Prof. univ. dr. Verginia VEDINAS Membru corespondent al Academiei Oamenilor de Stiinta Drept administrativ Editia a XIV-a Revazuta si addugita Doctrina, practica, jurisprudenta - Curs universitar — Universul Juridic Bucuresti -2023-va cu prestigit reeumnoscut i sdie SRL. ecliturd cu pres : Univers sete areal CNATDCU ¢ ta A2). ee sa 014, 2015, 2016, 2017, 2019. 2020, 2022, 023, ditat de Fcitura Universal : Copyright © 2007, 2009, 2011, 2012, Eaitura Universal Juridic Toate drepturile asupra prezente) Nicio parte (fragment sau compo al Editurii Universul Juridic Universul Juridic nu poate fi reprodusi fra ceditii apartin Edit enti grafica) din ae aceasta Iucrare Respect pentru autorit nostri, respect pentru profesia aleas: ste prttoare de drepur de autor, aflate sub proteetia Lexi 811956 pring | soa poranctate, acess dreptut sunt ignoratesineleat intron | fe nescrise, a devenit necesard apararca lor prin fora sisiy | tot saw in parte, este pu ‘conexe, Intrucat, inc lui valorilor $i conventiilor social Prezenta Tuerare sreptul de autor si dreptrile pofida sistema anctiunea lei UNIVERSULJURIDIC SRL, titular al dretului de autor asupraprezentel Ine, presizeard pent ciirisai; | A conf ant. 196 din Legea nr. 8/1996, constitue infact si se pedepseste eu Inchisoare de [ao luni la un an | conform ad roproduccrea, fd auorizare sau consim{Smantultitularului drepturilor recunoscute de hevelorpurttoae de dreptri de ator sau a produselor purtatoare de drepturi conexe; > conform art. 14 din Legea nr. 8/1996, prin reproducere se injelege realizarea, integrald sau partiala, a uncia ori t ser uttor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloe si sub orice forma, | inetasiy reaizntea oriarei inregistriri sonore sau audiovizuale a unei opere, precum si stocarea permanent or! temporara a acesteia cu mijloace electronice. ' Editura igi rezerva dreptul de a actiona, prin mijloace legale si prin implicarea ! autorititilor competente, in vederea protejarii drepturilor patrimoniale de autor al cdror detinator este in baza contractelor de edi Deserierea CIP a Bibliote VEDINAS, VERGINIA Drept administrativ : doctrind, practicd, jurisprudenta : iversi i: , jurisprudenta : curs universitar / prof. univ. dr. Verginia Vedinas, - Ed. a 14- i adaug... - Bucuresti : Uni 2023 ena ds Vey a, rev. si addug...- Bucuresti : Universul Juridic, 2023 ISBN 978-606-39-1249-8 Nationale a Roma 34 Redactie: tel: 0732.320.666 Universul i e-mail: redactie@universalj i sro ashtray - Juridic= uymag) tel 021316, a gemtstesnss tel:0725683560 | Libra USmag: nail ditibuie@uavenutuiders | nnentpone tel: 0733 673555 jute ro 021,3122221 ‘diturauniversuljuridcey niversuljuria rsuljuidicro Getter — |B Ga «ditura.universul juridie email; comensi@ujaae™ Universul Juridie | wimagro Pro te Vetter | umaADI ANAF. AN.FP. alin. art. B. OF. C. adm. C. Ap. cap. C. civ, C. mun, HG. ibidem idem ICC) JOUE lit. loc. cit. M. Of, nr, OG. O.U.G op. cit, P. Pp. par, pet, PNRR. RDP ABREVIERI Jtare Intercomunitar a eh 2N0) sali Aso ea de Administrare Fiscal a Najionala a Funetionarilor Publici gentia alineat articol(ul) i ial al Romaniei Buletinul Oficial al : Codul administrativ (0.U.G. nr. 57/2019) Curte(a) de Apel capitol Codul civil (Legea nr. 287/2009) Codul muncii (Legea nr. 53/2003) Codul penal (Legea nr. 286/2009) Codul de procedura civila (Legea nr. 134/2010) Codul de procedura penala (Legea nr. 135/2010) Curtea Europeana a Drepturilor Omului Curtea Europeana de Justitie Curtea de Justitie a Uniunii Europene Decizia Curtii Constitutionale editia Editura Hotararea Guvernului cu privire la un text care a fost deja citat ncelag tot asa (pentru a evita repetarea) Inalta Curte de Casatie si Justitie Juralul Off litera loc citat Monitorul Oficial al Romaniei numir(ul) ean Guvernutui Na de urgenta a G Opera citata, Pagina Pagini Paragraf(ul) cial al Uniunii Europene uvernuluiAbrevieri 15 SICAP, Sectia de contencios administrativ si fiscal supra. se foloseste pentru trimiteri, mai sus $.a. sialtele TCE Tratatul Comunitatilor Europene TFUE Tratatul privind functionarea Uniunii Europene UE. Uniunea Europeana urm. urmatoarele vol. volumulCAPITOLUL I DREPTUL ADMINISTRATIV - RAMURA A DREPTULUI PUBLIC I. Notiuni generale privind admini. tratia publica §1. Administratia publica in contextul separarii si echilibrului puterilor in stat Reprezinta un truism faptul ca fiecarei ramuri de drept ii sunt specifice anumite instituyii sau categorii juridice, iar intre acestea, exist una in jurul carora graviteaza toate celelalte. Pentru dreptul administrativ, aceasta este admii istratia publica. De accea, imaginandu-ne aprofundarea unei ramuri de drept ca un demers continuu, care nu se opreste niciodata definitiv, care se imbogateste in permanenfa in continutul lui si in formele pe care le imbraca, este neindoielnic ca preocuparile, abordirile, teoriile si tot ce se construieste in plan exegetic, toate au in centrul lor administratia publica. Pentru noi, reprezinta o prioritate si deslusim sensurile a ceea ce reprezinta administratia, unde se afl ea plasata in arhitectura institujionala a unui stat, in general gi in modul de existenta si ordonare a celor trei puteri in stat, in particular. Cercetarea dreptului administrativ este 0 problema care transcende ramurii de drept cnunfate. Astfel se explica faptul c& dedicim primele randuri ale cursului nostru teoriei separatici si echilibrului puterilor din stat, pe care ne incapaydnam sa o asezam in continuare la temelia organizarii si functionarii statelor de drept si a democrajiilor lumii. Traim niste vremuri in care exist o apeten{a deosebita pentru inovare. Noul, cu orice pref, a devenit zeul acestei perioade, in care se ,,loveste” in trecut, in lucrurile clasice, normale, traditionale, cu o tenacitate demna de o cauza mai nobila. Indiferent de rezultat, nici macar banuindu-l, de cele mai multe ori, doar s fie nou, si fie altceva, s ne scuturam de ceea ce unora li se pare vetust, prdfuit. Cum consider’ multi specialisti si batrana regula a separarii, colaborarii si echilibrului puterilor in stat. Pe nedrept, in opinia noastra. Unul din reprezentantii de seama ai Scolii de Drept de la Cluj aprecia ed, in pofida faptului cd ,,acwm sunt mai numeroase Constinitiile care nu consacré expres principiul separatiei puterilor in stat decat cele care il consacra ca atare, totusi, separatia puterilor este evocatd $i valorizatd pe baza altor principii constitutionale si politice, indeosebi principiile democraiei si cele ale statului de drept’”" Teoria separatiei puterilor in stat a fost fundamentata de cdtre Montesquieu in celebra sa lucrare ,, Despre spiritul legilor", (1748)°. Ea a constituit piedestalul formarii gandirii juridice moderne, alaturi de teoria drepturilor naturale si teoria contractului social a lui J.J. Rousseau, care a avut ca punct de plecare teza ca Din moment ce niciun om nu are 1 Jon Deleanu, Separajia puterilor in stat. Reglementare constitujionald si jurisprudenta Curtii Constitugionale in materie, in RDP nr. 2/1995, p. 27. 2 Ch, Montesquieu, Despre spiritul legitor, vol. 1, Ed, Stinfificd, Bucuresti, 1964,yreme ce forta mt da nastere niciuny; 4 qameni nu poate fi decat ey snus sce rer ‘ati legitime prin me asuprat se ‘ ei autor oritare naturald @ ltd cat baza orieare aut rez (subl. ns.)""- Este una dip fost asumate nu doar a ,constitutionalisti” st consider’ perimata, alii sum Germenii acestel teorl jmit ecle mai aprige pasiunt Dezbaterile asupra eau sta cu precadere, la specialistii in dreptyy pi eferim, H a d dar si de filozofi, sociologi, politologi Uni ctualitatea el. din Antichitate, A) he buie jncredinjata la mat multi titulari, iar pe de alta parte val f st lucru, ei trebuie facufi pazitori yi slujitori ai log: Locke el care a pus pentru prima oard in mod coy roblel 1a asteezi a separafie purerilOr: Din dorina de a madera, for 40 peri proflena munity ai geovalteoteore a franctor si contraponderilor, cares pen sore rea bec statului (care pentru el era contract! hie din a act , i manifestarea liberd si egala a vointelor intr-un act Ce Se sprifni cloar pe supuner a de specialitate ca find generata de absoly. Aparitia teoriei a fost explicata in doctrine lc i a tismul monarhic, find, in realitate, 0 reactie impotriva acestui tip de regim, in care monarhul intrupa in personalitatea sa, prerogativele celor trei clasice puteri in stat. El era cel care facea legiuirile’, dispunea punerea lor in executare si avea drept de viajd si de moarte asupra supusilor. in acest sens se afirma ca ,,teoria separatiei puterilor a fost elaboratd in epoca de apogeu a absolutismului de tip feudal si a fost promovaté cu scopul de a pune in lumini lipsa de suport legitim a acelei organizari statale. Ea nu viza cercetarea radacinilor istorice ale separatiei puterilor statului, ci, pur si simplu, inlaturarea regimului absolutist si instaurarea unui regim democratic, prin reforma radicalé a sistemului statal de atunci” Nevoia de separare a celor trei puteri, Baronul Charles Louis de Secondat, baron de la Brede et de Montesquieu, a realizat-o pornind de la o constatare existent in toate timpurile, anume faptul ca acela care define puterea, are tendinja naturald de a abuza de ea. De aceea, pentru a stopa abuzul ,, puterea trebuie sa opreasca puterea”, adici puterile si fie incredintate unor titulari diferiti, care si se controleze si contracarezé hichanend item ene ‘. Facut din -paratia puterilor un fic “ ia ficeputue, inclusty ta aoe ine a fost reflectat in toate constitutiile Jumii de drepturilor adoptata de catre Revolutia fi . a een ae aie rancezi, unde se stipula cA un stat in care tre teoriille car de juristi, sine Teren™ si cadministrativist! . ti t increzatori in a ¢ regasese ined totel fiind cel care. o parte, recunoaste cA puteres atrage atenfia ca, daca se intamp’ 0 este ce Tnaintea lui Montesquieu, Locke este a "11. Rous Stinciulscu (Alene) Incogeenco nn a Antet, Bucuresti, 2013, p. 10, apud Andreea Ams" , t ere a “ spice de ee consinantiea urmare a corel evra ristotel, Politica, Ed. Paidei Ol, p10.” : Politica, ia, Bucuresti, 200 D.C. Danigor, Ori pict bee / -C. Dinisor, Originile teoriei separa , settee eat pra Peter. De la separatia puterilor statului la separare’ * Care purtau diferite denumiri, de la stat 4M Bache, Repornril consti Muraru, E.S. Tanasescu ir Pe articole, Ed. CH, Beck, ed. a 3 : la cum ar fi Stat la stat, cum ar fi edicte, pravile ete utioné a Honale dintre Parlament si Guvermul Romdiniei, tn RDP we. 22016 Oi iei, come . Tanasescu (c J ucuresti, 2022, p. 13. (coordonatori), Constitutia RomdniDreptul administrativ — ramurd a dreptului public 19 drepturile omului nu sunt respectate, iar separarea puterilor nu este gar are Constitutie'. ntata, nu Constitutia Romaniei din 1991, s-a inscris pe filozofia si tehnica de redactare juridicd reflectate in constitutiile adoptate incepand cu a doua jumatate a secolului al X1X-lea, in care separatia puterilor nu mai este proclamata in mod expres, ¢i este reglementaté de o manierd implicit’ si, de fiecare data, prin referiri si la alte expresii cum ar fi functie publica, autoritate publicd etc.”, Pentru a convinge despre aceasta noua arhitectura constitutionala a statelor lumii autorul citat_ se raporteazi la legea fundamental’ din Franta’, care nu vorbeste, in niciunul dintre cele 92 de articole, despre separatia puterilor, apoi cea a Greciei*, a Spaniei’, aceasta din urma, desi consacra o monarhie constitutionalé, |-a influentat pe legiuitorul constituant roman, ca si cea franceza, de altfel®. Teoria separatiei puterilor in stat se afla agezati la baza organizarii statelor democratice de astazi’, Ea se regaseste gi in Constitutia Romaniei, care in forma din 1991 nu continea nicio referire la principiul separatiei puterilor in stat. Firi a intra in detalii care sunt specifice, cu precddere, pentru un curs de drept constitutional, semnalim doar faptul c4 niciodata puterile nu au fost complet separate una de cealalta, ca intotdeauna a existat 0 colaborare intre ele, inerenta functionarii echilibrate dintr-un stat, Mai mult chiar, dintotdeauna au existat autoritayi publice care, desi au aparfinut unei puteri, au exercitat gi atributii specifice altei sau altor puter. Exemplu, seful de stat, indiferent de forma de guvernimént, c& este republicd sau monarhie, apartine puterii executive. Cu toate acestea, dintotdeauna si peste tot, seful de stat est ceea ce semnificd investirea acestora cu formula ju cetatenii. ‘in acest mod, seful statului exerciti atributii care fin de sfera puterii legislative. Pe langa aceasta, scful statului, monarh sau presedinte, acorda gratierea individuala’, exercita atribufii care in de puterea judecatoreasca. El este implicat si in procesul de numire a magistratilor, atributie reflectata si de Constitutia Romaniei in art. 125 alin. (1) potrivit ciruia: , Judecdtorii numiti de Presedintele Romédniei sunt inamovibili, in condigiile legii” Este evident ci modul de exercitare a acestor atribujii difera, in mod firesc, de la stat la stat si poate genera solugii sau interpretari diferite, chiar in cadrul aceluiasi stat, in diferite etape de evolutie a lui. jn Romania ultimilor ani s-au purtat ample dezbateri cu privire la e cel care promulgi legile’, r ick obligatorie pentru toti ee 1 Declaratia drepturilor omului si ale cetajeanului a fost adoptatd la 26 august 1789, prin intermediul ei fiind puse, in Franfa si in lume, bazele democratiei moderne. Art. XVI din Declaratie prevede c& , orice societate care mut asiguras garantia drepturilor si mu statorniceste separatia pulerilor este lipsita de Constitujie”. A se vedea hutp://ro.wikipreda org//, consultata in data de 4 februarie 2015, orcle 11:30. 7A. Jorgovan, Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, ed. a 4-3, vol. I, pp. 30 3 Constitufia franceza a fost adoptati in 1958, a suferit mai multe modificari, ultima realizindu-se 4 Constitujia Greciei a fost adoptata in 1975. 5 Constitufia Spaniei a fost adoptata in 1978. 6 Pentru dezvoltiri, a se vedea A. lorgovan, Tratat.... op. cit., vol. | pp. 33-36. 1€--S, Sararu, Contenciosul administrativ romdn, Ed. C.H. Beck, Bucurest, 2019, p. 8. Potrvit art. 77 din Constitutia Romaniei, Presedintele este cel care promulga legile. 9-Art. 94 lit. 2) din Constituyia Roméniei enumera printre atributile Pregedintelui si pe acces dea gratierea individuala’” acordaI SI a Strat; as Ministerulu Public, modul in care sunt implica j ale Mt ‘a a et espectiv, Consiliul Supe 7 nistrul justilie! ee nur co a : ata s se pronunte, s and - roces . 7 ional a fost chemata sa se ie di stoned uy in acest Pp insasi Curtea Ci stitul ib intre ministrul justifiel si reRec inte Prin Deciy F Magistraturit. NS ura constitulional? rroumenele cuprinse in Propunereg q = de natura c i conflict juridie de natur + gensul CA (o-) s recum si temeinicia acest ysu/2018' Curtea a St ee concer (-) precum § acestora 4 a, neti iustiticl Pres feroare pocorn ionore re inistruld justific $m a Presedinny 5 orened. discret C4 iapineagd: Sit emilll deena subsumeaci competent di 1 Presedintele Romaniei urmeazd sa emitd decreny 4, 2 ja decis cA » aniei (0)"2 si a dec " i Romane walsgeh Co) a procurorul revocare din funcfle conceput ideca yngj De la origi nizarii statale si pand a2 niciodata nu f A e la originile organiZ § : 7 E es e, c, intre puterile sta : ee ee tutul lor, nu se incadreazi in niciuna dine separiri categoric c a : toritagi publice care, prin stat acelea cd exista aut clasicele puteri ale statului. . ; ee in vedere, spre pilda, Avocatul Poporului, pe care Constitujia Romaniei | reglementeaza in Capitolul LV al tithului IT din Constitutie, data fiind misiunea constitutional care ii revine, aceea de a apiira drepturile si libertatile persoanelor fizice. {ntr-uy interesant studiu se afirma c& se impune conceperea drepturilor omului nu doar ca dreptwi subiective, ci ca norme. Aceasta implied faptul ca drepturile omului nu mai sunt situate in spatiul privat, ci sunt constitutive pentru spafiul public insusi, care devine un loc al drepturilor, nu al puterit’ _ © asemenea misiune justifica plasarea lui in titlul consacrat drepturilor si libertatilor fundamentale, al cdror aparator este. in doctrina se afirma ca ,, in stabilirea naturii juridice a Instituied Avocatului Poporului, putem sé pornim (in opinia noastra, chiar trebuie si pornim) de la principiul clasic al separdrii puterilor statului, pentru a determina apartenen{a institufiei la una dintre aceste puteri, Astfel, Institutia Avocatului Poporului nu Jace parte din puterea legislativa, desi sau tocmai pentru ca Avocatul Poporut a e mumit de Parlament, De asemenea, nu face parte nici di sete nae tes Oct realltead ui control seeciescsuma ce i din puterea executiva (...)", ins el afew. ipra administrariei publice, constaténd abuzurile acesteia. Desi Avocatul Poporului, “oporului, ea cetay i, nereguli sau Shi Gieniaee persoanelor fizice, poate constata unele rn sa fiet ic j a il : ett ern Hiei publice, dar nu judeca aceste situatii, nu devine temei, ci in calitate de ,, com Referindu-se la : ire Statutul acestuia, un autor afirma, cu deplin calificata ¢ i i anit casa : a — Ee insti prin care se asiguris me ae Roméniei, prin natura sa putind f cd al cdrei st : Herea si echilibri erilor”*. O até de Contant! Phe a el statutexcedeanl clasicel trinitahs gore Puteriion””. O ik ea ei in titlul consacrat Tinita{i a puterilor in stat este Curted aceea ca, rolul Cuy A economic sj iri de Conturi const ina coittrotaic aelon publice se justifica prin modul de formare, de i snare si , de intrebuintare + > Publican M. OF ne. 4 izia nr. 358/2018, p .C. Danisor, Qamey 73 din 7 iu age inie 2018, it ; Perspeciva can tate in RDP nr. 2/2015, p. 69-70. pra situatied Romdnici, in RDP wt. 1/2016 eTAL econ, 4 rts 'Mici si finantelor publiceDreptul administrativ ~ ramurd a dreptului public 21 de administrare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Acestor autoritaji publice li se adaugi Curtea Constitutional, care ,,esre 0 institutie fundamentala a statului, cu rol de garant al suprematiei Constituici, al statului de drept, si al principiului separafiei si echilibrului puterilor (subl. ns.)"". Regretatul nostru profesor Antonie lorgovan, in activitatea didactica desfasurata cu studentii Facultatii de Drept, includea in tehnicile Domniei Sale comentarea, de catre studenfi, a urmatoarelor aspecte ale legii fundamentale: a) de ce un anumit text se afl plasat intr-o parte a Constitutiei (capitol, tithu)? b) care este coroborarea textului cu altele din legea fundamentala? In alti termeni, locul unde este plasat in Constitutie un articol are o relevan{a deosebita pentru in{elegerea si interpretarea sa, in litera si spiritul pe care legiuitorul le-au avut in vedere. In concluzie, separatia puterilor in stat igi pastreaz’ semnificatia, cu precizarea ca, fara a fi abandonata, ea a devenit, dupa cum spunea regretatul nostru profesor, 0 ,, haind prea strdmta”*, care nu poate cuprinde in dimensiunile ei realitatile juridico-institujionale ale Rominiei. Astfel se explici maniera implicité in care ea a fost reglementata prin Constitutia, in forma din 1991. Sintagma ,,pufere a statului” era utilizata o singura data in continutul acesteia, in art. 80 care reglementa, ca si acum, de altfel, functia de mediere a Presedintelui intre puterile statului si intre stat si societate. Autoritatile care realizeazi prerogativele celor trei clasice puteri sunt reglementate in titlul II al Constitutiei, care are urmatoarea structura: folul I reglementeaz Parlamentul pe care il califica, prin art. 61 alin. (1), ca fiind organul reprezentativ suprem al poporului romdn si unica autoritate legiuitoare a farii, Rezulté ci in acest capitol regisim prima putere in stat, respectiv, puterea legiuitoare. Constitutia noastra consacra o structura bicamerala a Parlamentului, acesta fiind format din Senat si Camera Deputatilor. De altfel, de la crearea sa, din 1862, Parlamentul roman a avut o structura bicamerald, cu exceptia perioadei comuniste, cind a existat un monocameralism, care purta denumirea de Marea Adunare Nationala. Problema de a alege intre monocameralism si bicameralism, cu propunerea de a suprima o Camera a Parlamentului, a facut obiectul unui referendum, organizat la data de 22 noiembrie 2009, alaturi de intrebarea relativa la reducerea numarului de parlamentari la 300, ins ea nu s-a materializat, niciodata, desi rezultatele referendumului au susfinut-o°. Statutul parlamen- tarilor este reglementat prin Legea nr. 96/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata', in temeiul art. V din Legea nr. 357/2015°. Parlamentarii se aleg prin serutin de list, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Prin Legea nr. 288/2015° a fost introdus sistemul votului prin coresponden{a; 1 Decizia C.C.R. nr. 738 din 19 septembrie 2012, M. Of. nr. 690 din 8 octombrie 2012. 2 Se vorbeste chiar despre imbitranirea teoriei separatiei puterilor, despre faptul c& ym mai exprima realitatea politica”. A se vedea |, Muratu, E.S. Tanaseseu in 1, Muraru, E.S. sescu (coordonatori), Constitutia Roméniei..., op. cit,, ed. a 3-a, p. 14. 3 V. Vedinas, G. Condurache, L‘autonomie financiere duu Parlament roumain, in RDP nr. 1/2019, pp. 42-43. 4 Republicarea s-a facut in M. Of. nr. 49 din 22 ianuatie 2016. $ Publicata in M. Of. nr. 975 din 29 decembrie 2015. : © Legea nr. 28/2015 privind votul prin corespondenta, precum si modif nr. 208 /2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarca si funetionarea Autoritifii Electorale Permanente, publicata in M. Of, nr. 866 din 19 noiembrie 2015. ea si completarea Legitintelui, care este seful statului, Roman. este consacrat Presedintelul ie 1 alin, (2) ca fiind - capitolul II republic’ declarata prin art. care exercita un dublu rol, acela deg ~capitolul If reglementeazi Guve! ee (rolul politic) si, pe de alta pa jticii interne si externe zl Siamese ao AT Parte, de realizarea politicii interne si we dministragied publice (rol administratiny, cies exereita conducerea generall' a ad roluri, Guvernul le realizeaza in baza programului de guvernare, care a fost Acceptay atl IV reglementeazi raporturile Sa Guvernul, in aad ¢ modalitatile prin care se concretizeaza colnboraren intre organul leviuitor Peon ae 5 alte parte: Aiti rend cole pe de o parte si unul dintre sefii executivului, pe de alta parte. Aici regdsim reglemeni, iéfecttonre la conirolul’ ee Guvermului, motiunea de cenzura, angajareg ra sii Guvernului sau delegarea legislativa’; 7 7 Salil v i consaerat administratiei publice si in el regasim reglementate ati, administratia centrala de specialitate, cat si administrafia publica local: Observim ad in capitolele II-V, regdsim cea de-a doua putere in stat, Tespecuy. puterea exccutiva; - capitolul VI al titlului II] reglementea: ,autoritatea judecdtoreasca si Vizeaza cog de-a treia putere a statului, care este puterea judecat ca. Constattim ca actuala lege fundamentalé a Romaniei, inca de la adoptarea ei si in prezent, a concentrat fntr-un titlu, respectiv titlul III, autoritatile publice prin care se concretizeaza principiul ancestral al separarii puterilor in stat. Curtea Constitutionala a semnalat acest lucru anterior revizuirii din 2003, in jurisprudenta sa constanta, si a statuat 4, desi Constitutia nu consacra in niciun text al sdu, expressis verbis, principiul sepa rafiel, acest principiu reculta din modul in care Legea fundamentald reylemeneai autoritatile publice si competenjele ce revin acestora”. Pentru a pune capat observatiilor critice pe care le-am semnalat, privind caractenil nedemocratic al Constitutiei Romaniei determinat si de lipsa de reglementare expres a separatici puterilor in stat, urmare a revizuirii Constitutiei a fost completat art. 1 cu un now alineat, actualul alin. (4), prin care se consacra nprincipiul separatiei si echilibrului puterilor instat”. Dupa cum se expriméa doctrina, atat cea nationala, cat si cea occidental’, in Prez miza nu mai este separafia, cat echilibrul puterilor*, coe a ee ea a lia inserarii acestui alineat a fost, in principal, acel ea i und delimitare a raporturilor dintre puteri, prezentand avantajtl pe care intotdeauna 0 norma expresd il prezintg Sata de aceea rezultaté Hid interoretare Sins Cotitudinea, in mod strict, previzibiltatea, In mod inch bre oe ee jP acest fel, separarea, dar si echilibrul puterilog od mt outa autori, coordonate politice Sundamentale pentri [ae a : Sin Constitutia Franfei repasi dinre Parent ant asim un tithy Special, respectiy titlul V, a cérui titulaturd este ,, despre raporturit Decizia CCR nr. 27/1 i publican OF ee Lae im M. OF. nr. 163 din 15 iulie 1993; Dy CCR nr. 9/1994 Siren iembrie 1994; Decizia Cy ctlioatl tn cae or 0 : CR nr. 209/1999, publicata in M. OF. ne. 76 : pilin. 4) din Constituyie are urmat si ella peri ~ legislativa, executing iit nate se iss : or subsol 49° S88 Trata de contencios administratiy, 134, Gg _*M, Constanti revizuitd, comentari au devenit, cum se exprima si alti " intreaga activitate a statului, pe cae organizeaza potrivit principiului separa vera tidrul democrayiel constituionale”. Niversul Juridic, Bucuresti, 2022, p. 22 si ne! inescu, in M. Constantinese M . U, A. I : i $1 explicayii, Ed Al Beck, Bucurest Sor Sraru, E.S, Tandsescu, Constitutia Roma” +2004, pp, 2-3, :Dreptul administrativ ~ ramuré a dreptului public 23 practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale le-a completat cu prineipiul colaborarii loiale, care are ,,un rol definitoriu in implementarea Constitutici”. Cat priveste echilibrul puterilor, un rol important pentru realizarea lui are Curtea Constitutionala, care, prin cele doua parghii, controlul de constitutionalitate si solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala, regleazi divergentele care privesc frontierele dintre autoritajile publice si asigura autonomia lor functionala’ Pe langa garantarea democratiei si respectul principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, prin justifia constitujionald pe care aceasta o infaptuieste are loc si garantarea drepturilor si libertatilor cetdpenesti, avand in vedere ca in unele state (de exemplu Spania, Germania sau Ungaria), pot fi ver punct de vedere al constitufionalitdii si unele hotardi ificate din iudecdtoresti® § 2. Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public Originea dreptului este, cum se afirma in doctrina, ,,tot atdt de veche ca omul si gruparile de oameni™, Structurarea lui in cele doud mari ramuri ale dreptului’, cel privat si cel public, s-a realizat in antichitate si este magistral exprimata de Ulpian ,, Publicum jus est quod ad statum rei romanae spectat, privatum est quod ad singulorum utilitatem pertinent”, ceea ce inseamni de fapt ca ,,Dreptul public este cel care se referd la orga- nizarea statului roman, iar dreptul privat — la interesele fiecdruia”. La baza acestei distinctii sté astfel interesul ocrotit prin norma de drept. Atunci cand acest interes relativ la viata cetatii, suntem in sfera dreptului public. Cand norma de drept e privitoare la individ, ne aflim in domeniul dreptului privat. Dreptului public ii sunt specifice anumite trisituri, care il particularizeaza de dreptul privat. Obiectul lui de reglementare vizeaza atat autoritiile administratiei publice de natura statald sau autonoma local, personalul care le deserveste, cat si relatia dintre stat si cetéjean, inclusiv relatia dintre stat sau unitatile administrativ-teritoriale, ca proprietare de bunuri, si persoanele fizice sau jutidice®. De aici, particularitatea dreptului public de a se constitut sub influenta unor factori extra-legali, care fin de traditia istorica, de stilul politic si de ideologiile specifice Ea este explicati prin faptul ca ,dreptul public e cel care contine totalitatea principiilor si regulilor juridice aplicabile raporturilor dintre stat si individ, precum si in raporturile dintre state, iar dreptul privat contine totalitatea principiilor si regulilor juridice aplicabile raporturilor dintre indivizi, indiferent daca acestia sunt din acelasi stat sau din state diferite””. 7 1], Muraru, E.S. TAnasescu in 1. Muraru, Tanasescu (coordonatori), Constitutia Romdniei.., op. cit. ed. a3-a, pp. 13-17. A se vedea Decizia CCR nr. 611/2017, publicata in M. Of. nr. 87 din 7 noiembrie 2017 21 Muraru, M. Constantinescu, Rolu! Curtilor Constitutionale in asigurarea echilibrului puterilor in stat, in Dreptul nr. 9/1996, p. 5. 3'§. Deaconu, Accesul curfilor de arbitraj la justitia constitutionald, in T. Briciu, M. Nicolae, P. Pop (editori) In memoriam Viorel Mihail Ciobanu. Dreptul proceswal si dreptul substantial la incepurul mileniului al Ill-lea, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2023, p. 492. 4], Alexandru, De la dreptul administrativ national la dreptul administrativ local, Ed. Academic Romane, Bucuresti, 2017, p. 80. 5 Cea mai simplé formulare a esenfei dreptului a fost data de Christian Thomasius, autor din secolul al Villea, ,, Quod tibi non vis fieri, elteri ne faceris”, respectiv nu face altuia ceea ce nu vret sd fi se facd fie 61, Alexandru, Drept administrativ comparat, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 11 7§, Deaconu, Drept constitutional, ed, a Ila, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2013, p. 4eS - fee amnura dreptuli public si. apart, dupa inaintea altor ramuri ale acestuia, Cg; inain a trebuit sa 0 puna pe cea privind modu, pre va, cum se apara impotriva dugmanilor, acestea fiind dimensiyn; , nizeaza comunitatea, cum S ilor de natura administrativa care s-au cristaliza Sa a li s-a aplicat un anumit gen de NOrme juridice i aga cum subliniaza si prof. univ. Antonie fore, 7 i public, a aparfinut numai dreptului public, j e repa reglementar; Aas insa strict la perioada Evului Mediu, unde regasim ,veglementay Specif fa -se insa s Seis vilele si dre mnesc), care ™ dreptului feudal roninese Con farii, eee ” ie ae i th : “ He gala masura, norme de drept public si a M i nara ati, a modern al reese aes vorbi abia odata cu eee despre cn. profesorul Anibal Teodorescu aprecia c@ ar constitui, ae le ean maneee, Princip sursa a dreptului administrativ roman’. Alfi autori au considerat, inca din secolul Xi vole Regulamentele organice au reprezentat primele Constitu{ii romanesti, opinie impirtisig , de reprezentanti ai doctrinei contemporane, : Se constata insa ca ,,delimitarea disciplinelor juridice care apartin uneia dintye cel doud ramuri este si ramdne una care genereazé dezbateri, pareri pro si contra, elemente comune, dar si diferentieri intre autori”®. Avem in vedere disputele permanente care ex: intre autorii de drept public si cei de drept privat cu privire la apartenenta unor instituti | una dintre cele dou’ ramuri de drept. Intra in aceasta categorie contractul administratiy Proprietatea publica, domeniul public sau funcjionarul public, ca si ne referim doar la cite, dintre ele. Se incearca o,,, rivatizare fortata a dreptului administrativ”’, obiectul sdu de reglemenl realitate impotriva carei face parte din r e istrativ Dreptul adminis Peal Molcut', exprima regretatul profeso i ama cl + preocupéiri si activitifi, omul oricaror altor preocup: cl Nain in ey igi org: activitatii_ administr ; i lungul timpului, pe teritoriul {aril noast . prin ,, decupareadin Hare a unor institutii rraditionale si transferul lor in dreptul privat” a ne-am ingaduit si ludm atitudine, in articolul precitat. § 3. Obiectul dreptului administrativ Asa cum se exprima prof. univ. Anton ‘i __Asacum se “ univ. Antonie Iorgovan in valor ata oi Sak discutiile cu privire la continutul si sf ene ta administratiei publice se afla i ependent % 2 afla intr-o dependent categorici de cele care privese obiectul dreptului adrienne Soca idea ci , a cdministratia trephine: Ptului administrativ’. Un autor francez expr sce ca, aaministrativ nu pot, nici din ei f ee ae ate i , in punct de vedere pedagog nici ene de vedere teoretic, sé fie definite de 0 manieré au 1 ‘ in literatura juridicd s-au conturat trei mari curente: ce 1) Cel care promoveazi teza ,unicitatii” Potrivit carei: e aplicabila o singurd ramurd de drept, dreptul administrati iv, ‘a administratiei publice ii ept privat coe ‘oman, Casa d P ia es © itu Si Presi Sansa” $.R.L. Bucuresti! A Teese att de crept adminisraiy, ve, eda4 " 4, Trate ey fl zt ada, E 1929, Yok I pp. 15920, "4° ePt administra, ed. alla esta ide Ane oe aeues 200 if : f , Institut cu Pe ‘ '€ Atte Grafice Eminescu S.A. Bi £V. Vedi, Dre og fee Peli romin 1890, pp. 2 . 1.472017, p15, PM administrativ, Aboragy; contemporey Ee ®V. Vedin: : ‘ane sau despre , privatizarea” sa forgatd in pp. is.20, "Prep administra, Abo conteny im 'poray i, 8 {orgovan, rata, Op. clt, Vol, ed, a4 "esau despre. privatizarea” sa ortatd 4 *h P. Delvolvé, Droit dminisiraug poh i Paris, 1980, », 5Dreptul administrativ — ramurd a dreptului public 25 2) Cel de-al doilea curent este cel al plur publice fi sunt aplicabile dou categorii de norme juridice a) norme ale dreptului public: * potrivil cdruia administratied b) norme ale dreptului privat, Acestea din urr avind aceeasi important in functie de autori, sunt privite ca au, dupa caz, o semnificatic ma redusa, find conduse” de normele dreptului administrativ', in mod logic, afdia vreme cat prin administratia publica intelegem, in final, 0 activitate in regim de putere publica, nu este de conceput ca normele dreptului public care contureazd acest regim sd nu dea ,,impulsuri” pentru continutul si sfera rezervaté reglementarii normelor de drept privat, garantdnd, totodata, executarea actelor de drept privat 3) In fine, remaredim si opinia potrivit cireia, dreprul admin administratiei publice, ci si activitatilor de natura administrativa realizate de alte organe de stat’ istrativ se aplicd nu numai Este vorba despre admini ia — mijloc de r Scoala de la Cluj in bine-cun putd cu Scoala de la Bucuresti*. Raportandu-ne la actualul sistem constitujional si legal, rezulta, in concluzii. O prima concluzie are ca punct de pornire art. 52 si 126 alin. (6) din Constitujie, care fac vorbire despre acte administrative ale autoritifilor publice. O asemenea sintagma ne indrituieste sA interpretam ca textul constitutional recunoaste faptul et administrativ poate proveni de la orice autoritate public’, nu doar de la cele din sfera executivului. in acest fel, constatim promovarea, de catre legiuitorul constituant, a tezei conform careia, activitatea de naturi administrativa se regdseste la nivelul oricars autorititi publice, ceca ce semnificd recunoasterea implicitd a tezei administratie — mijloc de realizare a competentei. Intr-adevar, pentru a realiza misiunea care le revine, potrivit Constitutiei si legii — si care este alta decat administratia publica —, Parlamentul, instan{ele judecdtoresti si toate celelalte autoritati care exced sferei executivului, indiferent de apartenenta lor la clasicele puteri ale statului sau de autonomia faja de acestea, trebuie sa desfigoare si activitati de natura administrativa, prin care si pregiteascd realizarea competentei specifice, si o exercite efectiv sau si puna in executare decizii luate in realizarea ei, Exemplu, sa facd achizitii de bunuri si servicii sau si recruteze personal care are statut de functionari publici. O a doua concluzie vizeaza faptul ci administratiei, in sens strict al termenului, ca activitate desfasurata de organele administrative, i se aplicd nu doar dreptul administrativ, ci si norme ale altor ramuri de drept, public sau privat. Spre exemplu, aetivitatea in domeniul politicii externe, desfasurata de Presedinte sau Guvern, se supune atat normelor dreptului administrativ, dar si normelor apartindnd dreptului international public sau dreptului Uniunii Europene. Un al doilea exemplu, de asta dati, incidenta dreptului privat, are in vedere contractele administrative. Acestea sunt acte juridice bi are a competentei evocata de sinteza, doua i oun 1 Pentru exemplificare, a se vedea A. lorgovan, Tratat, op. cit., vol. 1, ed. a 4-2, pp. 114-120. 2A Jorgovan, Tratat, op. cit., vol. 1, ed. a 4-a, p. 115 3 1, Santai, Drept administrativ si stiinya administrativa, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 1998, p. 8. 4 Pentru dezvoltiri, v. A. lorgovan, op. cit., vol. I, ed. a 4-8, pp. 50-53,| Drept administrati sau multilaterale, asimilate ca atare de Legea nr. 54/2004, in al cdror regim juridic se impletesc norme ale dreptului administrativ cu reguli aparjinand dreptului pri ae Fue vom avea prilejul s& ardtim cu ocazia analizei lor, ca si contenciosului administrativ, prin ultimele modificiri realizate prin Legea nr. 212/2018 asupra | Legii contenciosului administrativ nr, $54/2004, aceasta ,,impreunare” de norme, ap: irfinand dreptului public cu cel privat, devine cu atét mai importanta, cu cat unele litigii derivate din contractele administrative, care privesc executarea lor, se judecd in prezent de instantele de drept comun. Se impune precizat faptul e4, atunci cand relatiile sociale sunt reglementate de normele dreptului administrativ impreuna cu alte ramuri ale dreptului privat, dr ptul administratiy are rol de factor structurant!, iar ,,normele de drept privat se afl intr-un raport de subsecventa fata de normele dreptului administrativ’. § 4. Scopul administratiei Dintru inceput trebuie precizat faptul cd scopul administratiei il reprezinta satisfacerea intereselor oamenilor. Acest obiectiv se poate realiza de catre administratie insasi sau prin implicarea particularilor in prestarea de servicii publice. Exista domenii in care particularii nu pot interveni, spre pilda apararea, serviciile diplomatice etc. Ele releva sfera interesului public, fiind vorba despre acele necesitaji care sunt vitale atat pentru colectivitate, in ansamblul sau, cat si pentru fiecare membru al acesteia si care nu pot fi satisfacute de initiativa privata’. Dupa cum se sustine cu temei in literatura juridicd, toate popoarele, in decursul istoriei, si-au dorit un nivel de trai decent. insa, mijloacele prin care guvernarea a incercat si realizeze acest obiectiv au fost la toate popoarele si in toate timpurile diferite*. in literatura juridicd s-a sustinut de mai tofi autorii necesitatea ca demersul privind semnificatia conceptului de administrate sa tind cont de etimologia cuvantului, care evoc’ specificul de activitate subordonata al ei. Se are in vedere cuvantul latinesc ,, minister” care inseamni servitor, supus, si care este antonimul lui magister, majus, major, iar, ca pereche, implic4 un raport de subordonare al primului fata de cel de-al doilea Particula ,,ad” care serveste la formarea cuvantului inseamné a sluji Ja ceva, sau a fi in subordine fata de cineva’. Pomind de la aceasta etimologie, administratia ne apare ca fiind 0 actiune ordonatd, care consta intr-o combinare de mijloace pentru infaptuirea in regim de purere publica a unor valori ordonate de structuri exterioare si superioare. Administratia publica, in sens de organizare, desemneaza un ansamblu de organe care realizeazd o activitate specifica, iar in sens de activitate desemneaza activitatea prin A. lorgovan, Tratat, op. cit, vol. 1, ed. a4-a, p. 118. 2D.A. Tofan, Drept administratiy, vol. 1 2 ; , vol. I, ed. a S-a, Ed, CH. Beck, Bucuresti, 202 4 Rentru dezyottr,v.J. Rivero, J. Waline, Droit adminisiratf. \8°™ éd. Prete, Doge 3 eniow, St. Balacciu, Drept administrativ, Chisindu, 2005, p. 5, 7 Dal!0% 2000, p. 10. 5 , - Bondet, L. Mehl, Le fait administratif; Traité de Science administrative, Ed, Mouton Paris, 1966, p. 12Dreptul administrativ — ramuré a dreptului public 27 care se executd legea sau se presteazd servicii publice, in limitele legii'. Aceasté notiune 0 regasim in prezent definita si prin Codul administrativ, potrivit art. 5 lit. b) ea evocad »,totalitatea activitatilor desfagurate in regim de putere publica, de organizare a executarii gi executare in concret a legii si de prestare de servicii publice, in scopul satisfacerii interesului public”. Trebuie precizat faptul cd prin Codul administrativ se consacra un numar de 45 de definifii, in care se regasese atat concepte care beneficiau anterior de o definitie, prin fostele legi ale administratiei publice locale, ale descentralizarii etc., cat si concepte pentru prima oar definite, cum ar fi majoritatile, evorumul, functiile de demnitate publica ete” Astfel cum s-a apreciat, administratia publicd reprezintaé axa principala a Codului administrativ, atat la nivel central, cat si local, cu toate subdiviziunile, implicagiile si interconexiunile cu celelalte domenit* Regimul de putere publica — definitoriu pentru administragia publica’. Am stabilit ci scopul administratiei il reprezinta satisfacerea interesului general, a binelui public. Un asemenea scop impune ca autoritaile administrative, pe de o parte, sa dispuna de anumite mijloace, iar, pe de alta parte, sd detind anumite prerogative si 0 pozifie de superioritate fata de cei administrati. Daca raporturile dintre particulari se bazeazi pe egalitatea juridicd, cele dintre administratie si cei administrati presupun 0 inegalitate juridicd, in sensul caracterului supraordonat al celor care administreaza. ,, Sub numele de putere publica trebuie infeles un ansamblu de prerogative acordate administratiei pentru a-i permite sd facd sa prevaleze interesul general atunci cand el se gaseste in conflict cu interesul particular Am putut observa ca din definitia pe care art. 5 lit. b) C. adm. rezulta faptul cd una din trisaturile sale esentiale este faptul ci activitigile care o compun se desfasoard in regim de putere publica’. Valorificand constantele din doctrin4, art. 5 lit. jj) C. adm. confera sintagmei regim de putere publica semnificatia de ,, ansamblul prerogativelor si constrangerilor prevazute de lege, in vederea exercitarii atributiilor autoritatilor $i instinutiilor administratiei publice si fo RN, Petrescu, Drept administrativ, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2004, pp. 19-21 in sens de organizare administratia publica reprezinta ansamblul mecanismelor (organe, autoritati publice, institu si unitti publice) care pe baza si in executarea legit realizeacdi 0 activitate cu un anumit specifi bine conturat. Prin admiistratie fn sens de activitate, distinsa autoare evoca activitatea de organizare a executdril si executare in concret a legilor. 2. Vedinas, Codul administrativ adnotat, vol. Nowtati, Examinare comparativa, Note explicative, ed. a 3-a, Ed, Universul Juridic, Bucuresti, 2021, p. 35. 31 Cochintiu, Controlul de constitusionalitate a priori si a posteriori exercitat de cdire Curtea Constitupionald asupra Codului administrativ al Roméniei, in B. Balan, D. Troanti, C. Iftene, M. Vacirelu, G. Varia (coord.), Codul administrativ, prezent si perspective in spatiul romanesc, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2023, p. 272. 4 Pentru o analiza mai detaliatd a acestui concept, v. F. Ciordscu, C.-Gh. Galitanu, Conceptul de putere discretionar in administraria publica, articol apirut in lucrarea Reformele administrative si judiciare in perspectiva integrdrii europene, Sectiunea pentru stinye jurdice si administrative, Caietul Sdintfie nr. 7/200: Tnstitutul de Stiinfe Administrative ,Paul Negulescu”, pp. 323-328. 5 J, Rivero, J. Waline, op. cit., p. 11 © Anton Trailescu, in V. Vedinas (coord), Codi! administrat Doctrind, vol. 1, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2022, p. 28. iv comentat, Explicatii, Jurisprudenta28 Drept admini care le confer posibilitatea de ase impune cu for{a juridicd obligatorie cu persoane fizice sau juridice, pentru apararea imeresului public” In doctrina elaboraté dupa adoptarea Codului administrativ se apreciaza ca definiti care acesta o consacra face referire la trei notiuni, in raporturile toy a pe wc 0 inalia incarcatura de abstractizare: (1) prerogativa; (2) constrangere; (3) interes public (..)”" Regimul juridic specific administratiei este generat de prerogativele exorbitante pe care le detine administratia gi care implica, spre pildd, dreptul de expropriere, dreptul de polifie administrative. O societate comer iala, care isi desfsgoard activitatea in regim de drept privat, in principal dreptul muncii si cel societar’, atunci cand doreste sa-si angajeze personal poate, dintr-un grup de specialisti, dupa criterii proprii, si se opreasca la unul sau la cafi are nevoie. Pe cand administratia, pentru a-si recruta functionarii, este obligata si organizeze un concurs. Injelegem astfel cd regulile de drept administrativ se caracterizeaza mai intai prin existen{a unor drepturi exorbitante recunoscute administratici, drepturi care sunt calificate ca prerogative de putere public. Administratia poate si acorde particularilor drepturi dar, mai ales, poate sd-i incarce cu obligatii, fara consimtamantul celor dintai*, Regimul de putere publicé di dreptul administratici si emitd sau sa adopte acte administrative care se supun principiului executio ex officio, astfel incdt administratia publica poate sa treaca direct la executarea lor, fair si mai fie necesari parcurgerea unor proceduri de investire cu formula executorie. Cum se exprima doctrina ,, (...) prerogativele de putere publica atasate administratiei publice inzestreazd aceasta administrafie cu o serie intreaga de functii prin exercitarea carora ea — administratia — determina restréngeri ori limitari la adresa unor drepturi sau libertaji fundamentale”*. Existenta regimului de putere publica nu exclude posibilitatea ca, prin intermediul contenciosului administrativ, cetajeanul poate contesta abuzurile comise impotriva sa de autoritatile publice. O asemenea misiune face ca doctrina si jurisprudenta sa aseze controlul legalitayii actelor administrative pe calea contenciosului administrativ printre mecanismele de infaptuire a statului de drept, alaturi de controlul de constitutionalitate si organizarea unei justitii independente®. 1M, Voican, Regimul de putere publica ~ regim juridic inegalitar. Sursa inegalitatii, rajiunea si necesitatea, in RDP nr. 1-2/2020, p. 146. 2 Conceptul de ,,politie administrativa” trebuie infeles nu in sensul curent, ci in cel de acfiune a administrasiei, care urmareste pastrarea ordinii publice. 3 Am inlocuit, prin aceasta sintagma, pe cea de ,,drept comercial”, in contextul in care noul Cod civil al Roméniei a desfiinfat ramura dreptului comercial, ca si pe cea a dreptului familiei, consacrand o viziune unitara, monisti asupra dreptului civil. Pentru dezvoltiri, a se vedea C.T. Ungureanu in Nou! Cod civil, comentarii doctrind si jurisprudenya, vol. 1, Art. 1-952, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 5 4 C. Debbasch, /nstitutions et droit administratif, t. 2, L’action et le contrdle de l'administration, 5° éd. refondue, P.U.F., 1999, p. 40. °C. Clipa, Note, observasii si reflecyii asupra unor teze prealabile adoptarii unui Cod adiinistrativ in Romédnia, in Dreptul nr. 12/2016, p. 149. “T, Draganu, Drept constituional si institufii politice, Tratat elementar, vol. 1, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 291Dreptul administrativ —ramuré a dreptului public 29 $5. Ordinea publica si serviciul publi Ac{iunea administratiei de menjinere a ordinei publice a fost denumita polifie admi- rativd’, si ea reprezinta, ca regula, o activitate de edictare de reguli, deci 0 activitate cu caracter preponderent prescriptiv. Ordinea publica este conceputa a reprezenta un minim de conditii necesare pentru o viata sociala convenabila. in doctrind se apreciaza ca notiunea de ordine publica este una dine cele mai absconse nofiuni ale dreprului, inclusiv ale celui administrativ. Ea nu se bucura de o definitic legala, desi este utilizata atat in Codul civil’, cat si in cel administrativ’ Intr-o valoroasa lucrare din doctrina francezd se atrage atenjia asupra faptului cd trebuie sa facem diferenta intre sensul dat nofiunii de ordine publica prin art. 6 C. civ. si sensul acesteia in materie de politic administrativa; cuvintele sunt identice, dar este vorba despre doua lucruri fara nici un raport intre ele. Ordinea publica pe care politia tinde sa o asigure se defineste prin urmatoarele: a) caracterul siu pregnant mate vizibile: ni I, in sensul de actiune menita sa evite dezordinile b) caracterul siu public, in sensul ca politia respect nu numai aspectul intern, dar si domeniul privat, in masura in care activitatile se deruleaz cu efecte in exterior. Nofiunea de ,,polifie” provine din latinescul ,,politia”, care reprezinta organizarea politica, administrativa, si grecescul ,,politeia” care inseamna cerate. De aici notiunea de ,, politie administrativa” care semnific’, in sens restrans, limitele impuse liberei activitati a particularilor in societatea organizata si pe care organele care realizeazi functia executiva © stabilesc si o impun celorlalti, deci tuturor®. c) caracterul sau limitat, in sensul cd se raporteazi la trei aspecte: /inistea (menti- nerea ordinii pe strada, in locurile publice’, lupta impotriva zgomotului); securitatea, in 1 Doctrina francezi o defineste ca fiind ,,0 formd de activitate a administrariei care constd in a reglementa 0 activitate particular in vederea asigurarit mentinerit ordinii publice” (A. de Laubadére, J. C. Venezia, Y. Gaudemet, Traité de droit administratif, . 1, 14° éd., 1996, LGDJ, p. 789). Alti autori sustin ci termenul de . polifie” presupune trei sensuri: a) reguli impuse pentru controlul activitatilor private; b) personalul insdrcinat sA aplice aceste reguli; c) actele care intereseaz executarea juridied sau materiala a reglementarilor de politie (PH. Chalvidan, C. Houter, Droit administratif. Manuel pratique avee des documents et des sujets corrigés, Nathan Université, Paris, 1996, p. 111). 2C. Clipa, Ordine si interes public in textura ideologica a dreptului administrativ. (Repere categoriale furnizate in aceasta privinga de Codul administrativ), in E. Balan, D. Troantd, C. Iftene, M. Vaearelu, G. Varia (coord.), Codul administrativ, prezent si perspective in spafiul romdnese, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, . 80. P-SC> Autorul citat enumerd, din Codul civil, articolele 11; 14 alin, (1); 60; 84 alin, (2); 626; 1169; 1882 alin. (2); 2549 alin. (2) si 2564 alin. (1) si (2). 4 Din Codul administrativ, acelasi autor refine art. 129 alin. (7) lit. g); art. 173 alin, (5) lit. g); art. 191 alin, (9); art, 237 alin, (5); art. 380 alin. (1) lit. e) si alin, (5); art. 391 alin. (1), 3 Textul prevede ci Nu se poate deroga prin conventii particulare de la legile care interesea publicia”. : 6 | Nedelcu, P.I. Nedelcu, Polifia administrativa. Analiza comparativé, in E. Balan, C. Ifiene, G. Varia, D. Troan, M. Vicdrelu (coord.), Administratia publica ~ inure misiuni si constrdngeri bugetare ~ Dimensiunt juridice si manageriale, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2014, p. 130. 7 ,Odatd insd cu intrarea in vigoare a Legii nr. 174/2018 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterca familie, rolul politistului in exereitarea atributiilor de serviciu pe parte de preventie si limitare a violenjei domestice este intirit prin definirea si enumerarea ordinea- Drept administratiy sens de siguranfé in caz de accidente umane sau naturale, incendii, inundatii, conflicte armate; salubritatea prin care se apara igiena publica. Un alt autor retine, ca fiind componente ale ordinii publice, siguranta, linistea si snatatea publica si considera ca acestea nu ar putea fi aparate sau conservate daca administratia publica nu ar beneficia de prerogative de putere publica si, in mod special, de prerogativa de a reglementa, de a autoriza sau legitima si de a sanctiona’. in dreptul german, dreptul politienesc are o indelungata traditie, prima reglementare fiind adoptata in anul 1530, iar activitatea polifieneasca este definita ca wn drept vizdnd activitatea statala de prevenire a pericolelor sau ca o activitate de prevenire a pericolelor’. Ca 0 concluzie, intr-o societate democratic’, ordinea publica include respectul drepturilor fundamentale. Exercifiul lor e grav amenin{at atunci cind dezordinea se instaleaza’. in ceea ce priveste serviciul public, acesta este strans legat de nofiunile de interes public, ordine publica’ si are ca scop satisfacerea unor nevoi sociale prin mijloace Specifice, iar modul de actiune este constituit din prestatii furnizate uzagerilor. Doctrina |- a definit ca reprezentind acea activitate desfisuratd sau autorizata de un organ public, prin care se realizeazé nevoi sociale de interes public’. Adoptarea Codului administrativ marcheaza o noua era si in aceasta materie, in sensul c& se creeazi un cadru unitar de reglementare a acestei institutii de bazi a dreptului administrativ, incepand cu definirea lui prin art. 5 lit. kk) potrivit cdruia el reprezinta »,activitatea sau ansamblul de activitati organizate de 0 autoritate a administratiei publice ori de o institutie publica sau autorizatd/autorizate ori delegata de aceasta, in scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, in mod regulat si continu”. § 6. Principiile aplicabile administratiei publice Unul dintre elementele de noutate pe care le aduce Codul administrativ este cons: crarea de prineipii aplicabile atat administratiei publice, in ansamblul stu, cat si diferitelor institutii pe care le consacra. nijloacelor prin care are dreptul s& objind probe, prin enunfarea obligatilor si imerdiciilor pe care le poate dispune cu aplicare de indata in confinutul ordinului de protectie provizoriu dar si prin reglementarea modelitati de confirmare a acestuia prin rezolujie cu caracter administrativ emis de procuror.” A se vedes Camelia Daciana Stoian, Radu Nicolae Stoian - Role And Practical Auitudes In Issue Of The Provisional Protection Order ~ Perspectives of Law and Public Administration, Publisher: Bucharest Academy of Becnomic Studies Publication, 2019, hutp//oaji.nev/articles/2019/7107-1570994578 pdf. : 1C. Clipa, Ordine si interes public in textura ideolo; Sfurnizate in aceasta privinga de Codul administrativ), art. cit, p, 82. 2G. Goring, 1. E. Rusu, Mijloace de coercitie in dreptul politienese. Pr sistemul de drept al landurilor federale germane, in RDP nr. 1/2008, p. 22. 5, Rivero, J. Waline, op. cit, pp. 428-430, eat 4 Dana Apostol Tofan, Drep gicd a dreptului administrativ, (Repere categoriale ezentare a mijloacelor de coercitie it 1 administrativ, op. cit., vol. 1, ed. Biase Apostl ep in + Vol. I, ed. a S-a, p. 10, ae pera titan definese serviciul public ca fiind,,activiti asumate de administrate, sau, in amumite cu persoane private actiondind sub autoritatea sa, hai " ™ GM, Auby, 1B. Auby, Droit administra, 1996, il @ indeplini anumite finalitayi de ordin general” 5),Dreptul administrativ — ramuré a dreptului public 31 Unele din aceste pri pe cind alte p ncipii sunt, in mod corect, nu numai enuntate, ci si definite, cipii sunt doar enuntate. Este o solutie care, evident, are insuficientele ei, deoarece ar fi fost de dorit ca toate principiile prevazute si fie si explicitate, din punct de vedere al semnificatiei lor sau si se faci trimitere la definitiile consacrate de Cod, in cazul in care unele prin guverneazi mai multe institutii Titlul IIL al primei parti a Codului administrativ este consacrat principiilor generale aplicabile administrafiei publice, sintagma care, fara a fi definité de Cod, intelegem ca reprezinta regulile care se aplicd in activitatea administratiei publice, a personalului acesteia si a raporturilor care se stabilese intre administratie, in sens formal organic, de structuri si personal, si celelalte subiecte de drept, persoane fizice sau juridice, de drept public sau de drept privat Cum afirmam intr-o lucrare a noastra anterioara' este pentru prima data cand intr-un act normativ se reglementeaza reguli cu valoare de principii generale care se aplicd intregii administratii publice, atat centrala, cat si locala. ,, Codul sesizeaza principiile de drept, le exprima pe calea gandirii, asifel find, codificarea nu este si nu poate fi o lucrare pur formala””. Apreciem acest titlu, prin faptul cd reuseste si sintetizeze $i sistematizeze, in egala misura, principiile care trebuie respectate de orice subiect de drept care este implicat in realizarea administratiei publice sau desfasoard o activitate de natura administrativa. Primul in enumerare si, indraznim si spunem, si ca semnificatie, este principiul legalitati reglementat de art. 6 din Cod, conform caruia . Autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si personalul acestora au obligatia de a actiona cu respectarea prevederilor legale in vigoare $i a tratatelor si a conventiilor internationale la care Romdnia este parte". ,Suportul” lui constituional este in art. 1 alin. (5) care consacra caracterul obligatoriu al respectarii Constitutici, a supremartiei sale si a legilor. Urmatorul, in succesiune este principiul egalitatii, reglementat de art. 7, potrivit caruia ,,Beneficiarii activitagii autoritatilor si institutiilor administratiei publice au dreptul de a fi tratati in mod egal, intro manierd nediscriminatorie, corelativ cu obligatia autoritatilor si instinyiilor administratie’ publice de a trata in mod egal pe tofi beneficiarti, fara discriminare pe criteriile prevazute de lege”. Acest prineipiu are ca izvor principal art. 16 alin. (1) din Constitutie si evoca ,obligatia facura legiuitorului de a trata in acelasi fel situatiile care in mod obiectiv sunt asemdndtoare”®, obligatie care revine si autorititilor publice, in general si administratici publice, in particular. in ceea ce priveste semnificatia acestui principiu, in jurisprudenta sa constant Curtea Constitujionala. a statuat faptul ca principiul egalitatii in drepturi nu inseamnd uniformitate, incdlcarea principiului egalitagii si nediscriminari existand doar atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara o motivare obiectiva si onabild sau dacé exista 0 disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite”*. ip LV, Vedinas, Codul administrativ adnotat, Noutdyi. Examinare comparativa. Note explicative op. cit., ed, a3-a, p. 38. is : 2N, Popa, Codul administrativ (cdteva insemndri), Editorial, in RDP nr. 3/2019, p. 1S 3§.E, Tanasescu, Principiul egalitatii in dreptul romédnese, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 47. 4 Decizia nr. 850/2019 a CCR, publicatd in M. Of. nr. 311/14 aprilie 2020.32 i Drept administy Principiul transparenfei il regasim reglementat in art. 8 din Cod, dupa cum urmeaz3 » (I) In procesul de elaborare a actelor normative, autoritatile sdinstinifiile publice au Obligatig de a informa yi de a supune consultarii si dezbaterii publice proiectele de acte norma, site a permite accesul cetdjenilor la procesul de luare a deciziilor administrative. Precum si | datele si informarile de imeres public, in limitele legit. (2) Beneficiarit activin, administratiei publice au dreptul de a obtine informatii de la autoritazile : administrafiei publice, iar acestea au obligatia corelativa a acestora de : beneficiarilor informarii din oficiu sau la cerere, in limitele legii”. Acest principiu are ¢ semnificatie deosebit’, in dreptul national si in cel european. Acest principiu are o semnificatie deosebita, in dreptul national si in cel european. St instituti a pune la dispoziy Din modul in care este reglementat, rezulté cele doud componente ale principiulu: transparentei: prima const in obligaria autoritdzilor si institutiilor publice, in procesul elaborare a actelor normative, de a informa $i de a supune consultarii si dezbater proiectele de acte normative si de a permite accesul cetaenilor la procesul de luare administrative, iar cea de-a doua const’ in accesul cetatenilor la datele public’, de vil publice adeciziilor informatiile de interes Componenta privind permiterea accesului la luarea deciziilor de interes publi¢ are in vedere sedinjele organelor cu rol deliberativ, respectiv, la nivel local, la sedintele consiliilor locale si judetene, iar la nivel central, la sedinjele Guvernului, ale structurilor de conducere din cadrul administratiei centrale de specialitate. Acest acces se face fie direct, prin prezenta cetafenilor la aceste lucrari, care este posibila, cu precadere, mai ales la nivel local, fie prin Prezenta societatii civile, ca regula a mass-mediei, considerat de Curtea Europeana de la Strasbourg ca fiind cdinele de pazd al democratiei. In art. 9 regasim reglementat principiul Proporfionalitafii, cu urmitoarea semnificatie: » Formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice trebuie sé Fie corespunzitoare satisfacerii unui interes publie, precum si echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementarile sau mdsurile autoritafilor si institutiilor adn sunt initiate, adoptate, emise, dupd caz, numai in urma evaludrii nevoilor de interes public sau a problemelor, dupa caz, a riscurilor si a impactului solufiilor propuse”. El este consacrat de art. 53 alin. (2) din Constitutie, referitor la materia restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertaqi>. O semnificatie deosebita are, cum am mai aritat, Public, prevazut de art. 10 din Cod si el semnificd faptul c& ,, Autoritayile si institutiile admi- nistratiei publice, precum si personalul din cadrul acestora au obligatia de a wrméri satisfacerea interesului public inaintea celui individual sau de Srup. Interesul public nagional este prioritar fafa de interesul public local”. Preempjiunea interesului general asupra celui Particular, permite ca in cazul unui conflict dintre interesul public si cel particular, primul si se impuni fata de cel de-al doilea’, jar interesul public national se impune in f fata de interesul public local. ministragiei publice , principiul satisfacerii interesului a *O-M. Cilibiu, Principiul transp area Codului i . tare Codului administratiy, iE. Ba Fa wena Vasko G. Varia (coord), Cod adminisiratin, recent ot aE: Bal Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2023, p. 231 ee 2 Textul prevede cA resirdngerea tre iuza care a determinate pas, © HBOvAN, Tratat de drept adminisiratiy, woh Mead eee @, 2005, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, sarengei in reglement ae pirical in spariul roménese, ’buie sa fie proportionala cu caDreptul administrativ ~ ramuré a dreptului public 33 Prin art. 11 se reglementeaza pri cipiul impai potrivit caruia ,, Personalul din administratia publica are obligatia de a-si exercita atribuiile legale, fara subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interes" : Nojiunea de imparfialitate nu este definita in legislatic. in doctrind se considera ca ea reprezinta obligafia personalului administratiei publice de a-si exercita atributiile in mod obiectiv fafa de toti particularii care li se adreseaza in calitate de titulari de drepturi si interese legitime si, respectiv, de beneficiari ai serviciilor publice prestate de céitre autoritagile si instinuiile publice din care acest personal face parte. Principiul continuitatii este reglementat prin art. 12 si el semnifica faptul ca ,, Activitatea administratiei publice se exercita fara intreruperi, cu respectarea prevederilor legale” Importanja lui este deosebit de importanta pentru administratie, a crei menire este sa satisfacd nevoile sociale de interes public, care nu dispar niciodata, nici macar nu se suspenda, ceea ce determinat multi vreme ca greva si fie interzisa in sectorul public. $i in prezent apreciem ca este necesar ca aceasta sa se exercite cu asigurarea serviciilor publice esentiale pentru societate. Ultimul principiu, ca enumerare nu neaparat ca si semnificatie, este principiul adapta- bilitatii, reglementat de art. 13, potrivit caruia ,, Awforitafile si institufiile administratiei publice au obligatia de a satisface nevoile societiii”. Nu este cea mai inspirata definitie a lui, esenta acestui principiu constand in permanenta preocupare de a identifica si concretiza formele de activitate ale administratiei potrivit nevoilor societajii care sunt in continua transformare. Administratia trebuie sd find pasul cu aceste mutatii permanente, ceea ce o obliga sa isi modifice in permanenfa modul in care le satisface. I. Fundamente constitutionale actuale privind administratia publica si dreptul administrativ § 7. Izvoare constitutionale exprese si implicite pentru administratia publica Astfel cum am mai aratat deja, unul dintre capitolele titlului III, si anume capitolul V, este denumit ,, administratia publica”. Aceasta situatie I-a determinat pe regretatul nostru Profesor si lanseze intrebarea' daca, in actualul sistem constitutional si legal, administratie publica inseamna numai activitatea desfasuratd de organele grupate in capitolul V al titlului III? intrebarea este, evident, cu substrat retoric. Nu putem admite ca doar autoritafile grupate in acest capitol indeplinesc activitaji administrative. Atribufii de natura administrativa exercita si Presedintele si Guvernul, autoritati care se regiisesc in alte capitole ale titlului III’. Insa, autorititile regasite in capitolul V al titlului III fac exclusiv administratie publica, rupta de jocul politic, in masura fireasca in care un anumit domeniu poate fi rupt de politica’. Sau, urmnd distinctia prezentata anterior dintre administratia-scop $i administratia-mijloc, este evident ca in capitolul V al titlului III regasim autoritajile publice care infaptuiesc administrafie-scop. 1 A. lorgovan, Tratat, op. cit, ed. a4-a, vol. 1, pp. 111-112 : 2 Pregedintele este reglementat in Capitolul II al titlului II], Guvernul in capitolele III si 1V alte tithului HT al Constitutiei. 3 Spunem acest lucu deoarece de esenja administratiei publice este ca ea comandamente politice incorporate in norme juridice sd transpuna in practic’34 Drept administra, Prevederilor cuprinse in aceasta parte a Constitutiei se cuvine sa le fie adaugate ‘i altele, primul, ca semnificatic, find art. 52 si 126 alin. (6) care reprezinta seiij, constitutionale al unei instituii tradifionale in dreptul administrativ si anume conten iosul administrativ, reglementat de Legea nr. 554/2004'. Acest reglementiri constitufionale pot fi calificate, in limbajul doctrinei franceze, hy. constinuionale exprese ale administratici publice, la care se adauga si alte dispozitii car desi nu au un caracter expres, vizeaza in mod implicit administratia publica si dreptul adm. nistrativ in ansamblul sau. Intra, in aceasté categorie, 0 mare parte dintre dispozitiijy primului titlu al Constitutiei intitulat ,, principii generale”, incepand cu ch iar primul artico| al acestuia, intitulat ,, statu! roman”, adaugand art. 2 care face referire la organele reprezentative, in care se includ, la nivel central, Parlamentul si Presedintele, iar la nivel local, autoritatile deliberative si executive ale autonomiei locale si exemplele ar putea continua § 8. Principalele modificari aduse prin legea de revizuire a Constitutiei in materia administratiei publice 8.1. Modificari majore Consideram ca este util si cunoastem istoria constitutional’, in general si cea care vizeaza dreptul administrativ, in particular. Prin Legea de revizuire nr. 429/2003 au fost introduse prevederi noi in legea noastra fundamentala, care aduc importante modificari in ceea ce priveste conceptia de ansamblu a legiuitorului constituant asupra administratici publice. Dupa aproape 12 ani de la adoptare, a aparut, intr-un nou context politic, de pace sociala, de confruntare democraticd intre idei, dar si de solidaritate civicd in jurul intereselor nationale, cerinta revizuirii ei”, Este neindoielnic faptul c& ,,nicio Constitutie nu poate fi vesnica, cu atét mai mult una elaborata la inceputul unei perioade de trar itie de la un sistem totalitar la unul democratic”. Desi 0 Constitutie se caracterizeazi printr-o oarecare rigiditate, de natura si-i confere aptitudinea de a asigura stabilitate social trebuie sa devind 0 frana in dezvoltarea unei natiuni, ci, dimpotriva, acestei evolutii si o punte catre viitor* 4 si politica, ea mu sd fie o oglinda a In concret, revizuirea din 2003 a fost cauzata de inexistenta in legea fundamentala a unor dispozifii care s4 fundamenteze procesul de integrare a Romaniei in structurile curoatlantice, Integrarea Romaniei in Uniunea Europeani a presupus ~ si continua si 0 facd — un amplu proces de reforma, care vizeaza atat aspectele constitutionale, cat si cele legislative si insttutionale™. Primele s-au realizat deja, celelalte sum ae in eve de ere 2 Publica in M. Of nr 1154 din 7 decembrie 2004, cu moditicttle ulterioae . lonescu, Constitusia Romniei. Legea de reviznire a si i Ea Angas Conti Rois La ‘euire comentata si adnotata, cu dechateri parlamemare *M. Amzulescu, Procesul de revizuire 4 Ibidem, pp. 45-46 L. Visan, D. I eae Ecricisnenc aa eee eet contenciosului administratiy de revizuirea Constitutie! Bertie nrmet "de proseiva Senstrativa in contextulimegrari europene a Reman att | wlinte juridice si administrative Ca je me 008 Ct integrarié europene, Sectiunea pent imsrative, Calera Suinyific nr. 6/2004, Insttutul ae Suge’ Adtoinicert veal Stiin inistrative Pa @ Constituie, in RDP nr. 3/2003, pp. 45-46,Dreptul administrativ — ramurd a dreptului public realizare. fost introdus un titlu de sine statator intitulat ,integrarea euroatlantica” au fost consacrate noi dispozitii sau au fost modificate cele deja existente Dupa cum se sustine cu deplin temei intr- o valoroasa lucrare consacrata comentarii legii fundamentale revizuite, »Instituirea temeiurilor constitutionale pentru integrarea {arii noastre in comunitatea euro-atlantica, adicd Uniunea Europeana si Pactul Atlanticului de Nord, optimizarea corespunzittoare a sistemului decizional in cadrul reginului politic, perfectionarea democratiei constitutionale prin proclamarea unor noi drepturi fundamentale si, indeosebi, prin intérivea mijloacelor constitutionale de protectie a drepturilor $i liberta- tilor cetatenilor’” au reprezentat principalele obiective ale procesului de modificare a legii fundamentale in 2003. ‘duit sa Precizim ca si in alte sisteme de drept statele membre au t istemele juridice si administrative’. Aequis-ul european, formalizat sau neformali: gente la nivelul politicilor administrative dezvoltate de guvernele nationale, conducind treptat la crearea unui ,,Spatiu administrativ european”. in plan juridic, se trece, astfel, de la un drept administrativ nafional citre un drept administrativ comparat si, in timp, cAtre un drept administrativ european unitar’. Apreciem ci pot fi identificate doua mari categorii de modificare a Constitutiei, din punct de vedere al cauzelor care le-au generat: a) modificdri impuse de evolutia de ansamblu a societitii romanesti din 1991 in intervalul scurs de la intrarea in vigoare a legii fundamentale a Rominiei; b) modificari impuse de procesul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice’ Fac parte din cea de-a doua categorie urmatoarele prevederi constitutionale nou introduse prin legea de revizuire: dreptul conferit cetitenilor Uniunii Europene de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale din Romania [art. 16 alin. (4)]; dreptul cetifenilor romani de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European (art, 38); dreptul cetafenilor straini si al apatrizilor de a dobandi terenuri in proprietate, prin acte incheiate intre vii (inter vivos) si pentru cauzi de moarte (mortis causa), introdus prin art. 44 alin. (2); posibilitatea inlocuirii monedei nationale cu moneda europeana fart. 137 alin. (2)/; consacrarea unor reglementari speciale, de drept substantial si de drept procedural, referitoare la procesul de aderare a RomiAniei la organismele curoatlantice (titlul VI referitor la ,, integrarea euroatlantica", art, 148 si 149). adapteze at, contribuie la crearea unei conver- 1 Este vorba despre titlul VI al Constitutiei, art. 148-149. 2M. Constantinescu, I. Muraru, A. lorgovan, Revizuirea Constitute’ Roméniei ~ Explicatii si comemarii Ed, Rosetti, Bucuresti, 2003, Not explicativi. 2D. Maus, prefajéi la lucrarea Jean-Luc Sauron, L ‘administration frangaise et ['Union Européenne, La documentation frangaise, Paris, 2000, p. 5. 41, Alexandru (coord.), I. Gorjan, I.V. Ivanoff, C.C. Manda, AL, Nicu, C.S. Siraru, Drept administrativ european, Ed, Lumina Lex, Bucuresti, 2005, p. 21 $1. Alexandru, Drept administrativ comparat, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 180. 6S. 1. Stanila, Cateva aspecte ale revizuirii Constitutici Romdnici, in lucrarea Reformele administrative si Jjudiciare in perspectiva integrdrii europene, Sectiunea pentru stiinte juridice yi administrative, Caietul Stiingifie nr, 6/2004, Institutul de $tiinje Administrative Paul Negulescu”, pp. 5-6.36 Normele constitutionale nou consacrate au fost dezvoltate prin legi, adoptate main, in structurile euroatlantice — | j, Romani sau dupa momentul integrarii ianuar, 2007!. Succinta prezentare i =o A) Art. 1 alin, (3) din Constitutic a fost partial moditicat, prin referirea ta spiriy tradifiilor democratice ale poporului roman si idealurile Revolufiei din Dece 9. 7 Acest articol este redactat in deplin acord cu valori fundamentale, recunoseute jy majoritatea documentelor europene gsi internationale si in toate democratiily constitutionale. Astfel Tratatul privind Uniunea Europeana prevede in art. 2c Uniunes Europeana se intemeiaza pe principiile libertatii, democratiei, respe tarii drepturilor omuly si libertatilor fundamentale, precum si al statului de drept, principii care sunt comune si statelor membre, si respect& drepturile fundamentale astfel cum sunt acestea garantate jy Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale? si cum rezulta el din traditiile constitutionale comune statelor membre. in confinutul art. 1 alin. (3) regdsim proclamate valori definitorii, cum sunt caracterul statului roman de stat de drept, democratic si social, demnitatea, dreptatea si pluralismul politic, drepturile si libertatile fundamentale. Precizim ca un prim principiu general al dreptului recunoscut in literatura de specialitate® si in legislatia statelor membre, este Protectia drepturilor fundamentale ale omului, iar primul articol al Constitutiei asazi drepturile fundamentale ale omului printre valorile supreme si garantate. B) O alt& modificare este cuprinsa in actualul alin. (4) al art. 1, conform caruia ,, statul se organizeazd potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor executiva si judecatoreasca — in cadrul democratiei constitutionale” deja. Este important de stiut cA elemente ale principiului separatiei puterilor au inceput sa apara in dreptul nostru in mod treptat, in cadrul unui proces indelungat, inainte de consacrarea lui legald. Este un proces original, romdnese si a constat, pe de o parte, din despartirea atribufiilor judecatoresti de cele executive, iar, pe de alta parte, din inifierea unor acte de legiferare scrisd, care au pregdtit aparitia unei noi puteri a de cea executiva si cea judecdtoreascd, anume puterea legiuitoare’ Teoria in sine a separatiei puterilor a vizat, astfel cam am mai aratat, inlaturarea regi- iat beck : sefoemarea radicald a sistemului statal de atunci’, - in al doilea alineat nou introdus evizuire i ae : (ce preven Romania respectares Coveney a ePrezin ati lines 7 stitutiei, a suprematiei sale sia legilor Mbrig le legislativé, pe care am analizat-o ‘atului-alaturi * Integrarea tarii noastre in Uniunea Euro i : : Peand s-a realizat prin Ti la Uniunea Europeans ‘atificat de Romania prin Legea ne. 157/205 bial ‘onventia pentru apararea drepturil i sia libertatilo 30954 par a Plurilor omului si a libertatilor fi de aderare a Romaniei si Bulgariei in M. Of. nr, 465 din 1 iunie 2005. i ; damental : a din 31 fy undamentale a fost ratificata prin Lezea i Jegi de ratificare, ultima Zieteomeeg ie ‘Rlficarea protocoatelor la C vente a a A754, find publicats in M. Of. nr 886 din § desembic 20 ree Protocolului nr. 1S k Beicemee anne omriia. Ed, All Beck, Bucuresti, 2003, p, 24, SE. Mol wiPlului separatiei puteritor in dreptul pen. lcut, Despre Separayiunea puterilor standu, ia Robe mares in RDP nr. 1/1999, p, 3 1 Pp. 1 la Conventie, Le