You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Revista Muzeelor

Romanian Journal of Museums

Location: Romania
Author(s): Ghizela Cosma, Anca Docolin
Title: Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală
europeană
Highlighting the Local Imagistic Heritage of Cluj in Europeana. The European Digital Library
Issue: 1/2023
Citation Ghizela Cosma, Anca Docolin. "Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în
style: Europeana. Biblioteca digitală europeană". Revista Muzeelor 1:104-128.

https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1201608
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

VALORIFICAREA PATRIMONIULUI
IMAGISTIC LOCAL CLUJEAN ÎN EUROPEANA.
BIBLIOTECA DIGITALĂ EUROPEANĂ

Highlighting the Local Imagistic Heritage of Cluj

in Europeana. The European Digital Library

Ghizela COSMA
Anca DOCOLIN

ABSTRACT

This study identified and analyzed visual resources, more precisely

photographs and postcards, with images from Cluj-Napoca, that were
digitized and posted on Europeana. European Digital Library by libraries,
museums, archives, a cultural center and a community-based photo
archive from Romania, Hungary, Austria, Sweden and Italy. Moreover,
it provides a research model on the topic, focusing on the scientific
potential of the existing digital resources in Europeana. It highlights
the importance of the digitization of the cultural heritage, building a
digital repository that offers both a general, European perspective,
as well as segmental, national, regional and local approaches. The
research on Cluj cultural heritage in Europeana reveals the importance
of the collaboration among the memory institutions in preserving and
facilitating access to their collections in general, and to their local history
documents in particular, reconfirming that digitization is an area where
collaboration is feasible and with surprising benefits.

Key-words: digitisation, Europeana, photographs, postcards, Cluj-Napoca,

local history

https://doi.org/10.61789/rm.2023.07

Revista muzeelor nr.1/2023 – https://www.culturadata.ro/revista-muzeelor-volumul-1-2023-muzeele-sustenabilitatea-si-bunastarea/

104
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

P rin acest demers de cercetare, ne propunem să identificăm și să

analizăm fotografiile și cărțile poștale despre Cluj-Napoca existente
în Europeana. Biblioteca Digitală Europeană, platforma dedicată
patrimoniului cultural digitizat, prin care statele europene își expun online,
în mod unitar, colecțiile din muzee, galerii de artă, biblioteci, arhive etc.1
Patrimoniul cultural clujean reflectat în Europeana este vast și divers nu doar
din perspectiva tipurilor de documente adunate pe această platformă, dar
și tematic, bogăția acestuia impunând o limitare a abordării. Prin urmare,
considerăm oportun un studiu de caz asupra celor două tipuri de documente
vizuale alese și identificabile în Biblioteca Digitală Europeană, cărți poștale
și fotografii care reflectă imagistic orașul Cluj-Napoca. Mai mult decât atât,
intenționăm să oferim un model de cercetare pe un subiect propus, care
să aducă în atenție potențialul științific al resurselor digitale existente în
Europeana. Cercetarea unui tip de resurse și a unui subiect clar delimitat
urmărește să evidențieze importanța digitizării, a construirii acestei
Biblioteci Digitale, care oferă atât o perspectivă generală, europeană, cât
și abordări segmentare, naționale, regionale și locale asupra patrimoniului
cultural.
Nu în ultimul rând, prin studiul nostru subliniem importanța colaborării
diverselor instituții ale memoriei din întreg spațiul european, colaborare
esențială pentru creșterea continuă cantitativă și calitativă, informațională,
a resurselor documentare înmagazinate în Europeana. În acest sens, dorim
să demonstrăm faptul că și pentru istoria locală Europeana oferă un
conținut bogat, care depășește contribuțiile locale, reconfirmând faptul că
digitizarea este un domeniu în care colaborarea dintre instituțiile memoriei
este realizabilă și cu beneficii surprinzătoare.
Pentru a atinge aceste obiective, ne propunem, în primul rând, prezentarea
Bibliotecii Digitale Europene ca unul dintre cele mai reușite modele de
bune practici în digitizarea, conservarea, valorificarea și promovarea
patrimoniului cultural. În al doilea rând, ne oprim asupra unor aspecte
privind abordarea fotografiilor și a cărților poștale ca surse imagistice cu
valoare istorică și, în particular, ca surse ale istoriei locale. Apoi, prin studiul
propriu-zis, aducem în atenție colecțiile de fotografii și cărți poștale despre
Cluj-Napoca constituite în Europeana prin contribuțiile unor instituții
culturale diverse ca profil și localizare teritorială.
Această succesiune de procese presupune, în primul rând, identificarea
acestor resurse digitale în Europeana, apoi prezentarea și abordarea
analitică a fiecărei colecții. Astfel, metodologic, nu ne limităm la o analiză
cantitativă și cronologică, ci și calitativă, menită să reconstituie patrimoniul
imagistic clujean din Europeana. În cercetarea fiecărei colecții, urmărim
particularitățile sale ca ansamblu, elemente ce țin de cronologie, de
caracteristicile imagistice ale conținutului, dar și ineditul și valoarea unor
componente ale acestor colecții, prin documentarea și prezentarea unor
fotografi, ateliere fotografice și producători de cărți poștale prestigioși.

1 Europeana. Biblioteca Digitală a Europei (2022).

105
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Conservarea, valorificarea și promovarea

patrimoniului local prin digitizare.
Europeana, exemplu de bună practică

I nstituțiile culturale din întreaga lume, fie ele biblioteci, arhive sau muzee,
au devenit din ce în ce mai preocupate de transpunerea în mediul online
a colecțiilor pe care le dețin, într-un efort de recuperare, conservare și
valorificare a patrimoniului cultural. Puse în fața noilor provocări generate
de revoluția tehnologică, acestea au înțeles că digitizarea reprezintă o
soluție de viitor pentru prezervarea resurselor culturale în format tradițional
(digitizarea materialelor analoge), dar și a documentelor create direct în
format digital (born digital). Prin urmare, au fost constituite numeroase
colecții digitale menite să asigure acces facil la materiale și informații
valoroase depozitate în baze de date bine structurate, prezervarea în acest
format a resurselor tradiționale asigurând conservarea, dar și promovarea
la scară largă a acestora. Lipsa constrângerilor legate de programul
instituțiilor, posibilitatea de a descărca conținutul digital și organizarea
flexibilă a colecțiilor constituie, fără îndoială, alte beneficii ale transpunerii
în format digital2.
Dacă aceste inițiative sunt de apreciat, cu atât mai mult se recomandă
colaborarea între biblioteci, muzee, arhive și alte instituții ale memoriei
culturale în efortul lor de a face disponibil online patrimoniul lor. Între
numeroasele exemple de bune practici ce pot fi identificate și invocate
azi, se numără, neîndoielnic, Biblioteca Publică Digitală a Americii (The
Digital Public Library of America - DPLA)3, Biblioteca Digitală Mondială
(World Digital Library - WDL)4 și Europeana – biblioteca, muzeul și arhiva
digitală a Europei.
Premisele Bibliotecii Digitale Europene au fost create prin Planul de
acţiune e-Europa 20025, aprobat de statele membre la Consiliul European
de la Feira din iunie 2000, prin elaborarea Principiilor Lund6 privind
digitizarea (aprilie 2001) și, mai ales, prin scrisoarea semnată de șase șefi
de state și guverne, care cereau oficialilor Uniunii Europene să susțină

2 Guidelines for digitization projects for collections and holdings in the public domain,
particularly those held by libraries and archives (2002).
3 Lansată în anul 2013, cu o rețea de parteneri din 41 de state americane și cu peste
4.000 de instituții furnizoare, DPLA reprezintă o resursă digitală națională care
permite acces facil și gratuit la peste 48.000.000 de documente. Digital Public Library
of America. History. (2017).
4 WDL este un proiect al Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii, realizat
cu sprijinul UNESCO și în cooperare cu bibliotecile, arhivele, muzeele, instituțiile
de învățământ, precum și cu organizații internaționale din întreaga lume. Lansată
în 2009, aceasta pune la dispoziție online, gratuit, în format multilingv, materiale
semnificative din toate țările și culturile lumii. Toate instrumentele de navigare,
metadatele și descrierile de conținut sunt disponibile în șapte limbi: arabă, chineză,
engleză, franceză, portugheză, rusă și spaniolă. World Digital Library.
5 eEurope 2002 An Information Society For All Draft Action Plan prepared by the
European Commission for the European Council in Feira 19-20 June 2000 (2002).
6 Principiile Lund (2001).

106
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

crearea unei biblioteci digitale europene (2005), solicitare care a avut ca

rezultat imediat publicarea de către Comisia Europeană, la 30 septembrie
2005, a comunicatului i2010: Digital libraries7.
Prototipul Bibliotecii Digitale Europene a fost lansat la 20 noiembrie
2008. La acel moment, erau expuse prin portalul său peste 4,5 milioane
de resurse culturale digitale, fiind creat un punct de acces comun spre
patrimoniul cultural european deținut de muzee, biblioteci, arhive și
galerii de artă8. În ianuarie 2011, Comisia Europeană a numit Europeana
drept „punctul central de referință pentru patrimoniul cultural online al
Europei”9. Începând din septembrie 2012, metadatele Europeana sunt
disponibile gratuit pentru orice tip de utilizare10 (sub licența Creative
Commons CC0 1.0 Universal Public Domain Dedication), încurajându-se
inovația digitală și creativitatea. În mai 2015, Europeana a devenit una
dintre infrastructurile de servicii digitale (DSI)11 ale Comisiei Europene,
obiectivele bibliotecii digitale europene fiind să faciliteze instituțiilor
partajarea efectivă a colecțiilor online, să îmbunătățească calitatea
datelor și a conținuturilor și să susțină instituțiile de patrimoniu în
dezvoltarea capacității de transformare digitală. Începând cu 2022,
Europeana se află în centrul inițiativei Comisiei Europene de accelerare a
transformării digitale și de susținere a creării și reutilizării de conținut în
sectorul cultural și în cel creativ, prin programul Europa Digitală (Digital
Europe Programme - DIGITAL)12.
Încă de la început, Biblioteca Digitală Europeană a fost concepută ca
fiind un sistem informatic distribuit, resursele digitale fiind stocate fie
la agregatori (intermediari care preluau metadatele de la furnizorii de
conţinut şi le exportau în formatul standard stabilit), fie la instituţiile
furnizoare.13
Europeana este un bun exemplu de colaborare între instituțiile europene
ale memoriei, având o interfață multilingvă (29 de limbi europene)
pentru resursele digitale.14 Numărul celor care au oferit conținut digital
în Europeana se ridică la 4.00015. Între acestea se regăsesc muzee,
biblioteci, arhive, centre culturale, case memoriale, galerii de artă etc.,
dar și diverse organizații non-guvernamentale. La începutul anului 2023,
conform statisticilor, Europeana oferea acces la peste 56 de milioane de
obiecte digitale, dar și la colecții tematice, expoziții, galerii și bloguri,
reunite într-un spațiu multimedia online, accesibil tuturor celor interesați
de cultura europeană, de o diversitate tematică incontestabilă, care
ilustrează valorile multilingve și multiculturale ale Europei. Formatele

7 Matei (2009), p. 58-62, 68-69.

8 Europeana. Brief Hirtory (2021); Matei (2009), p. 58-62, 63.
9 Digital Agenda: „Comité des Sages” calls for a „New Renaissance” by bringing Europe’s
cultural heritage online (2011).
10 Europeana opens up full dataset for re-use (2021).
11 Europeana DSI. 24 august 2015 (2022).
12 The Digital Europe Programme. Shaping Europe’s digital future (2022).
13 Perețeanu (2015), p.6.
14 Ibidem
15 Pro Europeana. What we do (2021).

107
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

documentelor furnizate și încărcate (manuscrise, periodice, cărți, afișe,

fotografii, cărți poștale, diverse obiecte reprezentate 3D, filme etc.)
sunt, de asemenea, diverse: text (23.982.245), imagine (31.434.073),
documente video (343.505), audio (667.011), 3D (5.955).16
Întrucât conținutul postat pe platforma Europeana este unul extrem de
variat, inițial a fost folosit modelul unic de date ESE (Europeana Semantic
Elements), care avea la bază standardul Dublin Core17. Ulterior, într-un
efort de colaborare, a fost creat un nou model, EDM (Europeana Data
Model). Acesta permite ca datele să fie prezentate în moduri diferite, în
funcție de practicile din diverse domenii care contribuie la Europeana.
Utilizarea acestui model permite atât îmbogățirea și contextualizarea
metadatelor, cât și rafinarea căutării și separă obiectul de reprezentarea
sa digitală pentru ca valorile metadatelor să fie asociate în mod
corespunzător.18
În ce privește contribuția României la Biblioteca Digitală Europeană,
în prezent, numărul instituțiilor furnizoare se ridică la 50, dintre care:
24 de muzee, 10 biblioteci, 4 arhive, 3 universități și 9 alte instituții ale
memoriei, care au postat în Europeana 512.045 de obiecte digitale. Dacă
în anul 2010, procentual, contribuția României era de doar 0,17%, aceasta
a crescut la 0,9% în 2023, procent în continuare scăzut, care sugerează
nevoia intensificării eforturilor naționale pe această direcție.19
Dacă din perspectiva colaboratorilor, demersul de încărcare a resurselor
de patrimoniu este un act local, acestea ajung să facă parte dintr-un
depozit de prezentare globală a patrimoniului cultural european. În
sens invers, din perspectiva utilizatorului, indiferent de scopul accesării,
Europeana oferă posibilitatea de a cerne resursele de interes specific,
local sau tematic, ori pentru anumite formate. Acest patrimoniu poate
fi utilizat și reutilizat în diverse moduri creative (crearea de resurse
educaționale, povestiri digitale, aplicații etc.) de către un public larg
(profesori, cercetători, programatori etc.) pentru o varietate de scopuri
(cercetare, învățare, recreere, studierea genealogiei, turism etc.).
Pentru cei interesați de istoria locală, Europeana oferă un conținut
bogat, care depășește contribuțiile locale, prin aportul altor instituții ale
memoriei din spațiul european. Studiul nostru își propune să evidențieze
acest aspect, concentrându-se asupra resurselor imagistice (fotografii și
cărți poștale) aflate în legătură cu istoria Clujului și regăsibile în această
vastă platformă.

16 Date culese de pe site-ul Europeana, 6 aprilie 2023.

17 „The Dublin Core” este un vocabular utilizat pentru a descrie 15 proprietăți de bază
(core) ale resurselor „Dublin Core” Metadata Element Set, Version 1.1: Reference
Description (2023).
18 Charles, Isaac (2015).
19 Europeana, Colecții/Organizații; Contribuția României la biblioteca digitală a Europei,
aproape zero. (2010).

108
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

Fotografia și cărțile poștale - surse imagistice ale

istoriei locale

Î ncepând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, apoi în cursul secolelor XX și

XXI, lumea a devenit tot mai vizuală, plasată, așa cum afirma istoricul
Gerhard Paul, într-un „cosmos pictural”20. Filosoful Gottfried Boehm
folosește conceptul de „homo pictor”21 pentru a descrie oamenii moderni,
a căror atenție e captată mult mai eficient de imagine decât de informația
textuală. Imaginea are un rol remarcabil în vizualizarea culturii, percepția
noastră istorică fiind îmbogățită de aceasta.
În 1826, Nicéphore Niépce a realizat prima fotografie și de atunci, parcursul
acesteia a fost unul spectaculos, nu doar din perspectiva evoluțiilor
tehnicii, dar și a răspândirii și a domeniilor sale de utilizare22. În acest sens,
cărțile poștale sunt o manieră de utilizare/reutilizare a fotografiei. Apărute
în 1869, în Imperiul Austro-Ungar, inventate ca soluție ieftină și eficientă
de comunicare la distanță23, acestea au cunoscut rapid o răspândire
spectaculoasă la nivelul mapamondului24. Pe la 1890, cărțile poștale și-
au asociat fotografia și au apărut primele vederi cu imagini de hoteluri,
restaurante, stațiuni balneare, mai întâi în Germania, apoi, la scurt timp,
în Austria și Elveția. Alături de text, imaginea a devenit o componentă
importantă a cărții poștale, care i-a crescut valoarea documentară și
artistică25.
Dintre multiplele fațete ale fotografiei care pot suscita interesul, caracterul
documentar al acesteia a fost unul dintre primele laturi constitutive ale
limbajului ei specific26. Fotografia este asociată cu ideea de „document”,
ceea ce înseamnă că este în primul rând martorul unei realități pe care
o evocă, iar timpul joacă aici un rol esențial. Imaginile ne pot ajuta să
înțelegem trecutul, atât la nivel personal, cât și comunitar, dar au intrat

20 Kleemola și Pitkänen (eds) (2018), p. 8.

21 Ibidem
22 Constantinescu (1980), p. 7-13; 76-122.
23 La apariția ei, cartea poștală simplă, Correspondenz Karte, cuprindea doar numele
destinatarului și adresa scrise pe card, iar pe verso spațiul era rezervat pentru textul
comunicării. Pentru expediere se plătea doar jumătate din prețul necesar trimiterii
unei scrisori. Acest fapt a impulsionat corespondența prin cărți poştale, realizând în
același timp o „democratizare” a corespondenței. Mircea (2011), p. 368.
24 Imperiu Austro-Ungar a emis primele cărți poștale la 1 octombrie 1869 și, deja în
primele luni, s-au vândut aproape 3 milioane. Un an mai târziu, prin sistemul
poștal britanic au trecut 75 de milioane de cărți poștale, iar Elveția, Belgia, Olanda,
Danemarca, Suedia și Norvegia au adoptat și ele cărțile poștale. Ele au fost urmate de
alte state curând și în 1873, s-au emis primele cărți poștale în SUA, Franța, Germania,
Spania și Serbia. În același an, a început și istoria cărții poștale în România, cu „Legea
asupra cărților poștale”, din 31 martie 1873, care a deschis drumul acestora de la
forma manufacturieră, necirculată, concepută de poetul Alexandru Macedonski în
anul 1888, la producție de serie, prima carte poștală românească oficială fiind emisă
în 1894. Cure (2021), p. 18; Manega (2010).
25 Mircea (2011), p. 369.
26 Constantinescu (1980), p. 10.

109
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

și în atenția cercetătorilor din domeniul științelor sociale, al istoricilor în

general, al celor din domeniul istoriei artei și studiilor culturale, dar și al
etnologilor sau antropologilor.
În Europa, istoricii, mai ales în țările francofone, prin mișcările Annales, Nouvelle
Histoire și Histoire Culturelle, au promovat și au recunoscut rolul vizualității în
cultură. Ulterior, studiile culturale sau vizuale au devenit populare în Statele
Unite ale Americii și Marea Britanie, dar și în țările germanofone. În cercetarea
istorică germană, dezbaterile asupra importanței imaginilor ca surse pentru
istoria mentalităților, a vieții cotidiene sau pentru studiile culturale au fost
extinse, ducând la nașterea Historische Bildkunde. Dacă inițial a existat
o concentrare doar pe fotografii, sfera de aplicare a istoriei vizuale a fost
extinsă mai târziu și la alte tipuri de imagini27.
Ca surse primare importante pentru cercetare, imaginile sunt valoroase
pentru înțelegerea și reconstituirea istoriei locale, nu numai din perspectivă
științifică, dar și pentru accesarea acestora de către publicul larg. Acestea
conservă memoria locurilor, oferindu-se spre cunoaștere, studiu sau, pur și
simplu, admirație.
Cele două tipuri de documente vizuale care constituie subiectul cercetării
noastre sunt fotografiile documentare și cărțile poștale cu imagini
privind Clujul, realizate de-a lungul timpului. Fotografiile pot fi folosite
pentru a urmări modificările peisajului stradal, ale clădirilor, drumurilor,
caracteristicilor arhitecturale. Fotografiile stradale pot indica natura,
dar și numele unor afaceri anterioare ale orașului, ne pot oferi informații
despre moda vestimentară, mijloace de transport etc. Cărțile poștale,
ca și fotografiile, sunt resurse vizuale excelente pentru cercetarea
istoriei locale, imaginile surprinzând caracteristicile așezării, elementele
distinctive și valoroase ale acesteia: monumente, clădiri, parcuri, străzi,
evenimente etc.

Colecțiile de fotografii și cărți poștale

despre Cluj din Europeana
Colecțiile de fotografii și cărți poștale despre Cluj din Europeana sunt
rezultatul contribuțiilor a 13 instituții: biblioteci, muzee, arhive, un centru
cultural și o arhivă comunitară de fotografie. 27
Cea mai consistentă colecție de fotografii pe hârtie și plăci de sticlă (în
număr de 505) postată în Europeana este cea a Bibliotecii Județene
„Octavian Goga” Cluj, constituită de colecționarul clujean Adrian Giurgiu.
Unele dintre imagini sunt reproduceri fotografice ale unor gravuri sau
picturi de epocă, în unele cazuri cu autori anonimi, alteori atribuibile unor
artiști ai acelor timpuri.
Din punct de vedere cronologic, seria se deschide cu o fotografie datată la
1858 înfățișând Turnul-poartă din strada Ungurilor, azi Bulevardul 21 Decembrie
1989, și se încheie în anul 1989.

27 Bauret (1998), p. 11.

110
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

Majoritatea fotografiilor provin

din perioada anterioară anului
1917. Cum era de așteptat,
surprind cu preponderență
Piața Unirii de azi, din diverse
unghiuri, și emblematica Biserică
Romano-Catolică Sf. Mihail.
Transformările suferite în timp de
acestea pot fi urmărite în imagini
succesive cronologic. Cele mai
vechi fotografii ale bisericii
redau și construcțiile din jurul ei,
demolate în anul 1890, ca urmare
a sistematizării pieței. Într-o
fotografie apare și portalul baroc,
mutat ulterior în fața Bisericii
Romano-Catolice Sf. Petru și
Pavel din cartierul Mărăști de azi.
Tot în piață, poate fi vizualizat,
prin prisma fotografiilor vechi,
Obeliscul Carolina, reamplasat Foto 1. Turnul-poartă din strada
Ungurilor (str. 21 Decembrie 1989) –
ulterior în Piața Muzeului de
fotograf Veress Ferenc
azi. Alte piețe care mai apar în
imaginile colecției sunt: Piața
Mihai Viteazul, Piața Ștefan cel Mare și Piața Lucian Blaga. Dintre străzi,
cele mai fotografiate au fost Mihail Kogălniceanu, Memorandumului,
Universității și bulevardele Eroilor și 21 Decembrie 1989, toate situate în
zona centrală a urbei. Dintre clădirile simbolice ale Clujului surprinse în
imagini amintim: gara, Palatul Reduta (azi sediul Muzeului Etnografic al
Transilvaniei), Casa Matia (azi, spațiu al Universității de Artă și Design),
casă în care s-a născut regele Ungariei, Matia Corvin (1443-1490). Există
în colecția de până la 1917 și câte o fotografie cu cazarma austriacă de pe
Cetățuie și cu Parcul Central.
Pentru memoria locului, sunt interesante fotografiile unor construcții
dispărute, cum au fost Turnul-poartă din strada Podului (azi Regele
Ferdinand), ridicat în anul 1477 și demolat în 1868, sau cel din strada
Ungurilor (azi Bulevardul 21 Decembrie 1989), ridicat în secolele XV-XVI
și demolat în 1872. Nu în ultimul rând, sunt de amintit două fotografii ale
clădirii vechii Fabrici de tutun, de la 1900 și 1915, viitoarea fabrică Someșul,
demolată în anul 2007.
Sunt de remarcat în această colecție și 15 fotografii atribuite lui Veress Ferenc
(1832-1916)28, personalitate marcantă în istoria fotografiei din Transilvania,
fotograf, inventator, inițiator și sponsor al primei reviste de fotografie în
limba maghiară, titular al primului curs de fotografie la Universitatea din Cluj și
proprietarul primului atelier fotografic din Cluj și Transilvania29. Pe lângă portrete,

28 [Fotografii din Cluj de Veress Ferenc. Colecția BJC]. Europeana.

29 Újvári (2014), p. 142–147.

111
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Foto 2. Dezvelirea
grupului statuar Matia
Corvin (12 octombrie
1902) - fotografi frații
Dunky

el a acordat atenție și peisajelor și fotografiei urbane. În cea din ultima categorie,

fotografiile din Cluj ale lui Veress au o valoare istorică incontestabilă. Primul său
album cu 46 de imagini din oraș a apărut în 1859, fiind și prima prezentare a
Clujului în fotografii. Câțiva ani mai târziu, Veress și-a fotografiat din nou urbea și
împrejurimile. Într-un nou album au fost cuprinse 59 de fotografii realizate între
anii 1867-1869. Prin aceste preocupări, el se numără printre pionierii fotografiei
urbane din Ungaria de la acea vreme. După fotografiile sale s-au făcut gravuri,
folosite pentru ilustrarea periodicelor și a cărților, iar din 1871, seriile fotografiilor
sale despre Cluj au început să fie comercializate30.
Cele 15 fotografii ale lui Veress postate de Biblioteca Județeană „Octavian
Goga” Cluj în Europeana sunt: o vedere panoramică asupra orașului,
fotografii ale Pieței Unirii și Pieței Muzeului, ale Bisericii Romano-Catolice
Sf. Mihail și Bisericii Romano-Catolice Calvaria din Cluj-Mănăștur, ale
Turnurilor de poartă din strada Podului și strada Ungurilor.
De asemenea, în colecția din Europeana oferită de Biblioteca Județeană
clujeană, sunt de remarcat și 7 fotografii care surprind ceremonia dezvelirii
Grupului Statuar Matia Corvin, la 1902, realizate de frații Dunky31. Dunky
Kálmán (1858-1935) și Ferenc (1860-1944) au fost proprietarii unuia dintre cele
mai cunoscute ateliere fotografice ale Clujului, începând din a doua jumătate a
anilor 1880. Au fotografiat o gamă largă de portrete, peisaje, monumente, sub
sigla Dunky Fivérek (Frații Dunky). Considerați pionieri ai fotografiei de reportaj
din Transilvania, ei s-au remarcat prin fotografierea diverselor evenimente din
Cluj și împrejurimi, în anul 1902, cei doi frați fiind desemnați fotografii oficiali ai
ceremoniei de dezvelire a Grupului Statuar Matia Corvin32.
Imaginile datate în perioada 1923-1929 sunt mai puțin numeroase, axate
pe reflectarea principalelor piețe ale orașului. Câteva fotografii surprind
edificarea unor clădiri simbolice ale Clujului. Amintim, în acest sens, cele
2 fotografii din anul 1925, care redau construcția Catedralei Ortodoxe

30 Miklosi‑Sikes (2001), p. 54-60.

31 [Dezvelirea Grupului Statuar „Matia Corvin”. Colecția BJC]. Europeana.
32 Miklosi‑Sikes (2001), p.116-117; Újvári (2015), p. 6.

112
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

Foto 3. Cluj-Napoca,
imagine după
bombardamentele
din 1944

a Clujului, ridicată în deceniul 1920-1930, și alte 9 fotografii, din 1935,

care ilustrează etape ale construcției clădirii Colegiului Academic (de pe
strada Emmanuel de Martonne de azi), cunoscut sub vechea denumire
de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple clujene
ale arhitecturii românești din perioada interbelică. Aceasta a fost ridicată,
între anii 1935-1937, în imediata apropiere a sediului central al Universității
Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureștean George Cristinel,
care a fost și unul dintre arhitecții Catedralei Ortodoxe clujene. Mai pot
suscita interesul și cele 2 imagini care imortalizează demolarea vechii mori
de apă din strada George Barițiu, datate în 1933.
Cronologic, colecția continuă cu 6 fotografii din anul 1944, care surprind
efectele bombardamentelor din 2 iunie asupra Clujului.33 În urma unei
cercetări riguroase, putem să afirmăm faptul că cele 6 fotografii fac parte
din seria realizată pe această temă, în 1944, de fotograful clujean Szabó
Dénes (1907-1982), care a activat în cadrul atelierului fotografic Fotofilm34.
Atelierul a fost înființat în anii ’20 de Fekete László și a rămas în memoria
colectivă clujeană ca un atelier de fotografie, cărți poștale și filmări. În anul
1930, Fekete László l-a angajat în atelierul său pe orădeanul Szabó Dénes, cu
care era înrudit, iar la moartea lui, i-a lăsat atelierul, care a rămas funcțional
până în anii 197035.
Pentru perioada de după 1944, colecția cuprinde 16 fotografii, marea lor
majoritate surprinzând diverse aspecte din Piața Mihai Viteazul (10 dintre
acestea au fost realizate în anul 1959).
Fotografii ale Clujului pot fi selectate și din alte colecții ale Bibliotecii
Județene „Octavian Goga” Cluj postate în Europeana, precum colecția Emil
Isac. Aceasta cuprinde în special portrete ale membrilor și cunoscuților
familiei, dar pot fi identificate și unele clădiri reprezentative clujene,
precum Palatul Reduta sau imagini stradale.
De asemenea, prin proiectul Europeana 1989, au fost introduse în Biblioteca
Digitală Europeană alte 11 fotografii, din care 4 panoramice, 4 din cartierul

33 [Bombardamentele din iunie 1944. Colecția BJC]. Europeana.

34 Papp și Rohonyi (eds) (2019); Asztalos și Papp (2014).
35 Cosma (2022), p. 274-275.

113
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Foto 4. Piața Avram

Iancu; în fundal,
Catedrala Ortodoxă

Mănăștur și 3 surprinzând Hotelul Tineretului și Casa Universitarilor, toate

fiind realizate în anii ’80, majoritatea între 1987-1989.
Alături de colecțiile de fotografii analizate anterior, aceeași bibliotecă publică
clujeană a furnizat Bibliotecii Digitale Europene 165 de cărți poștale alb-negru
și color, cu aceeași tematică. Unele dintre acestea au fost datate la începutul
secolului XX, majoritatea în anul 1902. Acestea prezintă piețele principale
ale urbei de la acea vreme, clădiri administrative și ale unor instituții de
educație și cultură (teatrul, clădirea Institutului Teologic Protestant, Clinica
de Pediatrie), lăcașe de cult (Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail și Biserica
Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel), Parcul Central, iar dintre monumente,
statuia Reginei Elisabeta. Colecția de cărți poștale datate în a doua jumătate
a secolului al XX-lea cuprinde, alături de vederile panoramice, și imagini
ale piețelor orașului, ale cartierelor Grigorescu, Gheorgheni, Între Lacuri
sau Abator și ale străzilor din zona centrală. Clădirile surprinse în ilustrația
cărților poștale sunt mult mai diverse și mai numeroase comparativ cu
cele din perioada de început de secol: Primăria, Regionala CFR, Teatrul
Național, Teatrul Maghiar, Palatul Bánffy, Catedrala Ortodoxă, Biblioteca
Centrală Universitară, Biblioteca Academiei, Casa de Cultură a Studenților,
gara, hotelurile Belvedere și Napoca. Dintre zonele sportive și de agrement
ale orașului, apar în cărțile poștale Parcul Central, Grădina Botanică, Parcul
Etnografic, dar și Sala Sporturilor și Stadionul Ion Moina.
Panoplia monumentelor orașului este mult mai bogată, alături de Grupul
Statuar Matia Corvin, fiind reprezentate: Lupa Capitolina, Mihai Viteazul,
Școala Ardeleană și Glorie ostașilor români, busturile lui Lucian Blaga din
fața Bibliotecii Centrale Universitare și al lui Emil Racoviță. Interesante
sunt două cărți poștale cu tematică industrială, oferind imagini ale Uzinei
Carbochim și Fabricii Clujana.
Colecția este compusă din ilustrate simple, însă, cu precădere între cele mai
recente, apar și câteva cărți poștale compuse.
Din perspectivă temporală, se poate observa o îmbogățire și diversificare
a cărților poștale ilustrând Clujul. Cum era de așteptat, cele de la început de
secol, realizate alb-negru și sepia, reflectă imaginea unui teritoriu urban mult

114
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

mai restrâns, care este reconstruit

vizual din elementele sale
remarcabile. Constatarea, potrivit
căreia majoritatea sunt datate la
1902, ne duce cu gândul la faptul
că acestea ar putea fi părți ale
unui sau unor seturi, în condițiile
în care cărțile poștale se editau, de
regulă, câte 6-12 piese cu fotografii
dintr-o singură localitate. Cărțile
poștale postbelice, majoritatea
color, sugerează extinderea
și modernizarea urbanistică a
orașului, obiectivele fotografiate
încadrându-se într-o arie tematică
mult mai diversă.
În ansamblu, vorbim de o colecție
de cărți poștale documentare
topografice, nu doar atractivă,
dar și interesantă din perspectiva Foto 5. Piața Muzeului în anii ’50. Carte
cunoașterii, a istoriei sau a poștală
culturii. Tematica diversificată
a cărților poștale topografice
permite efectuarea de studii, cu introspecții serioase în imagistica vremii36.
O consistentă colecție de 348 de cărți poștale despre Cluj au fost livrate
spre Europeana de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj.
O cronologie este destul de greu de stabilit. Uneori, încadrarea în timp
poate fi estimată doar prin cercetarea fiecărei imagini în parte și dedusă
din caracteristicile sale (calitate, toponimia proprie unei perioade sau alteia
indicată alături de imagine etc.). O parte a cărților poștale cuprind și indicatori
temporali, ilustrând o bogată colecție databilă în anii ’50 -’60 și chiar ’70.
Alături de vederile panoramice, pot fi identificate imaginile principalelor
piețe centrale ale orașului, ale unor străzi centrale, la care se adaugă
străzile Clinicilor sau Horea. Clădirile surprinse în fotografii sunt de o mare
diversitate: Prefectura, Palatul de Justiție sau Palatul vechii Camere de
Comerț și Industrie (azi sediul Cercului Militar), Universitatea (sediul de
azi al Facultății de Litere), Liceul Brassai, Teatrul Național Lucian Blaga,
Teatrul Maghiar de Stat, Palatul Bánffy, Casa de Cultură a Studenților,
clinicile medicale. Dintre lăcașurile de cult pot fi amintite: Biserica Sf. Mihail,
Catedrala Ortodoxă, Biserica Reformată din strada Mihail Kogălniceanu,
Biserica Ortodoxă de pe strada Horea. Cele mai cunoscute hoteluri ale
perioadei comuniste: Napoca, Belvedere, Continental și Astoria apar,
de asemenea, pe vederi. Între monumentele ilustrate sunt unele vechi,
simbolice pentru oraș, precum: Grupul Statuar Matia Corvin, Lupa Capitolină,
Bastionul Croitorilor, Obeliscul Carolina, dar și monumente cu încărcătură
ideologică care erau amplasate în zona centrală a orașului, azi fiind mutate

36 Ciobanu (2016), p. 201-210.

115
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Foto 6. Cluj – Parcul

Sportiv Regele Carol II:
carte poștală – 1939
Fotofilm

și înlocuite: Monumentul tanchiștilor sovietici sau Monumentul eroilor

sovietici. Amintim și vederile cu imagini din Grădina Botanică (toate mai
recente), Parcul Central ori Parcul Sportiv Iuliu Hațieganu. Cartea poștală
cu tematică industrială este reprezentată de un singur exemplar, cu Uzina
Carbochim. Gara și drumul spre gară, strada Horea, ca și podul de peste
Someș, documentează vizual această parte de oraș.
În ce privește autorii imaginilor acestor cărți poștale, ca fotografi sunt
menționați în câteva situații Dumitru D. F. și Mariana și Al. Menderea,
despre care nu am găsit informații relevante. Toți mai apar menționați ca
autori ai unor cărți poștale, nu neapărat clujene. Pe câteva vederi figurează
la editor Kováts P. Fiai și atelierul Fotofilm.
Întreprinderea Kováts P. Fiai (fii lui Kováts P.) a fost întemeiată la 1853 de
Kováts Péter și a funcționat ulterior sub conducerea fiilor săi Ede și Kálmán,
apoi a trecut în proprietatea soțului unei nepoate a lui Kováts Péter,
Schäfer László, fiind activă până în anul 1948. Inițial a comercializat hârtie
și aparatură fotografică, între 1880-1889, a avut și un atelier fotografic, iar
de la 1900, a funcționat și ca laborator foto. Deși magazinul s-a mutat de
multe ori și și-a schimbat și proprietarul, cărțile poștale au fost unul dintre
articolele cele mai comercializate prin această afacere, începând de pe la
1890. Prin acestea erau popularizate reprezentări vizuale atrăgătoare ale
Clujului; imaginile erau actualizate periodic, dar s-au menținut obiectivele
fotografiate37.
În ce privește atelierul Fotofilm, amintit deja într-un alt context, cei care l-au
deținut au avut preocupări constante privind realizarea de vederi cu orașe
și peisaje din Transilvania. În Călăuza Clujului, semnată de Francisc Orosz și
apărută în 1933, din 31 de imagini, 22 proveneau de la Fotofilm, iar cartea de
vizită a atelierului accentua preocuparea pentru realizarea de cărți poștale.
Și în prezentarea din anii ’40 era menționată această direcție de activitate.
Szabó Dénes, care a devenit proprietar al atelierului Fotofilm, așa cum arătam
anterior, a continuat această direcție de activitate, lăsând în urma sa adevărate

37 Blos-Jáni (ed) (2018), p. 24, 28; Blos-Jáni (2015), p.79; Miklosi‑Sikes (2001), p.151-152.

116
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

Foto 7. Arhiducele
Friedrich vizitează
Comandamentul
Grupului de Armate
din Cluj, 3 noiembrie
1916, fotografie
realizată în fața clădirii
Gării, de Cartierul
Presei de Război,
Biroul Fotografic -
Viena

cronici ilustrate ale așezărilor din Transilvania38. În colecția cărților poștale

despre Cluj ale Bibliotecii Centrale Universitare, postate în Europeana, există
exemplare atribuite acestui atelier fotografic începând din anul 1937 până în
anii ’50. Este de menționat o serie de cărți poștale cu imagini din Parcul Sportiv
Carol al II-lea (azi Iuliu Hațieganu) datată în anul 193939.
Există apoi o serie de cărți poștale care au fost realizate în perioada interbelică
la editura/tipografia Ilustrația din Gherla, câteva din anii ’50 la editura Librăria
noastră și, mult mai multe, databile în anii ’50 - ’70, la Editura Meridiane din
București. În perioada comunistă, cea mai menționată tipografie pentru
vederile din această colecție este Combinatul Poligrafic Casa Scânteii.
Cărțile poștale sunt alb-negru, sepia și color. Majoritatea sunt simple, câteva
compuse, la care se adaugă și un număr semnificativ de pliante. Ne-a atras
atenția și un reprint40, o imagine a Bisericii Sf. Mihail, după o fotografie datată la
1887, carte poștală realizată de frații Joanovics. Aceștia din urmă au deținut un
atelier fotografic la Cluj începând cu anul 1897. Au lucrat și la Târgu Mureș din
anul 1900, afacerea lor clujeană fiind preluată de Kató József, apoi de fotograful
Eugen Bordan. Erau specializați, în principal, pe fotografierea copiilor, deci nu
știm prea multe despre întreprinderile lor din sfera cărților poștale41.
Imagini care să ilustreze orașul de pe Someș și-au găsit loc în Biblioteca Digitală
Europeană nu doar prin contribuțiile acestor două biblioteci clujene, ci și a unei
biblioteci străine, de rang național. Din bogata colecție de peste 1.480.000 de
documente pe care Österreichische Nationalbibliothek (Biblioteca Națională
a Austriei) le-a furnizat în Europeana, peste 37.000 de imagini sunt realizate
de către K.u.k. Kriegspressequartier (Biroul presei de război) din Viena, în
perioada Primului Război Mondial. Înființat în 1914, ca departament al Înaltului
Comandament al Armatei Austro-Ungare, Biroul presei de război a coordonat
toate activitățile de informare și propagandă, în cadrul lui activând 550 de artiști

38 Csillag (2019), p. 93.

39 [Parcul Sportiv „Carol al II-lea”. Colecția Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian
Blaga” Cluj (în continuare BCU). Europeana.
40 Mircea (2011), p. 374.
41 Miklosi‑Sikes (2001), p. 139.

117
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Foto 8. Teatrul
Național – carte
poștală Fotofilm

Foto 9. Carte poștală

cu imagini din Cluj,
realizată de
Weinstock Ernő

și jurnaliști42. Vizita la Cluj a arhiducelui Karl Friedrich, în perioada 28 octombrie

- 3 noiembrie 1916, a prilejuit realizarea a 10 fotografii43 în care apar locuri
reprezentative ale orașului (Grupul Statuar Matia Corvin, Biserica Sf. Mihail, zidul
vechi al orașului, gara), dar și interiorul locuinței în care a fost găzduit arhiducele.
Acesta a fost ultimul împărat al Austriei (sub numele de Carol I) și ultimul rege al
Ungariei (sub numele de Carol al IV-lea), comandantul suprem al forțelor austro-
ungare de pe frontul de est, iar vizita a avut loc în contextul inspecției trupelor
de sub comanda sa44. Aceste fotografii documentează un eveniment, dar
instantaneele sunt și mărturii ale imaginilor locurilor de la acea vreme.
În ceea ce privește colecțiile muzeale cu imagini din Cluj postate în Biblioteca
Digitală Europeană, acestea fac parte din fondurile a 7 muzee, dintre care 6
maghiare. Cea mai mare colecție, de 117 cărți poștale, provenită de la Magyar
Fotográfiai Múzeum (Muzeul Maghiar al Fotografiei) din Kecskemét, poate
fi împărțită cronologic, între perioada de dinainte și de după 1944, prima mai
bine reprezentată numeric. Predomină fotografii ale locurilor, clădirilor și
monumentelor reprezentative ale orașului, cu o diversificare în timp a acestora,

42 Ittu (2016), p. 68.

43 [Vizita arhiducelui Karl Friedrich. Colecția Bibliotecii Naționale a Austriei]. Europeana.
44 Gaal György (2016), p. 155; Stanciu (2017).

118
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

cu trecerea de la fotografia alb-

negru și sepia la cea color și o
creștere numerică a cărților
poștale compuse, altfel destul de
rare în ansamblul colecției.
Din perioada anterioară anului 1944
merită semnalate cele aproximativ
37 de cărți poștale realizate de
Fotofilm45. O practică ce a putut
fi desprinsă din analiza acestei
colecții este inițiativa unor librari
și proprietari de papetării clujene
privind realizarea de cărți poștale
pentru comercializare. Dintre
aceștia, au putut fi identificați:
Schuster Emil, Fühermann Miklós,
Rigó Árpád, Kessey Albert, Bernát
Bernard. Presa timpului subliniază,
de exemplu, faptul că vitrinele
magazinului Bernard erau mereu Foto 10. Carte poștală panoramică,
pline cu vederi, proprietarul cu Biserica Sf. Mihail, fotografie Al.
organizând periodic expoziții ale Mendrea
acestora în încercarea de a atrage
clientelă46.
Pe câteva cărți poștale ale colecției apare menționat Weinstock Ernő, orădean
de origine, stabilit după Primul Război Mondial la Budapesta. Din anii 1930,
a făcut carieră din realizarea de cărți poștale, fiind supranumit în Ungaria
„împăratul cărților poștale”. El a produs cărți poștale fără comandă prealabilă,
asumându-și anumite riscuri financiare, călătorind și fotografiind timp de 20 de
ani preponderent orașe în diverse locuri din Ungaria. În primii ani ai deceniului
al 5-lea al secolului XX, a ajuns și în Transilvania. A comandat realizarea cărților
poștale în serie pe baza fotografiilor, după care le-a oferit comercianților,
dezvoltând o afacere de succes. El a înțeles că afacerea era rentabilă doar dacă
numărul exemplarelor realizate era mare. De la început a arhivat o bună parte a
fotografiilor sale, adunând 6.000 de imagini, după care s-au realizat numeroase
copii de-a lungul anilor47. Tot de la Budapesta provin câteva cărți poștale care
poartă însemnul atelierului de fotografie Margit ori al lui Monostori Gyöngy.
Din perioada de după 1944, cea mai mare parte a cărților poștale au fost
realizate la Editura Meridiane. Pe unele dintre acestea apar și numele
fotografilor, cel mai bine reprezentat în colecție fiind Al. Mendrea, cu 10
cărți poștale48. Alți fotografi menționați sunt: I. Petcu, Clara Spitzer, Florin
Oiță, M. Volbură, I. Marx, Gh. Șerban și Horváth Iosif.

45 [Cărți poștale Fotofilm. Muzeul Maghiar al Fotografiei]. Europeana.

46 Cosma (2022), p. 255.
47 Győri (1986)..
48 [Cărți poștale despre Cluj. Fotografii de Al Mendrea. Muzeul Maghiar al Fotografiei].
Europeana.

119
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Foto 11. Hotel New York

(Continental), 1902,
carte poștală, fotografi
Frații Dunky

Foto 12. Palatul Bánnfy,

fotograf Veress Ferenc

Magyar Kereskedelmi és Vendéglátóipari Múzeum (Muzeul Maghiar al

Comerțului și Turismului) din Budapesta, muzeu unic în lume, care ilustrează
patrimoniul cultural turistic maghiar, a contribuit la Europeana cu peste
37.000 de documente. Dintre acestea, 37 de cărți poștale cu imagini privind
industria ospitalieră clujeană se constituie în cea mai consistentă colecție
muzeală pe această temă din Biblioteca Digitală a Europei49. Aceste
documente, al căror autor nu este menționat, sunt realizate în perioada
1901-1943. Colecția ilustrează viața cotidiană clujeană de la începutul
secolului trecut, dezvăluindu-ne un oraș al comerțului și turismului prin
intermediul cărților poștale, care surprind nu doar obiective turistice din
oraș (Piața Unirii și Casino-ul), dar și forfota de pe străzile centrale înțesate
de magazine, din târgurile cu vânzare organizate în oraș, hoteluri celebre
precum Biasini, Central (azi Melody), Ferenc József, New York (ulterior
Continental), Astoria, Belvedere și Napoca (ultimele două fiind, prin
excepție, cărți poștale color realizate după 1970), imagini din interiorul
cunoscutelor patiserii și cafenele clujene (Patiseria Sándor Károlyi,

49 [Cărți poștale despre Cluj. Muzeului Maghiar al Comerțului și Turismului]. Europeana.

120
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

Foto 13. Grupul

statuar Matia Corvin,
fotografie
Kilián Zoltán

Patiseria Fábián, Bufetul America, Cafeneaua Europa) și din magazinul de

condimente și dulciuri Herman Endre din strada Jókai.
Magyar Nemzeti Múzeum (Muzeul Național Maghiar) din Budapesta a
contribuit la Biblioteca Digitală Europeană cu 146 de documente referitoare
la Cluj, între care 67 de fotografii cu imagini din oraș, portrete ale unor
personalități clujene de etnie maghiară și evenimente clujene. În colecția de
fotografii care surprind locuri și monumente istorice cunoscute se remarcă
fotografiile realizate de celebrul fotograf clujean Veress Ferenc, în 187850.
Valoroasă, din punct de vedere istoric, este colecția de fotografii (10) care
ilustrează vizita lui Horthy Miklós și a primului-ministru, Teleki Pál, la Cluj, în 15
septembrie 1940.
Colecții de cărți poștale cu imagini din Cluj, reduse ca număr, dar nu lipsite
de valoare istorică și documentară, sunt publicate în Europeana de alte trei
muzee maghiare: Thúry György Múzeum din Nagykanizsa (24 cărți poștale
realizate în perioada 1916-1940, reprezentând monumente și locuri istorice,
dar și superbe interioare ale Bisericii Franciscane și Bisericii Reformate din
strada Mihail Kogălniceanu), Herman Ottó Múzeum din Miskolc (5 cărți
poștale din primul deceniu al secolului trecut, ilustrând podul peste Someș,
Hotelul Central, Biserica Franciscană) și Déri Múzeum din Debrețin (3 fotografii
realizate de Kilián Zoltán51, în 1914, reprezentând clădirea Teatrului Național,
Grupul Statuar Matia Corvin și o vedere panoramică asupra orașului).52
O colecție aparte de fotografii din Cluj aparține Järnvägsmuseet (Muzeului
Căilor Ferate Suedeze) din Gävle, Gästrikland. Cele 19 fotografii, majoritatea
realizate în anul 1984 de către fotograful Bo Gyllenberg, fac parte din vasta
colecție de 500.000 de fotografii a muzeului și prezintă câteva obiective din
oraș (Biserica Sf. Mihail, Sinagoga de pe strada Horea, Hotelurile Continental

50 [Fotografii din Cluj de Veress Ferenc. Muzeul Național Maghiar]. Europeana.

51 Kilián Zoltán, scriitor, jurnalist și dramaturg maghiar (1888-1962).
52 [Fotografii realizate de Kilián Zoltán. Muzeul Déri Debrețin]. Europeana.

121
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Foto 14. Stradă din

zona centrală a
orașului, fotografie Bo
Gyllenberg, după 1989

și Belvedere, Grădina Botanică), mijloacele de transport folosite la Cluj în anii

’80 și imagini din interiorul fabricii Remarul SA din Cluj-Napoca.53
Din perspectiva subiectului abordat de noi, trebuie menționate cele 6
diapozitive pe plăci de sticlă cu imagini despre Cluj, datate în jurul anului 193054,
din Archivio fotografico Societá Geografica Italia (Arhiva Fotografică a Societății
Geografice Italiene). Acestea au fost realizate de geograful italian Riccardo
Riccardi (1897-1981), profesor, președinte al Societății Geografice Italiene și
director al Buletinului Societății. A realizat descrieri geografice precise ale altor
țări (inclusiv din America Centrală și de Sud), uneori prin cunoaștere directă
cum a fost cazul României, în 1928, sau al țărilor din Caucaz, în 1942. Cele 6
diapozitive trebuie să fi fost rezultatul călătoriei de documentare din România55
și cuprind o vedere panoramică asupra Clujului, două imagini ale Pieței Unirii,
dintre care una cu Grupul Statuar Matia Corvin, o imagine a Bisericii Romano-
Catolice Sf. Mihail, una a Casei Matia și alta cu Bastionul Croitorilor.
Kisfaludy Sándor Művelődési Központ, Könyvtár és Emlékház (Centrul Cultural,
Biblioteca și Casa Memorială Kisfaludy Sándor) din Sümeg, (Veszprém, Ungaria)
a postat în Europeana 11 cărți poștale cu instantanee din Cluj. Sunt vederi din
perioada comunistă, o parte simple, altele compuse. Cele simple oferă imagini
ale străzii Gheorghe Doja, Bisericii Sf. Mihail, Catedralei Ortodoxe și Grupului
Statuar Matia Corvin, iar cele 4 cărți poștale compuse, 2 alb-negru și 2 color,
adună fotografii cu locuri și obiective simbolice ale orașului.
Un număr de 16 fotografii din Cluj au intrat în Europeana prin contribuția
unei arhive comunitare de fotografie, Fortepan, cu sediul la Budapesta.
Majoritatea sunt fotografii alb-negru, care surprind Piața Unirii, Bulevardul
Eroilor, Biserica Sf. Mihail. Există în această colecție o serie de 5 fotografii
de eveniment, donate de Anikó Hegedűs, care redau intrarea trupelor
maghiare în Cluj, la 15 septembrie 1940. O altă fotografie color, donată de
László Kabai, înfățișează manifestanți în balcoanele fostului sediu local al
Partidului Comunist, azi clădirea Prefecturii din Cluj, în timpul evenimentelor
din decembrie 1989.

53 [Fotografii realizate de Bo Gyllenberg. Muzeul Căilor Ferate Suedeze]. Europeana.

54 [Fotografiile din Cluj de Riccardo Riccardi. Società Geografica Italiana]. Europeana.
55 Enciclopedia Italiana. Riccardo Riccardi. [online].

122
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

Concluzii

C ele două tipuri de documente vizuale analizate sunt la îndemâna

tuturor celor interesați, prin eforturile de digitizare și stocare
a acestora în mediul online. Dincolo de aspectul recreativ, cu
încărcătură nostalgică, aceste documente sunt ferestre deschise spre
lumea istoriei și a culturii, un mijloc de educație, de cunoaștere istorică și
culturală, de înțelegere și împlinire prin frumos56.
Orașul Cluj este ilustrat în colecțiile de fotografii și cărți poștale
existente în Europeana într-un mod pe cât de atractiv, pe atât de divers.
Majoritatea imaginilor, fie ele fotografii sau cărți poștale, au fost realizate
în scop documentar și turistic. Astfel, sunt predominante imaginile cu
monumente și clădiri emblematice din urbea de pe Someș, fotografiate
în diverse perioade istorice, cele mai vechi, de la jumătatea secolului al
XIX-lea. Fotografiile care prezintă interioare ale bisericilor, cafenelelor,
spațiilor comerciale sau locative vin să întregească tabloul unui spațiu
citadin încărcat de istorie. Imaginile stradale din diverse perioade oferă
repere de viață cotidiană urbană din diverse perioade, iar fotografiile
de evenimente redau ambianța unor momente remarcabile din istoria
orașului.
Cercetarea acestora ne-a condus și spre documentarea activității unor
fotografi celebri ai Clujului (Veress Ferenc, frații Dunky, Szabó Dénes) și
a unor ateliere fotografice prestigioase ale orașului (Fotofilm sau Kováts
P. Fiai) și ne-a permis să reconstituim, potrivit nivelului analizei asumate,
istoria acestor imagini din perspectiva realizatorilor lor.
Nu în ultimul rând, abordarea cronologică oferă o succesiune temporală
a imaginilor colecției, cu potențial de aprofundare din diverse
perspective.
În ceea ce privește furnizorii acestor documente vizuale, putem
observa că sunt instituții ale memoriei: biblioteci, muzee, arhive, centre
culturale. Cele mai mari colecții provin din două biblioteci clujene,
ambele preocupate de promovarea patrimoniului cultural local în spațiul
european, alături de care se remarcă și aportul unei biblioteci de rang
național, Biblioteca Națională a Austriei. Marea majoritate a instituțiilor
muzeale care au postat în Europeana fotografii și cărți poștale cu valoare
documentară pentru istoria orașului aparțin spațiului maghiar; la fel și
centrul cultural și arhiva comunitară de fotografie. Materialele furnizate
de Muzeul Căilor Ferate Suedeze și de Arhiva fotografică a Societății
Geografice Italiene sunt rezultatul unor călătorii în scop documentar,
realizate de specialiști în domenii diferite, dar care completează fericit
imaginea orașului transilvănean.

56 Mircea (2011), p. 376.

123
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Instituții furnizoare după profil și localizare

Cercetarea resurselor din Europeana ridică o serie de provocări celor interesați

de vizualizarea diverselor categorii de resurse încorporate în această bibliotecă
digitală. În cazul fotografiilor și cărților poștale pot fi întâmpinate greutăți în
identificarea colecțiilor în funcție de instituțiile furnizoare. La Instituții sunt
uneori trecute denumiri de colecții sau de proiecte în cadrul cărora s-au
colectat diverse documente. Din această privință, contabilizarea exactă a
datelor devine dificilă. Apoi, opțiunile de filtrare după tipul documentelor sunt
reduse. În cazul nostru, atât fotografiile, cât și cărțile poștale sunt imagini,
iar introducerea în căutare a tipului particular (fotografie, respectiv carte
poștală), nu asigură întotdeauna rezultate exacte pentru căutarea angajată.
Nici filtrarea cronologică nu este o opțiune, întrucât o ordonare de acest tip
a imaginilor depinde de informațiile oferite de metadate. Alte aspecte de
menționat sunt: lipsa de uniformitate a descrierii metadatelor și, în unele
cazuri, caracterul lacunar al acestora. În lipsa informațiilor de pe verso-ul
cărților poștale, care nu a fost digitizat de toți contributorii, cercetătorul nu
se poate rezuma decât la informațiile oferite de descrierile documentelor.
Dar, toate aceste neajunsuri, care poate în timp vor fi remediate prin
dezvoltarea platformei și alte demersuri, nu anulează caracterul spectaculos
al unei cercetări inițiate în această bibliotecă digitală, care a reușit să adune
și continuă să colecteze documente importante și valoroase. Toate acestea
au devenit realizabile întrucât Europeana încurajează cooperarea dintre
instituțiile europene de patrimoniu cultural, punându-le la dispoziție expertiză,
instrumente și politici, obiectivul comun fiind dezvoltarea unei societăți
creative, deschise și informate.
De cealaltă parte, instituțiile memoriei au înțeles că doar colaborând își
pot spori vizibilitatea, eficiența, productivitatea, impactul în comunitate,
accesibilitatea la colecțiile pe care le dețin, că doar pe această cale pot
dezvolta servicii noi, pot beneficia de expertiză și pot deveni parte a unui
mediu online de cercetare. Astfel, putem afirma fără rezerve că Biblioteca
Digitală Europeană oferă unul din cele mai relevante exemple de bună
practică în colaborarea dintre muzee, biblioteci și arhive, ca principale
depozitare ale memoriei culturale europene.

124
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

Bibliografie
Asztalos, L. și Papp A. 2014. 1944. június 2. Kolozsvár bombázása, Cluj-Napoca:
Editura Exit.
Bauret, G. 1998. Abordarea fotografiei. București: Editura All.
Blos-Jáni, M. 2015. A családi filmezés genealógiája. Erdélyi amatőr
médiagyakorlatok a fotózásrtól az új mozgóképfajtáig. Cluj-Napoca:
Societatea Muzeului Ardelean.
Blos-Jáni, M. (ed). 2018. Látható Kolozsvár. Orbán Lajos képei a két világháború
közötti városról. Kolozsvár: Exit Kiadó.
[Bombardamentele din iunie 1944. Colecția BJC]. Europeana. https://www.
europeana.eu/ro/search?page=1&qf=DATA_PROVIDER%3A%22Images%20
of%20Old%20Cluj%22&query=Bombardamentele&view=grid/. (6 apr. 2023).
[Cărți poștale despre Cluj. Fotografii de Al. Mendrea. Muzeul Maghiar al Fotografiei].
Europeana. https://www.europeana.eu/ro/search?page=1&qf=TYPE%3A%22IMAGE
%22&qf=DATA_PROVIDER%3A%22Hungarian%20Museum%20of%20
Photography%20%5C-%20Kecskem%C3%A9t%22&query=Kolozsvar%20
Mendrea&view=grid. (12 apr. 2023).
[CărțipoștaledespreCluj.MuzeulMaghiaralComerțuluișiTurismului].Europeana.
https://www.europeana.eu/ro/search?page=1&qf=DATA_PROVIDER
%3A%22Hungarian%20Museum%20of%20Trade%20and%20Tourism
%22&qf=TYPE%3A%22IMAGE%22&query=Kolozsv%C3%A1r%20levelez%
C5%91lap&view=grid (7 apr. 2023).
[Cărți poștale Fotofilm. Muzeul Maghiar al Fotografiei]. Europeana.
https://www.europeana.eu/ro/search?page=1&qf=DATA_PROVIDER
%3A%22Hungarian%20Museum%20of%20Photography%20%5C-%20Kecskem
%C3%A9t%22&query=Kolozsvar%20k%C3%A9peslap%20fotofilm&view=grid
(10 apr. 2023)
Charles V., Isaac A. Enhancing the Europeana Data Model (EDM). 2015. https://
pro.europeana.eu/files/Europeana_Professional/Publications/EDM_
WhitePaper_17062015.pdf (20 iul. 2023)
Ciobanu, A. „Criterii de clasificare a cărții poștale cu tematică basarabeană”,
Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie.
Fascicola Etnografie și Muzeologie, 25(38) (2016), p. 201-210.
Constantinescu, D.-T. 1980. Fotografia. Mijloc de cunoaștere. București: Editura
Științifică și Enciclopedică.
„Contribuția României la biblioteca digitală a Europei, aproape zero”, Bună
Ziua Iași (2010). https://arhiva.bzi.ro/contributia-romaniei-la-biblioteca-
digitala-a-europei-aproape-zero-196277 (20 iul. 2023)
Cosma, G. 2022. Antreprenori și afaceri clujene de altădată. Medalioane biografice
și schițe documentare. Cluj-Napoca: Mega.
Csillag, K. „Szabó Dénes és a Fotofilm felvételei az Országos Széchenyi
Könyvtár Erdélyi Gyűjteményében”, [Me.dok] 1 (2019), p. 89-106.
Cure, M. 2022. Reprezentări ale cărții poștale. O nouă criză media la început de
secol. București: Cartea Românească Educațional.
[Dezvelirea Grupului Statuar „Matia Crovin”. Colecția BJC]. Europeana.
https://www.europeana.eu/ro/search?page=1&qf=DATA_PROVIDER%
3A%22Images%20of%20Old%20Cluj%22&query=Dunky%20Dezvelirea&view
=grid (6 apr. 2023)
Digital Agenda: „Comité des Sages” calls for a „New Renaissance” by bringing
Europe’s cultural heritage online. 2011. https://ec.europa.eu/commission/
presscorner/detail/en/IP_11_17 (7 apr. 2023).

125
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Digital Public Library of America. History. 2017. https://pro.dp.la/about-dpla-pro/

history (20 iul. 2023).
Dublin Core™ Metadata Element Set, Version 1.1: Reference Description. 2023.
https://www.dublincore.org/specifications/dublin-core/dces/ (23 nov. 2023)
eEurope 2002 An Information Society For All Draft Action Plan prepared by
the European Commission for the European Council in Feira 19-20 June
2000. 2002 https://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:
2000:0330:FIN:EN:PDF (28 mart. 2023)
Europeana, Colecții/Organizații. https://www.europeana.eu/ro/collections/
organisations (20 iul. 2024).
Enciclopedia Italiana. Riccardo Riccardi. https://www.treccani.it/enciclopedia/
riccardo-riccardi. (31 mart. 2023).
Europeana. Biblioteca Digitală a Europei. 2002 https://www.umpcultura.ro/e-
cultura_doc_1377_europeana-biblioteca-digitala-europeana_pg_0.htm
(3 apr. 2023).
Europeana. Brief History. 2021. https://pro.europeana.eu/about-us/mission#
brief-history (7 apr. 2023).
Europeana DSI. 24 august 2015. 2022. Europeana DSI | Europeana Pro (7 apr. 2023).
Europeana opens up full dataset for re-use. 2021. Europeana opens up full
dataset for re-use | Europeana Pro (7 apr. 2023)
[Fotografii din Cluj de Veress Ferenc. Colecția BJC]. Europeana. https://www.
europeana.eu/ro/search?page=1&qf=DATA_PROVIDER%3A%22Images%20
of%20Old%20Cluj%22&query=Veress%20Ferenc&view=grid (6 apr. 2023).
[Fotografii din Cluj de Veress Ferenc. Muzeul Național Maghiar].
Europeana. https://www.europeana.eu/ro/search?page=1&qf=TYPE%3A%
22IMAGE%22&qf=DATA_PROVIDER%3A%22Hungarian%20National%20
Museum%22&query=Kolozsvar%20Veress&view=grid (10 apr. 2023).
[Fotografiile din Cluj de Riccardo Riccardi. Società Geografica Italiana].
Europeana. https://www.europeana.eu/en/search?page=1&qf=TYPE%3A%
22IMAGE%22&qf=DATA_PROVIDER%3A%22Italian%20Geographical%20
Society%20Photo%5C-Archive%22&query=Cluj&view=grid (7 apr. 2023).
[Fotografii realizate de Bo Gyllenberg. Muzeul Căilor Ferate Suedeze].
Europeana. https://www.europeana.eu/ro/search?page=1&qf= TYPE%3A%
22IMAGE%22&qf=DATA_PROVIDER%3A%22Swedish%20Railway%20
Museum%22&query=Cluj-Napoca&view=grid (7 apr. 2023).
[Fotografii realizate de Kilián Zoltán. Muzeul Déri Debrețin]. Europeana.
https://www.europeana.eu/ro/search?page=1&qf=DATA_PROVIDER%3A%
22D%C3%A9ri%20Museum%20%5C-%20Debrecen%22&query=Kolozsv%
C3%A1r%20papir%20Kili%C3%A1n%20Zolt%C3%A1n&view=grid (7 apr. 2023).
Gaal, G. 2016. Kolozsvár a századok sodrában. Várostörténeti kronológia. Cluj-
Napoca: Kriterion.
Guidelines for digitization projects for collections and holdings in the public
domain, particularly those held by libraries and archives. 2002. https://
repository.ifla.org/bitstream/123456789/697/1/digitization-projects-
guidelines.pdf (28 mart. 2023).
Győri, L. „Egy képeslap-kiadó emlékére”, Múszák Múzeumi Magazin, 6 (1986).
https://meselokepeslapok.wordpress.com/szakirodalom-2/egy-kepeslap-
kiado-emlekere/ (11 apr. 2023).
Ittu, G.-L. „Artiști germani din Transilvania: Propagandă vizuală și caritate în
timpul Primului Război Mondial (1914-1915)”, Studia Universitatis Babeș
Bolyai - Historia Artium 1 (2016), p. 67-86.

126
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Ghizela COSMA, Anca DOCOLIN

Kleemola O., Pitkänen S. (eds). 2018. Photographs and History. Interpreting

Past and Present Through Photographs. Turku, Finland: Published by k&h,
kulttuurihistoria, Turun yliopisto.
Manega M. „Cele trei fețe ale cărții poștale”, Certitudinea (2010). https://www.
certitudinea.ro/articole/colectii-si-colectionari/view/cele-trei-fete-ale-cartii-
postale (23 mart. 2023)
Matei, D. 2009. Spre Europeana eu.: o introducere în bibliotecile digitale.
București: CIMEC.
Miklosi‑Sikes, Cs. 2001. Fényképészek és műtermek Erdélyben. 1893–1916.
Tanulmány és okmánytár. Székelyudvarhely: Haáz Rezső Alapitvány.
Mircea I.S. „Cartea Poștală ilustrată – un promotor al culturii și istoriei”,
Sargeția, II (XXXVIII) (2011), p. 367-378.
Papp A. și Rohonyi D. I. (eds). 2019. Megsebzett Kolozsvár. A fotofilm műhely
fényképalbuma az 1944. június 2-ai amerikai bombázásról, Koloszvár: Editura
Exit.
[Parcul Sportiv Carol al II-lea. Colecția BCU]. Europeana. https://www.
europeana.eu/ro/search?page=1&qf=DATA_PROVIDER%3A%22Lucian%20
Blaga%20Central%20University%20Library%2C%20Cluj%5C-Napoca%2C%20
Romania%22&query=Parcul%20Sportiv%20&view=grid (6 apr. 2023).
Perețeanu G.C. „Europeana: de la portal la sistem”, Revista Română de
Informatică și Automatică, 25 (1), (2015), p. 6.
Principiile Lund. 2001. http://cordis.europa.eu/ist/digicult/eeurope.htm
(25 mart. 2023).
Pro Europeana. What we do. 2021. https://pro.europeana.eu/about-us/mission
#what-we-do (7 apr. 2023).
Stanciu, B. „Vizita la Cluj a ultimului împărat”, Transilvania Reporter (2017).
http://transilvaniareporter.ro/reportaj/restituiri-vizita-la-cluj-a-ultimului-
imparat/ (30 mart. 2023).
The Digital Europe Programme. Shaping Europe’s digital future. 2022. https://
digital-strategy.ec.europa.eu/en/activities/digital-programme (7 apr. 2023).
Újvári, D. „Élet a fotográfia bűvkörében. A fényképész (h)őskora Kolozsváron
– a Dunky fivérek”, Szabadság, 79 (2015), p. 6.
Újvári, D. „Ferenc Veress, one of the pioneers of photography in Transilvania”,
Uncommon Culture, 9/10 (2014), p. 142–147.
[Vizita arhiducelui Karl Friedrich. Colecția Bibliotecii Naționale a Austriei].
Europeana. https://www.europeana.eu/ro/search?page =1&qf=DATA_
PROVIDER%3A%22Austrian%20National%20Library%22&qf=
TYPE%3A%22IMAGE%22&query=Erzherzog%20Cluj&view=grid (6 apr. 2023).
World Digital Library. https://www.loc.gov/collections/world-digital-library/
about-this-collection/ (20 iul. 2023).

Lista ilustrațiilor
Turnul-poartă din strada Ungurilor (str. 21 Decembrie 1989) – fotograf
Veress Ferenc. BJC. Sursa: Europeana, https://www.europeana.eu/ro/
item/2022404/bjc_cv_cs_foto_254_jpg, (18 apr. 2023).
Dezvelirea grupului statuar Matia Corvin (12 octombrie 1902); fotografi
frații Dunky. BJC. Sursa: Europeana, https://www.europeana.eu/ro/
item/2022404/bjc_cv_cs_foto_167_jpg (18 apr. 2023).
Cluj-Napoca, imagine după bombardamentele din 1944. BJC. Sursa:
Europeana, https://www.europeana.eu/ro/item/2022404/bjc_cv_cs_
foto_217_jpg, (18 apr. 2023).

127
CEEOL copyright 2024
CEEOL copyright 2024
Valorificarea patrimoniului imagistic local clujean în Europeana. Biblioteca digitală europeană.

Piața Avram Iancu; în fundal, Catedrala Ortodoxă. BJC. Sursa: Europeana,

https://www.europeana.eu/ro/item/2022404/bjc_cs_cpo_104_JPG, (18
apr. 2023)
Piața Muzeului în anii ’50. Carte poștală. BCU, Cluj-Napoca. Sursa: Europeana,
https://www.europeana.eu/ro/item/9200454/handle_123456789
_52610, (18 apr. 2023)
Cluj - Parcul Sportiv Regele Carol II : carte poştală - 1939 Fotofilm. BCU, Cluj-
Napoca. Sursa: Europeana, https://www.europeana.eu/item/9200454/
handle_123456789_52442, (18 apr. 2023)
Arhiducele Friedrich vizitează Comandamentul Grupului de Armate din Cluj,
3 noiembrie 1916, fotografie realizată în fața clădirii Gării, de Cartierul
Presei de Război, Biroul Fotografic Viena - Biblioteca Naţională a
Austriei. Sursa: Europeana, https://www.europeana.eu/ro/item/9200291/
bildarchivaustria_at_Preview_15549089, (18 apr. 2023).
Teatrul Național – carte poștală Fotofilm. Muzeul Maghiar al Fotografiei.
Sursa: Europeana, https://www.europeana.eu/ro/item/2048128/436508,
(18 apr. 2023)
Carte poștală cu imagini din Cluj, realizată de Weinstock Ernő. Muzeul
Maghiar al Fotografiei. Sursa Europeana, https://www.europeana.eu/
ro/item/2048128/436702, (18 apr. 2023)
Carte poștală panoramică, în prim plan Biserica Sf. Mihail, fotografie Al.
Mendrea. Muzeul Maghiar al Fotografiei. Sursa: Europeana, https://
www.europeana.eu/ro/item/2048128/436656, (18 apr. 2023)
Muzeul Maghiar al Comerțului și Turismului. Sursa: Europeana, https://
www.europeana.eu/ro/item/2048128/561765, (18 apr. 2023)
Palatul Bánnfy, fotograf Veress Ferenc. Muzeul Național Maghiar. Sursa:
Europeana, https://www.europeana.eu/ro/item/2064401/_mnm_
MNMMUSEUM704651, (18 apr. 2023)
Grupul statuar Matia Corvin, fotografie Kilián Zoltán. Déri Múzeum. Sursa:
Europeana, https://www.europeana.eu/ro/item/2048128/590084, (18
apr. 2023)
Stradă din zona centrală a orașului, fotografie Bo Gyllenberg.
Järnvägsmuseet. Sursa Europeana, https://www.europeana.eu/ro/
item/154/S_JVM_photo_JvmKEAJ00659, (18 apr. 2023)

Ghizela COSMA,
Bibliotecar,
Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj
ghizela.cosma@bjc.ro

Anca Ioana DOCOLIN,

Bibliotecar,
Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj
anca.docolin@bjc.ro

128
CEEOL copyright 2024