Acestea sunt reprezentate de : Ting (Jing) - situate pe fafa dorsala a falangelor distale ale degetelor, ‘sunt puncte de unde pomeste sau unde se termina circulafia energiel la nivel de meridian principal, si puncte de inceput ale meridianelor tendino- muscular si distinct corespunzdtoare. Punct de echilibru Yin — Yang, pentru meridianele Yin corespunde organulul ficat si elementulul lemn, jar pentru meridianele Yang corespunde viscerului intestin gros gi elementului metal. Ele sunt pentru meridianele Yang: IG 1; S 45; IS 1; V 67; VB 44; TF 4, gi pentru meridianele Yin: P 11; SP 1; C9; R 1; F 4; VS 9. > long (Ying) — situate la nivelul spatilor interdigttale, au rol de modulare a Vitezei de circulafie a energiei in meridiane, diminuand excesul de vitez& ‘in meridianele Yang ~ unde circulafia este mal raplda, ¢i cresc&nd-o in meridianele Yin — unde circulatia este mal lent. Corespunde pentru meridianele Yin organului cord si elementulul foc, tar pentru meridianele Yang viscerului vezicd urinaré gi elementulul ‘apa. Ele sunt pentru meridianele Yang: IG 2; S 44; IS 2; V 66; VB 43; TF 2, si pentru meridianele Yin: P 10; SP 2; C 8; R 2; F 2; VS 8. — lu (Shu) - localizate in spafille intermetacarplan / intermetatarsian, reprezinté locul de patrundere in meridianele principale a energlel Wei. Deoarece este loc de emergenta al energiei Yin (profund8) cu energia Yang (superficialé) sunt considerate puncte de dirijare si echilibrare a circulafiei energetice. Ele sunt pentru meridianele Yang: IG 3; $ 43; 1S 3; \V 65; VB 41; TF 3 gl pentru meridianele Yin: P 9; SP 3; C 7; R 3; F 3; VS Us — lunn (Yuan) —localizat in spafiul intermetacarplan / intermetatarsian, este locul de emergent’ a meridianului principal cu vasul Lo transversal. Prin acest punct meridianul principal primeste energie atat de la meridianul principal cuplat, cat s! de la nivelul spafilor extrameridiane, sensul circulafiei energiei find intotdeauna da la Lo la lunn, Ele sunt pentru meridianele Yang: IG 4; S 42; IS 4; V 64; VB 40; TF 4, g1 pentru meridlanele Yin: P 9; SP 3;C7;R3;F3;VS7. 362 Scanned with CamScannerPunctele Lo gi lunn pentru meridianele Yin corespund organului splina- Pancreas $i elementulul pamént, lar pentru meridianele Yang viscerulul vezicd bilara gi elementulul lemn. — King (Jing) - situate la nivelul articulatilor mainii si piciorulul, indeplinesc functii diferite in raport cu tipul de meridian céruia fi aparjin (Yin sau Yang). In cazul meridianulul Yin la nivelul acestul punct energia difuzeaza in zonele invecinate — oase-mugchi, La nivel de meridian Yang rolul acestui punct este de accelerator energetic, Punct de echilibru Yin- Yang, pentru meridianele Yin corespunde organului pliman si elementului metal, iar pentru meridianele Yang corespunde viscerulul intestin subjire §1 elementulu foc. Ele sunt pentru meridianele Yang: IG 5; S 44; IS 5; V 60; VB 38; TF 6, si pentru meridianele Yin:P 8; SPS; C 4; R7;F4;VS6. > Ho (He) - situate la nivelul articulatilor mari (genunchi, cot), sunt puncte de debut a meridianelor distincte — al c&ror traseu este cétre organe, la acest nivel realizandu-se transforul energiel superficiale tn energie profundé. Pentru meridianele Yin corespunde organului inichi gi elementulul apa, iar pentru meridianele Yang visoerului stomac gi elementulul pmént. Ele sunt pentru meridianele Yang: 1G 11; S 36; IS 8; V 40; VB 34; TF 10, sl pentru meridianele Yin: P 5; SP 9; C 3; R 10, F 8,V83, S-a constatat c& exist’ puncte care raspund predominant la acfiunea intr-un singur sens - tonifiere sau dispersie — sau ac{loneaz& mai mutt intr-un sens decat in celélalt sens, si puncte care raspund la fel la ac{iunea tn ambele sensur, Important find tehnica de stimulare folosit’, Existé astel puncte cu efect tonifiant (de ntarre)- reinforcing” ; a. puncte cu efect dispersat (de slabire) - reducing"; puncte al c&ror efect se obtine prin tehnica de stimulare, de accelerare a fluxului energetic a nivelul meridlanulul (restul punctelor). Punctele cu efect tonilant sunt reprezentate de ,punctele de tonifiere’ gi .punctele de alarm&*, Actionarea lor determina creslerea fluxului energetic, respectiv .intirirea meridianelor slabite’, Scanned with CamScannerPunctele de alarma desi au efect energetic similar celor de tonifiere se deosebesc de acestea prin aparijia tulburdrilor de sensibiltate local — in sensul cresterii, a modificaril suprafa{el - in sensul cresteril, gi a rezistenfei electrice — in sensul scdderil, in cazul aparifiei modificarilor la nivel de meridian corespunzéttor. Existenfa unei tulburari in circulafia energetica la nivelul unui meridian poate fi decelat prin aparifia durerii la presiunea pe punctele de’ alarma corespunzatoare meridianului, facdnd posibila stabilirea diagnosticului energetic. MERIDIAN PUNCT TONIFIERE PUNCT ALARMK Pliman Po Pi Intestin gros git 825 ‘Stomac SAT VeI2 Splini-Pancreas SP2 FI3 Cord co ‘VC14 Thntestin subjire 3 vor Vezicd urinari VOT VCS Rinichi R7 VBIS ‘Vase-sex. ‘VS9 R17 ‘Trei Focare TF3 vcs Vezicd biliars ‘VB43 ‘VB24 Ficat ¥i4 Punctele cu efect dispersant au ca efect diminuarea funcfiel organului corespondent meridianulul aflat in exces energetic, deci au efect contrar punctelor de tonifiere. Sunt reprezentate de ,puncte de dispersie", ,puncte de trecere” ¢i ,puncte de asentiment’. Stimularea punctelor de dispersie, dupa cum le spune gi numele, are efect de reducere a activitafi la nivelul organulul corespondent, respectiv de temporizare a fluenfel energetice la nivel de meridian. Zone de schimb energetic Intre meridiane, Punctele de trecere au efecte asemanditoare punctelor de dispersle. Punctele de asentiment au de asemenea aciiune dispersant s! apar{in meridianulul vezica urinard, 364 Scanned with CamScannerC MERIDIAN PUNCT PUNCT TRECERE PUNCT DISPERSIE ASENTIMENT Plaman PS PT vi3 Intestin gros 162 166 Vas Stomac S45 S40 Vat ‘Splin- SPE SP4 Va0 Pancreas Cord C7 J Vis Intestin subtire 188 is? var Vezied urinara Ves Ve V2 Rinichi Ri, R2 RS Vas Vase-sex VST vse via Trai Focare TIO TFS Vaz Vezicd biliara VB38 VEST Vio Ficat FZ Fe vis Punctele al caror efect se obtine prin tehnica de stimulare sunt reprezentate de: ,puncte cheie", .puncte orare’, ,puncte sursé’, ,puncte de reuniu simptomatice” etc. Punctele cheie sunt foarte importante deoarece prin actionarea lor sunt vizate mal multe meridiane. Datorité efectulul putemic obfinut in perioada de maxima activitate a meridianului corespunzétor, actionarea punctelor orare se indica a fi {acuta in intervalul de timp spectfic. Punctele surs4 se utilizeaz4 pentru amplificarea efectelor corespunzatoare punctelor acfionate — de tonifiere sau dlspersie, Punctele de reuniune sunt puncte de interseotie a mai multor meridiane. Punetele simptomatice se folosesc pentru obfinerea analgeziei, fard tns&i a actiona la nivel de cauza. 365 Scanned with CamScannerPUNCT a PUNCT PUNCT PUNCT PUNCT MERIDIAN CHEIE on sursk | REUNIUNE Praman P7 Pa Po Fis Intestin gros 1G1 1G4 VC12 Stomae 336 S42 FIs ‘Splina- ‘SP4 ‘SP3 ‘SP3 F13 Pancreas Cord 8 Ci? FIs Intestin subjre 183 185 184 Vver2 Vezica urinara V62 ‘V66 ‘V64 VC12 Rinichi RG R10 R5 F413 Vase-sex vse vse VST Trel Focare TFS TF6 TF4 Varied biiars veut Vea VB40 vere Ficat FA F3 FAS. Toate aceste puncte aparfin meridianelor. Mal exist ins, dup cum am mal precizat, ¢1 puncte th afara meridianelor, aga numitele puncte * extra’. Presopunctura prezinta aceleas! mecanisme de acfiune ca si acupunctura, respect aceleas! principll,diferenta dintre cele doud constand din mijjoacele utlizate ~ ac, deget, baghstd de lemn sau de sticlé. Din acest motiv presopunctura este mult mai accesibilé $1 poate fi efectuaté gi de kinetoterapeut, spre deosebire de acupuncturé, care, potrivit anumitor legistatli, nu poate fl efectuata decat de catre medic. 366 Scanned with CamScannerPentru realizarea presopuncturil este necesara respectarea anumitor conditii : + explicarea tehnicii si comunicarea cu clientul sunt obligatorii in scopul realizarii unei colaborarl optime cu kinetoterapeutul; * pozifia clientului trebuie sa fie cat mai comoda, In decubit sau sezdnd, niciodata tn stand; * pozitia kinetoterapeutului trebuie sa fie comoda, ambele maini sé fie libere; + tegumentele pe care se lucreazi si cu care se lucreazA trebuie si fle indemne; + spaful de lucru trebuie s& fle luminat corespunzator, cur condi optime de temperatura; + sedinfa de presopuncturd nu se face imediat dup& mas& sau dupa efort intens. Tehnica se executé in doi timpi. Primul timp este reprezentat de stabilirea individuaizata @ punctelor pe care se va lucra in functie de scopurile urmarite, de reperele anatomice regionale si de existenta durerli in punct. Unitatea de masurd folosité este reprezentata de cun, valoarea acestuia fiind dat de grosimea policelul clentului la nivelul articulatiel interfalangiene, Se folosesc ca unitafi de masuré gi 1,5 cuni (grosimea degetelor index si medius lipite, la nivelul primei articulafi interfalangiene) gi 3 cuni (grosimea degetelor II - V lipite, la nivelul primei articulatii interfalangiene). Al doilea timp este reprezentat de masarea propriu-zisé a punctelor stabilite prin manevre de dispersie sau tonifiere, in functle de scopul urmérit. Dispersia se realizeazd cu varful degetulul plasat in pozitie oblic&d po suprafata tegumentului, prin presiune ugoaré executata lent in sens excenttic (invers avelor de ceasomic). Ea este utilzaté in cazurile dezechilibrelor prin exces energetic, respectiv a situatilor de tipul hiper, pol, tahi- (hipertonie, tahicardie, tahipnee, etc). Efecte similare se pot obfine gi prin presiuni ugoare repetate pe punctele stabil Corectitudinea executiei se constaté prin aparitia localé a hiperemiel cutanate, a hipoesteziei gi a scaderil tonusului muscular. 367 Scanned with CamScannerPresopunctura: dispersie Tonifierea se realizeaz4 cu varful degetulul sau cu unghia, degetul fiind plasat in pozitie vertical pe suprafata tegumentului. Ea presupune presiune profunda ¢l energicd executat’ In sens concentric (sensul acelor de ceasomic). Ea esto utlizatd in cazurile dezechilibrelor prin deficit energetic, respectiv a situafilor de tipul hipo-, bradi- Corectitudinea execuflel se constatd prin aparitia localé a paloril, a hiperesteziel ¢1a cresterl tonusulul muscular. Presopunctura: tonifiere Durata unei sedinfe de presopuncturd este de 5 - 10 minute. La finalul sedintei nu trebule sa existe durere la nivelul punctelor pe care s-a actionat. Limitele utilizarii acestui tip de tratament sunt reprezentate de: actiunea strict asupra planulul energetic al pacientulul, imposibilitatea prelucréril punctelor tn cazul Imobilizaril in aparat gipsat, necesitatea unel pregatiri de specialitate a terapeutulul in domeniul ,medicinii energetice”. 368 Scanned with CamScanner _Vor fi prezentate in continuare punctele de presopunctura cele mal utlizate in kinetoteraple, cu indicafile lor pe tipurl de afectiuni. Punctele chele vor fi precizate prin [...) iar cele specifice prin (...), find cele mai frecvent utiizate tn cadrul formulelor de tratament, Cele mai eficiente formule sunt evidenfiate prin (...+...) acolo unde sunt bine definite find precizate gi sensurile de influenfare: t- tonifiere si d= dispersie. Simptomatologia energetica va fi marcata cu /../. Acufene — /TFI: IG1, IG4, IGS, $7, 1S2, IS3, IS4, IS5, IS 9, 116, 1S19, VB, 23, TF2, TF17, TF18, TF19, TF21, TF22, VB2, VB3, VB4, VB11, ‘VB20,VB41; ‘Afazie ~ V15, SP2, SP4, C5, VC23, TFB, [S3; Afonie - [P7], (VC17), P6, VC48, VC21, 164, IG11, $9, $36 ‘Afectiuni aparat locomotor — coloana vertebralé; VB39 — cot gi fesuturi periarticulare: TF10, — pumn ¢i fesuturi periarticulare:TF4, — lombare: $31, — musculare: (V58, VB34) = osoase ~ /V/: (VB34, V1, SP5) = tegumentare: (TF4, VB38) ‘Algii: se trateaz tn mod diferit tn functle de tipul, caracterul gi intensitatea dureri, Astfel: este folosité dispersia tn cazul durerlor de tip Yang - diume, agravate de migcare, presiune gi célduré gi care se amelioreaza la frig gi toniierea tn cazul celor de tip Yin — usoare, noctume, cu caracter permanent, care se amelioreaza la caldura, migcare gi presiune localé gl se accentueazé la frig. — abdominale — /F, IG, ISI, $36, 168, = inhipogastru -/V, F/ — inhlpogastru cu iradiere spre regiunea lombara -/IS/ - _ petiombilicale — /1G/ — la extremitati - VS —_membru superior (S9+VB38) = _umar: [VB44], (Ricontrolateral+P5), (F3+V10), (VB38+S39), (S38 homolateral), 1G14, TF16, 1S11 t - profund: 1614 369 Scanned with CamScanner= anterior: IG15 = posterior: IS10 ~~ bursita: TF14 - _tendinita supraspinoasé: 1616 brat: [TFS], G15, 1611, TF4, TFB, C11, 1S2, 1S = fafa externa: IG11, TF1, VS3, ISS = fafa intema: IS8, C9, VS2, P4 cot: (IG11, 1G12, F5, VS3, VE34), ISB = posterior TF10 = medial: C3, PS = curedoare articulard: VB42 pumn: [VS6], TF2, VB20, anterior: VB6 — posterior TFS ména:[TF7], (R10, VS8), IS, TF3, TFS — degete mana: [TFS], (P6) — degete IV-V: C7 = degete Ill: VS7 - gold: [V62, VB41], (VB30, VB36), F6 - superficial: VB26, VB29 - _ profund: SPS — posterior: V40 - _antero-extem: VB34 — genunchi: [VB41], (F8, V40, VB30, VB34), F2, F7, IS3, $34 (sechele), $35, $36, SP6, SP9, V60, VB33 gamba: fata extema VB35, VB36, VB37, SP2, SP3, SPS B37 - medial: R4, R6 - lateral: $44 - anterior: SP6 — _ entorsa glezn&: (SPS), V60, V62, V63, VB40 - _ plclor (a.tibiotarsiene) VB40 — coloand vertebralé V21 cervical: [IS3), (VG25), SP4, TF5, VB12, VB20, V10, VG15 - — glezni 370 Scanned with CamScanner— dorso-lombara: (V625, V43), V11, VG9 ~ sacral: [V62], VB34, VB40, V11, V40, V60, V7 = toracice ~/¢/ = cardiace -/VS, C/ = scapulo-dorsale: P1, IS8, C2, VB28, IG15 — sciatalgie V26, V29, V33, V60, V62, VB28 ‘Amefeli - /RI: $40, $41, V6, V9, V45, V62, V64, V5, V65, V34, VB4, VB43, Pt, F3, VG17, VG618, VG19, VG21, VG22, VB5-ms}.d, VB25-ms].d ‘Amnezie: [VS6}, (VC4+SP8), VS9, C3, C9, P7, VG10, VG11, VG19 Angor pectoral - [SP4, VS6], (V17+ VS7), (TF5+ VB41), VB43, Vi5d ‘Angoaséi - [VS], (SP4 + R24), VSB, V67, P2, TF10 Anorexie - V45, V46, V49, SP8, SP20, S21, $23, $36, $37, $39, R18, R22, R24, VCO Anutie ~ [R6], C8, V26, V30, V31, V32, V33, V34, V38, V38, V67, (V2tt+ ‘V23t+ R7t+ SPOt+ FOt+ S36d) Anxietate — [VS6], (C3), VS7, R1, R2, R4, R24, VC17, C5, C8, C9 Aritmie ~ [SP4, VS6], VS7, VC14, VC15, V10, V11, V15, V17, C3, C7 Artrité — (S9+VB38) - a. cot (TF5+VB38 opus), IG10, TF5, P5, VS3, C4, IS3, IS4, VS6 — a, pumn (IG4+ IGS), (F3+ V10), IS4, IG5, TF3, TF4, TF5, VS7 - a, metacarpofalangiane (IS4+V60), TF5, VS7 a. interfalangiene mana |S4, TF5, VS7 - a. sacroiliaca V26, V34, V60 a, coxo-femuralé V3, VB27, VB30, $30, SP9 a. genunchi (IS3+ V41), SP9, S35, $37, $41, V11, V40, F2, F6, F7, VB34, VB38, VB40, VG3- ~ a, tarsometatarsiene S41, VB30, V47 — a, metatarsofalangiene $42, VB40. Astm - /P/ tn crizé S36d, VC6, VS6, V10, V12, V60, R27, P5, PS Astenie: ~ miervoasé VSB ~ fizicd gl psihica VG4, VG10 AVC ~faza spastic VG12d, V18d, V6, V26, F3, Rt -faza flascd VG12t, V18t an Scanned with CamScannerSt; Ss Bradicardle —(SP9 +C9), P11 Cefalee — [V, VB], /C, P/, VG15, TFS, IG4, R15, VO Contracturdmusculard (durere): — _umar (TF5+VB38), IS11 t, IS15, IG15, P5, VS3 — brat IG11, 1G16, IS9, VB21 = cot IG10, 1613, P5, VS7, C3 - antebraf TF6, IG4, VS5, VS7 — coapsa VB30, V26, V53, SP10 — genunchi V40, VB34, SP9 — gamba V40, VB34, SP6, $38, S40 Convulsii - [V6], P11t, VS6, S3 Coxartroza - (P7+ R3) opus, V27, V40, V53, V62, V67, SP4, SP11, SP12, Crampe musculare : - MI-F3d ~ MS-Vs4d Diaree — [VS, IG, F, P], (IG4+VB39), F14 Dismenoree SP4, Réd, V60t Dispnee - [P, C, R}, (F3+ VC12/18/17), IG1, 1618, VB18, P1, P2, P4, S11, $19, VG9, VG12 Edem — [TF], S45t, VCat, $15 — MI(P9+F3), R7d, SP&d - MSSP1 Entorsa : - a.tibiotarsiene VB39 — a. gleznd (SPS), V60, V62, VB40 — a. genunchi VB34 a. gold VB 30 Eplcondilité — [1S3}, (IG10+V41), (IG4+S9), (IS10 +V38 opus) Gonartroza - VB27, VB28, VB30, VB33, VB34, R10, V31, V40, V48, V60, F2, F8, $36, $45, SPO Greafa - (VS6+S36), SP4 t, R21d, VS6d Guta (IS4#V60+SP3), VB42t, R1, F3, SP4, SP6, V19, V23 Hematurie ~ G4, V27 Hiperkinezie — [VS6], (C3), R4, R24, VB34, VB18, V67, VG11 372 Scanned with CamScannercat Hipertensiune - VB20, VB20t, VS7d, R24, Cat Hipertonle membre superioare TF15d Hipotensiune ~ C7, C9, VS6, VS9, P9, Rt, R7 Hipotonie membre superioare ~ TF1St Isterle - C1, C4d, C5, R4, VGB, SP6, cu ras sau plans VS7d Lipotimie - /VS/, (SP3#SP4+VC12), (SP6+VC12), (SPEHVS7), VG25t, CSt, Lombalgie ~ (VC12+F3), (F3+V10+V24), (IG4+V24+V25), (R14VC12+F8) Lombosciatic’ malt - VB30, VB32, V31, V60, IG11, Joasa (V60), VB30, B32, VB34, F2, S36 wae Mialgii - V40, P7, P9, IG4, VB19, VB22, VB37, IS14, IS16, V11, V13, V24, Miozit& supraspinoasa ~ IG16 Nervozitate - S9 Nevralgie: = cervico-brahialé IS3, 1S16t, (F3#V10) = cubitalé 185, 1812, 1813 = intercostal (V45+VB38), - nerv sciatic V25, V60t, VB30, VB34, VB39, dureri vii ameliorate la frig {(V60+VB30), dureri difuze ameliorate la c&ldurd d(V60+VB30) ~ SPIV26, V31,VG4, SP4 - SPE V26, V31, V40, VB30 Obezitate : ~ cubulimie $36, $44, 1610, pentru scéiderera poftel de mancare S45t = curetente hidricd R2, SP7, pentru eliminarea Iichidelor tn exces VCOt Odontalgii - V62t, TF17, VB14 Osteita - VB39 Palpitafii C4d, C7d, VS4d, VB20d Parestezil MS IG9, IS9; MI V29 Periartrita : ~ scapulo-humerala IS3, 1S9, [S11, 1S13, 115, TF15, TF16, IG4, 1615, VS3, S38 ~ coxo-femurala VB27, VB29, VB41, V36, V54, V60, SP4, SP9, SP11, SP12 Periostité ~ SP5 373 Scanned with CamScannerRedoare: — articularé sold si genunchivB2at — ceafa (dureroasa) VG17 = coloana vertebrala VG25t, VG9, VG13 - dorso-lombara VG12 Paralizie — membru superior IG4, IG14, IG15 (cu durere), —membru inferior V55 (cu durere), SP3, SP6, Fé ‘Spondilité ankilopoetica — TF5, VB41V11, V26, V34, V2, V60, - Spondiloza cervicala — (IS4+V60), IS16t, IS4 Stop respirator - 1G4 Sufocare - V16 Tahicardie — (C9+SP3), (C7#V62), (F3+C9+P9) Tahipnes - P1, P7 Traumatisme ~ (S9+VB38) Tromboflebité - VS6, SP4, VG4, VG12, VG20, V31 Varsaturd — [SP, R, VS, F], SPS, C4, $19, VS3, VS4 Vertij- (S9+VB38), C3, IS7, $7, $36, VB43, VG24, V8. Tn concluzie actiunea asupra planulul energetic subtil al paclentulul constituie Indicatia de baz a recomandarii presopuncturilindiferent de afectiune, Eficienta atét ‘In perioadele de refacere anatomica (repaos, Imobilizare etc), cat sl in perioada de Tecuperare functional, prezinté avantajul contactului direct cu pacientul, care contribuie atat la augmentarea efectulul asupra planulul energetic — .therapeutic touch’, planulul psihic, cat gi prin realizarea unui feed-back eficlent terapeut - pacient. Limitele utilizdrii acestui tip de tratament sunt reprezentate de imposibiltatea aplicarii el in caz de imobilizare tn sisteme de contenfie 1 de neacceptarea el ca tehnic& terapeuticd de anumiti pacienfl. Actiunea directé doar asupra planului energetic al individulul, face ca utilizarea presopuncturii s& optimizeze efectele Kinetoterapiel fara ins a o putea Inlocul. Experimentele efectuate au dovedit o recuperare mult mai rapida si mal bund @ pacientilor care au beneficiat de acest tip de tratament, chiar dacd nu au stiut cd li se aplica, considerdnd ca face parte din manevrele de masaj terapeutic. 374 Scanned with CamScannerYumeiho: ‘Yumeiho este o ,tehnicd terapeuticd §i profilacticd’, care aclioneaza in scopul restabilirl aliniamentulul biomecanic la nivelul sistemului mio-artro-kinetic, relax mugchilor si cresteril elasticitafi fesuturlor conjunctive, prin utlizarea asocieril intre elemente din stretching, osteopatie gl difeite tipuri de masa}. ‘Aceastai tehnic& respect’ principle V.T.E.O., avand ca baz conceptele de: organism uman (sistem hipercomplex), energia subtil (q)) si .tiologle energetics a bolilor’ (exces sau deficit, dezechllibrele energetice genereaza starea de boala). Prin efectele induse la nivel psiho-somatic gi energetic, tehnica Yumelho contribuie la refacerea structurlor biologice gi energetice afectate de boalé la sporti si nesportvi, prin oresterea capacttfi organismulul de restabilre a still de s&ndtate. Tn urma unei experiente de aproape 15 ani considerdm ca asoclerea tehnicii Yumetho cu mijjoacele conventionale specifics efs gl kinetoterapiei contribuie la optimizarea proceselor de refacere i recuperare, cu efecte deosebite tn special in combaterea contracturior musculare, a dureflor postefort, stagnarea evolutiel modificérilor de tip uzurd biologic’. Aceste efecte credem c& se datoreazd, atat ‘Imbunatafirl vascularizaiei locale, articulare si musculare, ct gi aofiunil la nivel energetic. Manevrele tehnicil Yumetho se adreseaz4 intregului sistem osteoarticular, accentul fiind pus pe attculatile coxofemurale, in vederea restabiliii echilbrul biomecanic — balanta Powels, conservind astfel, functile de ,stabilitate” si de smobilitate” local, gi la nivel de coloand vertebralé, cu efecte majore la nivelul organismulul. Manevrele utiizate solcté articulatile coxo-femurale in sens fiziologic (decoaptairl, mobiliz8ri pasive etc), cu crearea direcfilor corecte de forfe la nivelul suprafetelor articulare. Pentru ca efectele obtinute si fie cele urmarite trebule ca manevrele sa fie ‘executate corect. In caz contrar pot apare efecte negative, care merg pana la instalarea traumatismelor locale. 315 Scanned with CamScannerEste necesard respectarea urmatoarelor regull : cunoagterea corecta a manevrelor ; echiparea lejord gi fara incéltaminte a pacientului si terapeutulul ; executarea manevrelor s& nu producd durere ; respectarea succestunii manevrelor in abordarea regiunilor anatomice; > asigurarea unor conditii optime de microclimat. vvy v Cresterea tonusulul muscular ca urmare a aparitiel unui dezechilibru energetic sau in efort, prezinté asimetrii de repartile generate atét de caracteristicile blomecanice ale efortului, respectlv nivelul la care se manifesta deficitul sau excesul hulu, cat si de particularitajle individuale. Aceste asimetril tn plan fizic stau la baza aparifiel sau intrefineril dezechilibrelor tn plan energetic, cunoscute sub denumirea de ,semne ale dislocarii coxalelor” (M.Saion|)): + Indecubit ventral se palpeaza spinele lliace gl se observa ca linia care neste cele doud creste este mal inalté de partea afectatd, iar membrul inferior pare a fi scurtat; = fnortostatism, datorit ,scurtarii” membrului inferior de partea afectaté, se va observa o schimbare de atttudine, spina lllacd postero-superioard find situata mal os. In aceasta situatie apare $i 0 deviafie in plan frontal a coloanel vertebrale, cu concavitatea de partea opus’ hemicorpului afectat, pentru a menfine echilibrul. Observatiile clinice au stat la baza desprinderil urmatoarelor concluzii: . stipul dislocarii coxalului drept” este caracterizat prin dezechilibre ale ‘sistemului nervos vegetativ parasimpatic; + ,fipul dislocdrii coxalului stng” este caracterizat prin dezechllibre la nivelul sistemului nervos vegetativ simpatic. + ambele au influenfe negative asupra capacitatii organismulul de a mentine sau restabill starea de s&natate in situatll de stres (boala, competifional, de antrenament etc.) 316 Scanned with CamScannerCu aplicabilitate mare in procesele de refacere-recuperare considerém cA se .ot utiliza urmatoarele manevre : + OSTEOPATIE ~ articulatii scapulo-humerale si vertebre toracale superioare — pacientul in pozitie .pe genunchi cu gezuta pe céledie” si mainile la ceafé. Kinetoterapeutul in spatele pacientului in pozitie pe genunchi cu coapsele abduse, ,prinde” bazinul subiectului, executd priza prin anterior pe antebrate si realizeazé adductia orizontalé a brafelor, concomitent cu extensia ¢i tractiunea coloanei vertebrale. in punctul de tensiune maxima se induce impulsul manipulativ prin ridicarea umerilor gi extensia bratelor simultan cu proiectia anterioara a toracelui, + OSTEOPATIE - coloand vertebral lombara superioara gi toracala inferioara — pacientul in pozifie .pe genunchi cu sezuta pe célcdie’, capul flectat. Kinetoterapeutul in pozitie sezind pe varfuri, cu genunchii dispusi perpendicular pe coloana vertebrala a subiectulul la nivelul unghiurilor inferioare ale omoplafilor, face priza anterior pe torace, pe sub axile, gl fixeaz cu fruntea capul sportivului. Se executa tractiunea bruscd spre thapol a toracelui, simultan cu flexla maxima a capulul. Manevra se executé in 3-4 punete de sprijin, ascendent pe coloana toracald dorsala. ¢ STRETCHING — pentru musculatura anterioaré a coapselor si gambelor pacientul in pozitie decubit ventral gi terapeutul pe genunchi, prinde cu ambele méini varfurile picioarelor pacientului si executé pasiv extensia picioarelor pe gambe si flexia gambelor pe coapse. La punctul de amplitudine maxima executd tensiune finald prelungité, prin presiune exercitatd la nivelul fefelor dorsale ale picioarelor. * OSTEOPATIE — articulatii metatarsofalangiene — pacientul in pozitie decubit ventral, cu genunchil flectafj la 90°. Se executd manipulare pentru articulatile metatarsofalangiene, tn flexie. Reusita manipularii este apreciat prin Inregistrarea unei succesiuni de 4-5 cracmente. ‘ MASAJUL regiunii sacro-lombare — pacientul tn pozifie decubit ventral, Kinetoterapeutul maseazi reglunea sacrala prin presiune exercitaté cu Policele in 5 puncte, pe linille de articulare ilio-sacrale, tntindere a tegumentulul, suspendare a presiunil si eliberare a tegumentulul, urmat de o Netezire descendent, in scopul disipaiii energiilor locale stagnate. 377 Scanned with CamScanner* ° © ° * + * MASAJUL muschilor fesieri de partea stanga — paclentul in pozitie decubit Ventral, kinetoterapeutul maseazi regiunea feslera stang& cu mAna sténg’, cotul extins, prin presiune perpendicular exercitata simultan cu usoard deplasare lateral. Mana dreapt a terapeutulul stabilizeazé bazinul, Se executa de cel putin 20 ori. Masalul regiunii supratrohanteriene (de partea stanga) — pacientul in pozitio decubit dorsal, kinetoterapeutul pozifionat lateral, maseaz4 aceasta regiune cu ambele police, perpendiculare unul pe celélalt, executfnd fricfiune cu fréméntat, prin migc&ri longitudinale, urcénd usor pe musculatura fesierg. MASAJUL tendonului muschlulul biceps femural stang — pacientul in pozitie decubit ventral, kinetoterapeutul executé frictiune lineard perpendiculara pe. tendonul bicepsului femural (la nivelul pliulul fesier, Inferior de Ischion) prin manevre ,de talere" executate cu ambele police, asezate perpendicular unul Peste colélalt (de 10 oft). MASAJUL coapsei stangl (fata posterioaré) — pacientul in pozifie de decubit ventral, kinetoterapeutul maseazé regiunea cuprinsa Intre pliul fesier i fosa poplitee, pe treilinll, una mediand (x 2), una medialé (x 1) gl una lateral (x 1) Manevra const din fricfiune lineara cu framéntat, in 8-10 punctellinie, cu ambele police, dispuse perpendicular unul peste celélatt. MASAJUL fosei poplitee st&ngi - pacientul in pozitie decubit ventral, se execut presiune usoara cu policele paralele, in 2 puncte simultan, de 4 ori Presiunea este urmati de intindere foarte usoara a tegumentulul si efleuraj superficial, pentru disiparea energillor stagnate. MASAJUL gambel stangi (fafa posterioard) ~ pacientul in pozitie decubit ventral, se execut masaj de la fosa poplitee pana la tendonul achilean, pe trei lini, una mediana (x 2), una mediala (x 1) §/ una laterala (x 1). Manevra const din fricfiune lineard cu framéntat, in 6-8 puncte/linie, cu ambele police, dispuse perpendicular. OSTEOPATIE articulafii glezne simultan — paclentul in pozitie decubit ventral, genunchil extingi, picioarele tn inverse, kinetoterapeutul pe genunchi, exerci presiune continua pe fefele mediale ale gleznelor, spre exterior, urmat de impuls manipulativ. MASAJ al tendoanelor achillene simultan - paclentul in pozifie decubit ventral, genunchil exting!, picloarele In Inversle, kinetoterapeutul pe genunchi, 378 Scanned with CamScanner& * * ° ° ™maseazé cu fafa palmara tendoanele achilene pe directie dinspre interior spre exterior, Se executa de 10 ori. MASAJ al muschilor triceps sural simultan - pacientul in pozitie decubit ventral, genunchil extingi, picloarele in inversie, kinetoterapeutul pe genunchl, executi frémantat simultan pe fefele posterioare ale gambelor. MASAJ simultan al t&lpilor - pacientul in poziie dacubit ventral, genunchii extingi, picioarele in inversie, kinetoterapeutul pe genunchi, executd frictiune liniara distoproximala cu policele, pe 3 lini; de 10 or pe linia mediand, de 5 ori pe linia mediala, de 6 or pe linia laterala. MASAJ mugchi supraspinos — pacientul in pozitie decubit ventral, membrele superioare abduse la 90°, coatele flectate, capul risucit de partea pe care se lucreaza, kinetoterapeutul fixeazd cu mana stdngd articulatla scapulo- humerala a nivelul axilel ¢1 realizeaz fricflune linlara tn lungul fibrel. Se execut’ bilateral. MASAJ concomitent al brafelor — pacientul in pozifie decubit ventral cu brafele ‘in abducfie la 90° coatele flectate si palmeme pe sol. Kinetoterapeutul realizeaz presiune cu friciune circularé cu fafa palmard la nivelul brafelor. MASAJ al musculaturil bratulul sténg — pacientul tn pozifie decubit dorsal cu brafele abduse la 90° coatele extinse. Kinetoterapeutul maseaz& musculatura brafului stang cu policele stang pe dou’ direct. OSTEOPATIE articulatie cot sting — pacientul in pozifie decubit dorsal, Kinetoterapeutul susfine cotul cu mana sténga si exeouté prizd cu mana dreapta la nivelul treimii distale a antebrafulul. Se realizeaz’ tensiune pe extensie, urmat de impuls manipulativ. MASAJ al mugchilor paravertebrali - pacientul tn pozifie decubit ventral, cu membrele superioare abduse la 90° I coatele flectate, kinetoterapeutul execut, simultan paravertebral, presiune cu policele, urmata de tractiune In limita elasticitafii fesutulul si eliberare, urmaté de efleura] descendent, tn 8 - 10 puncte, de 4 ori. »SENILETA’ — masaj al muschilor paravertebrali cu genunchii — pacientul in pozitie decubit ventral, cu membrele superioare abduse la 90° gl coatele flectate la 90°, kinetoterapeutul fixeazd méinile pacientulul $I, cu ajutorul genunchilor exercitA presiunl in 4-5 puncte pe musculatura paravertebral, descendet, pe explr. 319 Scanned with CamScanner+ OSTEOPATIE articulatie sacroiliaca sténgé ~ paclentul in pozifie decubit lateral drept, cu membrul inferior stdng flectat din gold gl genunchi $i membrul superior sting extins gl usor abdus. Kinetoterapoutul cu m&na dinspre capul Paclentulul fixeaz& umérul, anterior, iar cu cotul de la membrul superior opus exercita presiune pe goldul acestula, tn jos si lateral. Prin aplicarea aceste| miscari trunchiul pacientului se roteazé. Se induce impulsul manipulativ. STRETCHING al muschilor adductori si articulafillor coxofemurale (flexie- abductie-rotatie extema). Pacientul in pozifie decubit dorsal, cu coapsele tn flexie-abductie-rotafie exten, genunchil flectat}, planta in planta. Terapeutul exercita presiune continu pe fetele mediale ale genunchilor, Iniflal altemnativ, e apoi simultan. * DECOAPTAREA articulatiel coxo-femurale st4ngl — pacientul fn pozitie decubit lateral drept, cu membrul inferior sting extins gl cu cel drept flectat, kinetoterapeutul asezat la nivelul picloarelor acestula, tn axul longitudinal; cu picioarele fixeaz membrul Inferior drept la nivelul gleznel gi genunchiului, tar cu mainile apucd membrul inferior de sting — prizd pe treimea distala a gambei. Se executd usoare rotafii ale coapsel, cu flexil ale genunchiulul, pentru a relaxa musculatura, dupa care executd tractiune tn ax gi punere in tensiune, urmata de impuls manipulativ (x2). + CIRCUMDUCTIE in articulatia coxofemurala stanga — pacientul tn pozitie decubit dorsal, kinetoterapeutul fixeazA cu mana sténgé talonul_bolnavulul si apucd cu mana dreapté genunchiul st8ng, Imprimand miscari de circumductio. La capatul fiecarei curse se execut o extensle bruscd de genunchl (x 2-3) in condi de protecfie articulara, + MASAJ al coapsei stangl (fafa anterioar’) — pacientul tn pozitie decubit dorsal, cu coapsa stng’ usor abdusa gi rotata exter, terapeutul execut’: a). masarea fefel inteme a coapsei, pe trel linli — medland (x 2), mediala (x 1), laterala (x 1); b). masarea mugchiulul tensor al fasciel lata cu ambele police perpendiculare unul pe celaialt; c). mobilizarea pasiva a rotulel. © $ MASAJ al musculaturil posterioare a coapsel gl gambel stAngi — pacientul in pozitle decubit) dorsal, terapeutul in genunchl, cu gezuta pe callie, perpendicular pe axul lung al pacientulul, ruleazd membrul inferior al Pacientulul pe coapsele sale. 380 Scanned with CamScanner++ MASAJ al mugchiului tibial anterior stng — pacientul in pozitie decubit dorsal, Kinetoterapeutul maseazd mugchiu! tibial anterior cu policele perpendiculare nul pe celailalt, in 5-6 puncte, de cel putin 2 or. “ STRETCHING al musculaturii posterioare a membrului inferior sténg - pacientul in pozitie decubit dorsal, cu membrul inferior ugor flectat, genunchiul extins, terapeutul fixeazd cu mana dreapté talonul paclentului sl cu antebraful executé presiune pe fafa plantar a plclorulul, realizind flexia fortaté a acestuia. 4 MOBILIZAREA gleznei stangl gi PERCUTIA fefel plantare a piciorulul — pacientul in pozifie decubit dorsal, kinetoterapeutul executd circumduefii ale gleznel, urmate de 2x3 percufi, cu pumnul semideschls, la nivelul fefel plantare a piciorulul. Manevrele asimetrice se executa bilateral. In concluzie tehnica Yumeiho actioneaz& prin componentele sale: osteopatie, stretching i diferte tipuri de masej, at&t asupra componentei fice cat ¢l asupra celei energetice @ organismului, creso&nd aisponibiltafle sublectulul in ceea ce priveste capacitaile de refacere-recuperare cu implicafi majore atét In actul terapeutic c&t gi in cel profilactic, la nesportiv dar mal ales la Individul sportiv. Mijloace psihoteraplee Implicarea mijloacelor psihoteraplce este Indispensablld de-a lungul intregil activitsti de recuperare/reeducare funcfional8, atét pentru acceptarea de cdtre pacient a strii de boalé cét si pentru formularea de motivatil care sa asigure implicarea activa a acestula tn actul terapeutic. Mobilizarea volltva gl afectiva pozitiva este de mare importanta th derularea procesulul de recuperare, urmarindu- 80 ca pacientul sd devina ,membru al echipel. El ar trebul sd fle cel care orienteazd col mai bine modalitile de interventie, astfel incat randamentul sd fle maxim. Mijjoacele psihoterapice reprezinta un set de procedee menite s& elimine o mutitudine de reac{ii emoffonale cu caracter dezadaptativ, de comportamente nedorite si sé elaboreze modele de comportament mal eficiente, care s& permit 381 a Scanned with CamScannerIndividului s& facd faf@ sarcinllor cotidione, s& Interactioneze adecvat cu anumite persoane $i mal ales situa. Ele constau dintr-un ansamblu de modaltai de instruire $i educare utlizate de terapeut in scopul cresteri capacitatii psihice si dezvoltarl personaliafii pacien- tului in raport cu cerinfele specifice unul moment critic din viata sa, reprezentat de boali, respectiv adoptarea unui comportament functional care s& permit mobllizarea tuturor resurselor interioare in vederea depasiril acestuia. Aceste interventii au la baz existenta unor structuri anatomo-funcfionale. Astfel, la nivelul cortexului este reglatd intensitatea emotilor gl exprimarea somaticd a acestora, La nivelul zonel subcorticale se giseste sediul declangarilor emofionale, Jn timp ce la nivelul centrencefalulul (formafiunea reticulaté sl rinencefalul) se efectueazé perceptia gi gradafia pulsiunilor afective, fiind sediul emofilor si al afectiviti Contactul terapeutului cu pacientul este un act terapeutic, acesta devenind pentru pacient un suport psihologic, o ancora care poate fi utilizata in depagirea momentului critic pe care 1l traverseaz. Nu trebule uitat c& tn relafia stabilté cu terapeutul, pacientul cautd de cele mal multe ori dependenta, care il securizeazs. Atitudinile generale fafa de boald, de accident etc, anterioare install stil de boali - fricd, impresionabiltate, anticiparea suferinfei, neincredere etc. so manifest th continuare gi influenteaza starile psihice ale pacientulul, creand condifi pentru aparitia sau nu a unor simptome somato-fiziologice, care vor exercita efecte majore tn evolutia afectiunii gl in randamentul procesulul de recuperare. Este evidenté importanta centréril in recuperarea medicala pe aplicarea terapiei formative, care are ca deziderate educarea pacientiior tn scopul schimbarit reprezentiirilor incorecte faa de boalé gi a dobandirii unor reprezentari si comporta- mente utile pentru a-gi Imbun&tatl autonomia, pentru a-si diminua dependentele, pentru a-sI integra handicapul th activitafle zilnice sl, tn unele cazuri, pentru a-gi construi un nou prolect de viafa. Kinetoterapeutul trebule s& abordeze procesul de recuperare prin prisma evenimentelor ¢1 a dificultstior de moment ale pacientulul prin: abordarea pozitiva neconditionaté - 88 se prezinte clar gl s& specifice motivul pentru care se afld acolo, 88 se intereseze cum resimte pacientul situatia tn care se aflé, s& discute cu acesta stand la acelasl nivel, intr-un loc tn care poate fl ugor de urmait, vazut gl auzit, s& previna pacientul inainte de a face manevre dureroase In cadrul examinari fzice ¢l 382 Scanned with CamScanneratunci cand in cadrul anamnezei va face referiri la lucruri care ar putea provoca suferinfé moral etc., s& nu pretinda c& este altcineva, s& recunoasca in fafa pacientului care fi sunt competentele, ce stie gi ce nu stie, ce poate si ce nu poate s& facd, s& negocleze un plan terapeutic pentru viltor care sé fie bazat pe experienta sa dar in acord cu starea de moment a pacientului, Pentru bolnav este important ca, kinetoterapeutul s manifeste interes, s& creeze un climat de tncredere, sa fi stimuleze motivatia in sensul restabilii starii de s&natate, tn gasirea motivelor pentru care aceasta chiar merit. Adevaratul ajutor pe care-| putem da pacientului nu const in ane substitul acestuia in confruntarea cu dificultaile pe care le intamping, cl in a-i da posibilitatea de a le tnvinge, Pentru realizarea empatiei kinetoterapeutul tncepe prin a asculta cu atenti ceea ce are pacientul de spus, atat din punct de vedere medical, al acuzelor la nivel fizic, cat gi afectiv. Daca terapeutul gi pacientul se aflé ,pe aceeagi lungime de und’, pacientul se va simfi infeles si incurajat sé dezvalule c&t mal multe din tréirlle sale - temeri, pareri si chiar sentimente. Astfel, kinetoterapeutul ¢ bine sé fie interesat de stérile si simptomele exprimate de pacient, s8 le analizeze cu atentie, sl s& tsi exprime pérerea intro manieré de intensitate egal cu cea folosit de pacient in relatare. R&spunsul reciproc reprezintd o reformulare cu proprile cuvinte a ceea ce a spus pacientul, demonstréndu-i acestuia cd a fost infeles. Identificarea aspectelor non si paraverbale — felul in care © pacientul igi folosegte corpul, expresia fetel, privirea, gesturi ale bratelor si ale mainilor, pozitia, si diferite migcari ale picloarelor; tonul, ritmul, frecventa $i vibratia; gregeli de vorbire, pauze sau técere; ingrijirea personal, imbracamintea, si mirosurile (exemplu: transpiratia, alcoolul, tutunul) ofera informatii utile terapeutulul despre pacient, pe care le poate utliza ulterior tn demersul motivational. © condifie important este asigurarea comunlcéril eficiente, prin adaptarea limbajului verbal gi nonverbal al kinetoterapeutulul tn functie de necesita. In faza de debut a afectiunil, mai ales daca acesta are un prognostic prost, apare un adevarat «atac de panica », caracterizat prin anxietate, raspuns somatic sever $i frica de un deznodamént funest, In bolile cu prognostic negatlv, pacientt trec Prin mai multe faze: anxietate, depresie, ostiltate, reactie ipohondrica, reactie obsesiv-compulsiva gi reacfie paranoid reactiva. Nu de putine ori pacientul dezvolta un comportament de tip autist, caracterizat prin izolare, refuz de tratament etc. In cazul bolilor cronice bolnavil dezvolta in timp modificari de personalitate, conform 383, Scanned with CamScannerstatutulul lor de bolnavi cronici. Se manifesta astfel o alterare a staril generale, in ‘sensul aparitiei anxieta{li, depresiel, euforiei sau furiel, acestea filnd in raport direct cu modul in care paclentul percepe boala si se adapteaza la statutul de bolnav, atrégand dupa sine si perturbari la nivelul altor functii. Se descriu diverse tipuri de tipologil specifice : pacientul realist, combativ, dependent de rol, Incurabll, resemnat sifatalist. Psihoterapia comportamentala a aparut ca reactie la psihanaliza, care punea un foarte mare accent pe problematica inconstientulul. Terapiile comportamentale se bazeazd pe teorille invatarll, care considera c& personalitatea umana se formeaza sub influenta exclusiva a stimulllor exterior, a situafilor, rolurilor gl Interactiunilor sociale (Dr.1, Holdevici). Se descriu mai multe teorll ale invatarll, dar toate Incearcd s& explice schimbarile comportamentale ca o reactie individuala la schimbarea din mediu. Aceste schimbari urmeazd anumite principil de invajare care controleazé $1 prezic comportamentul unel persoane. Este demonstrata relajia de intercondifionare intre fizic 51 psinic, atitudinile pacienfilor faf de boalé influenfand trairea starilor psihice ~ fricd, team, tendinfa de a invinui pe alti, furle, disperare -, s1 aparitia unor simptome somato ~ fiziologice: dureri de cap, amefeli, transpirafii abundente, senzatii de slabiciune, puls accelerat, g4ndire negativa, Irtablltate etc. Terapliile comportamentale, care s-au dezvoltat in urma activitatil experimen- tale pe animale, au tendinja de a se concentra pe probleme relativ specifice. Terapeutii comportamentalisti se ocup de comportamentul observabil gi de conditile de mediu care il modeleazé. In urma studiulul efectuat de Dr.D.Marza au fost descrise mai multe tipologil comportamentale ale pacientilor: ® realistul - caracterizat prin: nivel de anxietate redus, incredere tn forfele prorpll, in terapie ¢1 in recuperare, motivafie bund, cooperant s| dispus s& asculte sl sd respecte recomandarile specialistului; > combativul - este supramotivat (ce e mal putin stricd, caea ce @ mal mult nu), manifestand ca reaotii dominante: furia, rtablltatea (cregterea pulsulul gi tensiunil arteriale) gl tendinfa de a nu respecta Intocmai recomandarile specialistului; dependentul de rol — manifesta anxietate mal mare decAt a combativulul, nu are Incredere tn fortele proprii dar este motivat (de necesitatea de a se intoarce mai Tepede la exercitarea rolurilor), dispus s& coopereze la propria recuperare, lar 384 1 Scanned with CamScannermotivatia sa trece prin submotivatie, deoarece este stresat de gandul c& nu-si poate exercita rolurile; ® incurabilul ~ la care suferinfa sa este mal mare tn plan psihic gi ca urmare corpul sdu suferd tn realitate, are tendinfa de a tnvinui pe alfii pentru suforinfa lui, gsindu-gi de fapt un refugiu permanent in boald, manifest un nivel de pesimism slanxletate destul de ridicat; ® patitul (cunoscatorul) - este caracteristic paclentulul cu antecedents medicale, care a beneficiat de tratamente diverse, care Isl cunoaste dlagnosticul $l masurlle terapeutice dar care poate ajunge la abandonul tratamentulul dacd nu este recunoscut si abordat corect. Are un nivel de anxietate foarte crescut lar in timpul programulul de terapeutic este retinut, de frica recidivel, pentru cd gtie ce a patit scineva’; > resemnatul - considera ed nu mal are nimic de facut decat s& accepto situatia aga cum este, gasindu-se mal ales printre persoanele in varstd. Este foarte greu de motivat un astfel de pacient, atdta timp ct nu mal crede cd Lar putea ajuta cineva si este convins cd nici el nu mal are resursele necesare pentru a se Insdndtosi; > fatalistul - este pesimistul cronic, caracterizat prin neincredere In terapie, in general $i in forfele proprii, in special. Ii lipsegte motivatia (la ce bun?) gi ca atare nu se angajeaz8 in colaborarea cu terapeutul. In psihoterapla comportamentala intdlnim doua concepte de baza: intarirea gi controlul. Prin intérire Infelegem utiizarea gi manipularea stimulilor ambianfel astfel ‘neat anumite categorii de comportamente sa fie recompensate gi s& creasca astfel probabilitatea lor de manifestare. Consilierea psihologicd contribule astfel la controlul sichiar stingerea comportamentelor dezadaptative, ‘Scopul utilizérii acestor tehnicl in teraple este decondifionarea clientului de comportamentele dezadaptative ¢i tnlocuirea acestora cu comportamente adaptative. Se considera cd 0 persoand se comporta dezadaptativ deoarece a eguat In procesul de dobéndire a unor abiitafi de a face fat evenimentelor cotidiene gl, in acelagi timp, a Invatat modele comportamentale gresite. Tehniclle consilieril comportamentale: > Tehnica stingerii comportamentelor nedorite; 2 Tehnica desensibilizariisistematice ; > Modelarea ; 385 Scanned with CamScanner> Psihoterapia aversiva; > Pslhoterapia asertiva etc. Tehnica stingeril comportamentelor nedorite este expresia convingertl multor specialisti cd modelele de comportament Invafate au tendinta de a slabl si de a disparea in timp daca nu sunt intarite corespunzator. Existé doua tehnicl importante care se bazeazé pe principlul stingeril comportamentelor nedorite: terapia imploziva ltehnica expunerii (flooding). ‘Terapia imploziva se caracterizeaaza prin experimentarea de catre pacient a tunor Intensitafi nerealist de marl tn legaturd cu obiectele sau evenimentele ce 1 provoacd teama. Astfel acesta devina capabil s8-§I tolereze temerile din situatile normale. | se cere clientului sé-si imagineze situafii care 1! produc anxietate, sub controlul terapeutului, respectdnd principiul progresivitafl. Terapeutul manevreazA astfel situatia inc&t s produca treptat 0 crestere masiva a anxietafil. Prin expuneri repetate Ia situafii anxiogene tn condi{il de securttate afectiva, stimulll anxiogen! tsi plerd forta si comportamentul cllentulul de evitare a respectivel situatil anxiogene se va stinge. Conditile determinate de boald impun o utilizare restransa a acestel tehnici in practica kinetoterapiei. Tehnica expunerii (flooding) consta din experimentarea de cdtre client a situafilor provocatoare de teamé sub directa supraveghere gi protectie a terapeutulul. Tehnica desensibilizArii sistematice cuprinde 3 etape: invatarea relaxaril, stabilirea lerarhillor, desensibllzarea. In prima etapa pacientul este invatat mai intai o tehnicd de relaxare, de regula metoda relaxaril progresive a lui Jacobson. Stabilirea ierarhillor const din lerarhizarea situafilor care provoacd anxietate cllentulul, tn ordine descrescatoare, de la situatia cea mai anxiogend la cea mai putin anxiogend. Procedeul desensiblizarll cost din descrierea de c&tre terapeut, tn condifil de relaxare, a situatilor, inaintand progresiv de la cea care provoacd cea mal pufiné anxietate la cea care provoaca cea mal mult anxletate. Pacientul este solictat sé-¢l Imagineze situatile respective, pana la momentul la care acesta afirma cA resimte anxletatea. Tratamentul continua pana in momentul in care cllentul este capabil s& riman& relaxat in timp ce ts! reprezinté scene care Inalnte fi trezeau 0 reactie anxloasa foarte putemica. Durata medie a unel gedinte de desensibilizare este de 30 minute, sedinjele avand loc de 2-3 orl pe saptamand. 386 Scanned with CamScannerModelarea este tehnica de invafare prin care pacientul observa $1 imité comportamentul altora. In modelare pacientli privesc o alta persoand care duce la Tndeplinire un comportament pe care ei nu pot sau nu doresc sé-lrealizeze, sau li se prezint& modele de comportament posibile, si modalitéji de realizare a acestora. Modelul poate fi vazut pe viu (coleg de camera ete), filmat, video, sau prin imagerie. In modelarea participativa Imitarea procedurli este combinatd cu practica ghidata de reintarire. Ca si in alte terapii comportamentale, terapeutul decide cum se desfé- oar terapia si ce simptome vor ftratate, Psihoterapia asertiva a fost utilzata atét ca metodd de desensibllizare, cat ¢i de formare a unor abilitafi de a face fafa situatilor de viata. Pacientul este invatat sd- gi exprime deschis si adecvat gandurile gi sentimentele, Antrenamentul asertiv se desfsoari In etape, comportamentul asertiv fiind practicat mal tntal in cabinet gi apol in viafa real. Sunt dezvoltate deprinderi de relaionare interpersonala. Acest tip de psihoterapie este indicat tn cazul paclenfilor care se las usor manipulafi g! care au dificultai tn stabilirea de contacte interpersonale, terapia find ingreunata de »beneficiul simptomului’. Terapia cognitiv s-a dezvoltat din terapia comportamentala, dar aici accentul nu se pune pe modificarea comportamentalé tn sine, Terapeutul incearcd ‘8 schimbe cognitile 1 pattemurile de gndire ale individulul. Terapeutii cognitivisti considera c& géndurile gi patfemurile cognitive mediaz schimbari in emofii si comportament, astfel Incat metodele lor sunt menite s& schimbe modurile disfunc- fionale de gAndire, De obicel acest lueru se face Intr-un mod direct gi confruntativ. Ca si terapia comportamentald, tratamentul tinde s& fie structurat si scurt, lar diagnosticul este o parte a procesulul terapeutic. Tehnicile de baz in terapia cognitiva sunt reprezentae de: terapla rational- ‘emotiva (RET) $1 terapia tnvafaril cognitive a lui Beck. Conceput de Albert Elis, RET considera c& problemele emojionale pomesc din rafjonarea gresité, sarcina terapeutulul find de a corecta acest lucru prin modificarea autoverbalizarii Individulul. Acest lucru se face prin provocarea convingerilor irafionale $i utlizarea gAndirii logice pentru a1 demonstra individulul macanismriele sale Irafionale de aparare. In completare se utlizeazé imageria, cerdndu-se clientulul s8-si imagineze anumite situafi suparétoare, Practic paclentul este ajutat sd Infeleaga relafia dintre gAndurile Irajlonale §! comportamentul Patologic. Adesea terapeutul direc{ioneazé clientul, dandu-| exercitii sub forma de 387 Scanned with CamScannerteme. Terapeutul controleaza gi structureazai cursul tratamentulul, Rolul lul este direct, sl confruntativ. Rezultatele apar de obicei destul de repede. Terapia tnvafaril cognitive a lul Beck are la bazd idea potrivit cdrela comportamentul dezadaptativ este rezultatul unel rationéiri gresite. Aceasta considera c& subiectul si-a format un set de regull personale care sunt llogice, arbitrare sau prea absolute. In terapie clientul este ajutat s&-si eticheteze gregelile sl si-gi provoace regulile Irationale, Metodele lui Beck sunt adesea folosite cu indivizi depresivi gi Ti ajuta sd-si dezvolte un simt de competent individual. Pentru a face acest lucru, terapeutul Ml ajuté direct pe client sd rezolve un act pozitiv, oricat de mic, orice rezultat pozitiv find subliniat, apreclat si chiar recompensat. Ca parte a tratamentului, clientului i se d& tema pentru acas& care const in sarcin! gradate, Este un tratament structurat in care terapeutul este foarte directiv. Consilierea de tip cognitiv-comportamental combind principlile terapiei cognitive cu cele ale terapiel comportamentale, Aceastd abordare pune un accent deosebit pe formularea conceptelor in termeni operational $I pe validarea empiricd a rezultatelor tratamentulul. Ea este potrivté in special pentru pacienfii cu tulburari anxioase. Atuncl cand starea anxioasd este secundara unei boli psihice majore, este necesar tratamentul psihiatric al respectivei afectiuni. Obiectivul principal este reducerea anxietétii prin invafarea paclentllor si Identifice, s& evalueze, s& controleze si sé modifice gandurile negative legate de pericole potentiale si comportamentele asociate cu acestea. Modificarea g&ndurilor negative si a comportamentelor aferente se realizeaza prin urm&toarele strategil (Dr.|.Holdevic!): => raffonalizarea — terapeutul trebule s&-1 explice clientului rafiunile tratamentulul prin demonstrarea relafiei dintre géndire, sentiment si comportament; => fumizarea unor informafii cu privire la mecanismele anxietéti/depresiel - so descriu tn detaliu simptomele, evolutia lor probabilé. 1 se explicé clientulul c& trairea stari prezente nu implica in mod obligatoriu o evolutie proasté, aceasta depinzand foarte mult de atitudine; = distragerea — concentrarea asupra continutulul unel conversafi, respectiv pe solicitarea ceruta de terapeut, si nu asupra staril proprii = programarea activitaflor ~ se cere cllentulul s& noteze, ord de ord, activtatile pe care le desfsoar’, evaluandu-le pe o scald de la 1 la 100 sub aspectul unor star 388 Al Scanned with CamScannerafective cum ar fi: anxietatea, oboseala, placerea sau gradul de control asupra situatiei etc. Personalitatea kinetoterapeutului determina stilul séu de munc care se manifesta nu numai in cadrul deciziei terapeutice ci si in cadrul tuturor relatillor cu pacienti. Calititile necesare unui bun kinetoterapeut sunt gi expresia experiantei de viafa a acestuia si maturizarii depline a personailitatii sale, find reprezentate de: cunostinfe de specialitate, putere de tnfelegere fata de bolnav, cunostinfe pslhologice si ale comportamentulul uman etc, Sugestia const din influenjarea altel persoane fara ca aceasta sé-si dea seama. Ea poate acfiona asupra tuturor proceselor psihice ale pacientulul, de la senzatii la ralionamente, atitudini si decizil. In relafla directé cu bolnavul este necesara adoptarea unel atitudini de infelegere si tncurajare care sé creeze un sprijin, un suport moral atat th situati pozitive, c&t sith situatii negative (egec). Sugestile pot fi transmise atat tn stare de constient&, ct si in stare de relaxare profunda, Ele urméresc intérirea eu-lul, suprimarea neincrederii, a nelinisti i inlocuirea cu tnorederea tn proprille posibiltat, Itérirea stablitafil emotionale, depaisirea obstacolelor fzice si emofionale etc. Este important de refinut c& pe fondul existenfe! unor modificari in sfera psihosomatica a pacientior, induse de boala gi situafia de bolnav, practic tot cea ce spune $i face terapeutul are efecte sugestive. Acesta este motivul pentru care este absolut necesar ca terapeutul s& fie foarte atent la atitudinea generala fafa de pacient, la mesajele pe care le transmite, indiferent de cale, Astfel, debutul retatiel kinetoterapeut-pacient va fi marcat de folosirea unor formulari pozitive, incurajatoare, de sustinere, in legaturd cu flecare secvenfa a tratamentulul recuperator, pentru a-i reda pacientului increderea in sine, in teraple gi in terapeut. Terapeutul trebuie sa fie sigur pe informatia transmisé, s& ofere pacientului incredere, vocea sa fie calma, far& modulari ale tonulul si intensitéfi, cu pronunie in rtm oarecum egal. Treptat paclentul este Meurajat tn a folosi ol insusi aceste formulér, sub forma de ‘autosugestie, in timpul desfagurarildiverselor secvente ale recuperérii gi nu numa, ‘Autosugestia se bazeaz4 pe voinfé in scopul depasirii barierelor psihologice care pot limita mobilizarea proprillor resurse. Pacientul este Invafat sa foloseascd 389 Scanned with CamScannerformule sugestive de ordin general (,astazi ma simt mal bine, foarte bine, vol avea o zi buna") gi specific, adresate direct problemei de sanatate, si nu numal, Autosugestia este folosité pentru intarirea Imagini de sine, a increderii tn fortele propril, a ameliorarii concentraril pe activitatea care urmeaza, In scopul imbunatatiri performantelor gl a depasirii starii de oboseald, prin restabllirea funcfillor psiho-fizice, ‘Autosugestia are 0 forfd formidabila prin efectele pe care le determina la nivel cognitiv si comportamental, cu condifia aplicérii cu incredere, rabdare si consecventé. Ea nu solicit mult timp, si nici un mediu special. Dupa ce a fost bine Invatatd, poate fi efectuata acasa, la serviclu, oriunde. Autosugestia sti la baza formarii gandirii pozitive. Primul pas tn aceasti directie este reprezentat de posibiltatea Ink&turarll gandurllor negative, cele care stau la baza insuccesului, sau recadrarea lor. Formarea deprinderii de a gandi pozitiv se bazeazA pe fenomenul de autosugestie gi de exprimare in limba] intem, In forma afirmativa. Gandurile negative, ‘nsofite de sentimentele corespunzatoare, creeaz aga numita ,profetie care se autoimplineste’, deoarece sunt urmate de sc&derea nivelulul energetic, a capacitati de efort, a disponibilitatii de a fi activ etc, Lipsa de incredere fn sine este rezultatul gandiri negative, pe cand increderea In sine este rezultatul géndiril pozitve. Congtientizarea 1 recunoasterea faptulul c& se gandeste negativ si c& acest lucru blocheazé evolufia favorabilé a bolii este un pas important in procesul terapeutic, gt este urmat de formarea deprinderil de transformare a génditii negative tm g&ndire pozitiva, prin stabilirea de scopuri rationale ¢i fragmentarea lor in unitaf! miei, posibil a fiatinse relativ rapid. Practic se Incepe prin utlizarea de cuvinte comanda sau gesturi care opresc ideatia negativa, urmate de reorientarea ideafiel spre un alt subiect, In forma pozitiva, cu evitarea induceril sconvingerilor irafionale” (Dr.A. Ellis - automintirea legata de posibilitaijle reale fizice) care pot sta la baza insuccesulul, Pasul urmator consté din formarea capacitatii de deplstare a convingerilor Irafionale §1 inléturarea sau corectarea lor, urmat de formarea .gandiril constructive", prin formularea de fraze cu caracter stimulativ s1 asimilarea deprinderil de gandire pozitivs, prin folosirea de formule autosugestive corespunziitoare. Nu existé refete in cea ce priveste formulole care trebuiesc folosite, acestea trebuind adaptate tn funcfie de particularitafile pacientulul, ale programulul de 390 oe Scanned with CamScanners-ecuperare gi de scopurile urmarite, Este de refinut cd subconstientul nu recunoagte negalla, motiv pentru care aceste formulari nu trebuie s& contind negati. Tehnicile de relaxare sunt procedee profilactice gi terapeutice al caror scop este inducerea in organism a unui ,tonus de repaus’ corespunzétor unei starl , complexe de liniste $i echiibru interior, care printr-o deconectare fizicd gi psihiod s& creeze condiile necesare refaceri la nivel fizic gl psinic. Isl dovedesc eficienta intro gama larg de afectiuni, de la tonus crescut psiho-fiic (anletate, hipertonie, contracturé muscular’, durere etc) la somatizarl de diferite grade. Ele asigura o deconectare a pacientului simultan cu potenfarea refacerii naturalé (prin somn), asigurdind astfel un repaos eficient glo apreciablla economie de energie. Dupa R.Durand de Bousingen metodele de relaxare pot fi clasificate tn trei mari categori: © metode cu caracter analitic — caracterizate prin constientizarea contractiel gi a decontractiel (relaxari) (tehnica Jacobson, tehnica Aijinger, tehnica Jarreau — Klotz), ‘+ metode cu caracter global - in care efectele se obtin prin inducerea unel stari hipnoide (tehnica Schultz); ‘* metode cu caracter ritmic — in care se urmareste diminuarea pani la disparitie a tulburarilor psihoso-matice prin reeducare ritmicd musculara . La baza tuturor tehnicilor de relaxare sta constientizarea corporala, respectiv aprecierea caracteristicilor de spatiu, timp si energie a proprilor migcari (simful kinestezic), a scheme corporale ¢/ a echilibrului. Se creeazé astfel un biofeedback natural, prin care corpul fs! descoperd gi fs! corecteaza dezadaptarile (Dr.Jencks). Pacientul este invafat s se autoanalizeze, si devind constient de senzaflle sale gl de propria persoand in repaus ¢i in migcare. El isl va concentra atentia asupra tensiunilor musculare, a greutati diferitelor segmente ale propriului corp, a senzafilor de temperatura gi a unora dintre funofie vitale, cum arfirespiratia ¢1 activitatea cardiaca etc. 391 Scanned with CamScannerTehnica relaxarii simple — urmareste scdderea tensiunil psihice gi a anxietai In scopul realizéril el se foloseste autosugestia, Pacientul adopt 0 pozitie cat mal comoda ~ decubit dorsal, membrele superioare in usoara abductie si supinatie si Cele inferioare in ugoara abduetie gi rotafie extema, inchide ochil si execut cateva resplrafii. Apoi pronun{a urmatoarele formule autosugestive : + sunt inistt, foarte lnistit sunt din ce in ce mai calm; © simt cd tensiunea este din ce in ce mal redusa; + sunt foarte linistt, ma simt bine, sunt calm, féré gril. Starea de liniste astfel indus se menfine céteva minute, dupa care gedinta se Tnchele cu formula autosugestiva mA simt mai bine, m-am linlstit, cred ca stale mele psihice vor fi tot mal bune, durerea mea a dispérut, ma aflu pe drumul vindecri complete”. Aprecierea corectitudinil stiri de relaxare se face pe baza existentel sau nu a stérilor de incordare si a géndurilor negative la sférsitul gedinfei. ‘Tehnica relaxarii analitice Jacobson este una din tehnicile de relaxare cel mai frecvent utilizata In practic. Ea se caracterizeaza prin formarea abilitatli de a sesiza diferenfa dintre contractia gi relaxarea musoulard. Practic tehnica Jacobson const din executarea contractiei musculare maxime a unul muschi s!identiicarea senzatiel de tensiune, urmatd de relaxarea complet’ a ‘mugchiului respectiv si identificarea senzatial obtinute. In acest fel se ajunge th final la congtientizarea diferenfelor dintre cele doud stari — contractie gi relaxare, putandu- se astfel.realiza ulterior, progresiv si analitic, relaxarea musculard generala a corpulul Sedinfa parcurge mal multe faze, In timpul c&rora se solicité contractia succesiva a grupelor musculare. Faza de contractie, la fel ca sl. cea de relaxare, are © duraté de 5 - 7 secunde. Inainte de a schimba grupa muscular pe care se acfioneaza exercifiul se repet de cel pufin doua on. ~‘Dupai céteva gedinje sublectil reugesc s& se relaxeze th doar § - 10 minute, eliminand faza de contractie muscular8, prin concentrarea exclusiva a atenfiel pe relaxare, 392 Scanned with CamScannerProtocol — se lucreaz cu pacientul tn decubit dorsal, in conditi optime de rricroclimat gi confort: 1. adopt o pozitle cat mal comod& inspira profund, expiré lent gi cét mal relaxat posibil ridicd brafele apuca mainile cét pofi de strans, observa tensiunea neplacuté a mainilor degetelor, mentine tensiunea 5 — 7 sec, redu tensiunea la Jumatate, men{ine tensiunea restanta incd 5 ~ 7 sec. Observé descregterea tensiunil, concentrat asupra tensiunil care mal exista. relaxeaza complet mAinile, observ’ cum tensiunea gi disconfortul existente In mini sunt tnlocuite de senzafiile de confort si relaxare. Fil atent asupra contrastului dintre tensiunea pe care ai avut-o si relaxarea pe care 0 al. concentreazé-te asupra relaxarii complete a mainilor timp de 10 — 15 sec. ‘incordeaza puternic brafele, observa tensiunea de la nivelul lor, mentine tensiunea timp de 5 - 7 sec., redu tensiunea la jumatate, mentine tensiunea restanté incd 5 — 7 sec. Observa descresterea tensiunii, concentrat asupra tensiunii restante. relaxeazi complet brafele, observa cum tensiunea gi disconfortul existente ‘sunt tnlocuite de senzafii de confort si relaxare ¢i fil foarte atent la relaxarea progresiva. las brafele mol sa se relaxeze pe langa corp. flecteazai degetele picioarelor cat pot de mult. dupa 5 - 7 sec redu tensiunea la jumatate si mentine aceasté contractie redusa inca § - 7 sec. relaxeazé complet degetele sl fii atent la senzafia obfinuta. continua s& le relaxezi inca 10-15 sec. 393 Scanned with CamScannercontract musculatura picioarelor gi a gambelor timp de 5-7 sec redu tensiunea la jumatate gl menfine incd 5 - 7 sec relaxeazi complet picioarele si gambele si mentine 10 - 15 sec, Concentreazi-te asupra réspandiril senzafiei in muschi, pana la relaxarea completa a acestora contracta musculatura coapselor prin ridicarea membrelor inferioare la 15 — 20 com de sol gi mentine timp de 5 - 7 sec. redu tensiunea la jumatate gi menfine incé 6 - 7 sec. relaxeazd complet membrul inferior, timp de 30 sec, ¢l concentreaz-te asupra rspéndiri senzafel in mugchl, pnd la relaxarea completa a acestora contracté musculatura feselor timp de 5-7 sec redu tensiunea la jumétate $! mentine incd 5-7 sec relaxeazé complet fesele timp de 10 ~ 15 sec si concentreaz-te si asupra raspAndirii senzatiel in mugchi, pnd la relaxarea completa a acestora, inclusiv ‘a grupelor musculare pe care al actionat anterior contract musculaturé abdominala timp de 5-7 sec redu tensiunea la jumatate gl mentine incd 5 - 7 sec relaxeaz4 complet abdomenul timp de 10 — 15 sec gi concentreaza-te asupra raspAndinii senzatiei in mugchi, pana la relaxarea completa a acestora contracté musculatura umerilor si a toracelui prin Impreunarea mainilor si ‘executarea de presiune palma in palma, timp de 5 - 7 sec redu tensiunea la jum&tate $i menfine Inc& 5-7 sec relaxeazé complet mugchil timp de 10 - 15 sec sl concentreazé-te asupra rspndirli senzatlel in mugchi, pand la relaxarea complet a acestora, incluslv Pe grupele musculare pe care al actionat anterior 394 Scanned with CamScanner10. 14. contract musculatura spatelul prin impingerea umerilor inapol, timp de 5 ~ 7 sec redu tensiunea la jumatate si mentine timp de inca 5-7 sec relaxeaz complet spatele si umerii timp de 10 - 15 sec gi concentreaza-te asupra raspandiri senzatiel in muschl, pand la relaxarea completa a acestora contract musculatura g&tulul prin flexia capulul, timp de 5-7 sec redu tensiunea la jumatate ¢l mentine timp de Inc& § ~ 7 sec relaxeaz’ complet gatul timp de 10 - 15 sec s1 concentreazé-te asupra raspandirl senzatiel in muschl, pana la relaxarea complet a acestora contracta musculatura masticatorie prin tnclestarea din{ilor, timp de 5 - 7 sec redu tensiunea la jumatate gi mentine timp de inca 5 - 7 sec relaxeaz complet gura, cu buzele usor departate timp de 10 - 15 sec ¢1 concentreazé-te asupra raspandirii senzafiel in mugchl, pand la relaxarea complet a acestora contract musculatura limbil, prin Impingerea ei in cerul guril, timp de $-7 sec redu tensiunea la jumatate gi menfine timp de incd § - 7 sec relaxeazi complet limba, timp de 10 - 15 sec si concentreaza-te asupra raspandiril senzatiel in mugchi, pana la relaxarea complet a acestora, Inclusiv a musculaturii lucrate anterior contract musculatura globilor oculari, cu ochii inchisi, ca gl cénd al priv in sus, timp de 5-7 sec redu tensiunea la Jumatate gi mentine timp de inca 5-7 sec relaxeaz complet ochil, timp de 10 - 15 sec gi concentreazé-te asupra raspndiril senzatiel in mugchi, pana la relaxarea completa a acestora, inclusiv la nlvelul celorlalti mugchl al fefei 395 Scanned with CamScanner