine nu exista aga cum pare s& fie, Nici obiectele pe care le percepem prin simnurile noastre nu exista in mod obiectiv, asa cum par sa fie. Cea de-a patra caracteristica este c& asemenea rezultate se nasc din cauze si condifii care au potentialul de a le produce. Aceasta se aseamana cu cea de a treia dintre cele trei conditii mentionate anterior. A cincea este ci ele se nasc dintr-o lips de activitate, echivalent& cu prima dintre cele trei conditii, cea de nemigcare. Accentul pe aceste conditii si caracteristici se pune pentru ane ajuta si invingem falsele conceptii pe care le putem avea referitor la modul in care se produc gi exist lucrurile. Sutra Lastarul de orez sustine: ,Daca intrebi de ce se spune cA sunt dependente de existent’, este pentru ca ele au cauze si conditii si nu exist’ fara cauze gi f4r5 conditi Noi toti putem intelege aspectele mai evidente despre cum o sdmanta produce listarul si faptul ci ea necesita prezenta cauzei principale si a unui numéar de factori contributivi. Samanta inceteaza sa mai existe si lstarul ia nastere fara nicio Cum se tntdmpla lucrurile 2 lacuna in acest proces. Darcum ne nastem noi, din moment ce fiecare dintre noi este tot un rezultat? Nasterea unui listar dintr-o simanga nu este chiar atat de simplA precum pare, desi este mai putin complex decat propria noastra nastere, Suntem noi acelasi continuum material ca ignoranta care ne-a dat nastere si care este cauza noastra principala sau speciala? Noi nu putem fi un continuum material cu ignoranta responsabili pentru renasterea noastra actuala deoarece ar trebui si avem constiinta si un factor mental, pentru cd ignoranta este un tip de constiinta si un factor sau o activitate mentala. Spermatozoidui si ovulul p3rintilor nostri constituie cauza principata pentru corpul nostra din aceasta viafa si sunt cauzele cooperante pentru persoana care suntem, asa cum uneltele fo- losite de un tamplar pentru a face o masa sunt cauze contri- butive sau cooperante, Sa ludm exemplu un copil: a rezultat acest copil dintr-o cauza care este conditie de nemiscare? A fost o migcare de intentie pentru a-lcrea? Dar sarcina planificati? Dar intentia tamplarulai de a face masa? Un arhitect deseneaza un plan si apoi este construita clidirea. Cladirea a fost ridicati ca urmare a migcirit deintentie? Probabilam spune ca muntii, vaile si raurilenu sunt rezultatul unui efort creator, ci casele, vasele, mesele gi persoa- nele. Dacd unele rezultate fau nastere dintr-o migcare de intentie in timp ce altele nu, nu putem face afirmatia general ci rezul. tatele nu iau nastere din migcarea de intentie, In acest context, migcarea de intentie se refera in mod particular ia o intentie formulata de un creator, cum ar fi zeli Brahma, Indra, Vishnu sau Ishvara din panteonul hindus, Sunt lucrurile deja mentionate create de ei si, dac& da, efortul creator ealizat de un asemenea creator este rezultatul unei migcSri de intensie? Din punct de vedere budist nu exista un astfel de creator si nici o asemenea creatie. 28 | KARMA $t EFECTELE ET tn cadrul procesului alcatuit din douasprezece parti, este ac- 1ea formatoare (karma), cea dea doua parte, rezultatul unei cari a mintii? Cine sau ce produce karma? Nol producem i uumulam karme, Nu apare ea dintr-o miscare de intentie? ‘Auzim incontinuu spunandu-se in invafaturile budiste cA mu yxista niciun creator din afar, ci c& totul ia nastere din actiu- ile proprii, care isi au originea in mintile noastre. De aceea, singile noastze sunt unicul si singurul creator, Am ridicat aceste robleme pentru a arata cat de muit este de meditat. ‘Aceia care cred cA totul este produs de un creator nu mini- sizeaza rohul jucat de simanga, ci afirma cd natura fundamen- ua semintel sia l4starului suntla fel sicé amAndoua auaceeasi jatur cu a creatorului, Producerea este vazutd ca un aspect sau s manifestare a creatorului, Aceasta este o prezentare foarte sim- plificata a anumitor conceptii sau credinte asociate cu un creator i merit’ cercetate sistemele filosofice sofisticate care stau la baza unei astfel de afirmatii. Potrivit sutrei Lastarul de orez, rezultatele producerii depen dente sunt profunde din cinci puncte de vedere. Ele sunt profunde din punctul de vedere al cauzelor lor deoarece nu s-au produs fard.ocauza, nici nu au fost produse de un sine care este © entitate separata sau un creator. Ele sunt profunde in ce priveste natura sau caracterul lor deoarece nu actioneaz’ ca 0 fort creatoare separata, existent in sine. Ele sunt profunde in ce priveste modul lor de producere pentru ca, desi depind de mai mulfi factori, ele iau nagtere din propriile lor cauze st conditii specifice fara nicio confuzie, iar respectivii factori nu e-au produs cu vreo intentie prealabila de ale produce, Ele sunt profunde in ce priveste durata lor deoarece ele par sa existe pe 0 perioada extinsa, chiar daca se dezintegreaza clipa de clipa. Ele sunt profunde in ce priveste originile lor, dar cand facem 0 cercetare pentru a stabili daca ele iau nastere din ceea ce are cura sents aerate | 29 aceeagi natura sau din ceea ce are o naturd diferita sau din ceea ce le intruneste pe amAndoua sau daca ele iau nastere sa fara vreo cauza, sunt grew de inteles, : ae ‘Atunci cand cercetam lumea natural, pe noi ingine obiectele din jurul nostru, descoperim ca exista alte as; sae ne producer conditionate care de asemenea pot filuate in liseuties cele nu sunt neschimbitoare, cimu suntdiscontinue, cum ona, ‘uza nu poate produce un rezultat f2r3 a suferi vreo modificare: cum o cauzi mica, precum samanta de mar, poate avea un re. zultat semnificativ, de exemplu, copacul mare cu fiuetes cum Tezultatele sunt produsul unui gir neintrerupt. Dac a punem Dazele corect, mai exact ce existd de fapt si cura exists vom putea si sa stabilim corect caile de practicare care trebuie 6 se bazeze pe realitate, a Acceptd sistemele filosofice non-budiste existenta in depen- denya?: ‘$icum interpreteaza sistemele filosofice ‘budiste existent In dependent? Desigur, tata lumes este de acod cist is ain seming, dar cdnd cercetm mal Indezproap, suntem obi i Indra in caleul originea adeviratd a lastarului, Este ori nea lui similar cu cea a semintei? Care este identitatea sa eae? raat fives id spus, premisa fundamentala din punct de Te Prasangika este c4 lucrurile exist in dependenta si nu au o existenta intrinseca, Deoarece ele nu au 0 existarita in- trinsecd astfel, existenga lor este neaparat una dependent’ Acest lucru este accentuat pentru a ne lamuri cd nu exista - sine al persoanelor sau al altor. fenomene. Chiar daca elem of un astfel de sine sau identitate si nu au o existent indepen. denta sau obiectiva broprie, deoarece ele exista in. penta ae Owarletate de factori, incontestabil ele exista. Ceea ce se ara . fare lipsa lor de sine, iar ceea ce se neaga este ca ele se n: fe rintr-o forté creatoare permanent, neschimbitoare, ch sau Produs far8 0 cauza sca s-an produs din cauze discordente, 30 | KARMA $1 EFECTELE Er Scolile de filosofie indiene non-budiste mu accepta in general 1 ceva este existent in dependent gi afirma ci toate fenomenele pxistd cu adevarat. Marele maestru tibetan Je Tsongkhapa’* scrie i asemenea asertiuni mu sunt inconsistente sau stanjenitoare pentru c& respect doctrinele propriilor lor sisteme filosofice. EL continua spunand cA Vaibhashikasii, Santantrikasii si Chitta- matrinii,” sustintori ai sistemelor de gandire budiste, accepta producerea conditionata a lucrurilor din cauze si condifii, dar «firma cA aceste lucruri exist cu adevarat, ceea ce, zice el, este o contradictie absurd, Dac cineva le-ar spune ca lucrurile nu exist cu adevarat deoarece se nasc in dependenta de cauze gi conditii, ei ar respinge ideea deoarece pentru ei simplul fapt al producerii lor dependente ie confirma existenta. Toti sustinatorii doctrinelor filosofice budiste accepta produ- cerea conditionata a lucrurilor realizate. Totusi, producerea dependenta definita prin dependenta de pari nu este unanim acceptata de scolile budiste mici de filosofie. Vaibhashikasii si santantrikasii sustin existenta lucrurilor funcyionale indivizi- bile’, precum particulele indivizibile si momentele de atentie, de constientizare. Astfel de lucruri n-ar putea, in acest caz, 84 depinda de componentele lor. Madhyamikasii afirma ca toate rezultatele si non-rezultatele depind de componentele lor. Exist trei termeni tibetani cu un ingeles similar: tenpa (rten pa), a depinde; drepa ("phrad pa), a intlni; tépa (Itos pa), a firelationat/a fitn tegdtura cu. In acest context, ei sunt asociafi ‘cuexpresia tibetan pentru producere in dependent, teney jung wa (rten nas byung ba), sau forma ei mai lung’, semnificand produ- cere in dependenta si relagionare, ten ching drel war jung wa (rte cing ‘bret bar 'byung ba), menfionata anterior. Astfel cA atunci cand, referitor la rezultatele producerii dependente, jung wa are sensul de ,produs, realizat", putem spune nascut sau produs in dependenté, prin intalnire gi prin relayionare."° Dar jurig wa, Cum seintamplé lucrurile | 32 asa cum am constatat deja, poate Insemna existent", asa ca atinel dnd ne referim la produs sau existent in dependenta, rin intalnire si prin relationare, ne referim la originea tuturor lucrurlior existente in dependena, amandoua rezultate si non-rezultate,?° Acum, producerea in dependeng, producerea prin intalnize #1 producerea prin relationare inseamnd de fapt acelasi lucru? Spre exemplu, listarul s-a ndscut in dependenta de si cu si. manfa sf caldura, umezeala gi un mediu propice cresterii. Daca ceva sa ndscut in dependeng, inseamna ci s-a nascut si prin intalnire? Trebuie sa intalneasca ceea ce depinde? Ne-am nascat nol in dependenti de persoana care am fost in ultima viafS? Per. soana din aceasta viatd s-a intalnit cu persoana din ultirme vi pe exemplu, daca am fost o zeitate in ultima: noastra viata, neam intAlnit cu respectiva zeitate? Pe de alta parte, intaInirea nu im- Plicd neaparat dependenta deoarece un tigru si caprioata pe care el o; ucide s-au intdlnit, dar nu sunt intr-o telatie de dependent, Cel trei termeni sunt similazi, dar nu sinonimi in totalitate in acest context, Inlucrarea Compendiu al ceunoasterii, Asanga enumera unspre- zece puncte despre dezvoltarea conditionat cu privire la rezul. tate: ele nu au un creator al cinui sine este oentitate separata de Ssregate; ele au cauze; nu sunt obiecte folosite de fiinte vii de sine stitdtoare; se aflé sub influenga altor factori; nu s-au nscut dintr-o migcare de intenfie; sunt impermanente: sunt de moment - ele vin tntr-un sir neintrerupt aledtuit din multe momente de acelasi tip; sunt parte a unui sircontinuu de cauze efecte; existd concordanya intre cauze $i efecte; exista o MeuGtate de cauze i efecte; exist cauze i efecte peciic, bine Aceste unsprezece puncte demonstreazi impermanenta suferinga $i, la modul general, vacuitatea si absenta sinelui, | KARMA $1 EFECTELE Et ima, faptul c& rezultatele nu sunt create de un sine care este itate separatd de agregate, arati vacultatea lor si absenta ationarii cwun asemenea sine etern, unitar si independent. Al ea, cd ele nu sunt obiectele unei persoane existente de sine «itator, indic& in mod similar absenta unui asemenea sine. Ultimele trei puncte aratd c& rezultatele producerii condi- mate asociate existentei ciclice sunt nesatisfacdtoare prin \atura lor deoarece ele corespund cauuzelor lor, care sunt karmele contaminate $i atitudinile si sentimentele perturbatoare. Rezul- tele se nasc in forme variate din influenta lor si au asemenea ume particulare ca urmate a cauzelor si conditiilor specifice. Celelalte circumstante demonstreaza toate impermanenta lor. Dupa cum am vazut, rezultatele pot fi imp&rtite in rezultate externe gi interne. Fiingele vii si cele cinci agregate care le alca- uiesc corpurile si mintile sunt rezultate inteme, Cele care nuau egatura cu constiinta, mai precis mediul inconjurator fizic Icatuit din munti, lacuti, rduri s.a.m.d., s-au produs din pro- priile lor cauze si conditii particulare si sunt rezultate exteme. De ce sunt rezultatele producerii conditionate divizate in aceste doua categorii? Intelegerea naturii rezultatelor interne in producerea condipionata ne ajuti si incetm ale privi ca pe un sine existent cu adevarat, in timp ce intelegerea faptului ca rezultatele externe sunt existente in dependenfa ne ingaduie sd depasim conceptia despre ele ca obiecte ale experientei exis- tente intrinsec printr-un sine existent intrinsec, Fenomenele in producere dependenta sunt de asemenea clasi- ficate ca apartindnd fie laturii suferintei, referindu-se la orice asociat existentei ciclice, sau laturii purificate care se refer’ la nirvana sau la starea de dincolo de suferinta si la incetarea existentei lumesti.” Aceasta ne ajuta si nu mai punem un accent atat de mare pe existenta adevarata, accentuand faptul c& nici latura suferintei, de care trebuie si scipam, nici latura (Cum se intampli lucrurile 3 purificata, constand in ceea ce trebuie adoptat si cultivat, nu au existensa intrinseca, : Fenomenele producerii conditionate a laturii aflate in su- feringa pot fi recumate ca adevirate surse ale suferintei, iat reaultatul lor reprezinta adevarata suferinga. Cand aceasta este dezvoltata, poate fi prezenta sub forma procesului alcatuit din douasprezece parti al producerii condigionate prin care ramanem in existenta ciclicd. Fenomenele producerii conditionate ale Jaturii purificate sunt alcatuite din incetarea adevarati si caile adevarate ale viziunii launtrice, Cand ele sunt dezvoltate, vom Putea considera cA stoparea ignorantei opreste toate celelalte aspecte ale procesului alcituit din douasprezece parti si cum nexistenta ciclica, aceasta este calea prin care ne putem elibera 5 PROPRIA ELIBERARE In sutra Lastarul de orez, Buddha a indicat cu precizie natura spendenti a lucrurilor gi procesul care ne mentine in existenta icd prin cuvintele: ,,Conditionaté de ignoranta exista karma." Cum ramanem fn existenga ciclicd si cum putem si ne eliberam deplin cat de dureroasa este de fapt conditia noastra, Asta este ceva ce noi nu vrem s& ingelegem, dar o antipatie adevaraté fata de ciclul nasterii si al morqii involuntare in care suntem captivi nu se va dezvolta daca nu o infruntam direct. $i dacd nu gene- rim sentimente puternice de aversiune fata de existenta ciclica, va fi imposibil sa dezvoltam o dorinta adevarata de eliberare, {4rd de care este imposibil progresul. $i totusi, doar reacfia fayaide existenta ciclicd nu este suficient&. Pan’ nu identificim cea ce ne mentine in aceasta stare, nu putem descoperi mijloacele prin care si ne eliberim. Chiar daci ne dam seama c& suntem bolnavi, dacd nu este pus un diagnostic corect, nu putem spera sa primim tratamentul care sa ne vindece, Propriaeliberare | 35 Sa incepem prin a ne gandi la moartea iminentd si siefacem pasii care duc la ea. Procesul se numeste contemplarea laturi suferinde a celor. ‘dowasprezece legaturi in ordine ‘inversa. Astfel ne dam seama cd natura existentei ciclice este dureroasa. Ea ne va determina sa dorim si ne schimbam conditia si stimuleaza aspiratia catre eliberare. In acest caz nu este indicat si ne gandim a alpii gi la necazurile lor. Trebuie si ne uitim la propria noastra situatie, Odata nascuti, va trebui sine confruntam in mod inevitabil cu moartea. lata-ne pe patul de moarte mahniti gi suferinzi la Plecarea din aceasta lume. Functiile corpului nostru inceteaz, Iuctu ce ne va produce suferingé fizica pe lang durerea pe care © simpim, Suferinga mental si cea fizic’ pe care le traim dau nastere la tot felul de halucinatii, O astfel de scena descrie mai mult sau mai putin la modul general gi clar aparenta experienti a mortii, Cu siguranfa este cea mai mare crizi fizicd si mental cu care va trebui si ne con- fruntém in aceasta viaja. Daci nu credem asta, inseamana ci nu ne-am gandit prea mult la moarte, Cand examinam de unde provin toata durerea, nefericirea si suferinta fizica, descoperim ci sunt rezultatul imbatranirii sial bolii si, in cele din urma, al nasterii propriu-zise. Nasterea este Tezultatul actiunilor noastre coercitive care isi au originea in ignoranta, Astfel, cand meditim asupra procestilui celor dou’ sprezece legaturi in ordine inversa, si Incepem cu suferinta in- discutabild pe care o experimentim cind murim si si refacem taseul cauzelor pani la ignorant, originea existentei noastre ciclice si a nefericirii noastre. Daca vom continua sa ratacim brin diferitele stiri ale existentei ciclice sau dacé ne vom elibera din respectiva stare depinde de modul in care vom gestiona ignoranta de baza, propria noastra intelegere eronata a sinelui, 36 | KARMA $1 EFECTELE EI ajungem fntr-un punct in care putem pricepe deplin c& asta ezinta o realizare remarcabila. ie Sunt doua moduri de a medita la procesul alcatuit din doua- jezece pirti - din punct de vedere conventional sidin cel ultim, al. Cel conventional impune contemplarea aspectelor dure- nae gi purificate ale celor douasprezece inlanfuiri prin derulare ‘inte si inapoi.” Punctul de vedere ultim consta in: ‘meditarea \ vacuitatea fiecirei inlintuiri in parte sia intregului proces in snsamblu, Este important s4 ludm in calcul ambele aspecte lcoarece, daca ne géndim numai la ultimul, suntem in pericol a ajunge la o viziune nihilista potrivit careia nimic nu are vistenga. Pe de alté parte, meditand doar la aspectele conven ionale ale procesului, putem cadea in cealalta. extrema, const: lorand-o mult mai concreta decat este in tealitateTrebuie sine conducem pe calea de mijloc intre a vedea lucrurile ca non-exis- \nid sf existand in mod obiectiv. i S& ne intoarcem acum la procesul celor doudsprezece inlan- puiri, im secventa descrisa in sutra Léstarutui de ore: prima este ignoranta, care este 0 confuzie fundamentalé ce a nastere per- ceptiei distorsionate si conduce la diferitetipuri de acyiune for- matoare (karma), Astfel, ignoranta este prima legatura, iar actiunea formatoare, cea de a doua, Karma inceteazi, daz lasi o amprenti in minte, care este indicata de cea de a tela inkin- quire, constiinfa, Chiar inaintea mortii, setea s{licomia, a opta sia noua legitura, activeaza aceasta amprenta si conduce la concepfie sila dezvoltarea fn utera simfurilor sia capacitatii de aexperimenta ale fetusulul. Apoi areloc nasterea sl totul se rela Flecare moment al ignoranfel care condtuce Ia actiunea forma- toare incepe un alt set de douasprezece inlantuiti, deci, de fapt, exist mai multe seturi care opereazi simultan. O cercetare mi- rnusioasa scoate la iveald atat acest proces istovitor care se per- petueaza de la sine, cit si modul in care putem sa scipim de el. Propria eliberare v7 Confuzia fundamentala sau conceptia eronata este reprezen- tata in primul rand de un anume mod dea vedea sinele. Trebuie sa examinam daca acest mod de a vedea sinele este valabil sau gresit. Zarit ceva pe dealul din fata, darnu suntefi sigur daca este © flint omeneasca sau o sperietoare de ciori. Pe masurd ce vi apropiati, vedefi mai clar ch esteo fing omeneasca, Acum puteti fi sigur ci perceperea ei ca fingd omeneasci estecorect, Deed, go de altd parte, nu sunteti sigur ce este acolo, dat va gandit! ex Putea fio fing omeneasci cind de fapt este osperictoare, ex cat va apropiagi mai mult cu atat perceperea dumneavoastra devine maineclard gicu atat mai clar o vederi cao sperietoare, Perceperea a ceea ce exista de faptimpledicd percepereacronata, Cand perceperea concorda. cu realul, cu c&t inves mult, cu atat devine mai car, in timp ce, daca ceea ce percepem: niu corespunde realului, o cercetare amanuntiti va scoste la iveala greseala noastra, Admitem ca perceperea noastra se agats de o plasmuire a minti, ceva ce nu exists in realitate, Asta cote valabil in cazul ignorantei noastre. Cu cat ne familiarizim oa mult cu ‘Modul in care exista lucrurile cu adevdrat, cu atat mai slab va deveni perceperea noastra eronati, pind ce vs i ceta de tot. Desi perceperea noastri gresita nu inceteaza imediat, cu cat ne obisnuim mai tare sa vedem lucrurile cum sunt in Tealitate, cu atat aceasta devine mai slaba, i Sutra Lastarul de orez descrie ce se intampla cand murim, it termeni de durere fizica, suferinga mentald si chin, suparare sf lamentatie, Imbatranirea si moartea alcatuiese tmpreand cen de-a douasprezecea inlanguire care este accentuati de latura lor negativa, Dacd ne-am nascut ca rezultat al karmelor contami. hate, bazate pe sentimente perturbatoare izvorate din ignoranta, sigur vom muri in modul descris? Cel mai bun practicant va mun fericit ca un copil mult iubit, reintorcdndw-se in casa parintilo ‘i, Ali practicanti pot cel mult si moara fard team sau. ean 38 | KARMA St EFECTELE 2 1 experimenteaz suferinta si chimul descrise in sutra pentru ningile lor sunt calme silimpezi, moartea lor este blanda si ei i de atasament, nici de vind sau regret. te dificil sa opresti rapid nasterea ca rezultat al actiunilor gi sentimentelor perturbatoare, dar din moment ce in prezent vem un corp $i o minte sinatoase, cel putin avem ocazia de a ta si murim intr-o stare de turbulent mentala. Ca flinye »menesti, putem medita la toate acestea si trage 0 concluzie. Pntem face distinctie intre ceea ce este constructiv si cea ce este siundtor gi avern capacitatea de a schimba calitatea activitagilor noastre fizice, verbale si mentale prin intarirea atitudinilor, sentimentelor gi starilor noastre mentale pozitive. Daca lucram la a, ne purificcm in mod treptat $i nu avem de ce sine temem, cA murim linistifi, intr-o stare pozitiva, va fi, bineinteles, nunat pentru noi $i iva migca si inspira pe cei de Langa noi. Incetarea celor douasprezece trepte, numita latura purificata «procesului, este de asemnenea contemplata in secventa inainte yiinapoi. Incepand cu secventa invers&, ne gandim a modul in care pot fi oprite imbatranirea si durerosul proces al mortii. pentru a face asta, trebuie sd oprim in mod involuntar nasterea, care este rezultatul karmelor noastre contaminate. Pentru a ‘impiedica aceste karme, trebuie sa ne asiguram ca ignoranta nu dicteazi modul in care noi actionam gi in cele din urma trebuie s& extirpam complet ignoranta. {n mod similar, in secventa inainte, ne gandim cd, daca ignoranta inceteaza, atunci si kar- mele contaminate ar inceta, Aceasta impiedica nasterea rezul- tat din asemenea actiuni care la randut lor opresc imbatranirea si moartea, Prin analizarea procesului in derularea inainte, ajungem sa intelegem cel de-al treilea adevar nobil, incetarea sise naste dorinta dea ajunge in aceasta stare in care tA nicio nastere ca rezultat al aciunilor contami- nate si sentimentelor perturbatoare, Odatd ce avem o asemenea Propriaeuberare | 39 re forint, devine clar cé singurul mod de reaizare a ei este prin Practicarea adevaratelor cdi de viziune launtrica, cel de-al tra 4 ingelegem cum existd de faptsinele, lucru ce se realizeaz’ prin recunoasterea cA Patrulea adevar nobil. In mod special trebuie s perceperea eronata atarnd de absenta existentei Astfel, contemplarea acestui proces in dowasprezece parti abiliteazd sa ingelegem cd trebuie s& tnlSturam adevanaea tafe tinja $1 adevaratele cauze ale suferintei gi c& incetarea sufi fuel cu ajutorul adevaratelor cai de viziune launtric’ este ae trebuie si infptaim. Secvenga in sens invers asociata cu latura , incepnd cu imbatranirea si cu moartea, ne ajutd si suferin Injelegem adevarata suferintd, in timp ce prin secventa inversi asociatd cu latura purificatS realizam adevirata incetave a eufe, fei, Prin contemplarealaturtl suferinfel in seevenjainainte, de la ignoranya la acriune (karma) si mai departe, recunoastem re, via dea ne debarasa de adevaratelecauzeale suferntel, Mediteris Ja Jatura purificata in secvenga inainte, mai exact cum Ineotaros ignoranel stopeazi actiunea $1 astfel opteste nagterea, ne devi. luie nevoia de a dobandi caile adevarate ale viziunii launtrice, in cea mai scurté expuner 1é a Sa despre etapele caii, maestru tibetan Je Tsongkhapa a scris*: fanaa Doringa adevaraté de eliberare nu se va naste Fard ofortul de a reflect ta greslie adevaratelsufeinte. Dacii nu iei in considerare ceuza ci teptele de implicare Tnexistonga celica, mu vi sti cum sai retezi eda Cultiva deci aversiunea fatd de ea sidorinta de eliberare Si pretuieste cunoasterea a ceea ce teintantuieste de acest cctu : 1. bale sd dezvoltimm aversiunea fata de existenta ciclic’ gi fara Ge suferinfa pe care ea 0 cauzeaza prin ingelegerea corecti a ceea leaga de ea. Meditatia la cele douasprezece inlinyuiri ne va 40 | KARMA $1 EFECTELE ET Unul dintre maestrii Kadamapa, Geshe Puchungwa’s, av.ita c& toate practicile si caile de viziune launtrica ale celor i niveluri de intentie si capacitati® sunt incluse in metoda meditatie asupra procesului in douasprezece paryi a produ- conditionate. jist doud feluri de renastere pe care le putem avea - una tayorabila (buna) si alta nefavorabila (rea). Imbatranirea si vartea intr-o staré rea sunt rezultatul unei nasteri intr-o \enea stare, care apare din cauza actiunilor (karmelor) vata- iwoare pe care le-am realizat. Asemenea actiuni sunt derivate n propria noastra ignoranfa si confuzie. Luate in secventa ina- un moment de ignoranta da nastere unei karme negative, \cand la nasterea intr-o stare nefavorabila, care apoi este ur- iat de imbatranire si de moarte, astfel incat este crucial sé nu credim cauzele care ar putea duce la o asemenea renastere. Cand vom medita suficient la procesul care ne duce la astfel de stari hefavorabile ale renasterii, probabil vom simi teama si vom lori si evitm un asemenea rezultat. Practicile nivelului initial de capacitate in acest context presupun refugiul sincer in Cele Trei Nestemate, abtinandu-ne de la actiuni negative, mai ales de la cele zece actiuni diuna- toare”, si fc&nd ceea cene sti in putinté pentra realiza actiuni (karme) pozitive, Aceasta ne face si fim cei mai buni practicanti la nivel de baz, inchide poarta starilor nefavorabile ale renaste- rilor si ne asigura o renastere bund, Numai aga putem sa inde- plinim criteriul fundamental al unui practicant adevarat al jnvayaturilor lui Buddha, Desigur, putem s& cultivim virtutea ffrda fi un practicant adevarat, cea ce presupune ca orientarea noastra si fie cel pufin spre starea de bine in vietile viitoare. Deasemenea, ne gandim la imbatranire $i la moarte printr-o renastere favorabila - ca om sav fiinta celesta, meditand la sec- venta celor doudsprezece inlantuiri in ordine inversa siinainte. Propria eliberare | 41 Chiar si renasterile favorabile sunt incarcate de suferinga, Dos Pandirea unei dorinye arzatoare de a ne elibera complet din| orice renastere in existenta ciclicd, chiar si eliberarea dintr-o renastere favorabila, precum $i efectuarea a cea ce este necesat Pentru 0 asemenea eliberare, constituie practicile unui nivel intermediar de capacitate, In acest mod ne sechestraim propria suferinga gi dezvoltam doringa de eliberare. A ingelege faptul ci suferintele altora si do- rinta lor de a se elibera de ca sunt ca ale noastre genereaza o empatie profunds cu ei si fata de practicile celui mai inalt nivel de capacitate, Fara infelegerea deplina a suferintelor noastre si fad doringa de eliberare personal din ea, noi nu putem dezvolta © compasiune adevaratd pentru alpii, Pe misura ce ne concen- ‘tram asupra altora si meditam ia cum suntei captivi in existenta Ciclicd, la renastere si la trairea fra limite a formelor de sufe- rinfa, se vor dezvolta iubirea si compasiunea pentru ei si spiritul iluminarii Preocuparea noastra ne va: determina si lucrim. pen- ‘uel in multiple moduri incluse in cele sase perfectiuni, Aceasta este o harta a propriei noastre deavoltaii si, tn final, ne va permite sa le explicdim clar gi altora modul in care diferite Practici se interconecteaza, Nu putem spera si ne transformim noi insine plismuind fantasme, Transformarea trebuie ancorati in realitate i trebuie s8 se bazeze pe perceperea Iucruriloe aga cum sunt ele cu adevarat, Meditatia la faptul cd ceilalti renasc incontinuu pe diferite tardmuri ale existenfei ciclice si ci experimenteaz’ fark incetare suferinta este oare suficienta pentru a genera iubire Puternica si compasiune? Mai este nevoie de inca ceva: daca nu ivedem ca flindu-ne foarte apropiati, dragi si demni de iubire, suferinga lor nu ne va induiosa sau nu va genera asemenea sentimente. Nu este greu de infeles deoarece cu cét ne simfim mai apropiati de o persoana sau de un animal, cu atat mai mult 42 | KARMA 51 EFECTELE EI rina lor are puterea de a ne migca si de a ne determina si n si-i ajutim, Cand fi vedem suferind pe cei pe care ea

    You might also like