CApPITOLUL XII PRINCIPII DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE § 1. Istoric al reglementai isté doua categorii de organe administrative, din punet de vedere al intinderitig teritoriu a atribufiilor pe care le exercité: organele administrafiet publice Central, competente la nivelul intregi si organele administrafiei pub! ice locale, la niyely, unitatilor administrativ-teritoriale in care au fost alese si functioneaz: Ele nu sunt rupte unul de celalalt, intre ele existand legaturi stranse, pe care Te impune. caracterul de stat national, unitar si indivizibil al statului roman, dar si delimitari necesare si legitime, determinate de principiul constitutional al autonomiei locale’, Reglementari privind administratia publica locala si principiile care 0 guverneazi ay fost consacrate dintotdeauna in Constitutiile romane. Mai mult chiar, primele reglementiri privind descentralizarea administrativa si autonomia locala le regasim in Regulamentele organice, apoi in Legea comunala nr. 394 din 1/13 aprilie 1864 si Legea pentru consiliile judejene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864°, Constitufia din 1866 contine trei prevederi care fac referire la administratia publica locala. in Titlul II intitulat » despre puterile statului”, capitolul TV poarta denumirea despre institujiunile judefene si comunale” Dispozitii similare regasim si in Constitutia din 1923, in Constitutia din 1938 regisim un singur articol prin care se trimite la o lege prin care si se statorniceasca institufiunile administrative. Cele trei Constituyii socialiste din 1948, 1952 si 1965 reglementau intr-un mod specific regimului totalitar aceasta materie, care exclude principiile descentralizarii si ale autonomiei. __ In Tezele Proiectului de Constitutie, reglementiri privind administratia publica local, alaturi de cele privitoare la organizar administrativ-teritoriala a Romaniei, erau cuprinse chiar in Titlul 1, care era consacrat prineipiilor fundamentale, paragraful 17. Ultimt! alineat al acestuia prevedea c& organizarea st activitatea unitétilor administrativ-teritoridle au la bazé descentrai area administrativa si autonomia locala’. Ulterior, prevederile privind organizarea administratiy. (actualul art. 3), insa cele referitoare la administrati: titlul I al Tezelor, eapitolul Ill, a carui d in sectiunea a 2-a, reglementa institufiile -teritoriala au rimas in tilul |, ‘a publica local au fost transferate i? “numire era autoritatea administrativi, 51° locale, | ee 1 RN. Petrescu, Probleme ale admi IRN / e administratici publice loc Ania, i 51-63 2 pricanu, Tratat de drept administrativ roman op ak, ip gn RD oe 2a VY: Priséearu, Tratat, op. cit, 752, PP eB 788 onset? Constinyici Romaniei 1991. Lucrarite i Monitor Adunarii Constiwante, Ed, Regia Autonoma Motizare si functionare a administratiei publice locale 195 princi jn Prowetul Constitutie: Gidul seetiunii a fost 7, format din administratia constituitd la ni constituita la nivel intermediar! cela de administratic publica locala yi clu autorits ilor administ jude bard si ced Din economia textelor constitutionale, rezulta c: jive de legiuitorul constituant a circumse: comune si orase. Prin extrapolare, infelesul cuvantului , /ocale” a fost atribuit si subdic yiziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, prin art. 121 alin. (3) care prevede ¢& auoritiqile prevazute la alin. (1) se pot constitui $i in subdiviziunile administrativ- eritoriale ale municipiilor”. De aici, concluzia c& locale sunt acele autorititi ale admi- nistrajiei publice, alese in urma organizarii scrutinului electoral potrivit legii, care au competenta teritoriala limitata la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv comuna, orasul si judequl’, Daca inijial fostul art. 119 prevedea autonomia localaé in unitatile admi- nistrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale i pe cel al descen- tralizarit serviciilor publice, in urma revizuirii Constitutici, au fost adiugate decon- centrarea serviciilor publice si dreptul minoritafilor de a-si folosi limba natal in raporturile cu administratia publici locala si cu serviciile publice deconcentrate. § 2. Drept comparat Soluiile in Uniunea Europeand diferd de la o fara la alta, organizarea locala reflect’ regimul politic, transpundnd pe plan local spiritul si institutiile’. Daca in unele Constitujii europene regasim reglementiri sumare, care de regula trimit la lege care si prevada regimul administratiei publice locale, in alte Constitutii sunt tezervate parti intregi, titluri, capitole sau sectiuni’. Din prima categorie face parte Constituia francezi din 1958, care, prin art. 72, confine 0 norma de trimitere la lege, att in cea ce priveste posibilitatea de a se crea alte colectivitati teritoriale decat cele prevazute de Constitutie (comunele, departamentele, Tegiunile si teritoriile de peste mari) cat si in ceea ce priveste modul liber in care se administreaza acestea, prin consilii alese. Pentru autonomia locala, Constitutia franceza foloseste termenul de liber’ administrare, in art. 34 care stabileste domen! ile rezervate legii, intre acestea regasindu-se si principiile fundamentale ale liberei administrari a r locale, competentelor si resurselor acestora. | : Daca descentraiarea, dmiisiativl priveste numai raporturile statului ie Colectivitajile teritoriale locale, libera administrare are in vedere si raporturile pe care le Slabilesc colectivitatile teritoriale locale intre ele’ ae A. lorgov: eca elaborari i op. cits p.S21. ai publice locale rfulooren, Oden labora Conti Fe iat Len minis! Me | % 21822001, in Dreptul ne. 12007, p. 147. ihe Alexandru (coord.) Al. Negoifé, 1. Santai, nistrati, Ed, Omnia Uni S.A.S.T. Brasov, 1999, P-242-_ « cangseseu, Consttuia Ro A. Iorgovan, in M, Constantinescu, A. lorgovan I. Murarty ©: rentari i explicayit, Ed, All Beck, Bucuresti, 2004, P. 250. “opin Popescu, Autonoma local si integrarea ewerea” © acolo citate, . Brezoianu, . Vida, S-Ivar, Popescu Skiniceanu, Drept iewitdl ymdiniei revi 1d, Fd. All Beck, Bucuresti, 1999, pp. 85-86 gi196 ; Drept adminis, a nd in aceasta ara, 0 autenticd descentralizare s-a declansat incepand cu 1982, ps aceasta perioada, colectivitatile locale erau considerate ca minori incapabili, in sen, sul nu puteau lua decizit decat dac& autoritatea superioara (statul, prin intermedy Prefectilor), mu avea obiectii. Dupa descentralizarea anilor optzeci, colectivitatile si considerate ca autonome, dar nu independente. Ele sunt supuse controlului a Posteriog q) statului si numeroase reforme institutionale au modificat pe cale unilaterala functiile lor, mai rar frontierele lor”. in mod asemanator, art, 28 din Legea fundamentala pentru Republica Federa Germania impune garantarea, pentru comune, a dreptului de a reglementa toate probe mele comunitajii locale in cadrul legii, cu rispundere proprie. Dreptul la autoadminis. trare e recunoscut nu numai comunelor, ci si asociatiilor comunale. intre domeniils rezervate legislatiei exclusive a landurilor regasim, la art. 73 alin. (8), si statutul juridic al personalului permanent din serviciul Federatiei si al organelor de drept public care tin in mod nemijlocit de federatie, text care trebuie coroborat cu art. 74 lit, a) alin. (1) conform caruia legiferarea concurenti se intinde de asemenea asupra salarizirii existen{ei personalului din serviciul public, legat printr-un contract de serviciu si de fdel- tate de drept public, in misura in care nu intra in competenta exclusiva de legiferare a federatici. Germania este considerati a avea unul dintre cele mai eficiente sisteme de admi- nistratie publica locala. in cea de-a doua categorie se incadreazi Cons consacra titlul VIII organ utile unor state precum Spania, ca rii teritoriale a statului, fiind vorba despre comune, provinci gi comunitafi autonome, iar in art. 140, se garanteazi autonomia comunelor. $i provinciile si comunitatile autonome se guvemeaza si administreazd in mod autonom. Constitutia Italiei declara prin art. 5 cA Republica, una gi indivizibild, recunoastesi favorizeazi autonomiile locale. In serviciile care depind de stat se realizeacé desc tralicarea administrativa in cel mai mare grad posibil si se adapteaza principil s metodele legislatiei sale la necesitayile antonomiei si descentralizarii (sub. ns. — VV’) Italia este considerata unul din cele mai puternic descentralizate state unitare, regiulé avand inclusiv competenta de a adopta norme stat federal) in domeniile enumerate expres prii constitutionale. In doctrina se apreciaza c&_,, modelul statului des 1948 reprezenta o alegere fara precedent in tarile europene care nu erau federate, dip? cel de-al Doilea Razboi Mondial. Inovatia cea mai importanta a constat in introduce™ unui al treilea nivel teritorial de guverndménu, intre sistemul comunal si cel provi (care existau deja dupa unificarea (arii) céruia sa avut in vedere sa i se recunoascd 0™ larga autonomie decat cea recunoscuta celorlalte colectivitaqi locale. Regiunile a dotate cu o putere legislativa intr-un anumit numér de materii enumerate”? cu putere de lege (cea ce o apropie de ut in art. 117 din Constitutie sau prin alte leg intial centralizat definit de Consttufia lt ! Th. Delavenne, Le contrdle jurisdictionnel des Fr ictionnel des citoyens sur les décisio inistratives des £0! locales in M.-E. Geis, St. Guérard, X. Volmerange, Les connote ce cisions administratives des i . Les contréles de I'c regions autonomle menacée? Insiut Universitaire Varenne, 2018, pp 230. ma ttn Bulla oo 2 P, Magaro, C. Sollenni, L See D évolution du systeéme des contrdles sxe inoriales en ili McB. Geis, St. Guerard, X. Volmerange, es onc des contétes sur les colectiviés territorial if @ Vact une aul menacée? op. cit., 2018, p. 266, 8 de Vaction publique locale et regionale: une pect ale:rnc de organizresifunctionare a administroti’pubicelcale 197 Regimul local in Austria se caracterizeaz’ prin { reprezinté o preocupare, deoarece federalizarea se austriece se Supun regulii autoadministrarii, jn care materiile respective nu sunt rezervate faptul cd autonomia locald nu substituie acestui pr ‘incipiu. Comunele i dispun de o competenta proprie, in masura autoritajilor federale sau provinciale!, §3. Ratiunea si semnificatia modificarilor constitutionale din anul 2003 in forma initial, Constitujia consacra doar autonomia local si descentralizarea serviciilor publice, iar fostul art, 122 referitor la prefect prevedea ca el conduce serviciile publice descentralizate ale organelor centrale din unitatile administrativ-teritoriale in doctrina elaborata dupa 1991 s-a subliniat ca prevederile constitugionale referitoare la principiul descentralizarii serviciilor publice trebuie interpretate de o maniera elastica, legiuitorul constituant avand in vedere si sensul deconcentrarii serviciilor publi ministerelor sau consiliilor judefene in unitatile administrativ-teritoriale” O prima modificare a vizat garantarea pentru minoritifile nationale care au 0 pondere semnificativa a dreptului de a folosi limba natald in raporturile cu administrafia public& locali si cu serviciile publice deconcentrate, in conditiile previzute de legea organica. Totodata s-a adaugat principiul deconcentrarii serviciilor publice, aléturi de descentralizare si autonomie, pe care Codul administrativ nu il mai este enumera de sine statator. Prin proiectul de lege de revizuire a Constitutiei, invalidat de Curtea Constitutional prin Decizia nr. 80/2014 se prevazuse completarea art. 120 alin. (1) cu 0 noua tezi ___»Descentralizarea serviciilor publice se realizeazd cu respectarea principiului subsidia- ritaii, prin asigurarea integrala a resurselor financiare necesare pentru exercitarea, in bune condifii, a competenjelor transferate”, care era considerata legitima vind in vedere __ faptul c& ,, practica administrativa de pana acum a fost de transfer al wnor atributii din plan central in plan local, prin asigurarea partiala si nu integralé a resurselor financiare”®. e ale §4. Sfera principiilor si semnificatia lor Principiile reprezinta o trasdturd esentialA, care sta la originea oric&rui lueru, indiferent cA ne referim la o propunere legislativa, o regula definitorie a unui fenomen intr-un domeniu determinat' La baza organizarii si functionarii administratiei publice locale se afl anumite prin- cipii. Notiunea de principiu de organizare si functionare a administratiei publice in unitifile administrativ-teritoriale evocd acele prescripfii generale, cu caracter obliga- toriu, inscrise in Constitutie si in legi, care stabilese directiile fundamentale in baza carora | § capital SC 11. Vida, 1. C. Vida, Puterea executiva si administraria publied, op. cit. p. 233 5 A lorgovan, M. Constantinescu, I. Deleanu, A. lorgovan, |. Mura F. Vasiescu, |. Vida Konéniei~comematasi adnotatd, Regia Autonom’ Monitorul fi Bucur | ad Pics bead LC. Apostolache, Revizuirea normelor constitusionale privitoare Te cha ti ae / pues Cur Constitusionale a Roméniei, in Tendinge actuale in dreptul public. Abordare juridica si lozofica. Universita, Bucuresti, 2014, p. 94. toniu Tudor, La decentralistion en Roumanie Constitugia depuis 1859, Ed, |"Harmattan, Paris, 2021, p. 45198 — LTERE Administ, anita, se constituie, se organizeazt si fnetioneazd autoritagile administratiet publice eaeiniteentecnical «i formele de control carora ele se supun! de rang constitutional, iar cea de, locale raporturile care se stabilese intre ele gi for © prima categorie include principiile d 1, ia 4 tog . i ent de C a istrativ. Alituri de principiile legate, consacrate in prezent de Codul adminis Codi ai nistrativ, mai are aplicabilitate Legea nr. 15/2015". : / ; in baza acestora, pot fi identificate urmatoarele principii de organizare $i fitnctionay a administratiei publice locale: autonomia local; deconcentrarea serviciilor pubic, descentrali: posibilitatea folosirii lim ifilor nat nale in relatiile ¢y autorititile administrafiei publice locale si cu serviciile publice deconcentray cligibilitatea autoritatilor administratici_ publice locale; cooperarea; Principiy, responsabilitatii; principiul constrangerii bugetare si consultarea populatie; i, solutionarea problemelor locale de interes deosebit. In Codul administrativ nu se mai regasesc principiul deconcentrarii servicilo, publice si nici principiul legalitatii, acesta din urma, probabil, pe considerentul ci ese enumerat de art. 6 din Partea I, titlul IIT consacrat principiilor generale aplicabily administraici publice. In ceea ce priveste neconsacrarea expresA a_principiulyi deconcentrarii serviciilor publice, solujia contravine Constitufiei si releva un anunit accent pus, in planul viziunii guvernamentale, asupra descentralizarii serviciilor public, in detrimentul deconcentrarii acestora, prezinta mai multe particularitati: a) se aplic3 atat administratiei publice del nivelul de baz (comuni, oras, municipiu), cat si celei de la nivelul intermediar (judet), b) unitafile administrativ-teritoriale in cadrul cdrora se constituie autorititile admi- nistratiei publice locale, sunt persoane juridice de drept public, cu eapacitate juridiei deplina si patrimoniu propriu; c) aplicarea lor nu poate aduce atingere caracterului de stat nafional, unitar si indivizibil al statului roman, consfingit prin primul articol al legi fundamentale; d) conditiile si limitele de exercitare a acestor principii sunt prestabilite de lege; ¢) in exercitarea principiilor, autoritijile administratiei publice locale au 0 compe: tena materiala generala, ele pot si aiba inijiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice; competenta teritoriali este limitata la unitatea administrativ-teritoriala in care ele au fost alese si functionew’ § 5. Sfera principiilor constitutionale Art. 120 enumera patru_prineipii: centrarea serviciilor publice si posibili relafiile cu autoritatile administra centrate. descentralizarea, autonomia locali, deco atea folosirii limbii minoritatilor nafionale Publice locale si cu serviciile publice deo" ise Deconcentrare, descentralizare, acestea sunt doud cuvinte cheie in materie de 0"8” nizare administrativa, Exceptie fac autoritdfile care sunt in feuntea statului (Preset de Republica, primul-ministru, ministri). Orice alté autoritate administrativa es!" ae 1 C. Manda, Drept administrativ. Tratat el ? Legea nr. 115/2015 pentru alegerea aut administratiei publice locale nr. 215/20 privind Statutul alesilor locali, publica Legii nr. 115/2015 au fost abrogate prin C ementar, Ed. Lumina Ley i, . 421. i por x, Bucuresti, 2001, p. 4 el ‘ administratiei publice locale, pentru modifica 01, precum si per et al onal ij. 3937 Pentru modifica i nr. 39 MOf ne 340qie icarea si completarea Legi il mein 0 mai onfinute dul admin ea 22 mai 2015. Ultimele dou eg contprincipiu, plasata fie intr-un statut de deconcentrare i Folosind 0 terminologie larg intalnita, autoril centrate, fie autorita{i descentralizate, intr-unul de desceniral ‘ifile publice sunt fie a § 6. Descentralizarea Meene Mae descentralizarea este bagheta de aur a democrajiilor locale contemporane rineipiul descentralizarii administrative a fost proclamat inea din primii ani ai Revolutiei Franceze din 1789, moment de la care in Europa s-a pus problema trecerii de la centralizarea conducerii statelor la descentralizarea acestei conduceri si a descen- tralizarii administrative, in ansamblul ei’, Descentralizarea este mai ampla si mai profunda, ea exprimand 0 filozofie democratica si liberala', in Romania, ea a fost consacrata pentru prima data prin Constitugia din 1866, prin art. 106-107 care, pe de 0 parte, trimiteau la /egi prin care s4 se reglementeze institutiile judejene sau comunale, legi care vor avea la bazi descentralisarea administratiunei cat mai completa si independenta comunalé. Conform art. 5 lit. x) C. adm., descentralizarea reprezint& transferul de competente administrative $i financiare de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul admi- nistrafiei publice din unitagile administrativ-teritoriale, impreund cu resursele financiare necesare exercitarii acestora. In punctul sau de vedere referitor la revizuirea Constitutiei Rominiei, Comisia de la Venetia a tratat deosebirea dintre deconcentrare si descentralizare, afirmand ca prima depinde de existenja unor unita{i teritoriale in care statul este prezent prin serviciile sale, in timp ce cea de-a doua se refer la existenta unor unitafi teritoriale ale cdror organisme sunt alese si exercit4 anumite puteri in nume propriu’ Ca fenomen social, descentralizarea reprezint4 transferul de autoritate si de respon- sabilitiji pentru functiile publice dinspre nivelele centrale (Guvern) spre cele locale (administratiile locale)*. RomAnia a cautat mereu sa realizeze un echilibru intre centralizare, descentralizare si deconcentrare’, Principiile in baza carora se desfasoari procesul de descentralizare se regdsese in art. 76 C. adm., astfel: a) principiul subsidiaritafii®, care consti in exercitarea competenfelor de catre autoritatea administratiei publice locale situata la nivelul administrativ cel mai aproape de MG 4 i énéral, t.1, 7 éd., Paris, Montchrestien, 1992, p. 312. eae ee .e°des democraties locales contemporaines, prefati 2V. Vedinas, La decentralisation, ou la “baguette doree* des demo laces comempecaies ol la ucrarea Antoniu Tudor, La decentralistion en Roumanie depuis 1888, Ed. l'Harmattan, Paris, 2021, p. , ‘> ‘ * 7 *V. Prisicaru, Tratat de drept administrativ romdn, op. cit., P- - $1.Deleanu, Insti si procedtriconstituptonale, Ed, CH. Beek, Bucuresti 2006p 581. | 5 R. Carp, Strategii si propuneri de reforma a administratiei publice in perspec ri ; RDP nr, 22006, i ibsol 39. ee i io one T. Stace 7 ministrative publice locale din drile Uniunii Europene in context Mescentratizi in Caietl Stiniti nr. 11/2009, p. 403. ee 1floniu Tudor, La decentralition en Rowman ei, subd, cae deserneaz a rigine * Cuvantul , subsidiaritate” isi are sorgintea in latinescul se a t acepines de Sipe ee de serviciu chemafi si Intneascd oe BMC. Predescu, Subsidiaritatea ~ Principiu Intarire si figurativ ajutor, susfinere”. Pentra dezvoltiri, BMA<< no __Drept administratiy cetatean si care dispune de capacitatea administrativa necesard. Acest principiu poate fi Tegasit atat ca principiu de drept intern, reglementind raporturile dintre stat si cole. Vit&{ile politico-teritoriale, cit si ca prineipiu de drept international’. El este inserig jy art. 4 din Carta European a Autonomiei Locale”. In plan intern, principiul subsidiarity isi gaseste aplicare nu numai in raporturile cu autonomia local’, ci si cu deconcentrares administrativa, care este si ea o reflectare a principiului subsidiaritaii, potrivit Careia competenta decizionala trebuie sa revind administrafiei teritoriale de stat, care este maj apropiata de cetajean, si nu administratiei centrale a statului’. Termenul de subsidiaritate a fost introdus initial prin Tratatul de Maastricht! ca mod de reglare a exercitiului puterii de reglementare Stat — Uniune, avand in vedere ca in majori- tatea competentelor de care se bucura aceasta din urma sunt concurente cu cele exercitate jn continuare de state. Ea reprezinta astfel ,.un principiu r unul de atribuire de competente™. b) principiul asigurarii resurselor corespunzatoare atributiilor transferate. Codul administrativ prevede in art. 79 faptul ca rransferul de competenfa, precum si exercitarea acestora, se fac concomitent cu asigurarea resurselor materiale. Finanfarea compe- tenjelor delegate este asigurata in totalitate de cétre administratia publica centralé. Descentralizarea financiara apare, astfel, ca 0 componentaé majora a procesului de descentralizare®; c) principiul responsabilitatii autoritatilor administratici publice locale in raport cu competenta ce le revine, care impune obligativitatea realizarii standardelor de calitate in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica; d) principiul asigurarii unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care si nu constranga activitatea autoritajilor administratiei publice locale sau sa limiteze autonomia financiara: e) principiul echitatii, care implica asigurarea accesului tuturor cetatenilor la serviciile publice si de utilitate publica. Descentralizarea se identifica prin urmatoarele elemente definitorii: autoritatile din teritoriu sunt persoane publice autonome, alese de colectivitatile teritoriale; autoritatile din ator al exercitiului puterii de reglementare si ny functional al Uniunii Europene sau simplu instrumem?, in M. Dutu, D.C. Danigor (coord.), O viata dedicats CLL. Popescu, Autonomia locald si integrarea europeand, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, pp. 318-319. Prin articolul B, devenit in redactarea Tratatului Uniunii Europene art. 5, in care se afirma ca , in domeniile care nu sunt de competenta sa exclusiva, Comunitatea nu intervine, in conformitate cu principiul subsidianiti decait in cazul si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate intr-un mod satisfcator d= statele membre, insé pot fi realizate mai bine la nivel comunitar datoriti dimensiunilor sau efectelor acfiutil preconizate”. 5 BMC. Predescu, op. cit., p. 284. 6M. Preda, Unele considerajiiprivind descentralizarea servicilor publice, in Caietul $tinific nt. 1/2009 p.534,principi de organizare si functionare a administrate’ publice lacoe it tertoriu dispun de 0 putere de decizie proprie, ele aviind un dubh hotdrrifor cate prIVeSC gestionarea si admminisrarea nen yee ee sats tin luarea practic’; colectivitatile locale dispun de autoritai 4 intereselor publice, precum si de mijloace m: autoritatile centrale gi cele locale din teritor Aceasta nu inseamna cd autoritatile din teritoriu Consecinta descentralizai cat si transpunerea lor in administrative proprii pentru satisfacere: ateriale, financiare gi umane necesare': intre AUOTHEA LOT MU exista raport de subordonare ierarhica Hor centrale le este indiferent in ce mod actionear’ 1 este cd anumite servicii publice de interes judetean sunt autorititi ale administraiei publice {4 de puterea central, sunt autonome si nu i se subordoneaza’. Descentralizarea nu reprezinta ins opusul centralizarii, ci micsorarca ei diminnarea concentrarii puterilor, , ‘ Fiecare nafiune este interesata sa realizeze gradul gi modalitatile de descentralizare care si corespunda intinderii teritoriului, marimii populatiei, conditiilor economice si politice existente, traditiilor’, transferate din competenta centrului in cea a unor locale, care beneficiaza de independen(a fat Prin exprimarea unei formule celebre, care aratd cd se poate guverna de departe, dar se poate administra numai de aproape’, s-a evidentiat c4 intr-un stat nu pot exista numai organe centrale ale administratiei publice, fara existenta si organizarea celor locale Formele descentralizarii. Doctrina recunoaste existen{a a doud forme de descen- tralizare: descentralizarea teritoriald si descentralizarea tehnica’. Prima forma are la baza existenta unei comunitafi de interese ce urmeazé a fi realizate de organe alese de cetdfeni dintr-o subdiviziune teritoriald, investite cu competenté material generala. Descentralizarea teritorialé presupune astfel recunoasterea unei anumite autonomii colectivitatilor locale, care, in conditiile legii, se administreaza ele insele, Astfel se previne »apoplexia centrului” gsi stimuleazi_,,circulafia sanguiné” a intregului sistem administrativ’. Descentralizarea tehnica este generata de ratiuni mai mult de eficienta a activitafii si se realizeazi de persoane morale de drept public, denumite traditional »,Stabilimente publice locale”, investite cu prestarea anumitor servicii publice, independent de cele prestate de organele statului’. Constatdm astfel ci descentralizarea teritoriala rispunde unor nevoi legate de diversitatea sociala si politica a {arii, unor aspiratii de ordin politic, in vreme ce descentralizarea tehnica satisface interese legate de necesitatea unei ‘1 Sant pp. 215-216, : i 2C. Ionescu, Tratat de drept constitutional contemporan, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 97. 3D. Apostol Tofan, Drept administrativ, op. cit., vol. , ed. a5, p. 233. oe 4€.Dissescu, Curs de drept public romédn, vol. Il, Dreptul administrativ, Stabilimentul Grafie IV Socec, Bucuresti, 1891, pp. 829-852, p. 845. § Este formula introductiva a unui decret france2, doctrina francezii, ° CP. Onete, Considerarii privind neces i regionalizarii Roméniei, in Caietul Stiingific nr. 11/2009, p. See ceas 7A. lorgovan, Tratat de drept administrativ, op. cit. VOl. Led aba, pp a5 384 . Vida, si administratia publica, Regia Autonom’ Monitorul Ones pees |. p. 193. ‘1 i si proceduri constitufionale, op. cit. p- 382. : iui : TN te etd sa cenmraism ~privre cic otpra lg ail pi nara mele administrative si judiciare in perspectiva integrari europene. Sees Bike SN inistrative, Caiessl Stiinjific nr. 6/2004, Institutul de $tiinte Administrative : j, Drept administrativ si stiinga administragiei, vol. |, Ed. Universitagii ,Lucian Blaga”, Sibiu, 2002, din 1852 (Decret sur la décentralisation), preluati apoi in jitatea deconcentrarii administrativ-teritoriale, descentralizarit si___Drept administratiy 202 Tepartiziri armonioase a funcfiilor intre diferite ramuri ale administratiei, raspunzind asf unor preocupari de eficien{a, de gestionare a interesclor locale! : In concluzie, descentralizarea administrativ-teritoriald inseamna constructia pe plan local a unei administratii diferita de cea de stat, pe cand prin descentralizarea tehnioj se realizeazi o deplasare in teritoriu a unor organe componente ale administratiei publice: Existenja principiului descentralizarii impune mai multe condifii: subdiviziunes teritoriala si dispuna de personalitate juridicd; autoritjile autonome locale sa fie independente in raport cu autoritatile centrale, cu excluderea ierarhiei, dar cu admiteres unui drept de supraveghere a activitatii serviciilor descentralizate. Aceasta independenta trebuie sa vizeze atat elaborarea deciziilor, cat si transpunerea lor in practica, precum gi existenta mijloacelor necesare. Trebuie precizat ci descentralizarea administrativa nu trebuie confundata cu descentralizarea politic’, aceasta din urma implicand federalismul® Sunt recunoscute si anumite limite ale descentralizarii. Astfel, ,, prin descentralizare se renun{d la unitatea caracteristica centralizarii, rezervandu-se colectivitdtilor locale, in primul rénd, sarcina de a-si rezolva problemele si de a-si satisface interesele lor specifice”* Descentralizarea nu este un concept nou, ea constituind 0 component semnificativa a politicilor in tarile dezvoltate de multe decenii’, Descentralizarea nu poate fi infeleas’ ca o independenfa totala a organelor autonome faja de organele statale. Statul, ca reprezentant al ansamblului, trebuie sa se afle in permanen{a in raport cu reprezentantii elementelor ansamblului. ,, Este deci normal ca guvernantii sa dispund de un drept de a veghea, sau, pentru a folosi un termen juridic mai apropiat, de un drept de tutela asupra deciziilor luate de colectivitatile descentralizate”®. Cum se exprima unii teoreticieni din statele membre ale Uniunii Europene, este necesar ,,sd se echilibreze ~ principiul pluralismului institusional cu cel al protectiei unitafii si indivizibilitatii republicii”, motiv pentru care au fost create ,,controale externe incisive asupra colectivitajilor teritoriale, vizand asigurarea conformitafii cu normele constitujionale a nivelurilor periferice de guvernare si garantarea uniformitatii actiunil administrative”. Accelerarea procesului de descentralizare este considerati unul din pilonil strategie’ de reforma a administratiei publice, consacrati ca atare in programele politic ale tuturor guvernelor care au existat pana in prezent’, Descentralizarea nu constituie scop in sine, ci un mijloe prin intermediul cdruia se faciliteaza apropierea nivelului la ca 1 Nicola, Managementu sericllor publice locale, Ed. All Beck, 3D. Apostol Tofan, Drept adminisraty, op. cit, vol, ed. $-a,p.233. 4D, Apostol Tofan, Drept administra, op. cit, vol. ed. a Sa p33 $$, Deaconu, Bund guvernare si desceniraizare, in RDP ny. 372003, p24 P. Pact, Institutions politiques, Droit constintionnel, 13° &d, Masson, 1994, . 51) 7p. Magar, C. Solem, L volition du systéme des contrates sur les collecivités territorial @ 4 . Guerard, Imerange, Les contréles de I ore MoE, Geis, S. Gur, X, Volmerange, Les conrates de Faton publique locale e regina ae *'§, Deaconu, La reforme de l'administration publique 1'Union Européenne, in coord. C. Calinoiu, La science dediés au Professeur dr. Victor Duculescu, V.1.S. Print, B sale, mone ied ~ facteur necessaire de l'adhésion de la Rowan’ du droit, Realités et perspectives, (Collections 4”¢ Bucuresti, 2004, p. 412),de organizare si functionare a administratioi lice locale 7 ee consecintele ¢}! Romania, descentralizarea tetitoriali este mai mult un fe administrative Coca ce se impune cu necesit nou, ci eliminarea din structurile si sistemul de relaiiexistente s care afeoteaza buna functionare a serviciilor publice, Felatia cetajean-administragie publica sicare se opune transferului de competenta de la slat citre colectivitatile locale’ Prin Codul administrativ descentralizarea Teprezinta primul Principiu reglementat de titlul IH al parti a ML-a, sub aspectul reguliloy Procesului de descentralizare, al etapelor mansferului de competenta, al ransferului de resurse financiare $i al standardelor de calitate side cost $i se creeazi cadrul institutional al Procesului de descentralizare. O prima regula a transferului de Competenta este aceea ci el se r si este fundamentata pe analize de j npact si ale unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de citre administratia centrale de specialitate, in colaborare cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare, care este ministerul cw atributii in domeniul administratiei publice, A doua regula vizeaza etapizarea procesului de descentralizare, obligatorie a structurilor asociative ale administrafiei publice locale, Pe lang ministerul coordonator al procesului de descentralizare, se reglementeaza doud structuri cu atributii in domeniu: Comitetul tehnic intermin isterial pentru descentralizare, care realizeazi coordonarea general a procesului de descentralizare gi Comitetul pentru finantele publice locale, care are ro! consultativ in elaborarea yi ‘implementarea politicilor de descentralizare financiara si fiscald {art. 82 alin. (4) C. adm. ]. In statele unitare cum este gi gram politic, dectit 0 tehnica ‘ate este nu copierea Me Dete# unui model sau conceperea unuia acelor clemente si parghii az’ prin lege cu consultarea § 7. Deconcentrarea Desi Codul administrativ nu o mai refine printre principiile administrajiei publice locale, ea este definita in art. 5 lit. u) al acestuia ca reprezentand distribuirea de atribufii administrative gi financiare de catre ministere $i celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale céitre structuri proprii de specialitate din unitdgile ministrativ-teritoriale. Nevoile practice au determinat o atenuare a_ sistemului centralizat, acordéndu-se unor servicii si unor functionari publici ai statului dreptul de a solutiona ei insisi, unele probleme’, Ea ,,constd pentru Guvern in a delega 0 putere de decizie autoritatilor administrative ale statului implantate in teritoriu : in doctrina interbelic& se definea deconcentrarea ca reprezentind diminuarea puterii centrale prin acordarea unei autoritati publice locale, ai cArei titulari sunt numiti de puterea Central, a dreptului de a lua decizii pe plan local®. a 'G. Vrabie, M. Balan, Organizarea politico-etaticd a Lest European, lasi {Benoit Plasix, Droit administratf general, op. cit. 2020, p. oliticit regionale europene, in Reality si 2N. Miulescu, Administratia publica din Romédnia in contextul pol tau a" I suinificn. 1072008, p. 268 Pe"*pective ale procesului de integrare a Roméniei in Uniunea ee ‘E.Balan, Institupii administrative, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2 A DO ie, Hecatlee, #™ 88, 19 — F. Dreyfus, F. d'Arcy, Les institutions politiques et administratives, P23), " esti, 1934, p. 611 *P.Negulescu, Tratat de drept administrati, vo. 1, Bucuresti 1994, P.304 — 7 Drept administs, oe ea poate fi definita ca reprezentind o dep, 7 . lasing a publica centrala! si repreyj ki g intr-o formulare simpld, deconcentra 7 i a misurate de stra in plan local a unor activititi desfigurate de admin forma specifica de exprimare a centralizarit inte alizare nu trebuie pus semnul egalitajii, Le uneste faptul ej in teritoriu. Le deosebeste natura diferig, organ de stat, iar in cazul descenis, genfii din teritoriu, in cazul decom, dispun de 0 anumitd competeny, Intre deconcentrare si descentr: decizia este luata de o autoritate implantata in (¢ organului care ia decizia, In cazul deconcentrarii, un lizdrii, un or; autonom ales de comunitatea locala. As centrarii, nu mai sunt simple instrumente ale centrului, ei au atributii si responsabilitati. SEE Deconcentrarea se caracterizeaza astfel: reprezintd o forma specifica a centralizirii autoritatile centrale si cele locale sunt de natura statala; competenta de decizie aparting organelor centrale si celor locale; autoritatile locale nu sunt investite doar cu competenia de executie, cle au si o anumita putere decizionala; intre puterea centrala si cea din teritoriy exist un raport de subordonare ierarhica, autoritatea deconcentrata flind sub dependenja unui superior ierarhic care detine deplin drept de a-i anula deciziile. E firesc sf existe 0 cale de a veghea modul in care autoritatile din teritoriu respect legea. O asemenea cale o reprezinta tutela administrativa care, intr-o definitie foarte generala, reprezinta fotalitatea mijloacelor prin intermediul cdrora organele centrale supravegheaza respectarea legalitatii de catre organele din teritoriu. Deconcentrarea se poate realiza in doud forme: pe verticald, atunci cAnd se sporeste competenfa serviciilor publice ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate si pe orizontala, prin sporirea competentei conducatorului acestor servicii, exemplu intarirea rolului prefectului?, Sintetizdnd toate aceste aspecte, putem afirma ca prin intermediul deconcentririi se mentine 0 administratie unitara, care nu pacituieste insi prin uniformitate, ca in cazul administratiei centralizate, dat find faptul cd autoritatile deconcentrate pot adapta la specificul local modul de aplicare in teritoriu a mésurilor si ordinelor transmise de la centru’. § 8. Autonomia locala* Este consacrati de art. 120 din Constitutia Romaniei si de art. 75 C. adm., care 0 defineste in art. 5 lit. j) si fi dezvolta continutul in tithul IT al partii a I1I-a, regimul general al autonomiei locale. Terminologia folosita in prezent pentru a 0 evoca difera, auto-guvernare, puteri locale, independenja locala, autoritéti subnationale, autoritati locale /municipalititl, guvernare locald/local self-governement, unite administrativ-teritoriale/ municipalitai gg, Cintlts A: Sepirecano, CH. Rogoveany, Drepradminisrati, ed a Ua, Bd, Sylvg Bucs p38. ae “ae 2 V. Vedinas, in I. Muraru, ES. Tandsescu (coord), ed, a2-a, p, 1045 >, Nicola, Managementul servicitlor publice locale, op. et 3 a ». 42. “M. Voican, Independenga in exercitarea competentelor st a Vocatejhn BOP .'322008, pp, 59-59. etarea competenjelor si ratul resurselor necesare realizérll auto” s 7 je i. Constituyia Roméniei. Comentariu pe articole, 0? © nomeincipii de organizare sifunctionare a adm principe OPS OMEN EEINHONONE 4 administotiei pubticy a locate ent prima data in Romani e: EE ———__ 205 ja despre 2 gfaturi orisenesti aleatuite dle modular alege fe ee anul 1864, prin Legea privind infiinjatea consiting: (oe! locuitorii acestor oraye'. in autonomia administrativa a judetelor si comuneton ge JMeIeNE $i Comunale, se asigura sirepresentative > inzestranducte cu org In perioada interbelica, principiite autonomici analizate si utilizate impreuna, conside indu-se cA intre ele $i autorii_ contemporani consider’ ea autonomia low a8 es © posi descentralizarii, iar descentralizarea implica autonomia?. este posibild numai in prezenta Art. 5 lit. j) C. adm. defineste autonomia lo ; sfectivd a autortajlior administraties publice Dina ae p a siininteresul colectivitatilor locale pe care le reprezini, treburile publice Ian unnun, Autonomia locala presupune astfel determinarea atibutilor autortatihe lecaie ng consacrarea plenitudinii de competen{a in solutionarea problemelor d exclude implicarea altor autoritaji in luarea acestor decizii?. Ca realitate juridicd, autonomia locali a fost si continua sa fie influentati de mai mulfi factori, printre care se regisesc traditia istorici, cadrul geografic, resursele economice, gradul de instructie civica si poli nationale si internationale. in consens cu ideile exprimate in literatura de specialitate’, apreciem cA poate fi identificat urmatorul regim juridic al autonomiei locale: a) caracterul ei exclusiv administrativ, priveste numai modul de organizare si functionare a autoritatilor administratiei publice locale; b) caracterul financiar, care semnifica faptul c& autoritatile autonome locale dispun de resurse financiare, materiale dar si umane necesare realizarii competentei lor legale. Art 84alin. (3) C. adm. precizeaz& expres cele doud caractere. Chiar daca unii autori se intreaba dacé exist autonomie locald financiard, este neindoielnic, cum recunoaste chiar autorul intrebirii, raspunzand tot printr-o intrebare, de data aceasta retoricd, poate administratia locala sa solutioneze si sa gestioneze, in numele si in interesul colectivitajilor locale la nivelul cdrora sunt alese, treburile publice, fara fonduri publice?® Evident ca raspunsul este negativ. Curtea Constitutionala, raportindu-se la Legea nr. 273/206 privind finanjele @ vorbit in Regul: it amentele Pre stipanirea oraselor prin rane deliberative locale si deseentralizarii au fost te o legaturd foarte stransa ala ca reprezentind dreptul yi capacitatea locale de : Atilor locale prin je interes local gi ieA si, nu in ultimul rand, reglementi le 1M. Tatuy, A. Paune, Anfelesul termenului locale” utiliz nr. 215/2001, in Dreptul nr. 1/2007, p. 148. 2 RN. Petrescu, Considérations concernant le C. Calinoiu, La science du droit, Realités et perspectives Duculescu), V.L.S, Print, Bucuresti, 2004, p. 377. 4 Py e a administragiei Mee ee ine vmalizerea gi deconcentrarea administrativd ~ prinepi de rganizare a adn itr ‘eiare in perspectiva integrarii europene, Sectiunea ublice locale, in \ucrarea Reformele administrative $1 ilar in perspec rete pene Secs Pentru stiinfe juridice si administrative, Caietul Stiingific nr. 6/2004, In cat in Legea administratiei publice locale Je régime de Vautonomie locale en Rownanie, in coord. (Collections d'études dedigs au Professeur dr. Victor Ne ” 19; 1. Nicola, Drept administrativ. BUSCA D273. de drepeconsttyional contenporan, op. cis. 985. Niesla DvP ecb, 180. Balan, D. Troan C. Mene, M. Vacirelu,G, Varia , Bucuresti, 2023, oe 5M. Ene, Existd autonomie locald financiard?, in a (coord.), Codul administrativ, prezent si perspective in SPs Pp. 69-79, wesc, Ed. Wolters Kluw206 publice locale! a statuat e&, in virtutea autonomic! financtare » unitazile administray) - V-lCritg, », in conditiile legii, resurse » riale sunt indreptcyite sa-yi constituie gi si utlt Pada finacig suficiente in raport cu toate nevoile colectivitarilor locale oe ic nen S-4 apreciat ef py modul de fundamentare a principiului autonomtel locale financiare in jurisprudenta Mstanyy constitufionale roméne se realizeazi o garaniie suplimentara pentru autonomia local Rominia, avand in vedere faptul ci au existat, in legislatia noastra, texte nom, susceptibile si o restringa in mod substantial’. : ; c) autoritatile locale prin intermediul cdrora se exercita sunt expresia voingei colecy, Vititilor locale, exprimata prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat Sunt subiecte de drept public, ele dispun de capacitate de decizie proprie si de buget propriy: 4) autonomia locala exclude existenta unor raporturi de subordonare fat’ de alte autoritati publice de nivel local, judetean sau central, sau a autoritailor autonome une fata de altele. Absen{a oricarei subordonari este consfinjité inclusiv la nivel constitutional, prin art, 123 alin. (4), dar gi art. 85 C. adm. care, in alin. (1) prevede ce raporturi exist intre autorititile locale gi cele judetene, pentru ca, prin cel de-al doilea alineat, si afirme cj intre autoritatile locale si cele judejene, precum si intre autoritatea deliberativi « autonomiei locale (consiliul local) si autoritatea executivas in plan local (primarul), ny existét raporturi de subordonare. Relatiile dintre aceste autoritati sunt de colaborare, e) autonomia locala vizeazi organizarea, functionarea, competenta, atributile autoritatilor administratiei publice locale si modul in care acestea gestioneazi resursele umane, financiare, precum si bunurile care constituie domeniul public si privat al unitifilor administratiy-teritoriale, caracteristicd prevazuti in art. 84 alin. (4) C. adm £) caracterul legal al autonomiei locale, care semnificd, asa cum prevede legea, ea se exercita ,,pe baza si in limitele prevazute de lege” Autonomia local nu poate fi conceputi ca un drept absolut’, A fost exprimata in mod constant si in jurisprudenja instanfei de contencios constitutional teza cA exercitarea ei se circumscrie principiului constitutional al respec cin native ii legilor’, in acelasi spirit, Curtea amai decis c& autonomia locala se exercita in limitele cadrului legal instituit de stat. Prevederile art. 120 si 121 nu recunose existen{a unei autonomii de decizie in afara cadrului legal.’ Autonomia local nu poate fi interpretata ca reprezentind suveranitate si independent’, colectivitatile locale nu sunt in afara statului si nu sunt independente de stat, el continuind sa isi exercite in mod deplin suveranitatea si asupra colectivitatilor teritoriale locale Autoritafile prin care se exerciti autonomia locala nu au putere de decizie politici major, ruptd de decizia politica la nivel statal, ci igi desfigoard activitatea in functie & } Publicat in M. Of. nr. 618 din 18 iulie 2006, § Decizia nr. $58 din 24 junie 2012 a Curti Constitutionale, publicata in M. Of, nr. 618 din 18 iuli 200 °V.1. Stratan, Autonomie locala si subsidiaritare in dreptul feancec $i in drepral romdn, Ed, Universi urid® Bucuresti, 2014, p. 73 ’ *M. Apostolache, Legea nr. 215/200! a administratiei publice ment i io Ed, Universitari, Bucuresti, 2015, p. 25, teen $ DCC nr. $62/2007, publicata in M. OF, nr 461 din 9 ile 2007, ‘DCC nr. 136/2001, publicat in M. Of. nr. 687 din 16 octombrie 2001, 7 CLL. Popescu, Autonomia localé si integrarea europeand, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, P-117-piide organizare si function princi functionare a administrate publice locale 207 yoinfa politica statald, exprimata in legile adoptate de P; de Guvem $i in toate actele juridice cu forta obligatorie! Sunt recunoscute dou tipuri: autonomic funeto servieii publice posibilitatea de a se bucura de care se organizeaz si functioneaza ‘arlament, in ordonantele adoptate 4, prin care se confer’ unor : Capacitatea de a decide, ele insele, modul in 3 Autonomie teritoriala, aministrativ-teritoriale ale statului, care se auto : La nivel european Tegisim frei modele teoretice ale relatiilor funcionale central-lo a) modelul auronomiei relative, practicat de {irile scandinave, ulizeaza un soi de ,.guvernare localé liberi", unde serviciile locale funciioncaza inde- pendent de interiorul statului, dar sub un control limitat si 0 supraveghere din partea autoritiilor centrale din teritoriu; b) modelul de agenfie, care poate fi identificat in Marea Britanie, activitatea auto- ritaqilor locale fiind reglementata intr-un mod detaliat de lege, ca si controlul si suprav gherea activitatii lor de catre centru; c) modelul de interactiune, specific Europei occidentale, unde regasim o interac{iune intre autoritatile locale si cele centrale in activitatea de luare a deciziilor. Indiferent de diferenjele care se manifest de la tari la fara, este recunoscuta preocuparea guvernelor centrale ca serviciile locale sa fie oferite tuturor in condifii de echitate si eficienga°. La nivel european, regisim Carta European’ a Autonomiei Locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, intrati in vigoare la | septembrie 1988, ratificati de Romania’. Potrivit Cartei, apairarea si consolidarea autonomiei locale in Europa, contribuie la construirea unei Europe fondate pe principiile democratiei si descentralizarii puterii’ Din Preambulul Cartei retinem ca la baza adoptarii ei se afla convingerea ca autoritatile publice locale reprezinté unul dintre principalele fundamente ale oricart regim democratic, Carta defineste autonomia locala ca find dreptul si capacitatea efecti ale autorititilor administratiei publice locale de a solutiona si gestiona, in cadrul legii, in nume propriu si in interesul populatici locale, o parte importanta a treburilor publice, drept care se exercita prin consilii sau adunari, compuse din membri alesi prin vot liber, secret, egal, direct si universal, care pot dispune de organe executive si deliberative care raspund in fata lor. a : Exercifiul acestui drept nu poate aduce atingere, in niciun fel, posibilit Mii dea recurge la adundri cetafenesti, referendum sau orice alti forma de participare direct a cetatenilor, acolo unde aceasta este permisa de lege, dupa cum prevede art. 3 alin. (2) teza a doua din Carta si art. 84 alin. (2) C. adm. Te Se recunoaste unitafilor administreaza. cal’: Suedia, Franfa, care 11 Nicola, Managementul serviciilor publice locale, op. cit, p- 46. “aout «i alu ? 1. Alexandru, “sdiministragia ‘publica. Teorii. Realitti. Perspective, ed. a 4-a revazuti si adaugit’, Fd. Lumina Lex, Bucuresti, 2007, p. 224 : : > L. Tomescu-Bezenita, Tulela administrativie, Comentartt, Bucuresti, 2014, p. 56. legislate, doctrind, jurisprudenta, Ed. Bren, i jiembrie 1997, cu ‘ati in M. Of. nr. 331 din 26 noiembs Prin at, 2al leg de ratificare, Romania a declarat 8 ‘din Carti se infelege, potrivit legislati sale in le european Prin 2 Prin notiunea de autoritate regional’, prevazutd i Bo A par.4 $i Mgoare, autoritate judejeand a administratiei publice loca’. rrativ romdnesc si european, in MC. Apsabeie ‘Adninistratia publicd locald in sisted Sot et reg 2014, p25 #Tendine actuate in dreptul public. Anali di filozoficd",208 fetes He _Orept administeayiy Sistemul legislativ trebuie si determine condiiile $i te ota Puteri gi posibilitayile de control si chiar de sanctionare a acesteia in Caz de nerespectag suprematieci legii! Un alt principiu care este cuprins in Carta este acela ¢: exer ccifiul responsabilitiily, publice trebuie, de manierd generald, sa revind, de preferintd, acelor autoritii care aq cele mai apropiate de cetafeni. La atribuirea wnet responsabilitafi cdtre 0 alté autoritay trebuie sé se find seama de amploarea si de natura sarcint, precum si de cerintele dy eficienfa $i economic. Prin acest text, chiar dacé nu este calificat in mod expres, Carta consacri principiul subsidiarita(ii, prin care se afirma necesitatea democratic’ a coborir competenei de decizie spre nivelurile de baz, care sunt efit mai apropiate de cetajeni?, Subsidiaritatea atrage localizarea competentei de a solutiona o anumita problemi ly nivelul interesului individului sau colectivitagii locale, iar interventia altor autoritati are foc atunci cand eficacitatea actiunii locale nu este realizata’ Art. 11 al Cartei reglementeaza protectia legal a autonomiei locale, prin care se Infelege c& autorititile administratiei publice locale trebuie sa dispund de dreptul de a se adresa instan{elor judecatoresti, in scopul asigurarii liberului exercitiu al competentelor lor si al respectului principiilor de autonomie locala care sunt prevazute de Constitutie say de legislatia interna. a § 9. Dreptul minoritatilor de a-si folosi limba nationala in relatiile cu administratia publica Rominia este calificata prin Constitutie ca stat national, sintagma care include in componen{a sa 0 majoritate nafional si mai multe minoritati nafionale, din care fac parte maghiari, evrei, germani si alfi reprezentangi ai unor alte minoritaji nationale’ Utilizarea limbii materne de citre o minoritate najionald poate primi dou’ calificiri de principiu de organizare si functionare a administratiei locale si de drept al cetatenilor aparjinand minoritatilor nationale de a se exprima in limba proprie in raporturile cu administratia locala si serviciile deconcentrate*. Desi Constitutia nu I-a prevazut, dreptul minoritatilor nationale de a-si folosi limba materna in raporturile cu administraia public’ locala a functionat si pana in anul 2003, cAnd el a fost consfinfit la rang de principiu constitutional, prin introducerea unui nov alineat, devenit alin. (2) al art. 120, din analiza cdruia se desprind mai multe elemente ale regimului juridic al acestui drept. Acest drept nu este recunoscut tuturor cetafenilor apartinand unei minoritafi, ci doo" acelor cetifeni care au o pondere semnificativa in unitatea administrativ-teritoriall in care locuiesc. Acceptiunea sintagmei de pondere semnificativa o regasim in prevederile Codtltl administrativ, care in art. 94 face referire la ponderea de peste 20 %. Un element de noulat® 1RA. Lazir, Relajia legaitate-oportuniate i inc ici ae cy cn ter 2 Pons rep adaintraty Ea Senos, Arad, 2000, p.34, i Pie slat sininioon in brent Heine eee dle a-si utiliza limba maternds in adminis 1S | |j de organizare sifunctionare a administra ‘ie! publice locale 209 care Codul il aduce se regaseste in alin (2) al an. 94 cont art. 4 conform edruia ght cute la alin. ¢) a ei i: ee } prin hotarare, pot dec asigurarca folosirii limbii minoritatilor nationale in unitatile adminisirativ 1 7 fitile ac rativ-tevitoriale in care cetafenit apar{indnd minoritatilor nationale nu atine pondere, alin. (1). Apreciem ch aceasta dispozitie este deosebit de Dee ia deschide 0 cutie a Pandorei, care va determina Posibilit: rill Hea minorititi, urmare a Unor negocieri politice, permitind folositea si acolo unde aceasta reprezinti doar 1% din populatie. Ea este, in eval macnn nee es ional, pentru 4 Legea fundamentala stabileste i. care este limba romana, $10 excepfie, care vizeaza exelusiv Minoritafile nationale care au 0 pondere semnificativa. In mod traditional, in cele aproape trei decenii de dupa 1989, prin pondere semnificativa s-a inteles procentul de peste 20% din totalul populafiei. A consacra, prin Codul administratiy » posibilitatea ca, indiferent de pondere se poate ajunge la utilizarea limbii minoritatii nationale, in baza unor hotarari ale organelor de decizie ale unor autoritati publice, este cat constitufionale’. Un alt aspect vizeaza intinderea dreptului de folosire a limbii materne. Din interpretarea textului constitutional, rezulta ca este vorba despre raporturile cu i i publice locale si cu serviciile publice deconcentrate din nistratiei publice locale pre lutoritail Fa va atea utilizarii limbii unei i masurd, neconstitu- © regula, aceea a limbii oficiale, ric in afara normei autoritatile administrai unitifile administrativ-teritoriale. Prin art. 94 C. adm. s-a extrapolat, intr-un mod ctiticabil, in opinia noastra, acest drept, in sensul cd el include, pe linga relayiile cu autoritatile precizate in textul constitutional, si institufiile publice aflate in subordinea acestora. Prin Decizia Curtii Constitusionale nr. 328 din 10 mai 2017°, s-a statuat de catre aceasta, in paragraful 37, cd, in aplicarea Cartei Europene a limbilor regionale si minoritare, legiuitorul are libertatea sa stabileasc’ criteriile pe baza cZrora statul este obligat s& ofere protectie cet3{enilor romani apartinand minoritajilor nationale. El este ins’ obligat ca, in stabilirea acestor criterii si {ind cont de condifiile specifice si de traditiile specifice diferitelor regiuni ale statului. Criteriile respective constituie fundamentul masurilor prin care se promoveaza egalitatea dintre vorbitorii limbilor minoritare si restul populatiei. Prin art. 604 al Codului, situat in Partea a IX: tranzitorii, se prevede ci, daci ponderea populafiei i nafionale scade sub procentul de 20%, recunoasterea dreptului se va putea mentine pani la rezultatele urmatorului recensimint. : | : - Se impune s& precizim si faptul c exercifiul acestui drept priveste numai admi- Aistrafia publica local, nu si pe cea central. Un alt aspect care se impune a fi clarificat Vizeazi modalitatea in care se concretizeaza acest drept. : F 165 Rispunsul la aceast4 problema il regisim tot in Codul administrativ, a = alin. (2), cu modificarile si completirile ulterioare. Este vorba despre os z acd Persoanele apartinand unei minoritati nationale cu 0 pondere semnificativa din eC 3 V. Vedinas, Codul administrativ adnotat, op. cit, ed. a 3-2, Publicata in M. Of. nr. 424 din 8 iunie 2017. consacrat dispozifiilor finale si apartinand unei_ minoritifi p. 133.—_ 210 see Drept administy unitate administrativ-terito adres Nispuns atiC in limba romana, cat si in limba lor Au fost sesizate intr-un studiu' doua aspecte care, in opinia autoarei, ar trebui ay: vedere de legiuitor pe vitor. Primul este acela ca prevederile Codului administra, ag impun necesitatea dovedirii apartenen(ei la minoritatea respectiva in niciun fe), cea ce ar impune completarea Codului sub acest aspect. Desi logic’, apreciem e& Propunere, $i observatia sunt oarecum exagerate, deoarece dovada se face prin actul de identitate, care insofeste, de reguld, o solicitare adresata unei autoritati publice. Cel de-al doilea Vizearg recunoasterea sau nu a posibilitafii de a utiliza limba materna si de citre cel care actioneaza in raporturile cu administrafia publica locala, in calitate de reprezentant al persoanelor juridice si, am adiuga noi, si a celor fizice, de reprezentant, in general Si aceasta chestiune este relativ retorica, dat find faptul c& textul constitutional si legal recunosc de principiu posibilitatea de a se folosi respectiva limba in raporturile ey administragie publica locala si cu serviciile publice deconcentrate, fara sa distinga, Are astfel aplicabilitate principiul de drept cuprins in adagiul latin wbi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Am mentionat insa observatiile, deoarece ne face placere constatim c& exista preocupare in ceea ce priveste regimul acestui principiu, care priveste © valoare constitutionala asezata intre limitele de revizuire a Constitutiei. Un ultim aspect este acela ci textul constitutional trimite la o lege organica prin care se dezvolta regimul acestui drept, reprezentata in prezent de Codul administrativ. Pe Tanga aspectele deja semnalate, adaugm faptul art. 138 alin. (3) care prevede cf lucrarile sedintelor se desfaisoara in limba romand. Codul administrativ consacra urmatoarele modalitafi de concretizare a dreptului minoritAtilor nafionale de a folosi limba lor materna in scris administratia publica locala: a) art. 94 coroborat cu art. 195 alin. (1), statueazi un drept recunoscut cetitenilor apartinand minoritatilor nafionale din localitatile in care au peste 20 %, de a li se asigura folosirea limbii materne de catre autoritatile administratiei_publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate.; b) prin art. 138 se reglementeazi earacterul public al sedintelor de consiliu local s modul de desfasurare a sedinfelor. Prima tezd a art. 138 alin, (3) consacra regula, conform careia lucrarile sedinfelor se desfasoara in limba romana. Teza a doua # aceluiasi text consacri o normi de excepfie, care se aplica numai consiliilor locale in care consilierii locali aparfinind unei minoritifi nationale reprezinti cel putin 20% dit humarul total, si consti in recunoasterea posibilitatii ca la sedinele de consiliu ist poata folosi si limba materna, ins, documentele sedintelor de consiliu se intocmes¢ i limba romAna, care este limba oficiald in stat, conform art, 13 din Constitutia Romane. Primarului fi revine obligatia de a asigura, prin tehnica de specialitate, traducerea in limbs romana a dezbaterilor purtate in limba minoritatii nationale, ©) prin art. 198 C. adm. se reglementeazi aducerea la cunostinfa publici # hotirarilor cu caracter normativ adoptate de consiliul local. Este cunoscut faptu! in seris si oral i tern I si se poat 4 poati prin; Ute jn, si oral, in raporturile cu ico st + LM. Trocan, Limba oficiala si folosirea limbit minoritetilor nationale in administragia publicd oi raporturile procesuale, in E. Balan, D, Troanta, C. Iftene, M, Vacarelu, G. Varia (coord.), Cod! adminis prezent si perspective in spatiul romdnesc, 2023, p. 219,pide organizare si functionare a admin principe Org0ner Honore @ administratiei publice locale a 2 ninistrative cu ¢: eter ii ‘idua icles araativigs ait eee comunica, pe cand act i cu caracter aity £6 pudlicd fie in Monitocul Oficial al Romaniel ca ne joderetor sau al municipiului Bucuresti, fie prin alte forme deere Monitoatele te forme de publicitate (in locurile lise, pe site-ul autoritti public, in presi et Din spiritul tuturor acestor prevederi constitu ; ail ionale si legale rezulta ca sertatea de exprimare in limba materna pentew nice legale rezulta ca se zaranteaza Tu minoritafile nationale! le tarea dreptului minorita § 10. Reglemen minoritatilor de a-si folosi limba a in raporturile cu administratia in legislatia Uniunii Birger Principalul ace european la care ne raportim este Carta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare, prin care este consacrat dreptul de a folosi limbi regionale sau minoritare in. raporturile cu autori tile administrative si serviciile publice. in Carta nu se precizeazi cat ar trebui sa reprezinte numirul de locuitori, ldsind astfel fiecdrui stat posibilitatea de a reglementa in concret modul in care injelege si aplice prevederile documentului, Remarcam de asemenea caracterul permisiy al prevederilor Cartei, care rezulta din formuliri precum: ,, care justificd masurile specificate mai jos, si in functie de situatia fiecirei limbi, Partile se angajeazd, in méasura in care este posibil” (subl. ns.). intre angajamentele pe care si le asumi statele, in conditiile precizate anterior, sunt enumerate urmatoarele: sd vegheze ca autoritatile administrative sé utilizeze limbile regionale sau minoritare; sau sé vegheze ca functionarii autoritatilor administrative care asigurd relajia cu publicul sa foloseasca limbile regionale sau minoritare in raporturile cu persoanele care li se adreseaza in aceste limbi; sau sé vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau minoritare sd poaté prezenta cereri orale sau scrise si sé primeascd rdspunsuri in aceste limbi; sau sa vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau minoritare sd poata prezenta ca valabil un document intocmit in aceste limbi. Constatim ca, desi ele sunt prevazute intr-o formula alternativa, rezultati din folosirea conjunctiei ,, sau”, statul roman le-a indeplinit intr-un mod cumulativ. O alté masurd pe care si-o asumé partile este aceea de a pune la dispozitie formulare gi texte administrative de uz curent pentru populatie in limbile regionale sau minoritare Sau in versiuni bilingve. O a treia masuri este aceea de a permite autoritéqilor administrative sé intocmeasca documente intr-o limba regionald sau minoritard, Dupa cum am prezentat in sectiunea anterioara, si aceasta masurd este realizata, prin comunicarea actelor, a réspunsurilor solicitate si in Timba minoritatii, pe langa limba Toménd care este ofi¢iald in stat, Intr-o a doua categorie intra masurile previzute Ja pet. 2 al art, 102, care au fost incorporate in legislafia romaneascd, in prezent ele aflandu-se, in Codul administrativ. eee rilor nayionale in Roménia, in Anaele Universitatii Bucuresti, 2002-11, i sa $t. Deaconu, Protectia minorit *prilic-iunie, p. 48. ir ir irt iministrariei regionale sau Este vorba despre: folosirea limbilor regionale sau minoritrt cadrul adh ici rest locale i e fa cereri orale sau scrise : posibilitaea pentru vorbitorii de limbi regionale sau minor dea er cert orale su trite th acese limb; publicarea de caire autoritjite regionale 0 fener on eee itare; folosirea de catre autoritayile regionale @ limbilor Lassi srrea sat edoptarea, act este lle lor. fara a exclude, totus, folosirea limbli oficiale a SQN“Orept 212 ereeeseeeese ee eset Arfile semnatare se angajeaza, jn Suuncy i x i, 2 acesl pste posibil vizeaza serviciile » sitatia fiecdrei limbi si in masura in care acest lucrt este] eae Vicile pi Ie administrative si includ urmatoarele: a) sa yey). Lia ee els ae in cadrul serviciilor publice: sayy, limbile regionale sau minoritare sa fie folosite in ¢4 ral serveior pubis eng permita vorbitorilor de limbi regionale sau minoritare Sa. formuleze cereri si $4 Primeaseg raspunsuri in aceste limbi; sau c) sa permita vorbitorilor de limbi regionale sau ming, tare sd formuleze cereri in aceste limbi. Toate aceste masuri au fost indeplinite i ee | de statul roman, si sunt consacrate de prevederile legislatiei romanesti fox alitatile pe cae Carta le propune Parjilor semnatare a fi avute in vedere pentru aplicarea masurilor prezentae anterior, sunt urmatoarele: traducerea sau interpretarea eventual solicitate; alegerea si, dag este cazul, formarea unui numar suficient de functionari si alti agenti publici; satisfacereg in masura in care este posibil, a cererilor agentilor publici care cunose 0 limbéi regionals na in care aceasté limba este folositd. O ultima categorie de masuri la care P cumulativ, nu alfernativ, cum prevede gy sau minoritara de a fi repartizati in z § 11. Princ legale Sunt enumerate in art. 75 C. adm., care adauga principiilor prevazute de art. 120 dia Constitujie urmatoarele principii: eligibilitatea autoritifilor administrafiei publice locale; consultarea cetafenilor in solufionarea problemelor locale de interes deosebit; cooperarea; responsabilitatea si constringerea bugetara. § 12. Eligibilitatea Acest principiu are o dubli natura juridica, legala dar si constitutionals, in acelasi timp. Dimensiunea lui constitujionala rezulté din formularea art. 121 alin. (1) conform caruia autoritdile administratiei publice, prin care se realizeazé autonomia locald sunt consiliile locale alese si primarii alegi, in conditiile legii. Caracterul de organ ales et prevazut si de art. 122 alin. (2) din Constitutie pentru consiliul judefean. in doctrini st remarea faptul ci ,,de-a lungul ultimilor 30 de ani de democragie constitutionald tt Romédnia putem constata o fluctuatie destul de mare a legislatiei electorale”. Casi cal alegerilor generale, cei doi autori adauga faptul c& nici in privinta legislayie privind alegerile locale, Iuerurile nu stau diferit, tinnd cont de faptul cd legislatia electoral i aceasté materie a fost modificata destul de des si, in mod special, prin ordonanye urgenta in ani electorali”, in ciuda faptului c& art. 115 din Constitujie limiteazd acces! ordonantelor de urgena la materia drepturilor electorale. Eligibilitatea semnificd faptul ci ta baza constituirii autoritatilor administa! Publice locale se aflé votul universal, egal, direct, secret si liber exprimat, intr-un interest studiu se arata cd ,, Unul din obiectivele centrale ale Revolutiei din Decembrie 1989 4/0! inldturarea regimului totalitar si institui ai re Bie cee nniat Jot 81 instituirea unui sistem politic bazat pe vointa ll exprimata a cetdfenilor cazul, aldturi de denumirea in limba rregionale sau minoritare, 1M. Enache, $t. Deaconu, Votul la romuini, Ed. C.H, 2M. Enache, $t. Deaconu, Sistemul electoral in Rom Oficial a formelor tradiyionale $1 corecte ale toponiniei lth Beck, Bucuresti, 2019, p, 69, Kania postcomunista, in RDP nr. 3/2018, P67pnncipii de organizare si functionare a administra bublice local SS Ore publice locale 213 Consacrarea expres a prineipiului eligibilie Legea Nr. 11S/2015, care reglementeazs modul gerile pentru aceste AULOriLA{i si care in primul ¢ cale, consiliile judefene precum si primarii se Hit 0 regasim in Codul ji administrativ si in in care se organin c Wit si se desfigoard Joa pntcol dispune urmitoarele: consihie 8 prin vot universal, egal, direct, sveret si ales local liber exprimat. Statutul juridic al membrilor organelor deliberative $l executive ale autonomiei locale incsiv sub aspect eligibilitii, i regaisim in acehs agence aes ederile ttlului VI al Codului adminis ! Native anterior menjionate si in previ h 5 nistrativ consacrate mandatlui de ales local Intre acestea, ne vom opri atentia asupra celui de la art. 204 alin. (1) lit. j) C. adm. care e oe pentru cazurile de incetare a mandatului de consilier loca judefean sau ae nants presedinte de consilu judelean si cazul in care acestia ii pend ealitaten de meen 3 partidului politic sau al Organizatiei minoritatii nationale ciruia apartineau in momentul in care au fost alesi - Aceasta Prevedere se regisea si in vechea Lege nr. 393/2004. Ulterior a fost aprobati O.U.G. nr. 55/2014", in care s-a prevazut cd, prin derogare de la dispozitiile legale ale fostei Legi nr. 393/204, in termenul de 45 de zile de la intrarea in vigoare a respectivei ordonante de urgen{a® primarii $f presedinyii de consiliu judetean, precum si candidatii care au fost declarati supleanji, isi pot exprima in scris si o singurd data optiunea cu privire la partidul politic, organizatia minoritatii nationale din care dorese sé facd parte sau sd devind independenji, fard ca alesii locali respectivi sd isi piarda calitatea dobéndita in urma alegerilor. Aceast& ordonan{{, criticata la nivelul opiniei publice, dar si al doctrinei de specialitate* a fost declarata neconstitujionala in sedinta din 17 decembrie 2014°, Curtea admitand cu majoritate de voturi obiectia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii privind aprobarea O.U.G. nr, 55/2014°. intre motivele invocate in decizia promuntata se regiseste si cel preluat dintr-o alta decizie a Curtii?, conform cateia ,,Legititorul a optat pentru o astfel de reglementare urmérind diminuarea migratiei politice si a oportunismului politic, Jfenomene a caror existenta a fost demonstrata in realitatile ultimilor ani. Schimbarea, pe parcursul mandatului, a apartenenjei politice a primarului riscé sa afecteze interesele comunitafii, pe de o parte, prin perturbarile si instabilitatea pe care le poate genera in cadrul Qpartenenjei administratiei prin intermediul careia isi exercitd prerogativele de putere cu care a fost investit prin lege si care, pot afecta eficacitatea acfiunilor intreprinse in indeplinirea competenfelor sale, iar, pe de alta parte, prin lipsa de certitudine ince priveste realizarea obiectivelor promovate in timpul campaniei electorale, in considerarea cdrora alegétorit i-au dat vorul”. in acelagi sens s-a pronunfat si doctrina de specialitate, considerand 4: ,,prin acest act normativ Guvernul a intervenit intr-un domeniu in care nu avea ere es 'Dispozitia a fost introdusa prin Legea nr. 249/2006, publicata in M. OF, nt. 554 din 27 iunie 2006. * Publicata in M. Of. nr. 646 din 2 septembrie 2014, 7 * 0.UG. a intrat in vigoare la data de 20 august 201 1G. nr 58/2014 pentru regle- ‘Ase ries MC. ‘Apostolache Critici de neconstitutionalitate asupra 0.U.G. bs os ai pent rele ‘meniarea nor masuri in domeniul administrajiei publice locale, volumul = cpu ee onenporand, Ed. Universul Judi, Bucureyti, 2014, pp, 327-337. De acelas aur, v Amitowri aire Prbtcare ta vaidarea mandatului Consilieritor focal $i jude, in Curent Mo fe nD A P. 700, Referitor la opinia Avocatului Poporului, in ceea ce priveste O. 2 Stuaja extraordinard..art.cit, pp. 132-133. ot oe 46 in 20lanie 2015 ¢ Deca. eid) deceinbxio 4 orcas a Or pen reglementarea wor mdsuri privind CD. Stoian, R. Stoian, T. Dascdl, O.UG. nr. ee NRDP nt. 12015, p91. @dminisirapia publicg locale 0 indepairtare de la scopul specie beter ee anal *Decizia nr. 153 din 14 iunie 2013, publicats in M. OF ne. 352214 _ Drept admin, stray competenta materialé sa intervind. Prin efectele sale, actul normativ a condus la Schimbay, configuratici politice rezultate din alegeri, adicd a modificat vointa cetiifeniloy @ 3 prin vot in cadrul alegerilor locale, prin aceasta incalcdndu-se principiul potriy suveranitatea national apartine poporului roman” Dreptul de a alege este unul dintre drepturile fundamentale, cu Caracter exelysi, Politic, traditional recunoscandu-se trei astfel de drepturi, dreptl de a alege, reptul de q primary it cari fi ales si dreptul de revocare’. La nivel european se vorbeste despre ,, patrimoniul sectoral ui principii sunt sufragiv universal, egal, liber exprimalt, seeret siding, ea alegerilor’. Alegerea influen(eazi insasi- natura AUtoritatiloy european”, ale it si periodi autonome, care nu este una statala, aga cum este cea a ministerelor, a Guvernuluj sau a celorlalte organe centrale de specialitate ale administrajiei publice. Natura juridica g con. Siliilor locale, judejene gi a primarilor, este accea de autoritati ale admi locale, stratiei publice care au misiunea sa realizeze autonomia localé in unitafile admi. tiv-teritoriale, adicd si rezolve treburile publice din comune gi din Orage, De Aceea, puterea acestor organe deriva din puterea alegatorilor, nu din cea a statului, Prin Codul administrativ s-a realizat ceea ce ar putea fi interpretat ca o veritabily schimbare de paradigmd, in sensul ci s-a prevazut ca toate autoritatile administratie} Publice locale, deliberative si executive, se aleg prin votul direct al cetatenilor sise valideazi de catre puterea judecitoreasca. § 13. Consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit Este reglementat prin art.75 alin. (1) lit. c) C. adm., la care se adauga Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfigurarea referendumului*, cu modificarile si completirile ulterioare. Legea nu precizeazi ce anume se infelege prin sintagma probleme locale de interes deosebit”, iar art. 14 din aceasta lege prevede ci problemele supuse referendumului local se stabilese de consilite locale sau judefene, dupa caz, la propunerea primaruli, respectiv a presedintelui Consiliului judefean sau a unei treimi din numédrul consilerilor locali sau judegeni (subl. ns. - V.V.)" Rezulta cd dreptul de a stabili sfera problemelor care fac obiectul unui referen- dum popular sau al unei consultiri, in general, aparjine consiliilor locale si judetene, In acest fel, legiuitorul a dorit si dea substan{a autonomiei locale’. Acest drept are insd, in opinia noastra, limitele lui. Nu se poate organiza referendum pentru a se decide autonomia teritoriala a unei unit administrativ-teritoriale, cum se intampla, din pacate, in unele colectivitati locale din Romania. i Consultarea cetafenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit const tuie 0 componenta indispensabili pentru functionarea autonomiei locale si reprezinté ut element esential al democratiei semi-directe, dat fiind faptul cA ea ofera colectivitatilor 'M.C. Apostolache, Critii... art. cit, p. 336, 2 Gh. lancu, Unele aspecte critice referitoare la sistemul electoral romén, in RDP nr. 3/2008, p.9!- * Liniiledirectoare adoptate de Comisia de la Venejia in cadrul celet deve Sil-a sesiuni plenare (Veneti iulie 2002). * Publicatd in M. Of. nr. 84 din 24 februarie 2000, #1. Nicola, Drept adminisirativ, op. cit, p. 188 ia, 6rganizare si functionare a administratie principil € 0 pines ’ publice locale 2 sibilitatea de a interveni direct po - eeaare reer scale posibilita direct pentru a gasi solutite la problemele ¢ i ae a ele care apar in O singurd situatie de referendum obligatoriu consaer jncare se intengioneaz’L modificarea limitelor teritorial ie. cafe se poate realiza numai prin lege, in by Art. 95 alin. (2) C. adm. prevede ¢ a limitelor t tech ! SiC Cie mos elor teritoriale ale wnitigilor administrativ-teritoriale care priveste inftinjarea, reinflimarea sau reorg nizarea acestord se poate efectua mumai prin lege si numai dupa consultarea prealat id a ceifenilor din uniayile administrativ-teritoriae respective prin nferomlun lack conditiile tai (subl. ns. ~ V.V.). in functie de interesul problemer cate face obectal referendum-ul lui, acesta se poate organiza in intreaga unitate administrativ-teritoria {ju aumai in anumite subdiviziuni ale acesteia, i Distinctia intre referendumul obligatoriu si cel facultativ statelor europene care sunt angajate in reforma garia, Cehia, Polonia, Macedonia, Slovenia ing: et 5 Weed lexea organics, anume in eazul e ale unitatilor administrativ-terito- za rezultatelor unui referendum local orice modificare Se opereazi in majoritatea administratici publice locale, cum ar fi ae Se cuvine si facem diferenta intre referendum, in acceptiunea clasica, care reprezinta modalitatea de consultare a intregului popor, chemat sa hotirasca prin referendum asupra unui proiect de lege de o importanja deosebit’, sau a unei probleme de interes general, si consultarea populara, care reprezinta un element de orientare pentru hotararile consiliului local sau consiliului judetean, care nu are insa forta juridica obligatorie, consiliul local fiind cel care va hotari pana la urmé, in calitate de autoritate deliberativa, forma si continutul acelei hotarari?. Existenfa gi exercifiul acestui principiu igi afl sorgintea in art. 2 alin. (1) din Constitutie. Filozofia asocierii autonomiei locale cu posibilitatea consultarii cetajenilor in solutionarea problemelor de interes deosebit si a interdictiei ca autonomia sa afecteze dreptul locuitorilor dea fi consultati cu privire la problemele locale de interes deosebit este, in opinia noastra, 0 modalitate de contrabalansare intre democratia directd, participativa, si cea reprezentativa. Referendumul este considerat a reprezenta, prin excelent, un instrument al democratiei directe, prin intermediul cdruia votantii isi exprima opinia si adoptd o decizie, de regula, cu caracter normativ, in mod direct’. El reprezintd, astfel, un important instrument de control democratic al cetienilor, dar si un instrument de legatura a acestora cu autoritatile administratiei publice locale, in perioada dintre alegeri, cfd se afla la confluenta dintre mai multe principii care guverneaza organizarea si functionarea administratiei publice, respectiv autonomia local, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice’. $14, Principiul cooperarii Este consacrat prin art. 75 alin. (1) lit. e) C. adm., care prezintd caracter de noutate fata de legislaia anterioard si pe care legiuitorul nu il defineste, dup cum nu defineste nici celelalte principii pe care le consacra acelasi text. Sc - "§.Deacona, La réforme de administration publigue~factewrnecessaire de adhésion de Ie Rowe € "Union Ewropéenne, in coord. C. Calinoiu, La science du droit, Reales t perspecies sau Professeur dr. Victor Duculescu),V.1S. Pin, Bueures 004 P31: pero Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad. 2000, P. Popa, Drept administrativ, op. cit, p.T1- i fa ura, ES. Tandsescu, ‘Drept conshtjional $i institu police, *M.C. Apostolache, Aspecte privind raspunderea juridied 4 primarulul volell, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2009, RDP nr. 22011, p.Drepi 216 este evocat prin formula principin, z ctantelor curopene, el este evocat pr piu! coon in jurisprudenta instanfelor europer Te eG eri loiale si se i. este invocat si in cea a instanfelor juderitonet si i Sei Consttung * —s at 2 5. ina 85 referitor la i Referire la prineipinl cooperdit rewisim st im ar. & tice locate, un Pile guyemeaza raporturile dintre autoritatile administratiei publice nut dint aces flind cel al cooperarii Se ae die gee Cooperarea reprezintd regula conform eaeia, in relatiile a a sau mai mu acestea igi aduc la cunostin{a propriile necesitati, identified modalitaqile in care se efectiv in realizarea lor si actioneaza in sensu! mijloacelor astfel identificate, ing si cu bund-creding te pi, Pot spi is Piritul ei ‘a este 0 consecin{a a dependentelor si interdependenjelor care €Xista jp plan national, dar si supranational, intre institut’. Codul administrativ il mentioneaas in at, 75 fra si-1 defineasca, ins’ referiri la continutul lui regasim in art 85 alin. (1) care. enumera, print principiile existente intre autoritifile administratiei publice din comune, or . municipii si cele de la nivel judefean, principiul cooperdrii, alaturi de cel al lega solidaritatii, egalitayii de tratament si responsabilitatii iti § 15. Principiul responsabi Este reglementat prin art. 75 alin. (1) lit. f) C. adm., coroborat cu art. 85 referitor la Principiile care guverneazi raporturile dintre autoritagile administragiei publice locale, f| Teprezinté si unul din principiile care sunt aplicabile exercitarii functiei publice, pot art, 373 lit. g) C. adm., care face referite la responsabilitate, in conditile legit Responsabilitatea reprezinté asumarea, de citre cei care inf’ptuiesc administrate publi, in general si administratie publica locali, in particular, a literei gi spiritului legi si aplicarea acestora in activitatea desfasurata din constiinta, din intelegerea justetei acestora, nu din frica de pedeapsi. Art. 76 lit. c) C. adm, defineste principiul Tesponsabilitiii autortitilor administrajiei publice locale ca exer citindu-se in raport cu competenjele ce le revin si arati ch el impune obligativitatea respectarit aplicarii standardelor de calitate sia standardelor de cos in furnizarea serviciilor publice si de utlitate publica § 16. Principiul constrangerii bugetare Este consacrat prin art. 75 alin. (1) lit. g) C, adm, element de noutate fata de legislatia anterioat si constituie, ca gi cele anterioare, ut defineste, + pe care legiuitorul il enunfa doar, insi nul ee "A se vedea C.D. Stoia Cooperation through Internat 2016. Advances in Intell chapter/10,1007/978-3-3 19. fae jivormation System Security in the Context of Administ farket Information Syst one ent Systems. and Cone Romania, Soft Computing Applicato! 625249 49 M4 Computing, vol 634, Springer; hitps://linkspring®”EXERCITH PRACTICE 1, Teme de Iueru 1 Identificaq, 1 Constitutic, toate dispozitiile referit 7 eritoare la ocala. z Baal dentificat!, Codul administrativ, plied local’ 3, Analizalt, comparativ, Principiile consacrate de Constitutie cu cel coat administatv, din punet de vedere al fee i pete He cu cele consacrate de administratia publica toate disy fe © dispozitiile referitoare la administratia II, Raspundefi, argumentat, care dintre enunfurile urmi ia urmitoare, este corect. Poate ee matoare, este coreet. Poate j.a) Autonomia locala are caracter administrativ si financiar; p) autonomia locala are caracter teritorial si administrativ. ; 2.a) Principiul autonomiei locale are aplicabilitate la nivelul unitajii administrativ-teri- toriale de baz; 8) principiul autonomiei locale are aplicabiltate Ia nivelul unitaii_admi- nistrativ-teritoriale de baza si al celei de nivel intermediar. 3. a) Conditiile si limitele de exercitare a autonomiei locale sunt stabilite prin lege organi b) conditiile si limitele de exercitare a autonomiei locale sunt stabilite prin acte ale Guvernului, in virtutea rolului sau de conducere a intregii administrajii publice 4, a) Autoritatile autonome locale au o competenta teritoriald local si 0 competenta materialé de specialitate; b) autoritatile autonome locale au o competenta teritoriala si materiala generala. locala exist raporturi de subordonare; 5.) intre administratia publica centrala si cea sti raporturi de subordonare. b) intre administratia publica centrala si cea local nu es 6. a) intre autoritajile centrale si cele deconcentrate din unititile administrativ- teritoriale se stabilese raporturi de subordonare ierarhi i ; b) intre autoriti{ile centrale si cele deconcentrate din unitiile administrativ-teritoriale se stabilesc raporturi de colaborare. a centralizarii; 7. a) Deconcentrarea reprezinta 0 forma iz tonomiei locale. b) deconcentrarea reprezinta 0 forma a aul ptul si capacitatea efectiva a autoritijilor si de a gestiona, in numele si in interesul in conditiile legit; 8. a) Autonomia locala reprezinta dre ‘dministragie publice locale de a solutiona ; lectivitatilor locale pe care le reprezintd, treburile publice,218 Drept adminis, strat b) autonomia local reprezinta dreptul gi capacitatea efectiva a autori Atilor adm, nistratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interes colectivitatilor locale pe care le reprezint, o parte importanta din treburile publicg in conditiile legii. : 9. a) Principiul consultarii cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale vizeaz; problemele locale de interes deosebit; b) principiul consultarii cetatenilor din unitajile administrativ-teritoriale vizeaza orice probleme locale. 10. a) Posibilitatea folosirii limbii materne de catre cetafenii apartinand minorititilor nafionale vizeaza intreaga administratie publica de la nivel local; b) posibilitatea folosirii limbii materne de catre cetdfenii aparfinand minoritijilor nationale vizeazi raporturile cu autoritatile administratiei publice locale si serviciile publice deconcentrate. 11. a) Posibilitatea folosirii limbii materne este recunoscuta tuturor cetifenilor apartinand minoritatilor nationale dintr-o unitate administratiy-teritoriala; b) posibilitatea folosirii limbii materne este recunoscuta cetdfenilor aparfinind minoritatilor nationale care au o pondere semnificativa in structura populatiei unei unitit administrativ-teritoriale.