Modurile si timpurile verbului Modul ~ categoria gramaticala a verbului care arat& felul in care vorbitorul considera actiunea (sigur — modul indicativ, posibilt — conjunctiv, conditional- optativ). Modul indicativ ‘Timpul prezent:eu scriu, tu scrii, el/ea serie, noi scriem, voi scrieti, ei/ele seriu. Timpul imperfect: eu scriam, tu scriai, el/ea scria, noi scriam, voi scriati, ei/ele scriau, Perfect compus: eu am scris, tu ai seris, eV/ea a scris, noi am scris, voi ati seris, ei/ele au scris, Mai-mult-ca-perfecteu scrisesem, tu scrisesei, el/ea scrisese, noi scriseserdim, voi scriseserafi, ei/ele scrisesera. : eu serisei, tu scrisesi, eVea scrise, noi scriserim, voi seriserii, ei/ele scrisera. Viitor (standard): cu voi scrie, tu vei scrie, el/ea va scrie, noi vom scrie, voi veti scrie, ei/ele vor scrie. Viitor anterior:eu voi fi scris, tu vei fi scris, el/ea va fi scris, noi vom fi scris, voi veti fi scris, ei/ele vor fi scris. Vitor popular:eu oi scrie, tu ii scrie, el/ea o scrie, noi om serie, voi oti serie, ei/ele or scrie. Viitor in trecut: eu aveam si scriu, tu aveai sa serii, el/ea avea s& serie Modul conjunctiv ; eu si scriu, tu sii scrii, el/ea s& scrie, noi s& scriem, voi si scriefi, ei/ele sa scrie.‘Timpul perfect:eu si fi scris, tu s& fi scris, el/ea si fi seris, noi si fi seris, voi sa fi scris, ei/ele sa fi seris. Modul conditional-optativ ‘Timpul prezent:eu as scrie, tu ai scrie, el/ea ar serie, noi am serie, voi ai serie, ei/ele ar serie. eu as fi scris, tu ai fi scris, el/ea ar fi scris, noi am fi scris, voi afi fi scris, ei/ele ar fi scris. Modul imperativ nu are forme specifice pentru timp are doar persoana a II-a, singular si plural si doua forme: 1. Forma afirmativa: Canta! Cantati! 2. Eorma negativa: Nu canta! Nu cntati! 111! La persoana a Il-a singular, verbul a fi are formele: fii (Fii fericit!) Nu fi (Nu fi trist!) Forme verbale nepersonale Nu au flexiune: adica nu iyi modifick forma in vorbire in raport cu persoana sinumirul ‘Nu au categoria gramaticala a modului ‘Nu pot fi predicate in enunt Forma verbal nepersonali, arati numele actiunii Forma din dietionar a verbului Prepozitia a este marci a infinitivului Singura situatie in care a nu apare la infinitiv este dupa verbul a putea : fl pot ajuta> Forma scurta: a ajuta > Forma lunga: construiti cu sufixul -re_ (inchinare-as) > Forma afirmativa: aajuta > Forma negativa: anu ajuta Verbele Ia infinitiv pot indeplini urmatoarele functii sintactice: Psubiect: A cinta este un talent. > nume predicativ: Talentul lui este de a desena. > complement direct: Pot cAnta la vioard. / Invay a cinta la vioara. > complement prepozitional: El se gandeste laa renun{a la muzica. > circumstantial de mod: A renun{at la proiect fira a spune un cuvant. > circumstantial de timp: S-a trezit pin’ a nu risiiri soarele. > atribut verbal: El simte bucuria de a cfnta. Participiul = Arati o actiune terminatd, suferita sau indeplinita de o fiinta sau de un lueru - Intra in componenta unor moduri si timpuri compuse: = Perfect compus: am terminat = Viitor anterior: voi fi vorbit = Conjunetiy, perfect: sa fi vorbit = Conditional-optativ, perfect: ag fi terminat 3Conjugarea I (cAntat, Iucrat) Conjugarea a [l-a (viizut, plicut) Conjugarea a IIl-a (mers, rimas) Conjugarea a Ill-a (rupt, copt) Conjugarea a IV-a (citit, vorbit) Conjugarea a V-a (doborat, parat) = Forma verbala nepersonalai = Aratiio actiune in desfasurare, simultand cu o alta actiune Sufixe: -And (cdntand) -ind (venind) - Forma afirmativa: injelegind - Forma negativa: neinelegind Eunctii sintactice:© Complement direct: Vad venind, Circumstantial de mod: Se plimba cfntand. © Circumstantial de timp: Treedind prin fata casei tale, te-am salutat, © Atribut verbal: Cosurile fumegiind se vad in zare. Supinul - Forma verbaki nepersonali care denumeste actiunea, la fel ca infinitivul = Prepozitii (de, la, dupa, pentru) + participiul verbului de conjugat. pac aiala flies, = Subiect: E usor de desenat. = Nume predicativ: Sfatul lui este de urmat. = Complement direct: Am de inviifat. = Complement prepozitional: Se lasi de antrenament. = Atribut verbat: Masina de cusut s-a stricat.