Seria Fundamente a Paageie Fe Berar ten Ed, Nicolau (cootdonator) M. Sévescu, I. Constantin, A. T. Murgen, v. Poplacean, G: Dagan: MANUALUL INGINERULUI ELECTRONIST RADIOTEHNICA vol. Hil | EDITURA TEHNICA | Bucuresti = 1989...Contributia autorilor la elaborarec volumulul Prof, dr. de. ing. Ed, Nicolau ~ coordonare, postiata Ing. Gabtiel Dogaru ~ copitolul 25, Conf. dr. ing. lon Constantin ~ capitalul 26, 27 Conf. dr. ing. A. T. Murgan ~ capitolul 28, 29, 30, Prof. dr. ing. Mugur Saveseu — copitalul 31 Dr. ing. Viorel Poplicean ~ copitalul 32 Redactor: Ing. Smaranda Dima "Tehnaredactor: Marin Trica Coperta: Simona Dumitrescs ‘Bum de tipar: 23.31.1980, Colt de tpar: 235, Cz nar mvcoeind ogres secgain Ocen, ® ISBN 973-31-0116:8 ae Cuprins 4%, Cireuite mumerice In radiocomunicafil (Dogar Gabsiel) Ba Fused las B83. Bemonee a0 basa ite ciecater‘tvice BSr Pont inde 3 2 2332 Crete batabuc , : B54. Coretta de ung 25. Fann de'eeute lou Itcerate : S2a. Familie logics EP , BAL Familia Jone BCL 5 B53" Remi egten Cotas : BA4, Coton daaion so’ stare : 25. Rumardtoue at regie oe delatar A 25.51. Coduri. binare: : 232 Numdiatowe 2833, Reged Uoplasnd 296, Becoliltatoure st mulupivonredemuiiesnaré Bau Ducwalfesioare 7 B62. Mldpleroorldernitipiexoore _ 251 Conversare Dia Ab : 3822, Gawertoare AID 256, Movlulsiare/temodalatonte isi 3 codeine ceadoars nuritlee Bat. Modiltoarysemodaione 3 : 2582, Coane ef Secodoure numerioe 1289, Detvoare do teed sunt Bat Dewstord de iat ca Sab-exce ust 2282 Devectorut de fod ou poten RS 2505. Compnrtoeul Ge fasl @ teeven 1510. Alte creue numerics in ratiaeonte oul a0 Celle de comands hiner dotae ex mirodicitae B02. Pretueraea suineried a sete B03, Cireulte'mumorice secaliete 2511 Recomandis pena reoizaten moteaelor eu iid sumried 7 > | Billogratie 26, Produceren si demodvlarea semoalelor eu modilate Tinka (1. Constantin) See a ee ee a ius 2024 Modulatoare direct pe circuit acerdat 2025. Produceres samnsieoe cu BLU : 253. Principlle demodutani semnptelor cw modalsie Liars BEL Demodutoren ey simaloe ‘iEE mie do neon 6 sin‘ sod in ii: "* 2920, taal h Fe Sh OT a olan in ect - " HE ; : suo. ini’ cfr 's sit. de! nc.rs * 26, Mn Poe wenaia' ul A, nein mw BE Bogie ania op bore Ba i ae ce 8 . 1 Modelaren eeuatiet intesroiferendiate& seranaielor MP Mt 2044, Codurh Stced'keunter “atby’ : a ve ,, frecventa ’ 3 2025, Detectio ‘binari “—" ipotesd comipisd | 2 2 St eee ee 8 coast Born sini nic ie’ 2 202, Surse: i Taras ss 302.13, Optimizaren semnalelor transmise in ‘sistemete ‘cu detectic a 2 1 surselor pentru fransmisiuaea informaict (A. Museen) 18 3041. Coteriy optim: ervarea patraich inédie jinia’ (EPS ar Sreeenagee = Ses Tee cog g surstlor slajonare st ergodiee)2, Radlcomanicatl satiate (i, Shvessu) 5 512, Introdyeere S113 Situctura sstomelor de vediocominicatl spots, clasticare SLE Meatul amblant al sistemelor ae radincomunieair spatate SAA: Tipuet de serviclt asigurato estore Go radloromanicad spatiate. zi B14. Rvantojee ‘sicteindtor de radiceoimtniats spaylte ‘312, Probleme de propsgare 9 undelorelectromagncice ie anione 21. Atenuahes” undelor electromagnetice 5122, Caracterelle ontenclor ae S225. Gaometsa ontenelor ct neletcnparablil theese de aka! cute 5 31.3. Zeomote in sistenicta ie vsidiec'miniafl spatiate SEL Surse de sgomote; temperatura fl factor de agofiot BLB2, Temperatura de agomot a salons # temperate do ac dle! tem 04 9133. Masuravce tespardurit dé xppinct a antovet yi’ Toctovuiat'@s rit al satit de col _ 20 314, Coleulutliniet de radiocomullcait. Spiyite Sn ‘SUT. Cateulal puter! emitatorae an ‘142, Catculal Faposridlor semnal/nesmot Eo 314, Sotciea a an S181 taiearoa”sateliitu am ELS2. Subsistomcle satelitatot . ao a1, Stalia ‘de sok is SLRL Alegerea ampiasarieftuiui siajiel ae Sal 313 BAZ Subsisemele statiet de 2ol coll aa 14. Sleteme spatisie mobile sou ee radioditsiane ht Sita Sisleme moble a Dil kr Jit, Sistome de rediodifaeiane 3 Bibtigraiie : Ea {2 Beansmisuni digitale modernehiemfrind ereslerea efilentel de utilizare a frceventsior radio (¥. Poplacesn) 7 8 224, Introduocie 8 S22, Chet Maui drome Gobi ining a 5 Tebutel cerautive (cu saspuns partial) peter eodase dvobinsnt’¢l poliinars a ana. Retmiet ‘de incites ‘ty cuadraturd 2 S25: Transmigupl eu tuncti Walsh : a6 GENT Modulstia de ampiltudine en jurtitaire Waist 36 5252, Codarea imasiaior TY, folosind ansformat oFtogonate Uarate pe funett Walsh 210 326 Sistomil digital TOR uit in’ radiaccmianicsile ‘patiate = 222. Sisieme MAC peatru codarea componestsior semnsiulul de wlvvizhing 9 Bibijogcatie ° Es ‘Postal i Niesaiy ES cuite numerice’ in radiocomunicatii 25.1. INTRODUCERE Sistemele, de radiocomunicafiisint sisteme, care mult vreme au fos prin excelent, sisteme analogice. Desi, ined de ia incepaturile raciocom nicatiilor, se poate vorbi de reprezentarea digitala 2 informatiel, prin tic Hrarea.teansmisitlor telegrafice in cod Morse, totusi prelucraren semnaleloy radio @ fost pind nu de mult un domenin ex- % To] rot ie ig, B14, Bistall JK ,master-save Fig, 2522, Transtormarea_ bist: buat THE te bata Beat sebiri, cea mai importants poate fi considerati actionarea multor bista~ Dill pe frontal pozitiv al impulsului de tact. Aceasti deosebjire nu con duce insd la nicl un fel de probleme in aplicati. 25.3.3. CARACTERISTICI DE TIMP Aceste caracteristici se referd la capacitatea circuitelor digitale de a rispunde unor schimbri ale intrérilor sau ale impalsulut de tact, ‘in cazal portilor se poate vorbi numat despre aga-ruumitul timp de propagare intre schimbarea unel intrdri ef aparitia-schimbaelt corespun= ‘Bétoare Ia iesire, Acosti mpi: pot fi diferifi Ja,trecerea fesini din stares sles tn starea ,Sus* gi invers, Dup cum se vede in figura 25.19, Pentru bistabill se definesc mal multe mérimijtemporale caracte- Pistice: to E — timpit de propagare (¢)(intre frontul activ AI tactulu sf fess) — timpil de stabilire (t) (intre momentul stabilleil intrSellor gi fron- tut actiy al tactuluiy ~ ‘impli de refinere (t) (intre frontal aetiv al tetului si momen. ful fn-care se accepta schimbarea intrérilor), ‘Acegti timpi sint dlusteafi In figura 25.14 ntrore Fs, 2538, Represenarea ingilor do pro ‘gore pent port Testes | pire So Pe Hing acesti timpi se mai definese frecven{a maxims sl durata minima a: impulsurilor de tact. Producatorii de circuite Integrate digitale furnizeazA date despre ‘off acestl timpi in gama temperaturilor de functlonare, a aseud = Fig. 25.4. Raprezontarea timpilor de ‘abil fi rlinere penteu bi 25.4, FAMILILE DE CIRCUITE LOGICE INTEGRATE ly prezent datorité. versatilitsti, a fiubilitstit ridieate gi a consumu- lui redus de putere, clvcuitele digitale se utilizea2d practic numai sib forma, clrcultelor Integrate, In decursul timpulul, pe mésura dezvoltarii tehnologici si'in functie de-necesititile de.vitexd $i consum de putere, att fost elaborate “mal multe familli de circuite digitale integrate, Se pot enumera familille RTL (resistor-transistor-logic), RCTL (resistor-capaci- tor-transistor-logic), DTL (diode-transistor-logic), TTL (teansistor-trans tor-logic), ECL (emiter-coupled-logie), pMOS (MOS cx canal p), ‘nMOS (MOS. cu canal n) 51 CMOS (complementary MOS). ‘In momentul de fati, interes practic pentru direuitele digitale wtill- zate tn radiocomunicatli, preaintd familitle TTL, ECL $i CMOS. Familia AMOS avind.o uliljzare’restrinsi Ia familiile de microprocesoare $i me— motil, dar iesici si-intréri compatibile TTL, ra ne vors ocupa de ea se— parat. 2 — nna Soper tctoniatrn CIRCUE Nesnton ti RABLOGONUNCATE 25.61, FAMILIA LOGICA TIL i | Schema elecivicd a unel porli $INU eu dowd intrdcl este data ih fig. 25.15 (4. i Dacé una din intrarile X sau ¥ este pust 1a un potential apropiat de masi, T, va conduce curent prin Joneliunea BE determinind blocares = . Fig. 2548, Poart8 losied SLU TTL, schema st Fig. 25.6 ‘bol Montaren diodes Schotioy ta STL, SST. lui Ty care antreneaza saturarea Jui 7, si blocarea Tul Ty. Dac ambele Intréri X si ¥ sint Ja un potential superior ful 2 V, trangistorul 7y func floneesi invers, (BC) determintnd conductia tut 7) si a lui Ty, 7 flnd biocat. © importanta deficient @ acestel familit o constitule viteza relativ redusi, datorita intrarii puternice in saturajie a transistorilor Ty, Ty sa 7., Pentru a evita aceasta, in paralel pe jonctiunea eolector-bazd @ tat ror tranzistorilor a fost pusé-o diodd Schottky, a in figura 25.10. Dato ritg tensiunll de deschidere redus& (0,4 V) si a functiondril cw purty majoritari, dioda Schottiyy preintimpina intrarea in saturafie a tranci toarelor, fapt'ce determing reducerea de aproximativ dowa ori a timpllor de propagate. it ‘Utilizares diodelor Schotticy a ffcut ca pe ling familia logica TTI, 38 apari familiile derivate STTL. si LSTTL. Familia LSTTL (low-power Schottky) are un consum similar cu familia ‘TTL la performante:de vi- tezi superioara, iar familla' STTL (Schottky) Ia un consum superior fata de familia TTL, are gio vileas mult mat mare. 2542, FAMILIA LOGICA ECL. Pentru a elimina total efectele negative ale logicit saturate (TTL) sé utilizeaza familia ECL fo], in figura 25.17, dindu-se'schema unel-portl SAU/SAU—NU. Tranzistoarele TT, $i Ty fermeaed un amplificator dife- AMILILE DB CINCURTE LogICE nereGnaM 1» sete am tne ot a le epatr ps UGG Ta un poten fi)tanastorl corespungior 7 sau GGoshice dctermintnd 9 conductc sible lui Ty tar 1 find blocat Fy va oedct utara Acted: pe lege Foe sot nivel superior de tent State lore festea¥ nivel anf. i ‘ Dect beds intrit X al Ye afd In.un potential infoior fot de etal bene ART, atte ve conduc fae Te vor Howse deter 52 ‘Fig, 2517, Poastt loged SAUSAULNU RCI, schemé ol simbol minind conductia slabi a lul 7, si conductia puternici a lui Ts. Tn aceste condlifi legitea F va fi la nivelal inferior de tenslune iar F la nlvelal superior, " 2543, FAMILIA LOGICA-CMOS. ‘Aceastd familie a fost introdusi in scopul reducerii consumulut de tre Peper apc cite a necesth ites rare de fuera, Schema [aot pond SE-NU, de tip MOS, este daté In figure 25.18 [l Fig, 1.8: Posith tonieh SEN CMOS, sghomd stnv Rapmmcotronicart ‘So utilizeara tranzistosre MOSFET eu imbogatiré [7]. Davh ual in intra, X saw Y, este la un nivel inferior de tensiune aatiel aneit ce lee Piseyte tensiunea de prog pentru 7 sau Ty (MOSFET eu canal p) sf-na Sepageste tensiunes de prag pentru Ty gl Ty (MOSFET ct canal 9) test rea F Va ff la un nivel de tensiune practic Vop, pentru e& Ty sat Py condiuce far Ty si Ty vor fi blocate. Daca ambele intra, X sf Ys vor la 9 tensiune suficient cle mare, incit se depigeste teusiunes de!prag petra 4% sf By si mu se depageste tensiumea de prag pentru Ty si T alvelal de fensiune pe iesirea F va fi practic Ves, 7) si 7, Hind in eondactie lar 1, si P, blocate, 254.4, COMPARATIA FAMILIILOR LOGICE INTEGRATE Pentru a putea face 0 coinparatie Intre fomiliile logice de mat sus, esto necesar si definim cltiva parametrif important Vinee — tensiunea de intrare maxima admisi~pentra’ starea pios® , Voisin, — fensiunea de intrare minima admis in starea ,sus! Vetma/lez — tensiuniea de Jesine maxim edinisé tn stares un curent de fesire dat Vormiollat — tensiunen de icpire minima admis tn starea suse] Jan eurent de fesire dat ost Mw — manginea de zgomot superioara (z= Vatnte—V tm M, — margines de zgomot inferioart (ML Vatme—Virwa) " »Fan-oui* — ne. de intrari standard din aceeasi familie pe eare le Poste ataca o fesire mentinindu-se in paramete! t Himpul de propdgare a semnalulut priatr-o posrt& fr = freeven ima de tact pentru bistabil: zB uterea disipata de 0 poarta, Comparatie inte famitileloglee TTL, KCL $] CMOS Tpbetul 252 Tip poorté de bord = [7 sicaw | Sara smear Jensivne ctunertare v S20 | -s0 325, an aa faear a] : [ite |e | ae ¢ wa ae ap Pane Saas P= |p ap ‘Note: CPs tame CMOS ee du valor % Naty 2 Petra tania TT evs postr de raters de. on ae : 7 "8 J 0-0 fo9) —. a a a SeISY: ee Giterite oes coe ce al) Oy Oe “9 5 si a _ a cele > Fig, 2519, inlerfaarea sntve famille fsice,Odst& definiti, acestt parametsi se poate face o comparatle sinte- tick a eelor trei familii logice prezentate. Accasl comparatie se face In tabelul 29.2. In acest tabel se analizeaza si posibilitatca ce reallzare pen tru SAU cablat, prin punerea In paralel a mai multor ieglti. Aveasta post bilitale tipicd pentru familia BCL este foarte utild mai ales eind e iece sard realizarea unor porti SAU cu mullte intra, Gireuitele logice integrate sint in prezent un domeniu in plina exe pansiune, lar imbunatafirile tehnologice sint 1a baza sporirit continue a Petformantelor elactrice [8]. In echipamentele de radiocomunicatii este deseari necesar’, utili- zarea mai multor familii logice, care se intereonecteard intre ele fle prin intermediul unor cireuite integrate speciale, fle prin intermediul unor circuite simple de tipul celor din figura 25.19 {8}, 20}. 25.5. NUMARATOARE $I REGISTRE DE DEPLASARE Pentru: echipamentele de radlocomunicatii numiratogrele si regis~ rele de deplasave, realizate in general eu cireuite integrate, au o impor tanta deosebita, legata mai ales de utilizarea lor in sintetizoarcle de Teese venta, in elreuttele de adaptare automata a antenel ete 2, ‘CODURT BINARE Circuitele digitale cu cele doud stiri, 0 si 1, pot fi folosite pentru reprezentarea numerelor in orice bazi de mimeratie, Pentru a face accast’ reprezentare este necesard adoptarea unui cod binar, care reprecinta Ie gca de transformare, Intre numar si reprezentarea sa binard. In genere Jegea de coudificare se prezints sub forma ponderilor elocate pentru fie care bit din reprezentatea binard, De exemplu, utilizind un cod binar In care biti eu ponderile 8 (2%, € (24, 2 (28) $11 (2°) numérul 9 (mal mic de 16) se poate scrie: 1001 9=1.840.440,241.1 Codut binar cu aceste ponderi se numeste codul binar natural si este dat in tabelul 25.3, Po linga acest cod prezinta interes si alte codurl, care datorit# unor propriet&ti speciale sint preferate in anume aplicalil. Tot in taelul 9 se ‘4% codul binar reflectat (codurile 7 ew 8, 6 cu 9, ... 0 ct 15 au diferit nu: ‘mat primal bit) de tip Gray [1 [13} Codul Gray este un cod progresiv (12] (In care de la 0 stare Ja alta ru se schimba decit un singue bit) In acest fel, posibilitatea aparitiel unor start intermediare incoreele, datorate Vilezet de comnitare,diferita a ele mmentelor este exelusi, Cit priveste codurile zecimale (2CB — zecimal codificat binar), ease de departe sint cele mai des itlinite, in tabelul 4 sint date cele mat frec- vent utilizate f14], (12) [NUMARATOANE §€ REGISENE DS DEFLASARE 2 Codi binare = ‘Tabetut 253, oreo [arte 7 om TOOT lng’ tu zecimal coditeatbinar natural, eu pondesile 8 4, 2 1 se dou i tabelal 254 gh alte courts biguinae ©, 4, 2,2), @, 4, 2,2), {ee complement fll de, Cel exces 9 se eine’ di cod boat ural iol tabla 209) cin eare'se tenant a pemele 3 ulimele 3 FAN Gaat complement fal de 9 al ond numde Nt mic de 20) wine codified nor nara (4% 1) smdeal 8 he ineinjtes ef penta coaicares nor mumere aevimate de mat rx csthe mr uloeed ubscag coatcars pent Siecare cd separet Court recite ‘Tabet 254 f compere? ameter | guar | sear | ear” | cieas | Een a 2o58_| ooo | 2000_|_ oon Tr i ‘oar | e001 | e001 | or00 | 7000 2 — _=S=s=sSs—eeNN + don freon __|0ai1 [9110 4 21007 | 100 | roo | on [0107 5 oro1| tooo | torr | _10008_| 0700 @ eno | 1007] re | _1007_|_ 9017 Taio [0010 7 ony | rove [i707 a ¢ wooo [1011 [ie | ori 6067 [os jaor [reef] 00 Lm ‘cmourre wumcace tv nancocosuntea Conversia de 1a un cod la alti; tn practic, se real Integrate specializate sau cu clreuite: combinationite eu gost ioe nae fate. Un converter pent oth de i cod sina count Heat nace fal 1a ced complement felt de 9 este dat in figura 2520, acest eee tere ponte ‘ula. pent eiete ‘te-ure musubrul ce wala oe =D Fig, 2520. Convorsia cod ZC8 natural 18 cod ‘Complement fata 2552, NUMARATOARE Numleitomele sat cvstrulte, ullsind dreptelemente de bad verse purl de bisabill presanta. anterioy Rota mesos ea humérares divesilor evenimente apse in schana Ia Saco chit Stared la un moment dt a mumaratorlul posts Wf ecoath oe Drgzentind un ante cod In acest gun de alles vem denen oo” Indetonre propriu-ais. Dach se uzensd hum une dine se Sa Le + 2 oun aoe root oto ° fo to a, oo : ory Corr} 2522. Decoditentor pentru sre sparatoraul unde trecvent ete de Norms me dct frevenfa impul slug de tact aver dea aca cs un divine de seventh i ‘artndionr binereasinrone: In goste numarttoae, stl bist bitoneare le compan iu se sehinbl sncrn, br funcle de ipuleuril Be Gaapions In btrare dl per dels bslatlal ear sepeeinu Bt cL rat Buin semalfcaly etre Bi eu ponder! imal war” Acest ne Shines Be"nsniekare’a susloe ote Seats feptulel el mputeure de tact pene load cu pond mal marl at Sbaute de lege Slasher eu ponderle‘Imellat interioar To figura 25:1 sin dite ml multe modell de ellcare pons nl urnirltar bier antares, cu ig diverse tute at = £1), Ft Ts scat tgur so enmlderd ch aver Both Se Gentnatacsiseet iaerene sect o, + este orbs. dy bisabll RS, TD cae ea GES Comattile delet ia Ope inptte de tact ing detain Dasedlaren, Formete de wnat (hate ae st sumaeligerciar et dete de Seemnen in igure 2821 Bia! at nal sonsiiaty ete C dar ost mal esemafietv Ste Ac Codul de numtrare ete ol iar nea Se obnerd cd dormele deundl pentru eile Gp Qa's Ge sint ine tine proganv uncle ifs de sel ehungease & iewal une tmirdtnte Sc mu bit incre Lol dei inte esr sei Cite, perioude delat nals dnc frecven Se ast coe sient a = =—sSesesesemk © problema care deriva din cle preintate mal sus ete Legath’ af péatblftee Se a eco vat ssc bie numuraooru Ot asta Ener se doeyte sl fe obind un sempal ia Wecerea numa pak Starea se Vs foloto pour cn trl nt prosenaid ts igure 262 Stuttg formele fe unas ain igure 25. a poste observa el facade seralul bjt la wecetea Sin totes Ac va obfing, aaletl inition un sanoal sunt sla etarea din laren § Ta sores Ore den) J Rimtlitorul se utlzeast nomal ca dlvizor de fecventé soot memugnteal de big) atunel este Satan a ae forlang BR mal mule posites don uti’ pe msl ce ponres flor ste bb Le'vitert al neta sae) Seas omebie fo pro do cot mal gcizuToce cx suet Sip de numirtfoae hile Taos Ex feecere ea divaonte ea sopart i de dvizue slo uote seeta Se frebvonta dal sus Sats indepth ‘NumigStoare ea 1 asgurone. Destor, fl, avern nevle de num ratoare cal rhea cat coal nustedloarelr senate ess0) Por thu roalan un sunrstr cg Nae Secoeaet o sare taal ie Tull de tal de aod fol de exergy, etree Neel pene cot Neer natura) {tgp eave cu ajuteraf unl Teac numer ene seadus i earen In, flak (ah tf Venn Masta aceald pled cu aftr oul ceeal nes Eat dit fants tay populrut 7490 Scheata login punteu aes al Eto nh in tgura 2828 G3 a rt—™._C=CisUisizsCN:zCONCis.diC:sS sau 9 ctor hnclonare Hied eal Gls tn ede Bos6 incurs sunesmcs 3h RADTOcOMUNCATE LNUMARATOARE $1 REGISTRE DE DEPLASARE 2 itilizind aceste intriri de presetaré se pot realiza numiiratoare cu N’ Tabenut 258 (V de la 2 Ja 10) in. conforinitate cu: tabelul 25.6 [23]. fn acest tabel se dat [Namarstoare eu N realizate eu numbestoril 7490 schemele de Interconectare externa, a intrasilor si iesirilor pentru a.obtine Faportul de divizare dorit: De exemplu, pentru a obtine divizarea prin 7, Fey se.trec RO(.) si HO) in starea T-cind numaratorl afunge in stares § Ww] contgerane ere . (@r=Go=1), Dect stirie numarsiorulul vor i 0, 1,2, 3 4,3 6/9, 0 pein 7 as 4 cd $2 a) Pee ator 8 an) | ont fy i as . ay oH ape oft — 206 pe I Hy Y I ‘ 480% haf Med ol Thal zl =a | 200 pe - t Oe 0% alte sh Bon iy nav _agn] | O#-Ce #00 : tome Fig, 2523, Nurhriloral desale asineronintgei400 = SST) ce lurmare 7 stiri diferite. Se remared In mumérAtorul ey 10, c& in prima va- eeiecmoe lal ore Hand se obfie codul zecimal codifiet bina nataral iar inn dows ee Sp rcetean||| | 6x0 objine codul biquinar preferat in unele aplicatit pentow e& factorul de | amplere la iesire este 1/2. [Pate B | ecetre in ‘Trebuie precizat ci utilizaren geestet telniel de vealizare a numi- 7 || Pee e ee oat ratearelor prin NW asincrone, trebuie facut ct ciccumspectc, existind po- pa Bis rabelut 253 a : ‘Modurte de comand pentew mumdrdlorut 7499 IF — rot! |norzi|ati|asel|, Str. pA eg) | Sete sao Tree [ooo e : oot me rpr[xtopoooo ae ira ence 70s [rea erTmTOO [eo tanea ee ® oe oe [ee | mamas etc 30 ee ede Ga ter | [eee] ° [naman sibiliates unei functlonrt eronate, Datorit fatirsierilor, dupa cum am ra rou) ayy] | 0 eer ‘viet, este postbil ca starea final si se decodeze gresit. Se poste, de ace oa 12 pe Oe tmoned, ca Odati decodata corect starea final i aplica’ impulsul de re- Aducere in sterea,inifiald ‘(pe intravile Rp sau Sp ale bistabllor). ual Mota Ts are tot intre bistablli si-si modifice stares, inainte ea cellalyi si albé timpul s8 z Ostepre arzor cu W= acum RUxemce IN RADLoocRENTEATIE 9 ach, fapt ee condtuce to disparitia impulsulu de readucere in starea lnilalé 58 deel namratoral va nevent inivo sare incovest, eu reraltal of rota de ders nu a fe done ‘umaratoare binare sincrone. Im noest tip de mumtrstoare tmpulsu- tile de tact se aplica tuturor blstsbilllar component obfinind astiel co Tuitarea sincronf a tutaror bistabililor care scbimbt slaren, Aceste nunslc itoare au fost Inireduse pentea a sport vteza de lueray pein inaeinenes NOMARATOANY $1 REOIETNE DE DomuASANS 29 Yom exemplitic ‘prolectarea unul.dstfel de numarstor cu lucrind in ol necial coaffet binar.nadural (é) fn tabelul 25a se da fabelul de teanaitie pentru bistabilul T, lar 10 tabelul 25.79 se dau sti Sle numiratorala, Impreuni cu stile necesare la intSrle J si pentru a-objine tranziile de la :stare Ta alta, conform, cu tabelul 25.7 Fnvtigura 25,4 se osu diagramele Karneugh pentew fecare din intr He f i 1 ale bistabililor tar schema logics este data in figura 25.5, ‘Tabet 257 ‘ig. 2524, Numlrdtor binar sineron de tel Bit Sificllilor Jegate de propagarea sticlor tn numérdtoarele asinerone ‘Accost 0 obfnt neh compliind schemele logica stabil cet mat flout pentru realizarea numdrBoarelor sinerone sint cal de Up JK, dar pot il ullizat ql bisabil de up D, Eau BS Schema wati ‘tupérator binar sncren este dath fm hgura 25.24 Din tabela de start data In fig. 2524, s0 observa ch bascalarea unui bit Sebi are ioe in omental tbl ate fl siti slaen ase fest pe formele de andi din hg, ‘Numisitoare cu N sinerone, Spre decsebire de numiritoarele asin- crone, tn cizil numirdtoarelor sinerone, nu exist o deoscbire de. prin: Sip intre numdrdtasree cu W gi cee binare. Pentex oreate lp 26 mic Iiritor sinaron condifile de blschlare, a bistaililor component’ nt Feallzate cu circu ex port logie, ere’ prekicrect siarea caren mi maratorului, i 7 7 ott o TF Pare ee 4134 ee eee vpeaoo t=} =a Odatd determinata schema: logicd, profectarea nu este incheiata. vind in vedere cf din cele IB stink posibile ale muméritorulu so util zeazi numai 10, exista 8 stiri interzise (hagurate pe diagramele Kar- haugh). Numirdtorul poate ajunge In una din'acesta stiri, fie la pornire. Tie dalaritS unel interferenfe externe. Este necesar ca In. aceasta situatic, nnimaratoril sa revind Ja ciclul de numirare eorect far’ interventic e: fernd. Pentru acest motiv, sb verified. comportarea numarstoruluiodata ajuns in una din cele 6 stari interzise. Pentru numaratorul dat in figura 25.25, b verificarea aceasta se face in tabelal din figura 25.25, ¢, unde se analizeazd care este staren urmaloare pentru fiecare din cele 6 stiri in- terzise, In figura 25.28, d este dath diagrama de evolutie @ stirllor numi- ritorului, realizati pe baza tabelului.din figura 25.25, , in care se poate farmari ca ugurinta evolufia numéritorulul si faptul ef nu exist un cfclu parazit de numérare, ‘Numiritoare reversible, In unele aplicatti (civeuite de caleul, ctr- je, implementare a scordului evasicontinuy ete) sint foarte utile ritdarele reversibile, care pot functiona dup un cod dat, parcw- gind stirile fle in sens cresedlor (In sus), Te in sens descreseator (in jos), in functie de comenzile externe aplicate. Prolectarea unor astfel de numératoare este foarte asemandtoare ct proiectarea numardtoarelor sinerone simple prezentate mai inainte, folo~ Sindt-se, de azemenea, cireuite combinafionsle pentru realizares vondi- fiilor de comutafie pe intearile J si K ale bistabililor.» Lemicurns NuotERIeS Hh RADrOCOARUNTEA TIE Astiel de mumfrstoare, indiferent de codul izat, au in gener o schema compiteatd, iar reaizaren lor ca bisabil st perl separa sete hecconomick. Din fri, astfel de mimndrdtenre eu # Bify se nelianet In’ tod curent sub forma’ de eneate integrate fn diverste tamil eas Se pot is in funila logic8 TEL cincitele Tied, 74182 (Jacade reseeoe bil) 74103, 74193 (einare reversibilg, in familia agiok CAIOS rete a € , , a S a, & Boo op ne B06 1 oo o 1 0 800 or 19 oor ar 4929 oinar sau decadic reversibil) 4510, 40192, (decade reversibile) 4516, 46198 (binare reversibile) §1 in familia logicd ECL circuitele 10196 (dinar reversibil) #1 10137 (decadic,reversibil). Unele din cireaitele de mal, sus, au intvari de tact diferite pentru cele doud sensuel de numadrare (74192, 74193, 40192, 40190) iar altele, au o singurd intrare de tact si o alta intrare, | care comanda sensul de numfrare (74168, 74169, 4029, 4810, 4516, 10136, we | bot 258 Modirle de coiids pentru numiestb¥ut ate CMOS Dey] colli Tiix] oolokrteyx] cole xy ro Ai cP woe ifr oes aleren oe aes wv i 7 bee ee lth a iB) voix 2 xp ‘Bieear Ra, 0, - o o o ' ‘Numard tn jos cu 10 eee @ a ont 2 oo [A | waned es ib mB ST Leh | ame ates ait wlolo ¥ ‘ siue reprint Rom pi a er le In plus; toate aceste numardtoare mai au. si: facilitatea de a putea . fi progranraie, adicd Ja o comandd externa apiieala creultlul integra ‘ove prosentate pe Intebite de dato, sine transferate fn bistailit namae : vitorului, Acest transfer poate avea loc asincron (direct pe intririle Sp ~ i'ma 'snu sineron la veniren inpalslvi de tact) (. ee. tab. 25.8), 5 = ati ah tah dae la Sey werenae Ur rt Ul; U, 4 kal te ad) te ey os 8] s)) pt z Sumértor programa a iG@_ie || | | ” = : SS iegre cco cia mai eter [See Loe era ped Fg, 25.26, Schami bloe Ge divisor programabl [riapstolrtotr tr otapotatare Divizoare progranabile (fig. 2520), Realizarea practic @ unui este Holitriatr{rtotolr tn foto] 7 cl fel de divizor poate imbraca multiple variante in fundtie de tipul clemer Htifetetr |r lotrtolofofo} otal ‘telor componente, Cum in sintetizoarele de frecvenfa actuale, cistigd tot ZLfotsofratetotrfotofo re @ tral sult teres nuratratoarele cin familia CMOS, vom prezenta eiteva fajettol rio tatoo} Aivizoare progeamabile realists cu mumiritoare CMOS, Anite, In figare sD Tir 4] 59 7 25.27 este dat un divizor programabil cu trei digiti realizat, cu numaré ‘are 4010 (2cN<1000) a ra) Fak fs) eee Numavlowele avind UP/ON=0 vor numa in jos jar pentru ch BINJDECmo vor funciona ea decade, Numiritonrele com storea nu- 4. tal cind CEO si fae Incivearen caisior extern, pe trate Py-=Py Cina 25, Prlecteres unui numérdlor zcmal singron PI ‘Cind un: numa tor atinge starea 0, iegiren TC respectiva devine2 cconcuram anus tv aanroconastea [NUMARATOARE $1 RSGISTRE Dit DEPLASARE 2 © nuumai dacé C Se observa c& dac la riomentul in care'ndlindra- ‘toarele ajung in staréa 000; se neared mumarul N, de trei digifi, zecimal Ceaifleat bina. Deel inglés na ella de nucidvare va i fe Neko, Se ileal roportul de divizare este ‘Se obierva cf eiteuitul de contol se afl titertorid: mimaratoa relor integrate, el detectind staréa 000 si dind un itnpuls pe TC, care ‘ne- gal df impuletl de tnckreare ‘Acest dilane programabil este foarte, simplu de repizat, dar pre- zint& dowd dezavantaje majore: . : Neste posibl Gla inlveare, unl din bistabil commute mal ra Pid. im noua stare corespunzitoare ful N gi of determine leainca Iu 7G: din stares 0, apt ce poate dstermina Insertarea incoreeth a eelorialf blstaul — frecvenla maxim& de infrare ests mult reduch fat de freeventa masini de tact oumirdtorulal mingrat, pentra ch into pe a vioada (T=1/j) trebuié S& se propage intirzierea de la‘ CP, la FC, gett pe pin Cla Fos 9 OE, Eat mecca on te ty ip ae ona Suftcient (mp de stabiing de'te-disparite impaled de meds » da und pentru determines frente gare pind la noul impuls de tact “Avesth tinh aint llastews In 28, Forge ce ud pent peoeromebll ca wo. | figura 28 expandind’ perioada in eare are’ loc Inditcarea, ' Conaitia nocesarh pentru functionare corectd este Tit ttt | Hutigt igh linwt se lou vaste maxime penta funciona sigur eee | ‘Alimentind cireuitul 1a 5'V valorile mazime pentru impli de mai Cet rr rset fs sint: 560 ns, te=ty—300 ns," tyael26 ts, t=240 ns, fy=240 ns, iin t 80 ns [a coe candela P9090 na gl dec t0) Mle fs Se xe tL TE Lt igi pegramare {WI 2C0 nora oats leer corse, req}—cer soe | cet_mai nesemnicain == Cql mal semnitcaiv eer “018? 1, Hy eer 0182 ! ui t — le annsal lesouae ons BBAA Al SaAe al = = |= e020 Fe} le cownpiawsel [ 2 ee 2 store | 988] 69| 990 201 | 950 t cet - — sre Grae meth | o / af ee Fig. 5.29. Divizor programabil de trei digiti ct 40162, 13 Manuaot teins ctestnieh,cecum numer IN RADrOCOMUNCATE Dio preramere in complemente ae 9 Pe tgs FB 9 fr seme say ee reallzat in figura 25.29, folosindu-se numaratorul integrat 40162 (decadi). cea] t ty shmp de stable cron) daci PE- Fig. 25.30, Forme de und pentru determi- ‘Se observa c& pentru acest hiea ireevenjel cmaxime de-tueru a divi- tip de divizor, legind: TC, la 1 pal ‘ovulul programabl eu $0162 intrarile CEP ale numaritosre- Jor ulterioare validarea numa Feit rll se face Ja flecare trecere a lui TC, tn 4, numal dacd si numdrdtorul . anterior are TC—1..Trebule remarcat ci 7G, si'TCy ati de aceasta data lungimea de zece pericade de tact, momentul inedretiril fiind determinat oH L LL. Er Lyte { de trecerea iesirt Qj a numariforalti 1 in storea 1 (ln condltille in care — | ‘Tey=}). Dat find cd incarcarea nie mai are loc in sceeast perioada, nceare ° = pope tot divizorul a tins slarea Hnali, el mal lireia cu o perioada nu te detec. oe feaza starea 000 (final) ci starea 908 (starea finala— 1). Tn acest mod mi = te maritoarele trebuie inefrcate cu clfrele numarulol 099 —N (N=raportul de divizare). Se poate observa cd acest nurmir se obtine construind comple- Neg complementt ft de 9 of ta tmentul fa{f de 9 pentru fiecare clfra a Jul N. De exemplu pentru a diviza 4 zips Gs prs gt et ma nesemnscte | GUN TM (cebu progranatdivicoral co S28 170! ale cru ire 8 reprezintd complementele fata de 9 ale cifrelor lui N=1AT. Acest procedeu zg, 2591, Divizor prosramabil eu Disabil de peetnseree. de inckreare se ullizeazd pentr nimardloarele care numard in sus, Aaah ea Rai cca ea Se remarcé la divizorul din figura 25.29 31 0 sporire substantial ps ai Py vitezel de Iucru, fapt flustrat in figura 25.30. Se observa condi: a 1 Loy ie Tot bitty » pentru alimentare la 5V (t220n8, 110 n8, fy=120ns) [Jd] rezults * FSSSG0 no dee face 29 ke poo Se remarsa in'plus’ decodares stariifinale se poste face intrun ot — timp mult mel sir dectt decoares efeetots pentre TC, ma sle deck | __- JJ pentn aceasta se Toloreteo pouts mal rapid pentru coal de fe TTL, 0 alt meted ult pentru speivea tee de Tuer ete dat * tn figaes 2831 0), 08) pls fate dvzorul onterior, a fost nleodus un bstabl tp D, tnt. tm de rg tn fel Sesta delcia tial ae oe nto pea tac fe Sst sign eee Incfrearen in cea umatoare. Din acest moti se detoienrd acum stare ee en (Gtarea final’ — 2}, Din formele de und din figura 25.32 reault& conditia: Sime. de laeras viral progeambll ea bistable pet Tamaxl(ty+tetted (estes) Teseslere e6 crncurns NomEmICE Be RADIOCORONTEAE Conform cu datele din {14] 1a 5 V alimentare ty=220 ns, ty 10 ns, {4-220 ns, f=120 ns ei remultd 3-300 ns iar f,<2,66 MHz. Se pot utiliza o poarti ‘sl'un bistabil de vitezd mare (dintr-o famille logic Se vitesd mal mare, declt a numratoarelor integrate) divizorul funetio fod Rove aoa cast al soa do coven m= {Sth Sree tg nce a eel Siete fp] Sees mer tlie cee enna five ote programare Fig, 2533, Schema bloe a divizerulus programablt cu pro- ‘hivizor cu doad raponst, (© modalitate total diferité de reallzare a unor divizoare programa- bile, de mare vitezé, mentinind consumul de putere in limite rezonabile, ‘consti in introducerea unui divizar de mare vitezt cu dou’ rapoarte de ivizare comandale extern [16], Astfel de divizoare se produe in tebnolo— fille TTL Schotky sau ECL cu comenzi compatibile TTL sau CMOS gi pot. Sven freeventa maxima fntre 200 si 1300 Miz iar rapoartele de divizare pot fi 5/6, 8/9, 10/31, 20/22 etc. Schema bloc a unui divizor care utilizeaz® Eeeasti tehnicd este data in figura 25.92 fn schema bloe dati, aivizorul eu Pj(P-+-@) va diviza de A ori cw (+Q) side B oxi cu P prin urmare: NaAPLQ+B.P In acest fel blocul de control, care este de fapt tot un divizor pro gromabil, va numire A impulsuri, menfinind divizorul de intrare la report. B5-Q dupa care se blocheazd si tomanda divizorul de intrare pe raport P, réminind tn aceast& stare, pind cind divizorul programabil de viteza mics, ajunge Jn starea finalé si are loc relnedrcarea atit-a lui cit si a bloculut de control. Pentru ci divizorul programabil, de vitez mica, numaré gi et Impulsurile pe timpul eft se lucreaza cu raportul P+-@, el se va reincirca eu numarul (4++B) iar blocul de control cu numérul A. Se poate demon- stra (16), [17], e& pentru un divizor realizat cx aceast metod, este nece- sar ca Téportdl minim de divizare si depigeasca 0 valoare anume. ‘Dintre divizoarele cu doud rapoarte, poate cel mai popular este ai vizorul eu 10/11, Un astfel de divizor este cal produs de 1PRS DPLIA sax Yarlanta DPIC. Aceste divizoare sint realizate in tehnologle ECL de con~ sum redus (Vco—5 V si foo=16 mA) gi functioneaza pind Ja 200 MHz. Au oud intrari de comand’ PR, si PE, ce se atacd cu nivel CMOS divizat cu 15 k0/3,6 kQ, ca ia figura 25.54 (PE—PEy=D divizeara cu 11 altfel co 10), doud intriri de tact I] care pot fi cuplate fie fn curent continuu cu a [NUMARATOARD St REGIUTIG NE DEPLAGARE, a unvelrcult BCL, fie.fn curent alternativ, asiguifind o polavizare de cavent continu de 3,8 V. Circullul eite prevazut ou ieshi BCL: (O/P si OfP) sh (ea desire cu eoleetor in gol (TTL, CMOSO[P) compatibilé TTL sau CMOS, Circuits DPIC este identic cu’ DPIA, avind in plus o iesire, compati- Dill ECL, care legata is PE, al unui DPLIA anterior realizeazi impreund un divlzor 100/101 Dist paronae ie cmplemene lee 8) | t i ~ Saree fe rageP] _ te aa Loe ciara, | “Lor oso.a oan) | cP 050, 0, 0, 3} Tz Sete J be EUs | YE oe eew jap le ONAL Jen ° nis ae ayes] (sy | (ee e tL % “ Jn figura 25.34, a este dald schema unul divizor programabil realizat cu divizorul DPILA’ In aceasta schema divigorul programabil de vitexs mick se realizeaza cu circuitele integrate CIS si Ct (Up 40162), circuitul de control fiind CLi de acelagi tip. Toate aceste trel numirdtoare inte- grate, au freovenja de tact furnizatd de lesivea divizorulul 10/11 reprezen- ind dect j10 sau f/11. Imediat dupa incéreare, daca digitul cel mai pur fin semnificativ nu este 9, CLI va numira pind atinge starea 9. Cit timp Bu este in starea 9 iesirea TC, comanda divizorul 10/11 pe raportde di- Vizare 11, dupa cum rezulté din figura 25.34b). Cind C11 ajunge in sta~