CRIMINOLOGIE - TEST

1. Studiile stiintifice despre criminalitate ca fenomen social, s-au facut:

a. din cele mai vechi timpuri
b. odata cu aparitia religiei
c. incepand cu sec. al XVII-lea
2. Crima este considerate:
a. manifestare diabolica, expresie a pacatului
b. o fapta reprobabila
c. ceva ce tinea de obiceiurile locului unde de savarsesc
3. Pedeapsa pentru crima era apreciata ca:
a. sanctiune pentru fapta comisa
b. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsit
c. forma de prevenire pentru cei predispusi
4. Modelul de inspiratie a pedepselor l-a constituit:
a. Codul lui Hammurabi
b. Legea talionului
c. Legea celor XII table
5. Aplicarea pedepselor se facea:
a. diferentiat in functie de pozitia sociala a faptuitorului sau victimei
b. fara nicio diferentiere
c. de catre persoane anume desemnate
6. Pedepsele pentru demnitari erau:
a. aceleasi ca si pentru persoanele nedeterminate
b. mai blande pentru delicte minore si mai aspre pentru delicte grave
c. influentate de demnitatea pe care o ocupa faptuitorul
7. Primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea legii au aparut in:
a. Imperiul Roman
b. Egipt
c. Grecia Antica (incepand cu secolul VII i.e.n.)
12. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?
a. Poemele Homerice
b. Despre infractiuni si pedespe
c. Despre spiritul legilor
13. Autorul lucrarii 'Despre infractiuni si pedepse', este:
a. Cesare Beccaria
b. Thomas Morus
c. Raffaele Garofalo
14. Caruia dintre autorii de mai jos apartin ideile 'triumful dreptului natural conform caruia
toti oamenii sa fie egali in fara legii si sa aiba aceleasi drepturi si obligatii':
a. Solon
b. Beccaria
c. Aristotel
15. Carui criminolog apartine opera 'Omul delincvent':
a. Enrico Ferri
b. Cesare Lombroso
c. Lacassagne
16. Teza centrala din opera lui Lombroso sustine ca:
a. infractorul este o persoana predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice
si psihice inascute
b. infractorul comite crima pentru rezolvarea unor probleme personale
c. infractorul comite delictul fiindca pedeapsa este mai mica decat folosul obtinut
17. Parintele criminologiei antropologice este considerat:
a. Beccaria
b. Lacassagne
c. Lombroso
18. Rolul factorilor sociali in determinarea criminalitatii a fost analizat de:
a. Lombroso
b.Enrico Ferri
c. Beccaria
19. Intemeietorul criminologiei sociale este:
a. Raffaele Garofalo
b. Enrico Ferri
c. Jeremy Bentham
20. Paternitatea criminologiei ca denumire, apartine lui:
a. J. Bentham
b. Enrico Ferri
c. R. Garofalo
21. Ce criminologi sustin ca factorii preponderent biologici determina criminalitatea:
a. cei din scoala germana
b. cei din scoala italiana
c. cei din scoala franceza
22. Teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale revine societatii, a
fost elaborata de:
a. A. Lacassagne
b. G. Tarde
c. R. Garofalo
23. Criminologii francezi sustin ca etilogia criminalitatii este determinata de:
a. factorii ce tin de individ
b. factorii preponderent sociali
c. niciuna din categoriile mentionate
24. Antropologia criminala a fost influentata de:
a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand cu Lombroso s.a.
b. personalitatea stiintifica a unor medici sau sociologi
c. studiile care s-au efectuat pe diverse categorii de infractori si infractiuni
25. Primele manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei, au purtat
denumirea de:
a. intalniri de lucru pentru analiza si clarificarea delincventei
b. domenii conexe criminologiei
c. antropologie criminologica
26. Care este considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile criminologie, dandu-le
un nou avant:
a. cele doua conflagratii mondiale
b. infiintarea Societatii Internationale de Criminologie in 1934
c. congresele tinute pana atunci
33. Controversele privitoare la obiectul de studiu al criminologiei au fost determinate de:
a. epoca istorica in care s-au facut cercetarile
b. personalitatea si metoda folosita de fiecare cercetator
c. dezvoltarea criminologiei in cadrul altor stiinte
34. Consecinta aparitiei criminologiei in cadrul altor stiinte, rezida in:
a. fragmentarea obiectului de studiu
b. ingustarea artei de cercetare
c. abordarea insuficienta a unor probleme specifice
35. In primele ei forme cercetarea criminologica a vizat:
a. modul cum erau comise infractiunile contra demnitarilor
b. studiul infractorului
c. abordarea multifactoriala a criminalitatii
36. O alta preocupare a criminologiei din perspectiva obiectului de studiu a vizat:
a. fapta antisociala
b. conditiile care au determinat trecerea la act
c. procesele psihologice ce insotesc fapta
37. Eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect de studiu,
consta in:
a. evidentierea modalitatilor de savarsire a faptei
b. studierea numai a faptelor indreptate impotriva persoanei
c. atribuirea unei sfere foarte largi infractiunii care ar include si fapte civile, morale,
religioase
38. Care dintre criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua
niveluri (studiul crimei; penologia, metodele de prevenire, tratament si resocializare):
a. Hans Goppinger
b. Hermann Mainnheim
c. Thorsten Sellin
39. Obiectul criminologiei, a fost abordat pe trei nivele (crima, criminalul si criminalitatea) de
catre:
a. Franz Von Liszt
b. Raffaele Garofalo
c. Jean Pinatel
40. Aratati care criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie
clinica:
a. E. Sutherand
b. Jean Pinatel
c. E. Ferri
41. Criminologia generala, in opinia lui Jean Pinatel urmarea sa:
a. diferentieze intre ele teoriile monocauzate referitoare la obiectul de studiu
b. sa unifice si sa compare datele criminologiilor specializate
c. sa stabileasca coordonatele noilor cercetari criminologice
42. Cine a definit obiectul de studiu al criminologiei ca fiind alcatuit din: 'procesele elaborarii
legilor, ale incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care incalca legile, precum
si interactiunile dintre aceste procese':
a. E. Sutherland
b. Th. Sellin
c. J. Pinatel
43. Cine afirma ca: 'definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele
stabilite de criminologie, stiinta complexa care se sprijina pe biologie, psihologie, sociologie
si stiinte juridice':
a. E. Sutherland
b. Th. Sellin
c. J. Pinatel
44. Scopul general al criminologiei il constituie:
a. dezvoltarea cercetarilor in domeniul de referinta
b. realizarea unei politici penale eficiente apta sa combata si previna fenomenul
infractional
c. desprinderea de disciplinele in care s-a dezvoltat
45. Identitatea de scop se realizeaza cu:
a. stiintele penale
b. biologia si psihiatria
c. psihilogia, sociologia
46. Deosebirea dintre criminologie si stiintele penale este data de:
a. modul de concretizare a scopului (prima este o stiinta normativa, in timp ce
criminologia este o stiinta a fenomenologiei penale)
b. metodele de cercetare folosite
c. finalitatea urmarita
47. Scopul imediat al criminologiei il constituie:
a. apararea valorilor si relatiilor sociale fundamentale
b. indentificarea cauzelor care conduc la producerea criminalitatii
c. tragerea la raspundere a celor care comit fapte antisociale
48. Functia descriptiva a criminologiei, presupune:
a. studierea si cunoasterea criminalitatii dintr-o zona teritoriala (tara, regiune, oras)
intr-o perioada de timp (1 - 10 ani)
b. descrierea modurilor de operare si a locurilor favorabile
c. influenta proceselor de urbanizare sau a crizei financiare
49. Conceptele folosite in cadrul functiei descriptive: 'mediul, terenul, personalitatea si actul',
au fost introduse de:
a. Olof Kimberg
b. J. Pinatel
c. H. Mannheim
50. Conceptul de mediu este analizat sub urmatoarele acceptiuni:
a. mediul infractional
b. mediu noninfractional
c. fizic sau geografic si cel social (mediul personal si mediul social global)
51. Distinctiile privitoare la mediul personal sau psihosocial au fost facute de:
a. J. Pinatel
b. E. de Greeff
c. O. Kimberg
52. Conceptul personalitate, destul de controversat, se defineste prin:
a. personalitatea devianta
b. personalitatea schizoida
c. subiectul uman considerat ca unitate biopsihosociala, purtator al functiilor epistemice,
pragmatice si axiologice
53. Conceptul de situatie, specific functiei descriptive, defineste:
a. ansamblul de imprejurari subiective si obiective ce preced actul criminal care include
participarea directa si nemijlocita a personalitatii
b. situatia favorabila
c. situatia nefavorabila
54. Conceptul operational ' situatii precriminale' a fost studiat de:
a. Exner
b. E. de Greeff
c. O. Kimberg
55. Caracterul complexului 'personalitate-situatie' evidentiaza faptul ca:
a. unele infractiuni se comit in anumite anotimpuri
b. savarsirea unor infractiuni este favorizata de unele imprejurari
c. sunt infractiuni specifice unor zone geografice
56. Complexul personalitate-situatie constituie schema fundamentala a explicarii trecerii la act
este specific:
a. criminologiei critice
b. criminologiei psihologice
c. criminologiei clinice
57. Actul infractional din perspectiva criminologica este:
a. raspunsul pe care personalitatea il da unei anumite situatii
b. sanctionabil intrucat incalca legea
c. specific oricarei varste de la care poate interveni raspunderea penala
58. Functia explicativa are ca principal obiectiv:
a. intelegerea esentei, naturii, cauzelor si conditiilor care favorizeaza fenomenul
infractional
b. evolutia in timp (lung-mediu-scurt) a criminalitatii
c. aflarea factorilor favorizanti in actul criminal
59. Conceptele operationale specifice functiei descriptive sunt:
a. terenul, mediul, personalitate, act
b. factorul, conditia, cauza, mobilul, indicele
c. reactia sociala, tratament, reintegrare etc
60. Care este criminologul cu contributii insemnate in analiza functiei explicative:
a. H. Mannheim
b. E. de Greeff
c. J. Pinatel
61. Factorul criminogen, defineste:
a. explicarea fenomenului infractional
b. orice element obiectiv care intervine in producerea infractiunii
c. aspectele subiective care preced ori insotesc actul criminal
62. Cercetarea de predictie, vizeaza:
a. aparitia unor forme noi ale criminalitatii
b. anticiparea modificarilor cantitative si calitative in dinamica fenomenului infractional
atat in privinta tipologiilor infractionale, cat si autorii implicati
c. influenta conditiilor socio-economice asupra criminalitatii
3. Conceptele specifice functiei predictive sunt:
a. prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, risc, prognoza
b. cauza, conditia, efectul, factorii favorizanti
c. crima organizata, terorismul, infractiunile transfrontaliere
64. Functia profilactica, presupune:
a. descrierea si explicarea criminalitatii
b. aprecierea stiintifica a fenomenului infractional in dinamica sa
c. sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalitatii si transpunerea lor intr-un
sistem corect de prevenire
65. Criminologia este:
a. stiinta starilor de fapt
b. stiinta care studiaza fenomenul infractional si actioneaza in prevenirea si combaterea
acestuia
c. criminalitatea dintr-o anumita tara, regiune la un moment dat
66. Criminalitatea reala reprezinta:
a. numarul de infractiuni savarsite intr-o perioada de timp determinata
b. infractiunile savarsite impotriva persoanei
c. infractiunile comise la care autorii au fost descoperiti
67. Criminalitatea aparenta este data de:
a.numarul total de infractiuni savarsite pe un anumit teritoriu
b. infractiunile cu un pericol social redus
c. numarul de infractiuni inregistrate in sistemul justitiei penale
68. Criminalitatea legala reprezinta:
a. numai infractiunile prevazute in legea penala
b. faptele pentru care s-au pronuntat hotarari judecatoresti de condamnare ramase
definitive
c. infractiunile prevazute in legi cu dispozitii penale
69. Continutul reactiei sociale ante-factum, presupune:
a. reprimarea oricarei incercari de a savarsi fapte antisociale
b. elaborarea de programe de masuri care vizeaza prevenirea si combaterea faptelor
antisociale
c. prevenirea savarsirii infractiunilor violente
70. Continutul reactiei sociale post-factum, vizeaza:
a. tragerea la raspundere penala a celor care au comis infractiuni, tratamentul,
educarea si reeducarea care sa permita reinsertia sociala
b. pedepsele foarte mari aplicate de instante pentru a preveni fapte asemanatoare
c. elaborarea unei politici adecvate de prevenire si control al criminalitatii
71. Conceptele specifice operabile in cadrul functiei profilactice sunt:
a. influentate de schimbarile politie
b. date de scopul si functiile criminologiei ca stiinta autonoma
c. reactie sociala, modul clasic de prevenire, control social, raspuns social, tratament
resocializare, reinsertie sociala
72. Observarea ca metoda de cercetare in criminologie este considerata:
a. una dintre metodele de baza care surprinde frecventa, starea naturala a fenomenelor,
conexiunile si conditionarile factoriale
b. metoda obisnuita, imprumutata din alte stiinte
c. metoda care a fost adoptata la specificul criminologiei
73. Observarea empirica, aspecte:
a. este la indemana oricui
b. are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe aspecte spectaculoase
c. nu depaseste nivelul de cultura al persoanei care observa
74. Observarea stiintifica, presupune:
a. contemplarea intentionata a realitatii fiind orientata catre un scop determinat
b. efectuarea de catre personal calificat
c. o logistica adecvata
75. Cifra neagra a criminalitatii reprezinta:
a. infractiunile ramase cu autori nedescoperiti
b. diferenta dintre criminalitatea aparenta si criminalitatea reala
c. infractiunile comise in gruparile mafiote
76. Specificul experimentului in criminologie, consta in:
a. efectuarea in laborator
b. poate fi manipulat, intrucat este provocat
c. ofera posibilitatea cercetatorului sa descifreze coexiunile intre diferite fenomene si
legaturile de cauzalitate dintre ele
77. Realizarea scopului propus de experimentator este conditionata de:
a. lucrul in echipa sau lucrul individual
b. respectarea unor reguli general valabile pentru orice experiment
c. respectarea unor considerente de ordin moral, etic si juridic
78. Metoda clinica are ca scop principal:
a. investigarea individului in complexitatea sa in vederea stabilirii unui diagnostic si
prescrierii unui tratament
b. cercetarea fenomenului infractional
c. stabilirea cauzelor care au favorizat comiterea infractiunii
79. Deosebirea intre metoda clinica si celelalte metode, consta in:
a.tehnicile folosite pentru realizarea scopului propus
b. locul unde sunt efectuate
c. punctul de plecare (anamneza sau studiul de caz)
80. Care dintre criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratament imbraca in
criminologia clinica cel putin doua acceptiuni:
a. C. Lombroso
b. J. Pinatel
c. E. Ferri
81. Metoda tipologica are ca specific:
a. stabilirea tipurilor de infractiuni
b. determinarea tipului de tratament
c. cunoasterea fenomenului criminal, de la general la individual
82. Primele tipologii criminale au fost realizate de:
a. reprezentantii scolii italiene
b. reprezentantii scolii germane
c. reprezentantii scolii franceze
83. Care criminolog a stabilit opt tipuri de criminali:
a. C. Lombroso
b. J. Pinatel
c. Seeling
84. Metoda comparativa are ca specific:
a. studiaza cifrele reprezentand criminalitatea legala si cea aparenta
b. cel putin doua grupuri (criminali si non-criminali) pe care le studiaza pentru a stabili
asemanarile si deosebirile
c. stabilirea cifrei negre a criminalitatii
85. Metodele de predictie au la baza:
a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar de factori care fac posibila aparitia
conduitei delincvente
b. probabilitatea producerii unor anumite fapte penale
c. posibila aparitie a recidivei
86. Observarea, ca tehnica de cercetare in criminologie, presupune:
a. perceperea subiectiva a fenomenului criminalitatii
b. urmarirea indeaproape a efectelor masurilor profilactice
c. urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor sau atitudinilor
comportamentale ale unor grupuri sau subiecti infractori aflati in detentie sau libertate
87. Observarea reprezinta:
a. tehnica fundamentala de percepere si interpretare a fenomenului infractional
b. o forma de reprezentare a unor comportamente deviante
c. o posibilitate de a lua contact cu imprefectiunile legislatiei unei tari
88. In raport cu telurile urmarite de observarea poate fi:
a. empirica
b. stiintifica
c. sistematizata sau nesistematizata
89. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, observarea poate fi:
a. directa sau indirecta
b. interna (participativa)
c. externa (din afara grupului observat)
90. In ce situatii observarea dobandeste caracter sistemic:
a. cand este realizata de echipe complexe
b. cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc aspecte semnificative intr-un context dat
c. cand cercetarile privesc fapte de mare violenta
91. Teoria lui A. Normandeau despre observatorul anonim, releva:
a. posibilitatea de a patrunde profund in intimitatea grupului studiat si limitarea in
privinta miscarii si a intrebarilor
b. imposibilitatea acceptarii de catre grupul studiat
c. rolul factorului creativ
92. Pentru grupurile aflate in penitenciar observarea are ca specific:
a. mediul inchis schimba trasaturile comportamentale ale individului
b. subiectii nu accepta dialogul cu persoane necunoscute
c. abilitatea sau deprinderea de a crea puntea de dialog intre obsevator si grupul studiat
93. Aratati motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice:
a. poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu o structura eterogena, aflati pe
arii geografice
b. usurinta in administrare
c. nu presupune contactul nemijlocit intre cercetator si delincvent
94. Care dintre tipurile de chestionare studiaza factori de natura subiectiva:
a. chestionarul factual
b. chestionarul de opinie
c. chestionarul cu intrebari precodificate
95. Conceptul 'Planul in cinci dimensiuni de alcatuire a chestionarelor', apartine lui:
a. Seeling
b. R. M. Stanoiu
c. G. Gallup
96. Reusita chestionarului este asigurata de:
a. conditiile grafice in care este tiparit
b. forma, marimea si continutul acestuia
c. modul in care este administrat