Biblioteca de ‘utomaticé, informatica, electronicé, management Seria Fundamente w. opens oles sett | Ed. Nicolau (coordonator) G, Rule, |. Constantin, M, Ingnciovc, Anca Manclescy A, Ru Al, lwaseu, Th. Penea, Fr. escu, A. Voinu ‘Salamon, M. Tebeanu, St. Pa: MANUALUL INGINERULU! ELECTRONIST o EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1988 RADIOTEHNICA vol. IfContributia autorilor!la:elaborarba:volutiulu? M: Prof.:dr doe ings Edmond: Nigolau —.coordenare Prof. dr. ing G, Rulea ~ cap. 13 Conf. de ing. L Constantin ~ cap. 20, Sule dr ing. A. Rusu ~ cap. 11, 12 Si dr. ing. Anca Manoleseu — cap. 14, 15 : ing. M. Wancioviei — cap. 16 Ing. M. Tebeanu — cop. 19 Ing. R. Enescu ~ cap. 18 Ing. A. Voinu ~ cap. 22 cercet. st. ing, A. Ivageu~ cap. 17 ceieet, st. Ing:_ St, Pastin)— cap, 21 ‘cercet. st. ing. Fr, Salamon — cap, 23 ing. Th, Penea - cap. 24 ‘Redactor: Ing. Smaranda Dimitra ‘Tebnoredactor: Olimpinds Nistor ‘Copstias Simona Damitresca Bun de tpar: GR06I008, Coli Ue par 2250 e Cuprins 11, Tuburt electronlee G1. de. ing, Adrian Rusu) 7 ML Diode eu via 5 7 113! Trlode a 11 otros 8 He Peatada io 11, Alte tuburl’ctectranice’ in ‘piliseeate a 12, Dispoaitive semiconducioare (1. ‘de, ing. Adsion Rasa) 2 EAP Blods demicondactnss B 182, Pemsisoare eu Janetiua!(Sipalaze) a 12, Tranaistoare ou elect de cimp Cunipole) » sibliogatle Bs 135, Tubari eu mierouade (prot de Ing. Goorse Rute) 2 Bin Clesteare 2 HEA. Bleetal timpatai do" wana as 183. Bilanta. enersote 2% 1 Leste generate m 5, Chstronal elle 2 EER Magnetconat = 137, Pumstionares st eipioatarea!aagnetrdaul 138 Coractovisticte: masetronulal a 139, Tuburt eu faccleul ine Ip 0) 2 1346, ubut ca uns prosresiva 50 1811, Clstromal Tinir feu mat molie tava cu focaizare eldtrostaticd | 88 124 Comparatic intre Spurle de tuburl te secounve 3 Biblogratie 5 14. Amplifiatoare oporationsle (gh. dr, ime. Anca Manolesen) @ BT? Generatie Et HE Berar spain initia “operatonae on LAE, Famili ge ampifiatoare operetlonale nu 14a Teoria de'bard each @ ‘iblloeafle % 18, Amplifleatoare de audictreevents (51 Gr. ing. Anca Manolesca) 3 Isr Generals o 15d, Proamplificatoale “46 sudio’téocvonta % 188 Reglafel tonaltait 29 Wha Reslajul te Volum a 13. Blaje de lesice 16 sibilogatte a8 18, Amplifleatorut de eadigtreevon{S de putere eu tubuei elctronice (amplifies- feral einen C) (of ing. M. Ivanov ut 321" Anaiiee fuaciionaelt amplifeatonrelor’ Pde puters pe earéterisiel atl idealtnte m 162, Analiza amplieaioralit RE ce putere pe’ baad caraeteristienr “rete a tabula eloctoonie a 263, Amplifiestor do putero iu rindasherit inet oA In Clrouiteie elactice'9f schemele ‘ampliflestoarolor RF dé putere Bibilrrafie 7 "2 1 Arolitcatoare de putore We radiotrecventl cu transistaare fing A. Tvasou) M2 Ie Generautad, : 16 172 Transistoaro de’ pitere de raditiocven asWa sealers ston so 1S oS a i Gaeaerctlechaus ‘M Tebeanu) . Se Sy‘ Stn Tn fie 22 Hefele do ‘adaptare e npedast is. os. A! Voins 2 tnreacere cet ° 223, Beallare Ge Woisdanté de tind inv BBE elle de adapuare- de bnpedants sleeve BA Havdimwndde at's Pen Ia rile de pr de impe: Diboertis : : 28, Sarco pleetraniee de puier fing. Francse Salamon} BB Genes a 384 Surse de putore sabilisate tain Gonstinté Curent constant 385, Sisiome: de surso'eomandate He Sire regrnabie 217 exempla de proietaes a iat Saise de patie ibliogatie ue %4, Dispoutive do atlyare (ing, Theodor Pees) 2u1 Tatreducere 243. Alleale cu tuburt Auoresconte i HA. Atgaje ou dascircare by eae BG Atigale ‘slectralumigiseente musi Athods oterlate lihige it electronice Dispozitivele electronice reprezinti partea de esen{& a circuitelor electronice, Blementele earacteristice ale functionirii acestora sint carac~ feral puternic neliniar (unidirectional) al conductiel curentului electric sl ampliflearea de putere a semnalelor electric. “ Ta ora actuild tuburile electronice ,clasice®: dioda, trioda, pen toda ete. au ulllizari restrinse ele flind inlocuite de dispozitivele’semi- conductoare, Aplicatit speciale menfin Insé in continuare tuburile elec toni ‘uburile electronice se bareazi pe conductia in vid a curentalui electric. Sursa de electronio constituie un catod metalic, acoperit cu rial, IncBlait, de reguld, de la un filament. Blectronit sint colectati de un alt eloetrad metalle care InconjoarA catodul si se numeste anod. In spatiu! ‘dintre catod §1 anod te pot plasa electrozi sub forma de spirale metalice ‘num grile, Prin potentialele aplicate anodului si grilelor se comand aloarea curentulul eave trece prin dispozitiv, m4. DIODA CU VID Dioda cu vid este cel mai simplu tub electronic realizat mumai din catod si nod, Simbolul de cireuit al diodel cu vid esto prezentat in fi- gura 11,4, iar caracteristica electricd staticd in figura 111, . In sim- PF, © Fig 1, « Simpotat ge cpeut Al oced qu vid) Caracterise 6 ‘low the,bolul tuburilor electronice, de regula, se omite prezentarea fllamentalul Caracteristica staticd prezint&.teel porfiuni; pealru tenslunt anouice ne- gative (U4<0), curentul anodic (J4) este nul. In domeniul de tensiunl Anodice 0Uam, curentul anodic Mimine practic con stant 12 valoarea Jays aceasta portiune a earacteristicii se numeste regi hea de saturatie, Trebuie remarcat 8, de regulé, in regim de cuvent continu nu se poate alinge regiunea de saturatie’ datorite. depiiill mitelor admise de puterea disipata. Parametrii de funetionare ai diodet cu vid sint rezistenta de curent continuy, Ry, si rezistenta interni, . Resistenta de curent continuls se Gefineste' ca’ raportul dintre tensinea anodica continud Us $i curentul anodic continuy, corespunzator, Ly Ry ite) Rezistenfa interna este un parametry util in regimul de semnal mic al diodei si se defineste ea raportul dintre variatilla tensiunil anodice (AU,) si variatille corespunzitoare ale curentului enodic (At,), considerate ta jurul unui punet static (continu) de Zanefionare: av, k (13) 11.2, TRIODA Acest tub electronic ae trei electrozi, tre anod gl catod fiind pla sata grila (G); simbolul triode! este presentat in figura 112, impreund cu sensurile, alese conventional pozidive, pentru clirenti. In majeritate 4 aplicatilor, grila este hegativats in report ‘eu catodul (Wc<0) asitel c& mu exista curent de grilé lo=0), in [' > acest cuz curentul de eatod (le) este egal cu cel de anod (I). Dac’ insi, existd curent de gla, relata dine tre corentt devine: lemlatlo, os Caracteristicile statice ole triodel, Ly G ‘se pot prezenta sub formele: — caracteristici anodlice, 14 (Wa), Ue — para ‘ce metru, conform figurit 11.3 si oF ~ caracteristct de grill, la=f4(Uc), Us — pora- @——-metra, conform figurii 11.4 : CCoracterisles anodicd pentra Uc este identich BE all, SH%, oy w diode co vid. Peatra tensa Decor cued isk Shouse valor mal met date acct Tien a arile asupra electronor care tree spre anod. Forma caracterstclor este cecal ca pentru Ugw0 at se proguce o decalre pe fa wnat anes dice. Tensites anodied care se anyletes curentul anodic CeO) Pentru o valoore dati a tensiunil de grla— se numeste tensiises noe a ====ChemeM Fig, 11.2, Caractorstee anodice ale tiedei. Fig. 114, Caracterlsticte de srld ale trode dick de tlere, Usy; de exemplu, pentru caracteristicile-din figura 11.3, 1a Uc=—6 V, reaulld Uyendi0 V. Pentru-tensiunt positive de gellé, spare gi curent de grild, reprezentat suprapus cu curentul anodic in figurile 113 gi 11a, Caracteristicile de grilé reprezinta un alt mod gratic de reprezen- tare a caracteristicilor statice care pune mai bine in evidenta efectul tena siunii de'gril8. Tensiunea de grila care anuleaed curentul anodie, pentra © tensitune anodicd datd, se numeste tensitne de grila de thiere, Ue Parametrii de regiin dinamic al triodel tnt rezistenta interna, Fs, Panta, S, si factorul de amplificare, y. Relajile de definijie a acesiora Sint: ‘at lUc=const.” Fig. 15. Scheme vilente de semnal mie sl Jasd freeventd ale triode a) sche- erator de tenatune; 2) schema e8 generator de curent8 ryauRt atecrgonace bolul tuburiior electronice, de reguld, se omite prezentarea filamentulul Caracteristiea statied prezintd.trel portiuai; pentru tenslunt anodice oe gative (U4 <0), curentul anodic ({4) este mul. Ia domeniul de tensiial anodice 0Uij, curentul anodic rémine praclle con siaot Ja valosrea Jani aceasta poriiune a caractoristicii se numeste regius ea de seturajie. Trebuie remarcat e8, de regia, in regim ce cucent continu nu se poate atinge regiunea de saturutie datorita depigieil Ii mitelor admise de puterea disipata, Parametrii de funcjionare ai diodei cu vid sint rezistenta de curent continu, Fo, si rezistenta internd, 2. Realstenta de curent continu se defineste ca raportul dintre tensiunea anodied continud Us si cuvental anode continu, eorespunadtor, Ryan . a1 Redlslenja intern’ este un porametru util in reglmul de semaal aie al Giodei sf se defineste ca raportul dintre variatiile tensiuinii anodice (AU4) ‘gi variafiile corespunzdtoare ale curentuiul anodic (Al,), considerate in ural umut punet state (continus) de fanchionare avg : Rn Be a1 11.2, TRIODA Acest tub electronic are trel electrozi, intre anod s{ catod flind plae salé grila. (G);, simbolut triodei este prezentat in figura 112, Impreund ‘cu sensurile, ese conventional positive, pentru curenti. In majeritates 4 aplicatilor, grila este negativats in raport cu eatodal (Uc<0) asifel c@ nut exists curent de grila (lo=0), in Scest caz curentul de catod (lc) este egal cu cel de ‘nod ({4). Daca ins, exista curent Ge grils, relatia dine tre curenti devine: lorlstle Caracterstcile staice le trlodel, La=la(Uo, Us) se pot prezenta sub formele TTearacteristich anodice, metru, conform figurit 113 #1 ~"caracteristicl de geil, 1 metru, conform figurii 11.4 Fis 12, simbo. _ Caracteristica anodic pentru Uee0 este identica iif at!inetSi cua dlodel cu vid, Pentru tensluni”Ue<0, carentul ‘cdc “anodic ia valor! mai mich datoritdactisnil frinante a (Ua), Ue ~ para (Ue), Ua — para HiopA ° geile asupra electronior care tree spre anod. Forma caracteristicilor este cceagi ca pentru Ug=0 dar se produce o decalare pe axa tensiunil ano dice. "Tensiunea anodick Ia care seanuleszé curentul anodle (Ia pentru o valosre dati a tensiunii de grilé — se numeste tensiunea ano- we 2° We HO a kh ee gis Fig. 113, Carscteristcile anodice ale triodei, Fig. 114. Capscteristicile de gril la toe ic de taiere, Usy; de exemplu, pentru earacteristicile din figura 11.3, 1a Uo=—6 V, réaulti Uy=110 V: Pentru tensiunt pocltive de geils, spare si curent de grila, reprezentat suprapus cu curental anodic’ in figurile M3 $1114, Caracteristicile de grild reprezintA un alt mod grafic de reprezen- tore & caracteristicilor slatice care pune mai bine in evidenta efectul tena siunil de gril. Tensiunea de gril care anuleaza curentul anodic, peste © tensiune anodicd data, se numeste tensitine de grila de tdiere, Uh Parametrii de regim dinamic ai triodei sint rezistenta interna, R, Panta, S, 3i factorul de amplificure, qu, Relajile de definitie a acestora Sint: ual R aay 1.5, Scheie echivaiente de semaat enc $i foasd frecrent tle triode a) sche ‘eu generator de tensune; b) scheme eu generator de creatoT rl cerzonce Intec cel tret parametei existi relate: Studiul regimulul dinamic, In condiffi de semmal mic, se face cu ajutorul schemelor echivalente din figura 11.5; cole doua sclieme (a 1 b) Co oe Fig. 146, Schema echivatentl de semnal mie qi frecventd Snalté ale triode! sint echivalente electric tinind seama de relafia de legatur§ dintre para- metrit triodel. Aeeste scheme sint valablle pentru semnale’ de freevente rrelatiy joase, La freevente inalle schema echivalenté se completeaza cu capacilatile dintre electrozl: Cy, Cze $i Cas (vezi Figura 11.6). De asemenea panta trlodel eapata caracter complex: Sexp (iv) defezajul q provenind din existenta unui timp finit de tranzit al electro allor in spatiul caiod-anod. 113, TETRODA In comparatie cu triods, tetroda confine o grila suplimentara, mu iti eeran (2). Ecvantl este situat Intre grila de comanda (G) si anod st Se polariveazd la tonsiunt fixe, Existenta ecramulai imbunatafeste fune- fionarea dinamicd a tubalui sub doud aspecte: cresterea rezistentel in~ tome sl micgorarea capaciti(ii Gy. Tetroda are ins dezevantajul apari- {ial cfentelut dinateon i cazul tenslunilor anodice mai mict decit tensiunea Ecranului: efectul consti in sedderea curentulul anodic odutd cu eresterea tensianié anodice Wa PENTODA Pentoda are, ia plus fafii de tetrodé, o grilA numits supresor, age- zat intre ecran §1 anod, Supresorul este legat 1a catod; In felul acesta Se ialitura efectul dinatron, pAstrindu-se toate calitajile tetrodei. Carac- leristicile anodice ale pentode sint prezentate in figura 11.7 Pentru a face o comparatie intre trioda si pentoda se dau valorile uuzuale ale principalilor parametri dinamicl af color dou’ tuburt, trioda 1-10 mA/V; R350 KO; =5—100; Cyy=2—5 pF} lar pentoda 15. ALTE TUBURI ELECTRONICE Reallzarea functiei_ de mi- xare a semnalelor se face cu aj torul tuburilor electronice cu dou ‘rile de comandé: hexoda, hepto- ‘da $i octoda, © alta categorie de tuburi electronice 0 constitute categoria tuburilor ‘multiple, la care, In acceasi incint& vidat, se realizearé mai multe tu burt elestronice. Cele mal cunoscute tuburi multiple sint: dubla dioda, dubla trioda, triodé-pentoda, trioda-heptoda. 'O categorie aparte o constituie tuburile pentru afisaj: tubul catodic, tuburi Nikle ele, Fig. 1L7, Caracleisticle enodiee ale pen ‘oe BIBLIOGRAFIE [U1 Kutthovskl, A. A, Indveptar de radlosictronied, Ba, ‘Tbmnies, Becures!, 1805 1) Tanne, Monat de twburt gt ereute electronics, Bl Academie, Burst [PI Séeesci, A, Tonesen, ©. Catalog de tuburi electrons, Ba. Tehales, Bucuresti, {6 Bolea M. Plese sf construspl ratio, Tuburi electronica, Ra, Tehaiel, Borwrestl, i,12 Dispozitive semiconductoare 12.4, DIODE SEMICONDUCTOARE Diogele semiconductoare se realizeuz pe baca Joncliunt p-n sau baie contoctulul metl-semlcondueter redresor: in aéest ulm eon, ape aitival poarta denamirea de diodé Schottky. Indiferent de modul de tere ivare, Caracteristlca staid 9 unl ode Semiconductosse ene woofer ) is oan unde Ja este curentul prin structurd; Vi — tensiunen aplicata. fated’ anod gl_calod; Ty “—" curentul invers al ‘Structuril; e2/q~26 mV pentra ‘7-300 K; m=1—2 pentru jonetiuni pn si mel penirt contactul metal semiconductor. Forma caractoristicii statice este prezentata in figura 12.1, In polarizare inversi, ‘orlee dioda. pre 4 zinta fenomenul de sttapungere caré’con— sta im eresterea: puternled # curenlului I 6 tensiune Veg. Caracteristica statick depinds pu. ternie de temperatura structurll, In po- lorizare inversa curentul fy se dulbleacd la flecare 10°C; in polarizare directa, la eurent I4sconst,, tensiunea V4. are. sun Yen coeficient liniar de variatie cu’ tempera tura de (2...—3) mVP*C. fo In regim dinamic de semnal mle, schema echivalenté a diodel semieonduc toare cuprinde o rezistent& interna (R) $i © capacitate (C)) legate in paralel. Rezis- tenja interna are expresia Fig. 124, Caracteristicn saties a mkt diode temicontactoare. sa (12.2) cepacitatea intern se compune din dous tipuri de capacititi legate tn paralel; capacitatea de dlfuzie (C;) si capacitatea de bariera (Ci). In pola rizare inversé, conteazi numai capacitatea de barlerd care depinde de ‘ensiunea continu’ aplicats dupa o lege de forma: (12.3) {RANASTOARE.Cv IONETON 2 lunde:Cf este ~valbarea cépacltitii de-biarierd-la-Vqii0; Byzdiferéaita tn~ tern de potential; m — un coeficient fractionar depinzind de construetia, ‘lode. Capacitatea de difuste conteada mii- mai la diodele bazate.pe joncjiunea pn, polarizate direct; in acest 82, dependents eapacititii de difuzie de curentul/tensiu- nea pe structurd are forme: Comatamatexe(), 028) unde a este 0 constariti i Diodele Schottky au capacitati, ‘de ifuzie practic peglijabile; acest fopt le confer posibilitetea Iucrulul la fréevente fpalte sau, echivalent, timpi de comutatie foarte micl Fig, 122. Caractrisicn static = Principalele tipuri dé diode semicon” fiodet tunel ductoare sint: a) Diode redresoare, estiriate transtermdrli curentului elternativ, de regulé, cu frecventa industriala 50/60 Hz, in curent continu; ) Diodedetectoare, destinate demodularit. semnalelor radio, vi- deo ete. ¢) Diode de comutatic, aro asiguré 6 trecere’ rapid din stareaaé blocare in starea de conduetle sl invers; ) Diode stabitizatoare, folosite’ péntra stabilizaréa tenslunllor con tinue, pe baza comportirii la strdpungere;, ©) Diode varicap, care servesc drept condensatoare cu capacitate va- rabild pe cale electri §) Diode tunct, care au o caracteristicd statics cu rezistenté intern negativd (vezi figura 12.2) 12.2, TRANZISTOARE CU JONCTIUNI (BIPOLARE) ‘Tranzistoarele cu jpneiiuni sint realizate fnte-s pliicut®-monocrista- Und semiconductoare are prezinté doud Jonctiuni cu o.functionare ‘cuplatd datorité distanfel_mici dintre ela. Tranaistoarele cu jonc- ‘uni pot fi de tip'npn sau pnp, In figura“12.3 6 presiatd siimbolurile de circuit corespunaitoare. Una dintve jonctiuni este puternie asimetriea din ppunet de vellere al doidril cu impurititl, adied np sili, respectiy, p'nt ‘aceasta jonctiume se numeste emitar-bazd, ar cealalts — jonetiunea co- lector-baza. ‘Cole doua jonc{iuni se:pot pélariza independent rezultind patra regimuri posibile de functionare 4) regimal acitv normal, cu jonctinnea emitor-baed polarizat& direct si fonctiunea colector-bazd polarizaté invers;“ istozrive smicoNDUCTOARE [RANZISTOARE CU JONCTUNE ) regimut activ invers, cu jonctiunea emitor-bazd polarizat& invers ai jonctiunea colector-baza polarizata direct: “ ©) regimul de saturatie — emindoua jonctiunile polarizate direct; 4) regimul de blocaré — amindoud jeniefiunile polarizate invers, Fig. 128, Simboluriie de crcuit ale tranzietoarelor ‘apa sl pnp. Expresla matematicd a caracteristicilor statice, conform modelulul Ebers-Moll, indiferent de rogimul de funetionare, este: a? [ee G)- tf: 2.5) fevadotine[e(@#)—1] + aan unde ds este curentul de emitor; ic — curentul de colector; ves — ten= siunea aplicata joncjlunil emitor baz3; vca — tensiunen aplicata joncti nii colector-baz8; Jeo — curentul invers al jonetlunii emitor-bara mi surat cu colectorul in gol; leao — curentul invers al jonctiunil colector- baza cu emitorul in gol; ap — factorul de amplificare tn curent, direct, m conexiunea BC (baz comuna): ag — factorul de amplificare in’ curent, Invers, In conexiunea BC. Sistemul de relatfi de mal sus este valabil pentru un tranaistor pnp; in cazal tranzistorului npn, tensiunile pe jonc- fiuni sint vye, respectiv vac, conform notattilor din’ figura 123, Pentra regiunea activa normala sistémul de mai sus devine aproximativ: iomarie+loe0; (2a) ie=Iuso exp | ( cer) Sistemul sle ecuatii ale modelulul Ebers-Moll poate fi rezolvat ex- plicit in raport cu ig §i fe, cipatind forma: = 1] = andes| exe (2) — iy}: unde Jes este curentul invers (de saturafle) al Jonctiunil emitor-beza ca colectoral scurteircuitat la ba, iar Ics este cuventul invers al jonctiunil colectorbaza eu emitorul scurteireuitat la bagi, Se cunose relatlle: Ie (28) Ine ese Tes ‘plas aales Pentru conexiunea emitor comun (BC) este util exprimarea de~ pendentel fo—fs din regiunes activa normala: Arlatloso, unde Bp este factorul de ampfificare in curent, static, in Gonexiunea BC, lar Toso — curentul rezidual de colector pentru fp—0 (baza in. gol). Se cunose relafiile de legdtura snlre parameteil,staticd ai regimulal activ normal din cele doul eonexiunt: Se Ieygen te 2s fe Forma graficd a cotacteristicilor statice cupeinde, de reguld,-urma- toarele seth de canbe: : 1 cardcteistict de iepire, tomdo(tca) cu perametra ie sau ven — conexinnen BC (figura 12. pentra wn tranaster pnp) — sau fom tatoes) Sc porametru ip eau Day (Ogura 125, pentru un teangistor npn), cone Sune BC : 2) coracteristict de intrare, ie—t(ves) ct, parametr voy — cone xiune’ BO (ligura 12.6, tranzistor pp) sh lysing), pacamete Ope = V sy carentul de dread se. I~ miteazd, ‘aceasti zon a caracteristiclior numindu-se’ regiunea de satu~ falle: Pentru tensuned Van, 8 objine stripungerea. dspositvulu ‘a 4 Hoss Yasar Tabane 7 as Fig, 1216, -Caracierstica Fig. 1225, Caractriticile static dete sire ale TEC, Nie transter'® TBC. 1g 4A) a0e|. 0 ‘oo 20 30 60 120 U6 200 20 280 _ vpglV) Fig. 1217, Caractorisicitestatce de ieire al SIT. Pentru apligatii de piutere si Indltd freeventS se resliceagd traneis- torul de inductie statied (SIT) care poate fi asimilat cu TEC, cel pus fin din punct de vedere constructiv. Caracteristicile statice ale SIT-ulul ‘au ins aceeasi forma ea Ja trioda si sint prezentate in figura 12.17 1232. TRANZISTOARE MOS Poarta tranzistorulul MOS este metalicd gi este separaté de semic conductor de un strat subtire de bioxid -de~ siliciu ~(grosime. tipled 610.07 jum) care are proprietdti tzolante, foarte bine, Sursa si drena all conductibilitate opusi {aya de traseul (cubsttatul) in Gare se'va crea canalul (figura 12.18,a — exemplificare pentnt MOS" ai canal i). Sim- Dolurile tranzistoarelor MOS se glisese in figura 12.18, si c, De regula, pentru vgs==0 nul" dpare canal (posibilitate de conductie inire surest sf vend), deci cuventul de drend este nul (fp=0). Aceste tranzistoare se numese ‘tranzistoare, MOS -cu canal indus, Penira o tensiune vgs >Ve Wr tensiune de“prag) suiprafata semiconductorului ish inverseaxd tipul Ge conductibilitate, devenind de tip n si stabilind o Iégatura (canal) intre ‘surs& si drend. Pe mdsura cresteril Yenslunii vex concentratia de electront Gin canal’ creste, svade rezistivitatea acestula si, ca urmare, cvegie cu rentul de dvend.Caracteristiclle statice de desire — figura 1219 — au ‘aceeasi formé ca ta TEC—J; si aici se intineste regiunea evasiliniard, rem ‘giunea de: saturatie sslr’ipungerea, Caracteristiea de transfer in regi fea de saiurafie este prezentata in figura 12.20, Expresia analiticd a sees. ‘telaester 1 B= F(0e—Way- (2172 BIEPORITIVE SEMICONDUCTOARE unde B este un parsmetrul- cénstructiv precizat in foala de catalog, iar 1 — un cooficient numeric cuprins Intve 1 $1 2, ~ _Unole tranzistoare MOS prezinté canal chiar in absenja tensiunti de polarizare a porfit (Uce=0); uceste dispositive se numesc tranzistoare , = a : {a poe Ba Fig. 1240, @) Structura coastructiva @ aul tranzstor MOS cu canal m Indus; Shubolusiio de cleale pentrw tranzisoare, MOS ca eandl®) jp won 1 % | ea ees eeey ay, % tos sok Yoajos Voss b> 1 Yo 1 2 F Mol =D we Fig, 1218. Caratristcte satico do Fig. 1220. carncterisuea_ de fete “ale ranailorau “MOS cu Ccanster In forim de saturs- = canal ® fies tranaistorutal MOS ‘MOS cx canal initial, Simbolul unui tranzistor MOS cu canal iniylal de ip n si caracteristica de transfer in rogiunea de saturafle sint prezentate im figura 12.21, a respeollv b, Forma analitied a caracteristicl de transfer este aceeasi ca’ la tranzistorul MOS cu canal indus, diferé numal semnul tensiunit Vz: pentru canal _n Vp>0 Ja tranaistorul eu canal indus st V-<0 pentru tranzistorul eu canal initial. Operarea tranzistorului MOS in regiunes Ve0 — regimul de tmbogd- fire (creste conceniratia de electron din canal). Cu aceste preciziri ult cé tranzistorul MOS cu canal indus prezint& numai regimul de im- Bogitire, "58 “6s Fig. 1221. @) Simbotul vou tranzisior MOS otc inal a inigial; 0) Caraeterstien “de tanster in sot vate, 1233, DEPENDENTA DE TEMPERATURA ‘A CARACTERISTICILOR STATICE LA TRANZISTOARELE CU EFECT DE CIMP Indiferent de princfpiul constructiv (TEC-T sau TEC-MIS), tran- zistoarele eu efect de clmp au acelagl tip de dependent’ cu temperalira ‘2 curentului de drend. In condifii de tenslunt de polarizare constante, Ia ‘eresterea temperaturil curentul de drend suferd 0 usoara scadere: excep= tie face numai o mica portiune a caracteristicilor In apropierea tensiunil ae blocare (Vz), porjiuine nelnteresanté pentru aplicatil. Acest mod de Varlatie este nel avaninjos fata de tranzistoarele cu joncfiuuni unde cue rentul de colector creste exponential. cu temperatura. Ca urmare, tran Zistoarele cu efect de cimp nu prezinta fenomenele de ambalare termied sf stripungere secundard. Tot datorita dependentei favarabile de tempe Faturi a curentului de drend, tranzistoarele cu elect de cimp se pot lega In patalel fri restrietl, pentru cresterea eapabllitatil in curent, 1234, REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTOARELOR CU EFECT DE CIMP ema echivalenta pentru regimal de semnal mie al oriedrul tip de transistor eu fect de cimp este prezentatd in figura 12.22. Rezistenta eo intrare, 7, are valori foarte miei: 10"—10! Q pentra TEC st 10109 paniru MOS; de aceea, de regula, se neglijesc’, ‘Trensalmi- ‘ianfa Yq are, pentru freevente joose, valoarea reald’ dw (panta), pentru tun TEC panta este data de: (2.37)Jr la tranzistorial MOS: PV osV, 12.18) Fig. 1222, Schama echivalenta de semael mic & trenrstorului MOS. In amindoua situatitie) valorile pantel sint mult inferioare valocilor pen- liu tranzistoarele bipoiare. Dependenta de-frecventa a modulula transnd mitantel (Yq) poate {i aproximata cu relatia: . 42.19) unde cy este freeventa la care Ya=gm/V2;. freeventa caracteristica a Pantel, oy, este 0 data de catalog. Comportarea cut Ireeven{a a dispoziti- velor este Gata si de capacitatile dintre electrozi: Cyn, Cass Cav Rezistenta de fesire, ra, se determina din panta caractetisticllor de fegire (in reglunea de saturate): ate | Boss 1 are valori cuprinse tntre 10 kQ—100 KO. ‘Tranzistoarele cu efect de cimp au o utilizare restrins@ ca dispoei- live discrete. Domeniul tipic de aplicatle il constitufe cireultele integrate Fealizate cu franzistoare MOS, BIBLIOGRAFIE Lj Deswsnesca, MM Privese slectrontoe tn‘ dispoxtive stmicindictoare de ctvcui, i, Academe, Bucuresti, 106, 21 Driginseo, Bt. Electronica: corpulul cotid, EA, Tehnled, Bucuresti, 1972 [o] Dasedlu, D Masu, ay, Profiresey, Me, Cotten, 1. Dispesiive 9 ehcule.clecto “nee, i ‘Didacticd jf Podagogled, Bhcurest 16 [A] Drighie, i, Coste, Ly foneacy, Mh, Rust A Manolesca A. M. Sofron, £. Dis posta ‘elactronee) eulagere a problems, Litograiat Tesitacal Boliehntc Buewrest, 18e0 106, (9) Daselu,"D.' Tngecla unipolers ty diepoctive’eletiontce semiconductoare, BA ‘cadesns, Bucuresti, 1072 1s) Grave AS. Risen i tenolopia dsportvelor semiconduciove, Ba. Tennil, Bucwre, W7s Im Gray, E Py Searle, CL, Bazsle elctrontet? moderne, vol. I si Tt, Bl, Tehalet, Bucuresti, 2975 B Tuburi electronice pentru microunde 131, CLASIFICARE jCiitetiile: de clasiicare (Fig. 13.1) @ tuburilor pentru microunde @) ata cpu de fsnare a electrnitr timpul de interactiune a fascleulut de electront cu eimpul ¢) nivelul puterit ve 4) funetia aaa [Ca Mod ar Pee ee ___in Wen fom tom a 0 eee ca Fig. 191, Distebujia tuburitor de microunde dupa pulere ‘gama de feeeventa Dupi natura cimpurilor de frinare a electronilor tuburile de mi ‘crounde se clasificd In dou tipari, tip O si lip M. In tuburile de tip O frinares electronilor este exereitata de input electric de microunde; in tuburile de microunde ie tip M (denuralte twburt cu cimpuri inerucigate, intructt clmpul magnetic static este per26 ‘rOURY MLESTHONICE PEAR WICROUNDE pendicular pe cimpul electric de mfcrounde) cimpul magnetic static are Fol de comanda, dar nu. participa la schimbul energetic, intructt. forta exercitata astpra electrontlui este normald la trafectorie (electronul in fra in eimpul magnetic de inductie B, cu 0 vitezd ) si decl lucrul me- canie este nul {ia tuburile de ralerounde previizute cu cavitati reconante, ca de exemplu clistronul liniar CL sau elistronul reflex CR, cimpul electric de microunde are invtensitate mare, dar timpul de interaciune ct fascicolul Ge electroni este mie si anume timpul de trecere a electranilor prin spa- lul dintre cele doua grile paralele inglobate in cavitatea rezonanla. Tuburile de microunde cu undd progresiva si linie de intirziere au intensitifi inedit ale elmpulul electric de microunde, iar timpul de. in~ Yeractiune este indelungat si anume tmpul necesar electronilor pentru a parcarge linia de Intirsiere de microunde pe toald Iungimea sa, in axul Ge simetrie. fin aceasta categorie de tuburi de microunde se ineadreazt fubul de'tnda progresiva, TUP, tubul de unda inversi TUT: ‘magne tronul $1 platinoironel pot fi considerate tuburl de timp mixt eu actiune indelungeta sl tatensitate mare a cimpului magnetic datorité cavitatilor rezonanie din linia de intirziere (ghid periodic). Tuburile pot fi de pu fere mare, de ex. magnetronul, elistronul linfar cu mai“multe cavitaft sau de pufere mic& clistronul reflex. Unele tuburi de microunde indepii- nese funcfia de generator de microunde magnetronul, clistronul reflex, flfele au funcfia de amplificator, ca de exempla tubul eu unda progre- Siva TUP, 13.2. EFECTUL TIMPULUI DE TRANZIT ‘Tuburile eleetronice penteu freevenfe joase nu pot fi folosite in free vente inalte in primal rind datorité conexiunilor la eleetrozt 2 caror ca paciiate st inductantd distribuite devin Importante in. aceste conditil. Im- Bedanja de intrare in tub scade ceea ce reduce amplificarea etajului an- Ferior, ‘Totodels, datorita valoril ridicate a freeventei, timpul de tranzit devine comparabil cut perionda semnalului, ceca ce conduce la reducerea puternica a puterii reale debitata de tub. fn tuburile de microunde, tim- pul de tranzit este inclus in procesul general ce are loc la interaejianea ‘intre cimpul electric $1 fascicolul de electront 13.3. BILANTUL ENERGETIC Bilanful energetic in cazul unul fub electronic este interesant prin analiza transformatilor enengetice ce au loc si a modulul de obtinere a energiel de microunde. Sursa de energie a orieirui tub electronic este Sursa de curent continu, Tubul de microunde este polarizat cu o ten Slune continua Uy si absoarbe un curent continuu Jy deci puteres de cu- Tent continu absorbits este Py—Uol saome oRNERAL e Tensiunea Up aplicati Intre clectrozi determin un climp electric By, exprimabil sub forma — yo cay unde d reprozinta distonfa intre electroali considerati plant paraleli (cim- pill elecele se admite a A vniform). Unul ain electro este\de obion ca. {odul (Gursa de clectroni si allul o geld zisd-de accelerare, Asura elec- ‘ronulilaflat fn clmp electric se exerci 0 fortd Poe-Bae % 03) fer energia cinetich a electronului ajuns la geila de accelerare este a3.) de unde se deduce viteza Pimte= VEOUT 3.4) Dack Uy=1000 V, v=200000 km/s adied electronul capita o vitezd ce rerezinss 2 din vite lumii 3-10 mf. In acest condi ono ‘menele din tubul electronic de microunde pot fi considerate nevelativiste Are loc astfel prima transformare de energie de la energia eleetried la energia einetic, — Woe Wen? 138) Jn acess clap de Iucru tub de microunde se alt fn stuaia honglel de microule ave lo prin dnoen estonula teeing are ESTE lecunte Brera Guia « eceegut nate acim ee, incl cechomagnesea Se microm ale moto W, (Pita (Ox Hyada (13.6) RE gees We Senses al energie de gaant conta tp cnorgie eincbict a Slectronaltr spot in sherple slectromagneticl de ‘microunde este general. : : 13.4, LEGILE GENERALEta ehnpul electric de microunde. Modulaia in vitec, gruparea sl rea- Uterea sineronismulul conde In maximil de pulere wilt de mlctoun ‘Modulaya de vite este rezltatul existentet simultane Unul chnp siecle continna (sata tensiunit de acclerare Up gra cmpilul elects SSemicrounde stu 0 tension echvalente U de mlermande, Cus grea thin de aprosimate’efectele cslor dou tensunt se suprapun (Ge Lest tated) anil inc ind Send de 134 se Geli vtoea wwoeVene rane 03 ea funetio de timp, tn relatia (187) Uy este ampliudines tens ech Gtiente te microunde, lr way este pulsalia de micrunde (eapect Ftoeenta de microunde) De cbieel ampliendines tension tchivaente de microunde Uy ete tole in capt ct featuncs de secelerare de curent continu Ue fabs Te ae" putere mich sl repeclv ty cardi tore funefeatell bala i fermanl mi) de aecn expreainvtesl devine (0 whvsin ot 3.3) unde %)=VO0IUe lar vy 4 yp. In"clistromil Feftex Uy este de aproximativ 40 V, tar Ug de aproximativ 250 V. 7 Electron modulaji Jn vitead, cu un seminal sinusoidal se grupears ups ce parcurg 0 lungime data. jn fig. 13.2 este prezentata diagrama spatiu-titnp, considerata pen- tru electroni im spatiu liber_adic& in migeare uniforma (eu vitezd con- stant pentru fiecare electron, “dar cu viteze diferite pentru electronii ce trec prin grila de accelerare ia momenta aiferte), : in diagrama ¢, ¢ migearea uniforma este reprezentats printr-o dreapiA 2 care} panta esta viteza, ste Fig. Wa, Didone spml-ting entry electron) mods 0 etatmnone mere 2 Electronii'cé ‘paraseso:grila de accelerare la diferite’ momerite, au vitere diferite si deci dreptele corespunzitoare migcarii se intersecteazs Js ovdistant& data (1 tn fig-18.2) n-epattyl de-grapare. In cazul gruparii curentul 43.9) devine infinit, cael este curentit continu (catodic redus de trecerea prin grile), x factorul de grupare, ¢ timpul, «om2xf pulsatia, FHfrecventa.._Legea de’sincronism ia diverse’ forme in’ functie de tipul ‘tubulut. Dé iacced ea va fi prezeatata la flecare tip de tub in parte, Tubusile de microunde mdeplinesc dou’ functit principale: oseilator ‘séu atmplificator. De fapt tubul de microunde este oseilator sau ampliti- cator avind cireuitele incorporate iar reactia: se realizeaza electronic 135. CUSTRONUL REFLEX Clistronul reflex este oscilator de-mic& putere (in medie 30 mW), de freeventa fixa (banda de frecven{a aproximativ 39/ din frecventa cen trala), Este utilizat fn receptoarele de microunde, in radar, radiorelee, el Tinde s4 fie inlocuit de Impate, Guna si alte dispozitive semicon auctoare, Clistronul reflex Icreaza pe zone, fig. 13.9 al céror ordin N este dat de legea de sineronistn y= 2x(NV-40,75) (39) ‘Tensiunile de refiector ale zonelor NV prin relatia SiN‘41, Uny $i Unwer sit legate Mette vin Bosw¥0y Ne, unde Uy este tensiunes de accelerafie. Tensiunile U; uterii maxime a clistronulal reflex in zona, 13.10) fay $8 Unwes corespund oo wee amas ule. P, functie de tenstunen de Totter Ur Py SP,2 "UBURE RLECPRONICE PENTRY MICROONDE ‘Tenslunile de reflector a trei zone sucvesive sint legate prin relatia ee aay etUneay Ooh Uaey Urb Oae Zona de ordin cel mai mare este determinaté de tensiunea Up=0 gi zona de ordin minim de tensiune Up maximd ce se poate obfine ‘de la sursa de alimentare. Puterea utild a clistronului la tensiune de reflector optima este 1oUsF02) (13.2) unde Jy este curentul continua in cavitate (curentul catodic ce a trecut de trei ori prin gril). Dacd factorul de transparenta al grilei este J, atuaci: Te (314) 48 413.13) hat unde Jug este curentul catodie. 1G, reprezinta amplitudinea tensiunii de microunde, J4() este func tia Bessel de spefa intia, ordinul inti, iar este factoral de grupare ex expresia 5 at Yo, 1919) = me ¢ 3) TTensionea de reflector fn zona de Iueru se exprimné prin re Us 19.10) Gelly : Z wade G=—2 este admitanfa clitromuad (aportul ante empbtudoen ‘curentulu si'amplitudinea tenslunii de microunde) conductanja de curent continua a clistronulul, far Bpmt2,00 Te in care D reprezinté distanfa intre grila IL st reflector, iar % lungimea de unda de Iucru, La inlocuirea elistroanelor, datorits’tolerantelor, este necesar ca Up sf fie roglat intruett eae (a3 aaa7) Freeventa de lucru a clistronului reflex variazi eu tensiunea de lector. Cuba J—F(Us) reprezintd caracleristlea de frecven}a a clistro- hulu reflex fig, 184. Expresia analitied a caracteristicti este Bf A yg AUe 8, (13.19) este funetie de factorul de calitate in sarcind @, Cu cit acesta este mai mare cu atit varlatia de frecvem{a este mai mic&. In fig. 13.0 se repreainid caracteristica de frecven{4 pentru chisrnonee Rare . Giversi factori de calitate Q,. Pentru modulatia de freeventi se foloseste porfitinea evasiliniar’ a caracteristlei (in jurul originil) unde BU ga Ue ts : S Getty Teeth (13.20) Fle, 184 Carcteristien do. fec- Fig, 185, Carnetrstle do tres ‘vane » elionutut rele ‘en ponte avert facto de “state Dac: AUn=Uq cos OF (3.21 atunci: Af fe 1, cos OF 2 Bm Um os O (43.22) al intrucit: Af f—fy 03.23) p ow, renulih: fafy(1 08 Gt 3.2 Fol +saatngo™ ) aa) Procesul de modulatie este prezentet in fig. 19.6. Clistronul reflex esto utilizat in controjul autorrat al frecventet (CAF). Receptoarele de microunde - au frecventa intermediara de or- dinul 60MHz sou 30MHz, far banda de freevent de aproxima- tiv 3 MHz, Pentru 0 frecventii de luca de 10 GHz 0 abatere de 3 MHz (ceea ce conduce 1a iesirea din ban- da amplificatorulul de freoventi intermediara), inseamn’. 0 varia fie relativa a freeventel de 3-107 Remedicrea acestel situatii se ren~ lizeazi cu ajutorul CAF. Tensiunea continua de la esirea unui discri- minator variaz& cu frecventa. Cind at frecventa se abate de la cea no- pig. 136, Procesul de modulatie de tree ‘minalé,” tensiunea rezultanta la ‘vena2 usu obetul 124 Clistroane refiexe Taal] octal seco oaite [oss] ah] “Ey S940 | *9| | 33] desire] ‘aia | 30 lee—a0 ape—as1 | ao| 250 | +5 000 [asaz]on,| eel | ocal a8 3126 |180] 25-a0% ae | 50—soe | 63 [oa | meta sso } 20] nwo | 63 Jos | meta 00 | 30| 1o00 | 63 foro) meta 200 | au [ oso | 63 Joa | meta sao_| 20 | 201000] 631.88) metad Yue 300 ie 1001 00. visio 100} _ 200 a leoo i000 70 yicsoa | 20 metal viciose | apne | 0 metal vicion _|7495-7.905/ 12 155) enetal wiguian | aston | so] apo | 2} | 2, — poterea ub Uy — tensianen de acceterare (continua) 14, — cureatal continu Gq — lensiunen de reflector 1; — tensiunea splints flementulus (eternativ eficace) iy, curental de filament sacNEmoNo s discriminator se aplic& convenabil pe reflectorul listronului cu rol de sellator Toca st acesta isl modifica {recventa conform pantei caracteris- Heli eu 1—2 MHz/V. Panta caracteristili este dati de AL te (43.25) BU, O45 Randamentul clistronului.este foarte sefzut, sub 3%, dar intructt tubul este de putere mich randamentul nu este’ un parametru esential. ‘La o tensitine de accelerare Up=250 V si un curent catodic Iy=20 mA, puterea absorbita este Py—5 W. Deck puterea utila are valoarea P, E2u0 mW, randamentul este 70,607, Expresia randamentulul este Hose sOrH07) unde x reprezintt factorul de grupare Ta tenstunes de reflector optimf mp (Gaul la puteres uta Py maxima, iar Neste ordinul zonel), Randa- mentul este invers proportional eu ordinul zonel. Recapitulind, pentru clistronul reflex legile generale au forma 4) legea de modulate in vitez’ veoy-tosin of “ (13.26) ») legea de grupare sati de modulatie in densitate ® @) legea de sineronism Oca 2n 0,75). In tabelul 19.1 sint prezentate principalele caracteristict ale citorva ‘ipuri de clistron reflex. 13.6. MAGNETRONUL ‘Mognetronul este un oscilator de putere cu frecventa aproape fix. Erte diodi eu cimp magnetic axial si cu actiune indelungata inire fas icolul de electroni si cimpul electric de microunde, Din acest punct de Wedere elistrontl reflex este un oscilator cu cavitate rezonanti eu acti- lune intensa dar de scurté duraté a clmpului electric de microunde esupra electromului, Megnetronul poate Iuera in impulsuri (In special in radio~ locatie) $1 %m rogim de purldtoare continu (in instalatiile de electronica industrigla de putere), Cele doud.regimuri de Iueru sint difertte si mag- netroanele pentru impuls nu pot fl folosite in regim continuu si reciproc. Magnetronul poste produce oscilatii numai daci tensiunea anodic Uo, st cimpul magnetic By sint astiel alese incit ead in zona de lucra delerminaté de parabola regimulut critic. 3-— Manual nglnerall eletronit ol Sta {TOBURT ruscrnoracs PEIrWe aucROUIDR Expresia analiticd a parabolei regimului critic este e Uy Ee Bg (3.27 unde d este distanfa enod-catod, far e gl m sarcina respectiv masa eles ‘tronului. : : a 0" yr 2 . Big, 387. Panabala regina crite Fig, 188. Positia relative sien ara Slo ites a torte F vite 8 al ‘impala 3, pra electrontul. In acest exz interactunea electron chu eet ae ae rounde nu poate avea loe timp indeltngat datoeld barbie cee aan Je aod Forfa Foxercttt'de cimpul magnetic iy anor sls Jn mlscire este perpendiculard pe Viteza #e cleetonuler soe a magnetic By (ig. 338). ae Fae xB, (03.28) Intructt viteza este tangenté 1a traietori, rezul® od forte este Perpendictlard pe traiectorie In conclusie cimpul de induce fntndits hu transfer energie electrons, ch are sumed rol de conan eee ficindut tealeetoria, Trecerea din regiunea intortiel tn regina se hee a 48 poate pune in evidenté prin veriaia curentulul anode In succien iy Ja tensiune constant sa invers la By conslant of tain ee Uy variabil (Hg 139 $1 fig 1.10) J | dyaole 1 2 Fig. 129, Varlatia curentulvi anodic to fonetle de ehmpul de induetie By late slune anodicd Uy constant, Fig. 1810, Variatia curentalui ano ‘ie. tn tunetie de tensiunea, ane ‘cs Up panies ing ae inauctte Thagnelic By constant saowerontn, » In cazul crosterit etmpulul magnetic de inductle By (la tensiume ano- Aled constanta) tralectoria electronului isi micsorea2K raza de curburd pin cind ajunge tangentd la anod si dupa aceea nu fl mal atinge, astfal nelt curentul anodic scade. fn cazul crefferil tenslunii tralectoria cap’ raza de curburd din ce in ce mai mare astfel nett Ia tensluni mari elec ‘ronul trece direct de In oatod la anod (curentull anodic e mare). Regiunea de lucru eorespunde curentului de valoare redusi. Viteza de translatie 4 electronului in modelul magnetronului plan (2, 6] este yas Bt (13.29) B CS unde Fy cimpull electric este considerat uniform y 4 find dis- ‘tanta Intre anod si eatod, Cind apare, datoris2 oscilafie, ctmpul electric de microunde expresia ‘impului devine Bot Bsin ot (03.30) ‘unde o este pulsafia de microunde. Viteza devine (3.31) (43.33) uncle vy viteza de curent continuu iar uy amplitudine a vitezel varisbile, Rela (13.22) repreaintd legea de modulatie fa magnetron Legea de sincroaism impune egalitatea vitezel electronului si a ‘cimpului electromagnetic. Anodul magnelonulul este o cavitate rexonanta multiplé. Oscilafiile din aceasta cavitate rmultiplé se pol considera drept rezultatul a dowd unde progresive de sens invers (ctmpuri tnvirtitaace) Are Joc propagarea pe o linie periodicd, deci o linie de intivziere; inter Acfiunea are loe Inire unda $i electronul ce se mised in acelast sens, Tim- pul necesar cimpului electromagnetic s& trencd de la 0 eavitate la alta este de o jumatate de perioada 7/2 ‘Distanta intre dous cavitatl este oR ee (13.33) unde R este raza magnetronului iar N mumbrul cavitétilor, Timmpul nec sar electronului ca sa treacd de Ia o cavilate la alta este 3.34) ‘unde v este viteza linjard a electronulul Dar (13.35) unde 0, este pulsafia sau viteza unghfularé a electronulai. Intrucit sin- ‘cronizarea se realizeaai cind 2 nt (13.36)se deduce: =oBn = "Re unde og cate pulesia impulu electromagnetic. Din (18:7) result wre St (13.38) sou: Ban Uy assy 3 Ecuafia (13.39) reprerinta dreapta de sineronism, caee, tmpreund ca parsbole regimufut critic, determing regiunea de intra’ magnetront- 13.7. FUNCTIONAREA SI EXPLOATAREA MAGNETRONULUI a) Regimat de Iuerx al catodului, ‘Magnetronul are andl la masd, astfel Inet in funcfionarea ta impuls se aplicé impulsuri de tensiune negative de ordinul kilovoltilor pe eatody far in functionare continua, tensiuinea contind ce aplici ou plusul 1a masi si minusul_pe eatod. Anodul este pus la mast, datorita capacitatt considerabile fafa de aceasta, care, in mlerounde, constituie practic un seurt cireuit Din cele mai sus remult’ atentia deosebité ce trebuie acordats trans formatorulut de filament, si anume izolafiel sale, care treble sh reziste 2a tensiunea anodies, Incdlzirea eatodului magnetronului la porniee st In impui exploatarii preaintd aspecte specifice. Rezistenfa la rece a cato Gulut este cam de zece ori mai mich deeit cea de Iucru, De alel renultd c8 aplicarea tensitnii de lucru ar conduce Ja eurenti Initalt foarte mari; De exemplu, magnetronul YJ1280 cu 5 V la {lament la incdlaire normal’, fare rezistenta fllamentului 1a rece R=0,02 Q, Curentul de filament ma” xim admisibil este Zp=70 A. Daca s-ar apliea la inceput tensiumea de 3 fr reaulia un curent de filament fe=250 A, inadmisibll. ‘Tinind seams fe curentul maxim admlsibil la filament si de rezistenta la recs, tensitc ea inifiald na trebuie si depaseascd 1,4 V. Timpul de inellzire este de ordinal a trei minute sie dat in prospect de fabeicant. Jn acest Uimp nut se aplica tensiumea anodica. Zn timpul procesului de tnedizire a filamentului rezistenta_creste pind Ia aproape 0.2 ©. ‘Trebuie introdusa tensiunea normalé de 3 ¥ la care curentul de filament este de onfinul a 25 A. Cu tensitinea initial ae 1.4 volfi, filamentul ar fi subincalait, eurentul nu ar atinge dectt A De acées se prevede pentru inedlzirea filamentului un sistem poten fiometric pentru reglajul tensiunif de filament cu pornire de la zere si ca Yaloare maxima 5 volfi sau transiormator de filament cu sciptel mati, astfel incit 1a eurenfi mari de ordinul 70 A 38 dea numai 14 V, iar la ccurenf! mai redugi tensiunea s& creased convenabil ee 5 dust, pubatugl taints, Tiruett Incdlairea Hlamentwlui axe loc prin emisie secundard; electronii emigi de catod se intore Ja suprafafa acestuia cu situatiel in care tensiunea de ae aplicaté in regina de lucru (cu Sn et eo ee re pc ee (eon ore ree) De ey ote ee ce ae oe Seg gran turer Saerereaas fede, ie pal Oe a Gee See ap nce boteit nmelo ai de sgomot de yinel* tntrucst pe indi- 4) Radiatia 1a catod 7Un asemenea efctiebuo sf ten general bs Jui. In orice car al treble controlat pentrs lecare te i) barca fo — .=—=—™—Or™—_NOe Wilor de dimensiune a cavitatilor. ; ae — _ =S=S=S=S=S=SseS hy Pectoral dere floared ct ear fecvfa varied cin fara nei src neadaptte varia se numete factor dee fa eed erp Sori neadaplae Bi stetal de linie Tange, robiemale gees dere eae neue ‘But ineesileric set cadet, Infcuee prac eeie e ct tei areola problemas Tota ele ae eae ae orl cu Devil scent falar ou un parmetr eases ney ertee agmatine —”D—rtrtr—~—,.._—CészCOWazSONOziCOW”C't y cee de abatere : Jul pour numele de factor de abatere, lest goa 1 eas es proletaejudlcoest a modilatoral, pornisionee a eae ee fon Treen dein impulse oeats See oe nase ‘ature de potre de micromnde sf pent acste si magneton datoritt cimpurilor intense ce accelerened electron gi'e gee aecstn sin supust reprint surse de raze 3. Contre deers Iles eltiog bone oe pels So igen fn Interiorul tubu- 13.8, CARACTERISTICILE STATICE $1 DINAMICE ALE MAGNETRONULUI Caracteritctestatice ale magnetronuly aint a gett oetromult sint preventat fn fig. 3:11. Se alsting dous regimi; o reglane pentru tare creycre toned eases @ arate mcd a eurentulut si dows rogiune tn ene sme eae Vay. as 1012, Caractristictle statice ale magneton tensitmit produc masi varlaili ale curentului, In fig. 3.18 se prezinta varia Ya curentului sub forma de impuls, Din impulsul de curent cavitatea Tezonianta selecteaas fundamentala. Calculul componentel continue a cu- rentulai $i fundamentala se calculeaz8 ca la ampiificatoral clasé C. 139. TUBURI CU FASCICUL LINIAR (Tip O) ‘Taburlle ey fascicul linfar utilizeazd un eimp magnetic al clrai ax colucide eu axul fascicululut (uneori se pot utiliza lentile electrostatice ein clistronul iniar, eu mai multe cavitti) ‘Rolul acestui efmsp magnetic sau al lentilelor electrdstatice este con- centrarea faseiculului sau mai bine xis conserverea fascicululul sat cor Daterea efectului de defocalizare, Defocslizarea unui fascicul consti In faptul ci dimensiunile sale transversale tind sf devind din ce in co mai ‘mari, fn lungul fascicululul, drept urmare a respingeril ce are loc intre leotronii din fascicul, Electronil primese energia cinetica de la cimpul electric static, inainte de a intra in regiunea de interacie. In rogiunea de interactie (corpul tubulul) unde existé o structurd de intirziere a undet electromagnetice electronit sint Zsinaji sau accelerati, tn functie de faza lor, astfel incit sre loc gruparea sau modulatia tn densitate. In ultima parle a structuril de intirziere electronii sint puternic frinali de clmpul de microunde si-astfel se obfine puterea necesara. Blectronii sint colectati apoi de colector. Projectarea tuburllor cu fascicul linlar este facilitatA de faptul cf formarea fascicululut, interacfia cu cimpul de microunde si disipatia puteril au loc independent una de cealalid, in regluni separate ale tubulu. 4) Tuna electronic In cozul magneizonulut emista electronulul este ydisteibult&* dato~ its formet cllindrice a catodului si tubulwi, In cial tuburllor eu ascicul 4 ‘ai Fig. 1933. Variatia curentalul anodic.a ‘TOBURE ELECTRONICE PySTERY MICKOUNDE linlar problema consti in a realiza o suprafatd emisiva mare, der un faiel= ‘cul ingust, cea ce conduice Ia realiztrea tnu! sistem de’ focalisare de ‘mare eficient§. Aria suprafetei emisive este de 100 mai mare decit aria fransvertald a fasclculuiul. Datorit& condifillor de realizare a fescleululul fuburile cu fascicul liniar Iuereazd la tensiuni mai ridicate deeft alte tpar Perveanfa acesior tuburi este micd. Se numeste perveanji factorul Ir din relafia (legea 5/2 pentru emisia limitatl de sarcina spatial) KUN (23.40) K este de obieei exprimat in micropervi. Un tub electronic eu perveanja 1 microperv, are 10 KV pentru 1 A, sau.100 kV pentru 31 A. Spee come Paratie pentru. 1 MW putere de vit un tub eu clinputi Inerueisale (Up magnetron) are nevole de 40 IeV tensiune si 60 A de virf, dar un lub on fascicul liar are nevoie de 90 kV gi 40 A de vict. ‘Un fascical uniform, in secjiune, interectioneazi cu eficienta sednulé cu clmpul: de microunde’deoarece electronii din centrul, fascicululul. se cupleaza.rmai slab si fasciculul are in centru vitezi netiniformé. Hficienta uplajulu creste dacd se foloseste un fascicul tubular. Acest tip de fasel- cul e mal greu de realizat ‘ca 0 convergent’ buiné..Structura fascicululal influenfeeza nivelul zgontotului. Intr-o banda de 1 MHz raportul seranaly agoinot este de ordinal £0110 dB. Catedul tuburilor cu fascieul Liniay mu este afectat de emisie secundard, by Raze X si ecranare Datorita tensiunilor ridicate, tubucile cu fascicul-liniar emit mat intens raze-X decit tuburile ew ctimpuri laerucigate (magcietron). La tens stuni de peste 20 KV radiafia X incepe sf ereasca rapid $i sf devind mal Penetrantd, Intensitatea razelor X la o distanta de un metru este de apro- ximativ 1 Roentgenfora pentru fiecare kilowatt al puterii fascicululud 48 intrare, 1a 140 IkV. Pentru protectie se foloseste ecranarea, la tuburile de putere medie, far pentru puteri mari, profeclarsa anumitor forme saut capcane pentru: opri radiatia periculoash. ©) Liniile de intirsiere In cazul magnetronulut anoditl este $i linle de intiraiere circulars, datorita periodicit&tii cavitatitor. In clistronul cu mal multe cavitatt struc tura de intirsiere este format de ansammblul acestora, in tubul cu und rogresivl, de putori nu: prea mari, structura de intirziere e formal dy © elice cilindrics, iar Ia puterl mai mari de o structura intesdigitala. 4) Pocaltzarea : In tuburite de putere redust se poate folosi focalizarea ionicd. Ea const In a folosi urme de gaz fn tub pentr a se realiza ionl prin clocni ea cu electronii si a noutraliza sarcina spajlala, In tuburile de mare putere meteda nu este aplicabili, datorita pericolului de arc, ca si bombasdamen- tului ionic al catodului. ta tuburile ce Iucreari in'impuls de asemenea ‘metoda nu e aplicabilé intrucit ionizarea este un fenomen cu inertle mare Jn aveste condi focalizarea magneticd este utilizaté pe scard larg’, Cimpul magnetic axial de focalizare.poate fi reslizat, eu magneti Permanen{i sau cu solenoizi. Flecare solufie,are avantaje si dezavantaje, ‘Magnetil permanerft nu au nevoie de sure de alimentare si de citeulte de protectic 1a dispari(ia clmpulul magnetic. ta schimb sint greu ajustac Dill astfel incit focalizarea optima este dificil, Solenoizit prezinta m Rexibilitate, posibilitatea optimizinli focaliadrii, dar au nevole de sursd de alimentave gi circuito de protectie si reglaj Problema realizaril ‘unor solenotai adeevati orfedrui tub dit seria dala, cere reproductibilitate, preciaie si control €) Cotectorut Colectorul este eletrodul destinal a primal fasicolal dups interac- fhune si a absorbt ener clnctied reriduald a eletronice taeda sue ‘reo detectune Tniuctt, dupa sien dis spatial de interactlune fascleuldd nu mal cvte foualzt, else poate lérgtsuicent de tale atl tnt Genscan de Ditlere dsipebis afte talerabla, esta) Ge Gefocalzare a fasccall Ponte fi impindicat de foealfares fonlor. Prezenta urmelor de gan, ene nace caz nedorita i poate doe la supiaictlltea calectoraa Distributia faselelulut pe enlector, poste studats, pentrw tabuel ce Incrensd eu tension moat Matt de 96 RV, acopeind cect eu in isla Fae XHroblons stilt crea cocum dee fe minim (rie cu apt au aptvgiyel) ese ta sin cual anoduluy 6 Problema de optiniare a tanomisel clayey 9c forme Sate aed S Ssigarathopul de funcyionare neveear tebe uifata apd foal pur. tate pentru 8 preven corontinea Jn cele mai mule cam, cleetral ste 2a celal potential cu, coe pall tubult, corp tot Ta mash. Este important sl se asigure in acelay potenti 1) Porpee fonice Panefonarea tuburior ou capo! inrucisate produce ionizarea mo- leeulelor de gaz rezidual, coleetate spoi ce supraflcle metalice ale tbu= 1 Tn magnetron are loc procesul de absorbfie al gastlut reaidual Ta iahurlle ex Tasctou lniar aetanen de. pompal are loe permaneat, Borapa 4p vacinm ionies este repzesentath de tn tb ou eimpurt Inerucgtes fed leet de fsucvenga all ‘cast sistem, pe de o parle, menfine vidul si pe de alta, serveste ca Sndiestar ak preshunll gazitul; dact se proiue Lncsic local, dato tne! functions Incorects, se constta imouto esytere rapa 9 pres Suprafata activ a calodulul joaeS ruil de getters, absorbind ga- zele jn impul deposit (a tee) Cind este nelly, catgut libres daze sf re produce o eresare a presiunl pind ee interne Pompe de vid ff restahiesfe presen neces : 9) Rondamentut Randamentul tuburilor cu fascleul Linlar este dat de reportul dintre utertle de microunde $f puterea absorbité la intrare de fascieulis DURE ELSCTRONICE PENT MICROUNDE De remarcat ef, in dofinitia de mai sus a rardamentului, nu slat uate in consideratie puterea in bobinele de focalizare, puterca’ necesard Iinedlziri filamentulai, puterea consumaté de instalatia de ricire. De ase- ‘TUMURE CU FASCICUE LaNTAR, 2 Tabetu! 122 ‘Magnetroane entre inesaire (eu radiate contin) tnonea trebalo atnfie in legitura cu bande de freevente: Dact so consi- ———————araeresee Gerd banda definita ia 3-dB, puterea utiié Ie capetele benaii este jumitate [tar fy me Tale din puterea nominalé si deci randamentul scade cu 50%/s, v kW A ‘Din acests motive se cere adesea bande definitl Ia 1 dB. cine ap 1, Sensibilitetea de modutatie, Ysa oe ee ie | niar, este funcfie de viteza electronilor. Energia cineticd este proportio- ¥d.1008 MH cu patratal vite lr acoasia este proportionall cu redialul din | Uiferenta‘de potential, Tatirdorea de ford corespunde la 8 pind la 9 kine == |= ¥0 fim de und, iar odlaia de fark este de 5°15" pentru o varlatie de 1% din tensiune. Datele de mal sus Sint velebile pentru cllstronil Malar yor ‘toi multe eavitfc In tabul ca undé progreiv,itialerea de Tank este Satoratd arial timpalut necesar deplastritelectronilor i partial propa aise garll undel de foarte Toalthfrecvon{h prin structara (lini) de Sntrsire De aoeea variale sit de la jumstate pind Ia o treime diese din dis va trou, Totodetd inirierea de fazd corespunde la 30 pind Ja 40 de lungimt ae undd, iar modulatin de faza (Sensibilitatea) este de 5° pind la 4 pen- yur tru IM variate in tense, 4) Conversia PM/AM faiteaed Viteca medie a fascicululul seade, la puter! mati de Inala freevens& | : Ia intrare (lig. 8.14) ' aol ' : . wien vai af a | wun 5 oP Be ae yaaa et ao #8 ea = wel a? ab oS Soe by ed Dx ae aaa ot a ae evn tiara Pate ioronsd8 =e passe) Youn aos—ats Tia. 1318 Cutbele do voriate a faze el dorvnte fas, in fanste de pate : sbiPidate Sa Vy = tonsunea de Flameat In acest caz intirzierea creste. Panta curbei varietie fazei in functie n fo on anodic de puteren de Inet freeventh In intare exprimath in geade de decal i) Scare ante eda ceapind conversia PM/AM. a 7 @ 1, —curentul anodic de viet BL putren ct — "amon de filament maxim admisibi| 4 sonoat mavrnomicn paeend weno sronunt i : « | obett 123 (continaare : Tabet 182 > res = i ‘Magnetroane pentrs comunicatt Gimpal)” | , yausr| 93-98 | 93:3 ; Th ch: | ¥ [bs siz | oe-95 |a20 | 25 | I f ysaaas op—96 126 | 25 ysis | sansa | 2 [ose i - ys 484 298 or 2 | ye) ae [aoral 2a [2m [oa | ia 4 ; — a II zoos | assizssitte| 45 |oos|soa| as {x6 |x | 2a] a 3 i wee ee [as m0 ofan . [eee ee Oe Ue Pere eee AM yun] 278] % = | eek ek ero necsae| ras | 69 [oot] oas| wos] | | oo|> eal | yo ony oat] ¢ ks ~ ety i weneee| ons |aazs 200° [290 foe | az — | |) wine | aarte® [a [eoeloe | [as fis] 20fas fous] | wie Pus eo las |e ' on Yara | 18° ne | ; | sun | saga | sa [oa Jos | a2 [42 fas | 0 | a faas| @ | 86 29, [a5 bt aon [800 2 — fe fe yao oa | pam—esas ' Ee ed - ; sensu | ea00—9088 [ra) 0 fase fas | as — | seasir01 | 9n66—926. | 27 430 | 200/48 \ \ — ij yim % | ‘ss02202 | 9,085—9,168 1 Setet | Shodha i ae voine | eam—oans [es fos fi m| a | lial e i yor | asia | a79]3 io "| 200 i 7 - wun | ose—oa0 foo [ata] safe [6 |-a2s] ; view | asta. jaa | ons os] | ane ee fee ne ee Jie ee ee i wnat | siamese [ova [or|cas| eal | 2 fase| | if e i cre |e a a 170 ae r. | ee Z yore | 16,95--105,857 | 12,6 Jos |125| 12 fe | as’) a8 | 40 foas| os -. wae | asec [oa | 6 [a fom] i} f wa sim | osis—oaos |ize [4 fas] a2 fise | a | 20 |-s0 ry vue | aa68 ee ne el es oe el a var0 | oaisaer | 92 | as sa fas | aoa] os 2 vies : | ys 160 os |1 fa | ss]sa faa} s | s jana | 6a [i |i | sale | 8 7menor momomer rorrau sscromne uwunt ev rasciom, inca A ys abet 125 contre) I meg se ae) sas) eee | ata ore ew ea a t)° 1" a] @ se | voe—oam | ea fa |r | alas [as] vo] al eel i (Cv aoo) 2282 | ras | ssusoans [ea [a |x [ae fn fo fa | oo 5 al —| , elem] 22-28 asco | o2—oame fisas{a [a [on lars fins 20s [ome 1” ; w fr fa [ae fas fro | so fro) | as | evne i saa | oss—s40 fis |s |e [as lis |i | a0 | 00 0 i use ss | aaa fous [2 |i fae fe [oe [oo foo tam i = (CV 1808)] 7 | vosaws | ea {2 [2 fae fe | | so | oo Tari | ga5—a008 | Birlon| 2ismaoet | os |2 [2 far [oo | foo favo | 2 ; } ; Bilis | Soumaine l ena | aau—ews fro [1 [x fas hs |as | m0 | a foe | aus 7 j _ Moe az | [ss | 40 p10 hso fs700 fas0o “ | wm | 930-947 | 63 for jos | salos| | os] 3 M510 i mest | ae—aom [zo [2 |» [ao lao fo [aaveloeo) | @ met | soso Jao fa fa fas fas fas | oo | oo 5 | rata fae [i fe ax few f |iesoosoea] | an wee [paca ae |e fas [2 fas fas [oreo [rool | ao a, ots |. bas fio | scooan : weve] 3-30 | y : ss | | a0 5 | 23081885 3 | 99 fas [180 | sa00}e 300 0 eB] yao3et dae | 2s [as |70 00 8 |) ws fa [a fa | [oso [oo » ueso | aasaie [22 |s [aa | one fo fs feo fasoo] | a0 i 4as3 79 w | 2 fas fp | 70 [2 06 Is 7 2 eee eee i seen : mass] oaso0 [26 ,|2 [2 | 28 | 5 |70 | 200 [1000] » / oer 2o32 fae |x [2 | a0 fa | 7 [00 [roeo 18 iy + means | a9ataone | a5 }2|135] 42 fio foo | 200 [eooo] | 2 | am f Hig, | aae—se0 a2 a3 [a8 iso fur Joreofesm] | a | Stats xcsom | 20-200 | oa [oso] s | «|e [x07] 2s ° 525, 2t9—285 a fa 6 fo | ae 50 |. a [eee alia ame arses | sast—eesr [a2 [23 |p| st free fo [3000 {5 00] 40 WATT | 9 a5 2, Mote 2.93.05 2 ja |s3° jo | 70 j2o00 |: 900 a (evina| 280-29 i | eee | ate as | 70 ovo |x 0 7 won| seme | i mss, ao—ar ao 2 [2 {90 a [ao | wel |. TToBUR: ELBCMOWEN PRITRU aCROLNER -rununcey sascieue satan 2 ‘ebetat 133 (cntinare) obeal 183 (cosinvarey CF TTT Tt pe ee eee meow [ap fess fas os’ fos fro fram from] | xan | sam-saw fio fos [a [os [os whoo! | aus moose | noam—son | aa [> fea fae foe fro fro frase] | ao mor | oaisoars | 6a fos |. | xi x | cos] os 5 son | poe fame | ao maser | a9mog i sto fis [ie feo | Msn | son—aor | 6 foss|a | 2 | 2 fas [2s ‘ ss 25—2908 os [sto wl oo. | ao wus | sense [as |s [oa [a [eo [oo hizo | oo] | ao woo} oso faze fa fa fais fis fas | | -wo] | a wor | oauoam | ar fi fa | oo] sof =| a a Maj oso [os fos {1 | sz [25] 5 [saslaes) -| 9 vas, | vannaam | «3 [os [28 P22 [va] za] =| al | wows | caeaae | oa [oa [x | re [oro] 23] 22 ; Same) ere ell ele is BORAT caiman [ea [oa [oe | a fas] s | oe | a sani] eames [63 foasfoor|m fo fm |u| ol [as veais | tomo fine [e [re [io [wfa fw [a] | oo msi | oai-sans | 53 foos]2 | 95 sl sania | e2ss—oz08 | 69 fors|oer] sa | a0] 40] s |e 3 wae | cans—oad | s foo |a [ae lav |w' | ao | ael | ae nso | sausaas | oa [owlos | ea [os [| 9 [ 20 2 mse | sosoas fs fa fa faa ]aa far | as | as Yoon 1 oP Maze | aawea| casous {2 [2 |r [usfa [a | @| ——-—---]-H +} maw | asi—a40s | ad faa afos[a [as | a a i a fers | ae fos|s fas | 2 a sous-oaes | 6a for fa | 64078] 20] 22 | 2 3 : wine | oma 5 (cae) Mis | oie, | as fos fa | ala [>] e | of | maw | sseau | oa [oa fa | 52 [os] | 28 29 3 L 7 [=e = ¥,— tenstnea de lament: man | coer [a fr fa faafe le | o| <= awata imputci; — 1 — perionda de rpett; 7 : Vg = tenstanes anode de vr; masta | agr—sea | 09 | asfasfas] 2 | arses | a [as|o|: 1a, — earental stoic (de ved; 1 — eurent spoe medi mason | aaimoar fasme[a fa fae fs fas | am | ons] [oe Py — puteres medic; Po LI ay — putorea da vr : RQ — seaistena lament 1 rece sou—san | sa fora | ss fo za} onl. | ; moos sts | 83 6 | ons Jy — eurent de Aamest mai admis. 44 Mnustor ngierul testo, ot at5 ‘Tut ELECTRONICE PENTRU MECKOUNDE 13.10. TUBUL CU UNDA PROGRESIVA 1 electronic cu und& progresiva este un amplifietor de band oop de Dutewe medie i mare. Bonga de feetvengs poste fae ordinal 8 Ca oan patos eta sect de wai pind a low : “HiGal sand progres Taco pare din essa famiclor-neveronants cx intactonare indlangat nt all de seco andy ee TEatd ven toe ate ncosar ca visa lacronul te compurabil {cove mai mare) det vitan undel clectromagnetin, La tenia Ge acc Ierare convensbile (1 KV) viteza clectronflor este = din viteza umini elicea cilindrick H este excitati de microundele ce intra prin ghidul 1; eimpului T sotNT ToT Fig, 1215 Schema tubuloi eu und laze ‘progresiva é Puterea utilé debitaté de tubul cu unda progresiva este wep. 2) (3.4y wer Ue, unde: I — curentul fa tub $n tub, a con- E,—Bye% unde By este cimpul electric 1a intrarea in tub, stanta de erestere a clmpului, — lungimea activa ia axe tubul B— constanta de fori relativi (2) unde v este Viteza electronulul -TOHUI, CU UNDA ProgneatwA a iar vg vitera cimpuhui electromagnetic In ax, hy, angimen de und’ fn ghid (in Ula de intireiere), ig reprezintd tensiunea de accelerare, Cistigal ideal al tubulul cu unda progresiva este G=47,30N 3.47) unde: ont (13.43) lar R este rezistenta echivalenta de sarcind calculabilé cu relagia (san » fiind viteza luminti, iar dy lungimea de unda in aer. Prin a s-a notat raza elicel cilindrice, La rindul situ N este lungl- mea raportati a tubului adica lungimea activi in ex, raportata la lun tgimea de unda in ghd hy. Cistigul exprimat prin relatin (13.42) este idesl, tntruett nu tine seama de atenuarea artificiala introdusA in helices eilindried, necesard i= minarii pericolului de oscilatie. Pentru ca amplificatorul sé fie stabil, Bentru cazul extrem cind sarcina va fi gol sau scust circuit si cind coeli ientul de reflexie la sarcind ar avea modulul egal ea tnitates, alenuerea artificial ar trebui sf fie jumatate din cistigul ideal, Tn acest az, amplificarea undel directe corespunde la jumitate din clgtigul ideal, tar unda reflectat’ se atenueaz tocmat cu o veloare egal ct amplificarea efectiva, astfel inett semnalul la intrare este nul si reactia electronica interna este nulé. In tuburile de putere mare, nu se poate folosi elicea cllindricé, tntsu- cit cuplajul intre fascicul si cimpul electromagnetio, devine prea mie. Lic ‘ita utilizar elicei cllindrice este la aproximativ 10 kV tensiune $i 0 pis tere de microunde de citiva kilowat Linllle de inttrziere, de obicel interdigitale, conduc la putesi marl, Ja apatitia oscilatillor. Cu’ toate c@ aceste linil de intiraiere sint mei difiell Ge realizat decit structurile de interactiune din clistron, att fost reallzate ftuburi electronice cu undé progresiva cu putere de mai mulfi megawati fn Impuls, Sub, 100 kW se ulllizeazs si inele de cupla}, peste 100kW ca vvitisi cuplate. To cazul unor structurl combinate, cavitati rezonante si in Partca finala linie de intirziere norezonantd, cum este azul, tubults ‘Twystron, se obfine un randament cova mai ridieat gio bandA de frcc- Venje mai larga. Numele tubului rezulti din combinatia inte tubu! ca uunda progresiva (Traveling wave tube) gi clistron, Sve obtlau! un randa- ‘ment de 40%, la un cistig de 41 4B, iar banda este de 14% la'3 cB $i 12% 1a 1 oB. a