) ord a - CORNELIA MUNTEANU » SEVASTIAN CERCEL ¥ (coordonatori) Vasile Bicu e Irina-Olivia Calinescu » Sevastian Cercel » Serban Diaconescu Luiza-Cristina Gavrilescu » George-Alexandru llie Raluca-Stefania Lazar » Cornelia Munteanu » Lavinia Tec FISE DE DREPT CIVIL PERSOANELE Universul Juridic Bucuresti - 2020 - Scanat cu CamScannerFisa Limitele drepturilor personalitafii nr. 4 legea interesul preponderent consimfdmantul persoanei (public sau privat) lezate (victima) A. NOTIUNE $I REGLEMENTARE Y acestea sunt circumstanfe speciale care au ca efect excluderea iliceititii atingerii aduse drepturilor personalitatii; Y jntr-un sens mai larg, sunt fapte de natura sé-1 exonereze pe autorul prejudiciului de raspundere civilé sau chiar penal’, dup caz ~ fiind cunoscute si sub denumirea de cauze sau motive justificative; refinem faptul ci drepturile personalititii nu au un caracter nelimitat; potrivit art. 75 C. civ., posibilitatea limitarii drepturilor personalitatii intervine atunci cind: KN |» a. atingerile sunt permise de lege sau de conventiile gi pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte [alin. (1)]; L_» b. exercitarea drepturilor si libertafilor constitufionale se face cu bund-credinta si cu respectarea pactelor gi conventiilor internationale la care Romania este parte [alin. (2)]; Y posibilitatea instituirii unor limitiri in cea ce priveste exercitarea dreptului la libera exprimare este prevazuta de art. 10 alin. (2) din Conventia europeana a drepturilor omului, care stabileste ci ea poate fi supusit unor formalitati, condifii, restrangeri sau sanctiuni previtzute de lege care constituie miisuri necesare intr-o societate democratic, pentru securitatea nafionald, integritaten teritoriala sau sigu- tanta publict, apirarea ordinii si prevenirea infracfiunilor, protectia sinatitii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informafii confidentiale sau pentru a Sarata onestitaten $i imparfialitatea puterié judecitoresti. PARTEA SCHEMATICA Comelia Munteanu e Raluca-Stefania Lazar 53 Scanat cu CamScannerPersoana fizica ¥ in aceasti materie sunt incidente trei categorii de limite sau de cauze care justific’ iliceitatea atin. gerii aduse drepturilor personalitafii: legea, interesul preponderent, consimfimantul persoanei lezate (victimei). B. CLASIFICARE Tj 1.tegea ¥ legea (inclusiv pactele si conventiile internationale la care Romania este parte) este cauza justi- ficativa absolut’, deoarece permite instantei si evite evaluarea intereselor aflate in conflict; ¥ nware important daca dispozitia legala este de drept public sau de drept privat. &S Exemplu: in cazul in care interventia medicala se face fri consimtmantul pacientului, de urgent’, pentru a-i salva viata; legitima aparare in caz de atingere ilicit§, actual sau iminenta a unei persoane, cu condifia ca riposta si nu depaseasc’ limitele legitimei aparairi; in cazul internarii medicale provizorii fara acordul persoanei in vederea instituirii inter- dictiei judecatoresti; notarea in cartea funciar’, cdnd este cazul, a hotararii de punere sub interdictie; reproducerea imaginii unei persoane fara acordul acesteia in cazul unei anchete judiciare, cu scopul de a conserva caracteristicile sale morfologice; tot licita este si inregis- trarea imaginilor captate pe drumurile publice pentru supravegherea traficului rutier sau folosirea mijloacelor de video-supraveghere de catre autorititile publice pentru a asigura protectia institutiilor si securitatea persoanelor. FFF 2. nteresul preponderent (public sau privat) P (p P Y aceasta cauza justificativa este relativa, intrucat impune analiza interesului victimei de a nu fi atins’ in personalitatea sa, cu interesul pe care il invoci autorul faptei pentru a justifica atingerea; ¥ interesul preponderent poate fi de natura privata atunci cand atingerea personalitatii procura un avantaj unei persoane determinate. £5 Exemplu: Informatii care ating sfera privat a altei persoane pentru a se apara de unele acuzatii nefondate. ¥ interesul preponderent poate fi de natura publica atunci cand atingerea personalitatii procuré un avantaj unui grup de persoane, chiar unei colectiviti{i intregi. 8 Exemplu: Atingerea libertitii de migcare in scopul protectiei securitatii sau sin&t&fii publice. PARTEA TEORETICA 54 Comelia Munteanu Raluca-Stefania Lazir Scanat cu CamScannerFisa nr. 4 Aceasti limiti in exercitarea drepturilor personalitafii pune in discufie, in primul rand, tul la liberi exprimare, reglementat de art. 70 C. civ. gi de art. 10 din Conventia europeand |privind libertatea de exprimare, intrucat libertatea de exprimare nu poate fi una absolut, chiar /textul constitutional [art. 30 alin. (6)] interzicand acele exprimari care aduc prejudicii demnitatii, enoarei, vietii particulare a persoanei gi dreptului siu la propria imagine. ¥. intre normele care asigura proteciia drepturilor personalitatii si libertatile fundamentale exist un conflict; rezolvarea acestui conflict de norme aparfine judecitorului care va examina interesul mai legitim din speja dedus’ judecatii in functie de doua criteri necesitatea unei atingeri a drepturilor personalitatii prin libertatea de exprimare depinde de doud condifii: ea trebuie si poarte asupra unui eveniment public de actualitate sau asupra unei dezbateri de interes general si trebuie si existe o relatie directa intre acel eve- niment sau dezbatere si persoana atinsa in dreptul personalitatii. 25 Exemplu: Este licit’ dezbaterea asupra unor persoane care sunt implicate intr-o proceduri judiciar, sub rezerva dispozifiilor care interzic anumite informatii in vederea asigurarii imparfialit3tii actului de justitiei sau a protectiei prezumtiei de nevinovatie. De asemenea, este licité publicarea imaginii unui politist care procedeaz la constatarea unui accident pentru a ilustra un articol sau o stire asupra acestui fapt divers. proporfionalitatea implicé, pe langa necesitatea urméririi unei probleme de interes general, gi gravitatea atingerii (trebuie sd se tind seama intotdeauna de respectarea demnitifii umane); © de regulé, interesul invocat de autorul atingerii dreptului trebuie si cAntireascd mai mult decat interesul victimei atingerii pentru a fi calificat ca preponderent; © proporfionalitatea se rezuma la identificarea unui just echilibru intre interesele aflate in conflict. 85 Exemplu: Publicarea unor imagini (fotografii) care prezinta un caracter pomografic nu pot ilustra o informatie, chiar daca ar fi de interes general. [Fj 3. Consimtamantul persoanei lezate (victimei) P ¥ caracterul ilicit al atingerii drepturilor personalitatii este inliturat in cazul in care vietima a acceptat, a consimtit la acea atingere; Y odata dat consimtamantul nu inseamné ca victima renunti la dreptul personality atine PARTEA TEORETICA Comelia Munteanu « Raluca-Stetens Lazir * Scanat cu CamScannerPersoana fizicd 5 Exemplu: Un sportiv nu renun{é la insugi dreptul siu la imagine atunci cind permite unui comerciant si utilizeze imaginea sa in scopuri publicitare pentru unele produse. : este un act juridic unilateral, ¥ fn aceasti materie, consimfimantul prezinti unele particularital revocabil in orice moment si care nu este supus, in principiu, unei anumite forme; ¥ consimtimantul se va interpreta conform principiului bunei-credinfe, potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1) C. civ, ¥ pentru a fi valabil, consimfiméntul trebuie si poarte asupra unui obiect suficient determinat; Y consimtiméntul trebuie si provini de la o persoana cu discernimant, el trebuie s& fie liber, neafectat de vreun viciu; Y persoana al carei consimfimént este cerut trebuie si primeasca toate informatiile susceptibile de influenta vointa gi deci de a-i permite sia 0 decizie in cunostint’ de cauza; Y consimtamantul poate si fie si tacit. ai #8 Exemplu: Etalarea publics si permanenti a viefii private facut de o persoana. Astfel cd, dac& un fapt care intereseaza viata privat a devenit public din cauza indiscretiilor celui in cauz3, mass-media poate si informeze publicul despre aceasta, cu conditia de a respecta demnitatea persoanei. Y in unele situatii, consimtamantul este prezumat - astfel, potrivit art. 76 C. civ., cand insusi cel Ia care se refer o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori personne juridice despre care are cunostinta ci isi desfigoaritactivitatea in domeniul informérii publicului, consimfdiménteal pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris; ¥ consimtiméntul poate fi revocat de persoana in cauza pana la momentul publicarii informatiei sau a materialului respectiv. in aceeasi masuri, se poate face proba contrari, in sensul cé predarea acestor materiale s-a facut in alte scopuri, $i nu in vederea utilizarii lor in domeniul informérii publicului. PARTEA TEORETICA 56 Cornelia Munteanu « Raluca-Stefania Lazar Scanat cu CamScannerFisa nr. 4 JURISPRUDENTA @® Hestanta constata c& in cadrul actiunii in despagubiri, fri a nega dreptul ziaristului de a comunica publicului informafii corecte cu privire la activitatea unei persoane publice, instanta de judecaté are a analiza, in mod necesar, daci afirmafiile concrete ale jurnalistului se Gircumscriu conceptului de judeciti de valoare sau sunt afirmatii factuale, iar dup’ calificarea discursului jurnalistic trebuie verificat, in cazul judecatilor de valoare, daca sunt formulate cu bund-credint&, atitudine subiectiva ce poate fi verificat’ pe baza probelor administrate sau, in cazul afirmatiilor prin care se imputa fapte concrete, daci au ele insele o baz factual suficient& pentru a putea determina pronuntarea unor ,,verdicte” in ceea ce priveste activitatea persoanei vizate in articole de presa. in acelasi sens, in analiza conditiilor exercitarii dreptului la libertatea de exprimare, prin raportare la limitele acestui drept, previzute de par. 2 al art. 10 din Conventie, instanta are a verifica, tinand cont de circumstantele particulare ale fiecirei cauze, daca interesul informarii publicului primeaza ,,indatoririlor si responsabilitatilor” de care sunt tinuti ziaristi, in exercitarea activitatii lor. In consecint, numai dupa deplina stabilire a situatiei de fapt si dupa analizarea concreti a respectarii dispozitiilor art. 10 par. 2 din Conventia europeani gi art. 30 alin. (6) din Constitutie, instanta poate aprecia asupra intrunirii cumulative a conditiilor rspunderii civile delictuale, reglementate de dispozitiile art. 998-999 C. div. anterior, pentru angajarea raspunderii civile a autorului articolelor de pres prin care se | pretinde cA au fost aduse atingeri dreptului la imagine, reputatie si viata privat a unei per- soane (inalta Curte de Casatie si Justitie, decizia nr. 36/2014, disponibila pe http://www.scj.ro0, consultat la data de 26 iulie 2017). © curtea a statuat ci existenta unei legi care conferd executivului puterea de a intercepta comu- nicafiile pentru a ajuta politia in activitatea de cercetare a infractiunilor poate fi ,necesara intr-o societate democraticd (...) pentru apararea ordinii publice si a prevenirii faptelor penale” in sensul prevazut de par. 2 al art. 8, Cu toate acestea, din cauza caracterului ei secret, exercitarea puterii de interceptare poate da nastere cu usurin{é, in cazuri individuale, la abuzuri, cu con- secin{e negative pentru intreaga societate democratica. in aceste conditii, interceptarea comu- nicafiilor poate fi privita ca ,necesaré intr-o societate democratica” numai daca sistemul de supraveghere secreté confine garanfii adecvate impotriva abuzurilor (Curtea European’ a Drepturilor Omului, hotararea Malone c. Marii Britanii, cauza nr. 8691/79, disponibilé pe http://jurisprudentacedo.com, consultat pe 26 iulie 2017). © curtea a statuat c&, pentru a determina proportionalitatea unei perchezitii si, implicit, necesi- tatea sa intr-o societate democratic’, trebuie urmérite mai multe criterii: gravitatea faptei in raport de care se realizeaz ancheta penal&; circumstantele in care s-a decis realizarea perchezitiei, PARTEA PRACTICA Comelia Munteanu e Raluca-Stefania Lazar 57 Scanat cu CamScannerPersoana fizica in special existenta la acel moment a altor probe cu privire la existenta infractiunii; continutul si scopul ordinului de perchezitie, luand in calcul natura localului perchezitionat, precum si masurile care s-au luat pentru a reduce impactul masurii la un nivel rezonabil, tinand cont de posibilele repercusiuni asupra persoanelor afectate de perchezitie (Curtea Europeana a Dreptu- rilor Omului, hotaraérea Kent Pharmaceuticals Limited gi alfii c. Regatului Unit, cauza nr. 9355/03, disponibila pe http://jurisprudentacedo.com, consultat pe 26 iulie 2017). Scanat cu CamScanner