ditul bancar 4.Creditul public si credit : : intermediul creditului public autoritatile publice centrale si unitatil inistrativ-terit ae ua resursele financiare necesare completarii resurselor biigetare odie eo Mee Erganelor administratiel publics, centrale gi locale se contracteaza pentru obiective pieces orgars gisau externas, in limitele aprobate de organele abiltate, rambursabile la termene! lite, cu plata de dobanzi; se utilizeaza pentru finantarea unor obiective sociale, Je stabil 4 ; sede lta natura, pentru acoperirea deficitului bugetar etc. riale tg, imuturie Pe piata le $i din economice ublic constituie 0 componenté a sistemului financiar public, in timp ce Mea sistemull fnanciar privat. Creditul bancarexprima relat de redistibeie oe oe cei care poseda astfel de resurse temporar disponibile si cei care au nevoie de cle, Creditele bancare se acorda pentru obiective precise, pe termene limitate, evar a terial si sunt purt&toare de dobanzi ae Creditul p parte integra! financiare intre diferite scopuri. baz& garantii mé 5, Asigurarile de bunuri, persoane gi raspundere civila Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civil cuprind relafiile banesti prin intermediul crora se constituie fondul banesc necesar refacerii bunurilor avariate sau distruse de calamitati naturale si accidente, repararii unor prejudicii, platii sumelor asigurate cuvenite persoanelor asigurate, finantarii masurilor de prevenire, limitare si combatere a daunelor. Fondul de asigurare se constituie pe seama primelor de asigurare prin efectullegii si facultative plate de persoanele juridice gi fzice asigurate; relatile economice care apar in procesul constituii si utilizar fondului de asigurare sunt relafii de redistribuire intervenite intre membrii comunitafi de risc, pe de o parte gi cei asigurafj, care au suferit daune de pe urma produceri iscului asigurat, pe de alta parte. 6. Finantele intreprinderilor intreprinderile, inainte de a fi consumatoare de resurse financiare atrase de pe piata de capital, sunt importante furnizoare de impozite si taxe pentru bugetul de stat si bugetele locale, de contributi la pugetele asigurarlor sociale de stat gi asigurarilor sociale de sénatate, de taxe si alte varséminte fondurlor speciale, de prime de asigurare societéfjlor de asigurari si reasigurari, de disponibilt banesti bancilor comerciale la care isi au conturi, de dividende actionarilor si de dobanzi creditorior. ‘Sistemul fondurilor de resurse financiare in cadrul economiei nationale se constituie si se utilizeaza mai multe categ care se grupeaz& dupa mai multe criterii $i anume: jorii de fonduri financiare, 1.Dupé nivelul la care se constituie, distingem: * fonduri constituite la nivel central (macroeconomic): © fondul bugetar de stat; . fondurile asigurarilor sociale; * diverse fonduri cu destinatie speciala; * fondurile asigurarilor de bunuri, persoane $i * fondurile de creditare etc. * fonduri constiuite fa nivel mediu (fondurile bugetare ale jude si comunelor); ii i fonduriconstiite la nivel microeconomic, care cuprind fondurle prop ale unter economice, institutiilor publice gi populattei. raspundere civila; elor, municipillor, oragelor 2.Dupi destinatia primita, se disting: © fonduri de inlocuire side dezvoltare; * fonduri de consum; : I; Pagina 4 din 9* resursele financiare extraordinare procurate prin imprumuturi contractate de stat, emisiuni_monetare, asistent& financiara international nerambursabila, Privatizarea unor unitati economice: © domeniul creditului bancar: , * domeniul asiguratilor de bur i iil Domeniile de manifestare a poltici fnanciare sunt st faspundere tre ele, se intrepatrund $i S° completeaza reciproc. Politicii financiare sunt strans legate intre ele, epi Politica financiara in sens restrans (limit i Jitica monetara, a in ser ins (limitata la finanfele publice) se interfereaza cu politic tara, cu politica de credite $i cu politica de asiguran. In politica financiara nu se poate face abstractie de existenta finantelor private, alaturi de finantele publice, de complementaritatea dintre stat, intreprinderi si banci. (complementaritatea dintre sectoarele public si privat). Trasaturile politicii financiare Politica financiara are cateva trasaturi caracteristice determinate de obiectivele economice, ale {arii in fiecare etapa. Principalele trasaturi ale politici financiare sunt: © caracterul stiintific; © caracterul realist; an © factor de promovare si realizare a independentei si suveranitatii nationale; * contribuie la colaborarea si cooperarea pe plan international, . sociale etc. caracterul transformator, umanist; i : stat prezinta o anumita independent’ relativa fafa de politica statului tn alte domenii de activitate, Geoarece are obiective propri si utlizeaza instrument gi procedee specifice de implementare. Obiectivele politicii financiare in domeniul resurselor financiare publice, politica financiara promovata trebuie sa stabileasca: 4. volumul resurselor financiare publice; 2. provenienta resurselor financiare publice; . 3. numarul si tipul canalelor (modalitatlor) de prelevare a contributiei la fondurile publice; 4. instrumentele (parghiile financiare) de influentare a proceselor economice; 5. veniturile care provin de la sectorul public; 6. modalitatile de realizare a echilibrului financiar. 4.Volumul resurselor financiare publice, de care statul are nevoie pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale, este indicat de cuantumul cheltuielilor publice aferente fiecarei perioade. Teoretic, organele de decizie competente, aproband aceste cheltuieli determina insusi volumul necesar de resurse financiare publice. Ins&, practic, intre cererea de resurse financiare publice $i oferta de resurse financiare publice nu exist intotdeauna o concordant deplind, fie cererea de resurse fiind mai mare decat oferta, fie invers. Volumul resurselor financiare prelevate la fondurile publice depinde de: ¢ gradul de dezvoltare economic a {arii, de regula volumul resurselor financiare prelevate ia fondurile publice este cu atat mai mare, cu cat economia unei {ari este mai putemica, iar activitatea desfasurat de agentii economici, mai eficienta; solufiile adoptate de autoritafile publice cu privire la modul de satisfacere a nevoilor sociale gi de finantare a cheltuielilor pe care le antreneaza. 2.[n ceea ce priveste provenienta resurselor financiare publice, teoretic, organele de decizie au dou alternative, respectiv: © fie s4 opteze pentru folosirea de resurse interne, care pot fi procurate pe plan national; fie sd apeleze la resurse externe, ce pot fi atrase din afara. In orice tara, indiferent de dimensiuni si grad economic de dezvoltare, satisfacerea nevoilor sociale se bazeazi, in primul rand, pe forfele sale proprii si numai in subsidiar pe mijloace straine. Pagina 7 din 9blice interne pot proveni, in proportiidiferite, de la sectorul public Sisay iy a inanciare pul . din economie. . Recurle structura Se Pre fie 0 politicd financiers care s& trateze identic pe toy a Organele de decizie FP" de proprietate, adica la venituri egale, contributia financiarg etl economici, indferent de Ter eferentiald care SA favorizeze o anumita forma de proprietate identicd, fe 0 poli re Miunefie de forma juridicé de proprietate, dimensiunee ageni baza diferenfierii con ia fi aparfine, zona geografica unde este amplasat etc. tui economic, ramura Sie diferentierea contribufiei, larg aplicata in Prezent, se face in functie de. In privinta pee Je ntributiva a platitorului, exprimat prin marimea averii si volumul Veniturilor- * pl ituatia personala a platitorului (necasatorit/casatorit, vaduy, divorfal « si platito ‘ in intrefinere etc.); _ wap atten de muncd a platitorului (integrala, partiala, incapacitate totala); Grupa socio-profesionalé c&reia fi apartine (salariat, Pensionar, liber-profesionist etc), 4 Scone opteaza pentru unul/mai multe criteni de diferentiere a contributiei, a ger seme de poltic’ financiara se refer la numarul gi tipul canalelor de prelevare a contributiei la fondurile publice. it, CU Sau farg Copii In ceea ce priveste numérul canalelor de prelevare, in practica se utilizeaza mai multe canale rational stabilite (mai multe impozite, taxe si contributii). sibarsetsede In privinta tipului canaletor, contributia poate imbréca urmatoarele forme: eld / + impozite si taxe stabiite in mod individual pe persoane fizice si juridice, in functe de venit (profit, avere (activ net) sau de alte eriteri, $i percepute la termene stabilte dinainte; impozite si taxe percepute la vanzarea de bunuri, la prestarile de servici, la importul sau exportul de produse etc., fara ca acestea sa fie repartizate, dinainte, pe platitori. i taxele constituie nu numai canale de prelevare a unor resurse financiare la fondurile istrumente (parghii financiare) de influentare a proceselor economice, De aceea, ele trebuie concepute astfel incat sa raspunda cerintelor de influentare a activitatii ec. intr- © anumita directie. : * s& incite agenfii economici la efectuarea de investitii Productive in anumite ramuri (subramuri) economice, la crearea de noi locuri de munca, la ridicarea nivelului calitativ si al competitivita{ii produselor; * sd stimuleze producatorii agricoli sa creasc& productia pentru acoperirea nevoilor pietei interne si pentru export; * si franeze scoaterea terenurilor din circuitul agricol si silvic 5.a. Impozitele pot fi folosite ca instrumente de realizare a unor ‘objective de ordin social, sanitar, demografic ‘sau de alta natura, 5.Politica promovata in domeniul resurselor financiare publice trebuie s& stabileascé volumul $i Provenien{a resurselor ce pot fi mobilizate de Stat, in condifii normale, la fondurile publice de resurse 6.[n cadrul politicii financiare a statului, un loc imy de decizie trebuie sa-sifixeze pozitia iy cheltuielilor (cererea) care ar trebui ac portant ocupa problema echilibrului financiar., Organele in leg&tura cu eventualele Reconcordante care apar intre ei —_ 7 icoperite de la fondurile publice de resurse financiare $i volumul feeweclr Posibil de mobilizat (oferta), Atunci cand organele de decizie sunt adepte ale unei politici de oon lbru financiar, pentru acoperirea eventualelor deficite acestea contracteaza imprumuturi de stat, i _ peu la emisiunea monetara care Provoaca fenomene inflationiste. In situafia in care pentru seopemce considera defictele bugetare ca un fenoven rennet te telosescin mod deliberat Stat into ertea dlferentei dintre cheltuille gi veniturile Publice, acestea folosesc imprumuturile de ne sau externe, iar in unele {ri si imprejurari apeleaza la emisiunea monetara. Pagina 8 din 9™, % ir : 4 we promovats in domeniul Cheltuielilor publice trebuie : 8 stabileascd marimea, destinatia i st i i i i tructura opti s + s& defineasca obiectiv lia si optima a chettuielilor publice: ql /ele care trebuie atinse prin efectuarea diferitelor categorii de cheltuieli; * sd precizeze caile, metodele respective sa fi O preocupare importanta a societatii in limitele resurselor Si instrumentele care trebuie folosite pentru ca obiectivele le realizate cu minim de efort financiar. 7 organelor de decizie trebuie sa fie mentinerea cheltuielilor oe ce pot fi mobilizate, in conditi: normale, pe plan intern, fara sa se recurg la emisiune baneasc ori la credite exteme Nejustificate ori impovaratoare. 6 (Surse: Vac8rel |. coordonator, Finante publice, Edita a V-a, ED. Didactics si Padagogicé Bucuresti, 2006: Mosteanu T.coordonator, Finante publice, ED. Universitara, Bucuresti, 2005; Filip G., Finanje generale, colectia FIBAS lasi, 2008) Pagind 9 din 9Mecanismul nationale financiar - component de baz& a mecanismului de functionare a economiei colar Economic al une ari, posible avesteia de a saistace nevoile sociale, locul pe care il independenta a mondial si masura participarii la diviziunea internationala a muncii, ca $i folosite in cre ni depind de modul in care resursele materiale, umane si financiare sunt atrase $i bem uitul economic, de modul de organizare si conducere a proceselor economice, de inismul de functionare a economiei nationale. Fiecare €conomie nafionala are propriul sau mecanism de functionare, care poate sa prezinte atat similitudini, ct si deosebiri fafa de mecanismele altor economii. I farile cu economie de piata, si cu atat mai mult in cele aflate in perioada de tranzitie catre economia fe piata, statul, prin institutile si organele sale, are un rol foarte important, actionand, pe de o parte, ca autoritate publica, iar pe de alta parte, ca producator si consumator de bunuri si servic Ca autoritate publica, statul nu se limiteazé numai la menfinerea ordinii publice, apararea nationala, intrefinerea de relatii externe, ci influenteaza insasi producfia materiala, consumul i formarea bruta de capital, schimburile comerciale cu strainatatea, repartitia PIB. Ca producator si consumator de bunuri si servicii statul participa nemijlocit la activitatea economica a {aril in calitate de agent economic, de achizitor de bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor sociale, de actionar la unele banc, etc. Tot statul este acela care creeaz cadrul institutional si juridic necesar desfagurarii activitatii economice. Nu toate modalitatile de influentare a activitatiieconomice de c&tre stat au caracter financiar sau produc efecte financiare, ci numai: © constituirea si repartizarea fondurilor de resurse financiare publice; participarea statului la activitafi economico-financiare in calitate de agent economic, de asigurator, bancher etc.; folosirea parghiilor financiare, a normelor $i normativelor financiare. Mecanismul financiar cuprinde ansamblul structurilor, formelor, metodelor, principiilor $i parghiilor economico-financiare prin intermediul cdrora se constituie, repartizeaza gi utiizeazé fondurile financiare publice necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor statului. In structura sa, mecanismul financiar cuprinde urmatoarele componente: sistemul financiar; « parghiile financiare utiizate de stat pentru influentarea activtafii economice; « metodele administrative, de conducere folosite in domeniul finanfelor; © cadrul institutional, alcdtuit din instituti si organe cu atribufi in domeniul finantelor, * cadrul juridic, format din legi, ordonanfe, hotarari de guvern si alte reglementari cu caracter normativ in domeniul finantelor. Sistemul financiar Asa cum s-a ardtat, termenul de finanfe in sens larg include: * finantele publice, * relatile de credit, milocite de banci sau de alte insttufii specializate, relatiile care apar in procesul constituirii si repartizarii fondurilor de asigurari de bunuri, de persoane side raspundere civila gi Pagind 1 din 9deri. « finantele intreprin Jor, privite In sens larg, are o existe . i onentd 2 finante! larg, ni de sine s ccc a formand un sistem. az rea: fiprivite din mai multe et de vedere si anume: ice in expresie valorica, baneasca si C 5 $i care exprima un tr ansfer de stem, finantele pat eee rs relatii econom 2 ca, k sistemnul financiar public gi sistemul financiar privat ister 1 aoe financiare, find format oa Sistemul financiar public cuprin< je: oe telatiile care Se evidentiaz& in bugs des sin Pee Rae « relatille care Se evidentiaza in pugetul asigurarilor de sn&tate gi in bugetele altor acfiuni care tin de asigurarile sociale; Ee « relatiile generate de constituirea si Sistemul financiar privat cuprinde: « relatiile de credit bancar, | | : « telatiile de asigurari si reasigurari de bunuri, persoane $i rAspundere civil; telatiile generate de constituirea fondurilor la dispozitia intreprinderilor. 2.ca un sistem de fonduri de resurse financiare care se constituie in economie la anumite niveluri sise utiizeaza in scopuri precis determinate. 3.ca un sistem de planuri financiare, care evi economie, in dect de de timp. repartizarea fondurilor speciale extrabugetare; identiaza anumite procese prevazute a se produce in ursul unei anumite perioa ‘4ca un sistem de institutit gi organe, care pal icipa la organizarea relatiilor, la constituirea si distribuirea fondurilor, precum gila elaborarea, ‘executarea $i controlul planurilor financiare. Prin urmare, componentele sistemului financiar sunt: 1. bugetul de stat si bugetele locale; 2. asigurarile sociale de stat; 3. fondurile speciale extrabugetare; 4, creditul public si bancar, 5, asigurarile de bunuri, persoane gi raspundere civila; 6. finantele intreprinderilor. 4.Bugetul de stat gi bugetele locale « Evidentiazé relatiile de repartizare a unei parti i i is i Pia parti importante a PIB in scopul satisfacerii revolt sociale; este vorba de prelevari de venituri de la persoane fizice si juridice, la oes dercarsing mead de stat, judefene, municipale, oragenesti, comunale, prin re (impozite, taxe, contribufii, i it i pe baze contractile (chit, redevente, etc), contribufii, amenzi, penalitati, etc) $i Pp . a coir atenn ovidentaza relatiile care se formeaz’ in procesul de distribuire a toma petiolate in favoarea unor institutii, intreprinderi, persoane fizice, sub aeesral dite penta achiiude pocieicel meee d Salarilor gi a altor arepturi de © Prin intern dia! Se ee oe materiale si prestari de servicil, subventi, etc) eae nana cee nemateriala; ramuri (subramuri) ale economiei nati «_sectoare si grupu social, Panera fl © membrii societétiiluati in mod indivi Prin si i ti in mod individ jen prelevarilor la buget gi cel al alocatilor bi 7 i t marimea $i ndului de consum, cat gi marimea si struct igetare, statul influenteaza atat ictura formarii brute de capital. pagina 2 din?economico-sociale in sensul dort, Domeniul sdu de manifestare il constituie activitatea financiarg, A general, dar prin continut | €a repercuteaza asupra intregii activitati a entitétilor de la care emant imbrécénd forme ale decizillor fnanciare In opinia unor autori, cum est putea fi sintetizate astfel: sq sa realizeze justitia ‘Sociala, inanciare (a Statului) a, $8 regularizeze conjunctura economics, favorizeze progresul economic; ‘Sub aspect financiar. Principalele componente ale Politicii financiare sunt: > metodele $i mijloacele concrete Privind procurarea si dirjjarea resurselor financiare publice; > instrumentele, insttutile si reglementarle financiare -utlizate de stat pentru influentarea Proceselor economice si a relatilor sociale intr-o etapa determinata. Find parte integranté a politicii generale a statului, politica financiar& contribuie ta cresterea potentialului economic al tarii, implicit si la satisfacerea nevoilor sociale ale populatiei. Politica financiara are un rol important in realizaroa programelor de: * dezvoltare economica; Promovare a progresului tehnic si stint; formare profesionala; recalificare si reincadrare in mun Ocrotirea sanatatii populatiei: Protectie sociala; dezvoltare a culturi; protectia mediul cd a somerilor; i; aparare nationala etc. determinata de sistemul politico-economic, de legile interesele categoriilor sociale, totusi ea difera de lao fara Desi, in principal, politica financiara este economice care actioneaza in societate side i la alta in functie de: © potentialul economic al fai + nivelul de dezvottare economica; ¢_nteresele pe care le exprima partidul (coalitia) de la guvemare; ¢ tpul de conducere si metodele de conducere a economiei nationale; + conditile interne si internationale. , prin dimensiunile si destinatia fondurlor consttuite, ca si prin obiectivele pe care le urmareste, pol Celelalte faze ale reproductiei sociale: productie, schimb si consum, Politics fy Pt procesele benefice in economie si pt fiecare ag. ec, dar Politica financiara Promovata intr-o anumita perioada se defineste prin Strategia $i tactica sa. Stratogia in politica financiard cuprinde atat reglementarle cu corse sromica casey atiete Coordonatele Politicii financiare Pentru 0 anumité etapa a dezvoltarii ST : Prognozele financiare pe termen mai indelungat. actica in politica financia Pe perioade scurte de timp, ra cuprinde atat actele administrative de programare in domeniul financiar, ‘in concord; Cat si mésurile concrete care se iau pentru realizarea obiectivelor stabilte, ‘ant cu cerintele Specifice fiecdrei perioade. Principalele domenii de mat inifestare a politicii financiare a statului sunt: domeniul cheituielilor publice; fae * domeniu! resurselor financiare publice, care vizeaza: * Veniturile ordinare, cu caracter fiscal si nefiscal; Pagind 6 din 9© fonduri de rezerva; © fonduri de asigurare. 3. Dupa forma de proprietate, se disting: . fonduri financiare aflate in proprietate publica; + fonduri financiare aflate in proprietate privat; 4.Dupa titlul cu care se constituie fondurile financiare publice, distingem: * prelevari cu titlu definitiv gi caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributi * prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ (depuneri la banci gi al credit ale statului, subscrieri la imprumuturi de stat); * transferuri externe rambursabile (imprumuturi din strdindtate) sau nerambursabile (granturi, donatii, ajutoare, etc.). Ite institutii de Pérghiile economico-financiare Planificarea financiara Cadrul institutional Cadrul institutional este format din organe cu atributii $i raspunderi in domeniu! finantelor publice, respectiv: 1. organe democratic alese: © Parlamentul; * Consilile judetene, municipale, oragenesti si comunale. 2. organe ale administratiei de stat centrale si locale: © Guvernul; « Ministerele; * Alte organe centrale ale administratiei publice de stat; 3. organe financiare specializate ale statului in domeniul financiar: ~ Ministerul Finantelor Publice; - Administratii Financiare Publice etc. .e, dintre cele prezentate anterior, sunt investite, prin lege, cu dreptul de a lua decizii $i Anumite organé de a controla modul de aplicare a acestora. Altele, au atributii precise pe linie de planificare financiara, indrumare gi control. Politica financiara Conceptul de politica financiara Politica financiara este 0 componenté a politicii generale, in care se integreaza, desi dispune de 0 relativa independenté, indiferent de nivelul de organizare sau structura functionala a societatii, e totalitatea principiilor, metodelor si normelor financiare folosite Prin politica financiara se inteleg i utilizarea fondurilor banesti ale statului in scopul inféptuiri pentru constituirea, repartizarea obiectivelor sociale, economice etc. Considerata distinct, politica financiara exprima optiunile privind metodele, mijloacele $i institufiile cu caracter financiar, antrenate in procurarea, alocarea si utilizarea resurselor banesti, inclusiv modalitatile de folosire a instrumentelor gi tehnicilor financiare pentru influentarea activitatilor Pagina 5 din 92. Asigurarile sociale de stat: Asigurarile sociale de stat realizeaza protecfia persoanelor asigurate in caz de: * pierdere a capacitatii de munca; * somaj; * lao anumita vechime in munca; * deces al unui membru de familie, etc. Prestatiile de asigurari sociale se prezinté sub forme multiple, cum sunt: * pensiile; * pentru munca depusa si limita de varsta; © pentru pierderea totalé a capacitatii de munca; * de urmas, etc. \demnizatiile: * pentru prevenirea imbolnavirilor; © pentru refacerea si intdrirea sénaitatii © pentru pierderea temporara a capacitafii de munca; * de maternitate; de nastere si pentru cresterea copilului. * ajutoarele: * de somaj; de integrare profesionala; * de sprijin; * de deces. * acoperirea (partiala sau totala) a: * costului medicamentelor achizitionate din farmacii; * cheltuielilor de spitalizare; « _trimiterilor la tratament balneoclimateric gi la odihna, etc. Finantarea prestafillor de asigurari sociale se realizeaza cu resurse financiare procurate de c&tre stat pe seama contribufilor angajatorilor si angajatilor. Contributile la asigurarile sociale sunt stabilite prin lege, iar plata lor, la termenele legale, este obligatorie. Procesul de colectare a resurselor financiare destinate acfiunilor de asigurari sociale gi de repartizare a acestora pe destinatii isi gaseste reflectarea in: * bugetul asigurarilor sociale de stat; * bugetul asigurarilor sociale de sénatate; * bugetul fondurilor de ajutor de somaj. 3.Fondurile speciale extrabugetare Fondurile speciale extrabugetare sunt consttuite, prin lege, pentru finantarea anumitor necesitati de ordin economic gi social. Se alimenteaza din contributii, taxe si alte varsaminte stabilite in sarcina persoanelor juridice si/sau fizice gi se utilizeaza, exclusiv, pentru finantarea obiectivelor aprobate prin legea de instituire a acestora. Pentru fiecare fond special se intocmeste cate un buget propriu si se aproba anual de catre parlament. \VArs&mintele la fondurile speciale sunt obligatorii si fara contraprestatie directa, iar neefectuarea lor in cuantumul si la termenele stabilite, atrage dupa sine sancfiuni. ‘Soldurile fondurilor speciale, existente la finele anului, se reporteazé in anul urmétor cu aceeasi destinatie. Pagina 3 din 9