nt 2¢43| hye ae wv Cb Marius Scheaua (coordonator) Sebastian Bodu Doru Traila Mircea Dub Lavinia Tec Radu Rizoiu DONATIE CODUL CIVIL COMENTAT SI ADNOTAT Despre legea civila. Despre persoane Art. 1-257 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. BIBLIO cin, LEL5YB 20 23 Osan Scanat cu CamScannerArt. 75. Limite (1) Nu constituie 0 incdlcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingeri- le care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte. (2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune. Sumar ¢ Bibliografie. Comentariu @ Jurisprudent: 208 208 .209 Bibliografie: Ph. Malaurie, L. Aynés, Les personnes, La protection des mineurs et des majeurs, Defténois, Paris, 2010, ed. a 5-a. Comentariu 1. Niciunul dintre drepturile referitoare la viata privaté nu au caracter absolut, fiind sus- ceptibile de imixtiuni. Ins, orice ingerinta in viata privata a unei persoane este licit& numai daca este permisa de lege si daca se realizeaza cu respectarea conditiilor legale. Pactele si conventiile internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte au un rol deosebit de important in aceasta materie. 2. Legea permite ingerintele in viata privaté atunci cand sunt justificate de ordinea publi- ca, securitatea publica sau sanatatea publica. Spre exemplu, in cazul unei anchete penale, poate fi dispus& masura perchezitiei locuintei persoanei suspecte de savarsirea unei infractiuni. Existenta unor indicii privind savarsirea anumitor infractiuni, precum cele de coruptie, traficul de persoane, traficul de stupefiante, traficul de armament, infractiuni de terorism, judecatorul poate poate dispune interceptarea 208 Lavinia Tec Scanat cu CamScannerTrTLUL II, PERSOANA FIZICA Art. 75 convorbirilor suspectilor, precum gi supravegherea video gi audio a acestora. Este licita ingerinta in viata privata si de familie prin desfagurarea unei anchete sociale dispusé de instanta de tutela in cadrul ltigiilor privind exercitarea autoritafi parintesti, stabilirea domi- ciliului minorului, adoptia minorului. In acest caz, principiul interesului superior al minorului evinge dreptul la respectarea vietii private. 3. Divulgarea de catre martori a informatilor privind viafa personala si de familie, in cadrul unor proceduri judiciare, precum cea de divorf, decddere din drepturi parintesti, este licit’ deoarece contribuie la aflarea adevarulul cu privire la vinovatia sofilor. Divulgarea starii de sAnatate a unei persoane este licité atunci cénd se face in cadrul unei procedur judiciare de punere sub interdiclie judecatoreasca. 4, Creditorii pot obfine informatii cu privire la starea civilé a debitorului lor, regimul matri- monial care prezinta relevant pentru realizarea drepturilor lor de creanta, mai ales atunci cAnd acestea sunt inscrise in registre special {inute pentru a asigura publicitatea anumitor informati. 5. Imperativul informarii sau interesul legitim al publicului de a fi informat prevaleaza asu- pra dreptului la propria imagine.Atunci cand imaginea face obiectul unui monopol de explo: tare, difuzarea imaginii fara autorizarea titularului monopolului nu va aduce atingere vietii Private, insa va incalca drepturile patrimoniale care izvorasc din acest monopol. 6. Exercitarea cu bund-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale si cu respectarea pactelor si conventillor internationale la care Romania este parte nu va fide natura s& aduc& atingere dreptului la viata privat’, Numeroase litigii sunt provocate de conflictul dintre libertatea de expresie si dreptul la viata privata sau dreptul la demnitate. In cazul unui astfel de litigiu, daca rectamantul pre- tinde si dovedeste atingerea dreptului sau la viata privat, atunci paratul se poate apara invocand exercitarea unui drept sau a unei libert8ti constitufionale, cu buna-credinté si cu respectarea prevederilor internationale in materie. Ins, de data aceasta, avand in vedere pozifia sa litigant, paratul are sarcina probei si trebuie s8 dovedeasca urmatoarele condi (i) exercitarea unui drept sau a unei libertafi constitutionale; (ii) buna-credinta in exercitarea dreptului sau libertatii; (iii) respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania. Buna-credinta nu se mai prezumé, fiind rasturnata de reclamant prin dovedirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, imputabila paratului. Buna-credinta, element subiectiv, poate fi do- vedita altfel prin demonstrarea onestitati si loialitatii intelectuale, care rezulta din caracterul legitim al scopului urmarit, necesitatea informarii, prudenta si cumpatarea in exprimare, lipsa animozitatii intre autorul faptei ilicite si victimat). Jurisprudenta 1. Pentru determinarea caracteruluiilicit al fap- nei si a dreptului la propria imagine care nu pot fi telor imputate de recurenti tribunalul s-a raportat prejudiciate prin libertatea de exprimare, cét si la atat la art. 30 din Constitujia Roméniei care consa- _jurisprudenfa Curfii Europene a Drepturilor Omului invic ‘vizdnd ingerinjele ce pot fi aduse de stat libertij rilor, a opiniilor sau a credinfelor, prin viu grai, prin de exprimate, in interpretarea art. 10 din Conventie. scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace in acest sens, in mod corect s-a apreciat cd, in de comunicare in public si instituie, in acelasi conformitate cu jurisprudenja Curfii Europene a limitari ale acestui drept fundamental prin raportare _Drepturilor Omului (inclusiv prin hotirérea din 17 Ja demnitatea, onoarea, via{a particular a persoa- decembrie 2004 data in Cauza C. $i M. impotriva " Ph. Malaurie, L. Aynés, op. cit. p. 144, Ph. Malaurie, L. Aynés, op. cil, p. 162. Lavinia Tec. 209 Scanat cu CamScannerArt. 75, Roméiniei), dreptul garantat de art. 10 nu este unul absolut, parag. 2 al aceluiagi articol permifind re~ strdngerea exercitirii acestuia in misura in care folosirea libertiii de exprimare este indreptata im- potriva anumitor valori printre care gi protectia re- putajiei sau a drepturilor altora, find necesar s& se realizeze un just echilibru intre protectia dreptului la libera exprimare gi dreptul la reputatie al persoa- nei vizate, drept protejat de art. 8 din Conventie ca fiind un element al vietii private. Orice restrictie adusi libertajii de exprimare trebuie si fie prevaizutd de legea intema, si urmareascd unul din scopurile legitime enumerate de parag. 2 din acest articol si si fie necesara, intt-o societate democratic’, pentru atingerea acelor scopuri Astfel, cum s-a aratat si prin sentinta apelati, li- bertatea de exprimare nu poate fi exercitati dincolo de orice limite, presupunind, ca orice alta libertate social, luarea in considerare a unor interese de or- din general, precum si a unor interese de ordin per- sonal, intre acestea din urma regisindu-se reputatia si drepturile ce aparfin altor persoane. in acest sens, art. 72 noul C. civ. consacra, la randul su, dreptul oricdrei persoane la respectarea demnitatii sale, in- terzicdnd orice atingere adus& onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimyiméntul acesteia sau fr respectarea limitelor prevazute de art. 75 noul C. civ. - text ce face trimitere si la respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte. (C. Ap. Bucuresti, s. a Ill-a civ, dec. nr. 709 din 20 septembrie 2017, www.rolii.ro) 2. Prin aducere a intimatului in fafa organelor judiciare, in ciuda neobjinerii unor solutii favorabi- Te in majoritatea demersurilor, reprezinté un indiciu clar al intentiei apelantei de a incerca pe orice cale, © sanefionare major a intimatului. in aceste conditii, prin multitu lor initiate, apelanta a depasit limita exercitarii drep- turilor sale legale, aducnd astfel atingere dreptului intimatului la demnitate si reputatie (art. 72 si art. 75 din Codul civil). Este de notorietate consumul emotional si de stres antrenat de derularea litigiilor, atét de natura ci vila, dar mai ales cele de natura penal, stres care se amplificd proportional cu numarul de procese la care este supusi o persoand intr-un interval de timp relativ scurt, cunoscut fiind consumul de timp, bani si resur- se psihice necesare pentru a face fafS acestor litigii. Existenta litigiilor in numar mare si mai ales im- pactul plangerilor penale i-au produs intimatului in 210 CarTeA |, DESPRE PERSOANE mod incontestabil, 0 trauma psihica profunda si in consecin{a un prejudiciu moral. Degi intimatul nu a dovedit toate aspectele in- vocate in acfiunea introductiva (imposibilitatea re- angajaiii la Clinica de Oncologie Iasi, intreruperea doctoratului, intreruperea colaborarii cu Centrul de Dializa (...), imposibilitatea angajarii la (...), dete- riorarea stirii sale de sAndtate datoraté stresului la care a fost supus), Curtea constati c& si in aceste condifii, nu poate fi negat prejudiciul moral adus reclamantului, tocmai datoritd, asa cum s-a aratat, impactului puternic emotional pe care Ia suferit urmare a derulirii acestor sute de dosare. (C. Ap. Bacéiu, s. I civ, dec. nr. 187 din 22 februarie 2017, www,olii.ro) 3. Dispozifiile reglementate de art. 1357 - 1358 C. civ, consacri principiul raspunderii intemeiate pe existenfa vinovatiei autorului unei fapte ilicit si cauzatoare de prejudiciu, legiuitorul stabilind 8, pentru angajarea rispunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate altuia este necesar sa fie impu- tabild autorului acelei fapte. Potrivit art. 30 alin, (6) din Constitutie libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoa- rea, viafa particulard a persoanei si nici dreptul ta propria imagine. Conform art, 75 alin. (2) C. civ. exercitarea drepturilor si libertijilor constitutionale cu. bund credin{a gi cu respectarea pactelor si conventiilor la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor vizdnd respectul vieii private si al dem- nitiii persoanei umane, Art. 10 din Convengia pentru apirarea dreptu- rilor omului si a libertafilor fundamentale prevede ‘urmatoarele: Orice persoand are dreptul Ia libertatea de ex- primare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie gi Tibertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a ine seama de frontiere, Prezentul articol nu impie- dicd statele si supuna societitile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. Din perspectiva obiectului actiunii instanja a avut a se pronunja asupra existenfei sau inexistentei unei fapte ilicite care si poatd angaja sau nu rispun- derea delictuald a parailor. ‘Asadar, menfinand hotardrea instanjei de fond, instanja de control judiciar a statuat - in limitele investirii - asupra temeiniciei si legalitijii sentinjei Lavinia TEC Scanat cu CamScannerTHU Hl Persona PitOk anette, analizn acestein purtind ncupra existente’ farte\iHicite 9 intimtilor en gi conditie » antrensrii lerii civile delictunle a acestora, caracterul onstind in incilearen de ehtre intimagi a lie mitelor Hihertiti de exprimare cu efecte nemijlocite owupra dreptului ta imagine al recurentului. Instanja de control judiciar a examinat eritici= le apelantului-reclamant prin prisma exigentelor ccontinute in conceptul ,libertate de exprimare” reflectate in dreptul Ia onoare, demnitate si propria imagine a reclamantului atat fn dreptul intern dar gi {in dreptut comunitar. Astfel, se refine 8 instanja de apel, ca urmare a evalua probatoriului administrat, a statuat in mod jjudicios asupra echilibrului existent intre intinderea si modalitajile de exercitare a dreptului la opinie gi respectarea onoarei si reputafiei recurentului-recla- ant, ficdnd o pertinent analizi a imprejuratilor si conditiilor care angajeaza raspunderea civil delic- tuali a intimatilor-parati: faptele pe care jumalisti ‘s-au bazat la redactarea materialelor publicate, pre- tinsul prejudiciu de imagine, vinovatia intimatilor, raportul de cauzalitate existent intre aceste elemente. ‘Aceasta intrucit in interpretarea si aplicare art. 10 din Conventia European’ a Drepturilor Omu- lui sia art. 30 din Constitutia Roméniei se impune determinarea limitelor in care exercitarea libertafii presei si nu afecteze viata privat a persoanei, limite cce variazi in functie de calitatea persoanei ce face obiectul informatiei publice si contextul social care a generat faptele ce fac obiectul informatiei publice. Sub aspectul invocat, instanfa de control judiciar si-a fundamentat in mod corect solutia pronunfati pe calitatea recurentului-reclamant de persoana ce ocu- pA o functie publica, de conducere a unei autoritati publice, imprejurare care determina o abordare mai extensiva a limitelor libertatii de exprimare si din punctul de vedere al infelesului sintagmei ,satisfa- cerea unui interes public justificat”, in contextul in care art. 10 din Conventie garanteaza atit dreptul de exprimare, cat si dreptul receptorului de informatie de a fi informat corect cu privire la subiectele de interes public, jurisprudenfa avuté in vedere de in- stan{i find relevant’. (/CCJ, s. a Il-a civ, dec. nr. 317 din 1] februarie 2016, www.scj.ro) 4, Art. 75 din Codul civil prevede c4 nu con- stituie o incdlcare a drepturilor previzute in aceas- 14 sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la repturile omului la care Romania este parte (alin. Lavina Tec Art. 75 (1) in vreme ce exercitarea drepturilor 4i libertati- lor constitutionale cu bund-credinté gi cu respectarea nia este parte nu constituie 0 inedleare a drepturilor previzute in prezenta sectiune (alin. (2)). Conventia european a drepturilor omului si libertaqilor fundamentale prevede in art. 8 cd orice persoand are dreptul fa respectarea vietii sale priva- te si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale (alin, (1)) gi c& nu este admis amestecul unei autoritafi publice in exercitarea acestui drept decit fin misura in care acest amestec este prevazut de lege si dacd constituie 0 masura care, intr-o socie- tate democratic’, este necesari pentru securitatea national’, siguranja public&, bundstarea economica a fir, apdrarea ordinii si prevenirii faptelor pena- le, protejarea sinititii sau a moralei, ori protejarea drepturilor gi libertatilor altora (alin. (2)). ‘Art. 10 din aceeasi Convenjie prevede cA ori- ce persoana are dreptul Ia libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informafii ori idei fri amestecul autorititilor publice gi fird a fine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedicd statele si supund societifile de radiodifuziune, de cinema- tografie sau de televiziune unui regim de autorizare (alin, (1)). Exercitarea acestor libertaji ce comport indatoriri si responsabilitati poate fi supus& unor for- ‘malitati, condifii, estrdngeri sau sancfiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o $0 tate democratic’, pentru securitatea nafionald, in- tegritatea teritoriala sau siguranta public, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia stiniti- {ii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturi- Tor altora pentru a impiedica divulgarea de informa- tii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea 9i impartialitatea puterii judecdtoresti (alin. (2)). Dreptul garantat de art. 10 din Conventie nu este ‘unul absolut, al doilea alineat permigind restriinge- rea exerciiului acestuia in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptati Impotriva tunor valori pe care statul le poate In mod legitim apira sau chiar democratici insiyi. Cu alte cuvinte, ca drept esential intr-o societate democratic’, liber tatea de exprimare nu poate fi exercitats dincolo de orice limite, care presupun luwea In considers, pe lings interese de ordin general, 8 unor intevese de ordin personal, anume meputatia ji drepturile os aparyin unor persoane. am Scanat cu CamScannerArt. 76 Aceste limitiri se concretizeaza in posibilitatea existenfei unor ingerinfe ale autoritiilor statale in exercitiul dreptului la libertatea de exprimare, pentru arealiza scopurile enunjate in alin, (2) al art. 10 din Conventie. Aceste ingerinfe trebuie si indeplineasca anumite condi, respectiv si fie previzute de lege ~ institutia raspunderii civile delictuale este regle- mentata in C. civ,, puténdu-se reclama pe aceasta cale incdlcarea demnitatii, onoarei si reputatiei unei persoane, si urmareascai un scop legitim — care este dat de interesele de ordin general si de cele indivi- duale prevazute de norma convenfionala enunfata (acesta fiind intotdeauna evocat de stat), si fie nece- sare intr-0 societate democratica (limitele aprecierii ind mai largi in cadrul unei persoane publice decat in cazul individului obisnuit/subiect de interes ge- neral sau de interes personal), fiind necesar si s& se gaseasca un echilibru intre libertatea de exprimare ‘i dreptul la viata privata, care cade sub incidenja art. 8 (echilibru care impune tragerea la raspundere a persoanelor vinovate de comiterea afirmatiilor de- nigratoare), respectiv un raport de proportionalitate intre ingerinta si scopul legitim urmarit. (/CCJ, s. civ, dec. nr. 134 din 26 ianuarie 2016) 5. Recurentul a deturnat libertatea de exprimare de la scopul su si a actionat cu rea-credin{é. Din modalitatea de exprimare a afirmafiilor reiese ci re- curentul nu a dorit o informare corectd $i exactd a publicului, ci a urmarit realizarea unui interes pro- priu - denigrarea unui adversar politic. Pentru a-si atinge obiectivul, recurentul a adus la cunostinja pu- cului numai informatiile de natura a crea o ima- gine negativa asupra adversarului, ascunzind infor- mafiile ce ar fi putut contrazice acea imagine si care se puteau obfine la fel de usor ca si cele negative. Aceasta denaturare cu bund-stiin{S a adevarului rele- va reaua-credin{é a recurentului, iar contextul politic toare, nu poate duce la exonerarea de rispundere a parétului. Afirmatiile parétului nu au fost niste CaRTEA |. DESPRE PERSOANE ausoare atacuri la persoana” (acceptate de jurispru- denja Curtii Europene a Drepturilor Omului) si nu se poate spune cd ele erau ,,tn rau necesar pentru protejarea obiectivelor unei societaiti democratice” pentru a beneficia de protectia instituita de art. 10 Convenia Europeand a Drepturilor Omului. Art, 75 alin. (1) C. civ. din 2009 prevede c& nu constituie 0 incdlcare a drepturilor prevazute in aceasti sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoa- re la drepturile omului la care Romania este parte; potrivit alin. (2), exercitarea drepturilor gi libertati- lor constitujionale cu bund-credingé si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Roma- nia este parte nu constituie 0 incalcare a drepturilor previzute in aceasta sectiune. Instanga de apel a fcut o corecti aplicare a legii atunci cénd a refinut cd afirmatiile parétului nu pot beneficia de protectia instituité de art. 10 din Con- ventia Europeana a Drept triva, se circumscriu sferei find ne- cesar adoptarea masurilor pozitive impuse de art. 8 din Conventia Europeand a Drepturilor Omului pentru salvgardarea drepturilor afirmate de recla- mante prin cererea de chemare in judecaté. Sanc- fionarea faptelor imputate este prevazuta de lege, aceasta indeplinind exigentele de a fi accesibila si previ urmareste unul din scopurile legitime prevaizute de paragraful 2 al art. 10, protectia repu- tafiei sau a drepturilor altora, este necesard intr-o so- cietate democratica, raspunzind ,,unei nevoi sociale imperioase”, argumentele retinute de tribunal fiind wpertinente si suficiente”, ingerinfa ,proportionala” cu scopurile legitime urmarite. fn consecina, s-a refinut in mod corect c& sunt \deplinite in cauza de fata cerinfele rispunderii ci- vile delictuale, astfel cum rezultd din dispoziiile art. 1349 alin. (1) si (2) C. civ. din 2009. (/CCY, s. a I-a civ, dec. 1589 din 10 iunie 2015, www.s¢j.r0) Art. 76. Prezumfia de consimfamant Cand insugi cel la care se refer o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ci isi desffisoa- r4 activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris. Sumar ¢ Comentariu, 212 213 Lavinia Tec: Scanat cu CamScanner