Acest progres lent se datora in mare parte faptului ca China era o fart foarte prosperi. Chinezii aveau nevoie de putine hierun din fara tdi si considerau cd nu au nimic de ‘vata de la busbar ~ adica celelate poposre, Ei subestimau in special imponanta progresu lui tehnologie. Ei ficusera deseoperit impor tante, cum ar fi praful de puses, dar respectul lor fapd de tecut $i rezistenta lor la schimbsi Gemonstrau e4 inovatile nu erau exploatate in China. Totusi, au exist cfteva exceptil impomante, ca inveararea hare si a tpsrie hui, care isi giseau locul in cultura chinezi, Dazatd pe stiinta de carte Slaba si umilita Inapoierea tehnologict a Chinei a devenit bruse evident cind englezii au descoperit ceva ce isi dores populatia chinezd: crogul sum opiu Inte 1639 si 1842 ceziteta pnd atunct putemica'a gavemulul imperial fat de impor Cul drogului a fost zadérnicta dupa o fnfsingere grea in “kzboW] opiulu si, ponte restl secolulul XIX, China & fost unlit i mod constant de infuents putelor occkden- fale care smulgeau concesl dureroase, una dupa alt. 152 CIVILIZATIA CHINEZA - REZISTENTA ISTORICA © Aceasti fotografie, fcutd in China in secolul XIX, prezintS diferiti mestesugari ficdndu-si munca pe strdzi. De la stinga la ddreapta: un vinaitor de sup§, un scrb, un birbier gi un clarvazator. Jn 1894-95, Japonia modernizaté a profitat si ea de inapoierea tebnologict a Chine, Infrdngind.o pe aceasta fn rizbo! si ocupind Formosa si Pescadores. incercarile de a face reforme au esuat, lar 0 reactie conservatoare 4 avut si mai putin succes. In 1900, cind secta antistrlind a boxerilor a asediat legatile (aniere diplomaice) din vestul Peking-ulul, © fortd internationala a zdrobt rebeliunea iar China a fost aspru pedepsiti. Dupi aceasta, ordinea traditional a tani a decteut rapid, decarece reformele, print care abolizea sis temului de examinare, au slabit autortatea si au méniat pe studenti si locwitoni din orase care aveau 6 gindire moderns Desi s-2 introdus un sistem constisutional, ppobilii manchu nu au putvt renunta ka puter Jn cele din urm, in octombrie 1911, @ buc nit o revolute. fn februari 1912, impazanul in frst de sase ani a ubdicat, a fost proclamata epublica, iar lunga istorie 4 Chinet imperiale a foat sft. TOMEA COMUNISTA st DINASTIA CH'ING IN CHINA. © certs sme i © Popuiatia Manchu, fondatoarea dinastie! Ching, provine din zona fluviulul Amur, zona ‘numits 821 Manciura, © Le inceputul secclului XVII, 0 misiune iezuita restransa dar foarte Influenta a ajuns {in Peking, cdstigndu-si mal degraba renu- mele de cirturarl crestini deeit de misionar. Matteo Ric, pionieruliezut (stanga sus) 11 de Ferdinand Verbiest si Adam Schall, ofereau curt sfaturi in probleme stintifice. Hsu Kuang-ch’, cel mai celabru convert al hui Reel, este iastrat in partea de Jos a ima- ln impreuns cu nepoata sa. DATE IMPORTANTE 4523-4027 i Dinasta Shang 1027-256 aH. Binosti Chow 551.879 tb. Viete ai Confucs 403-221 ut Perioada Rasboaelor inte State 221.206 6 Dinosti Chin creeord imperial chinez: Constrsirea Marek Ze Chinerese 206 f.HrW9 dtr, 25-220 ‘inosta Hon secolul t LHe. Buclsmil este ntrodus in Chine 619.907 Dinasta Tang: introducereo ‘port tn secoll 7 960.1279 Dinostio Sung 1271-1368 Dinasto mongoless Yuon: Peking devine copitala eae 1308-1644 Binesta Ming 1604-1992 Dinest Mancha 1929-42 | ézboiul onglo-hine ol “opi” Rebeliunea sectei boxerlor 1941 Revolutia chinezé 1912 ‘Sférsitul Chine! imperiale