este cu att mal mare cu cdl punctul de aplicare este mai depéitat de fulcrum, deoarece valoarea rezistenfei = greutatea aplicats x distanfa de la fulerum|a punctul de eplicare a greutatil (braty rezistenfel); = suprimarea gradata a acfiunll musculatuni accesor cresterea amplitudinil de migcare in cazul mobllizdrllor executate antigravitational sau cu greutafi adéugate; — cresterea complexitifi exercifjulu prin asocierea de migc&ri care 8a antreneze muschiul ce se doreste a fi tonifiat; modificarea ritmulul de execufie. S-a demonstrat ca in executia mobilzérilor active cu rezistenfa de tip excentric (cedare) ritmul scazut (lent) solicit mai mult musculatura decét aceeagl migcare executat cu ritm crescut (rapid). In cazul mobilizéirilor active cu rezisten{a de tip concentric (Invingere) orice schimbare de ritm (lent sau rapid) care se abate de'la ritmul optim, natural, al migcarii respective creste solictarea musculard; altemarea diverselor tipuri de solicitari: contractie statica - contractle dinamica; 1 = progresivitate pentru amplitudine— prezinté anumite c8i de actionare, acestea ‘rebuind sa respecte prinipiul indoloital. Astel — modificarea ritmulul de execufie a migcarilor, acestea trebuind realizate pe Intreaga amplitudine posiblls; = adéugarea unel succesiuni de 2-3 migcéri de amplitudine micé, ritmice in punctele de limitare a sectorui de mobiitate ticular’, — realzarea de tensiunl finale prelungite pe directia de migcare care se doreste a fi recuperatd etc. => progresivitate pentru coordonare— se recomandé s& se lucreze la inceputul sedinfel sau tn condijle in care paclentul este odinit s1 cuprinde metode cu caracter generals metode specifice pentru trunchY membre: — micgorarea treptaté a poligonului de sprijin: plcioare dep&rtate - picioare lipte - pe varfur ~Int-un plclor - mers pe banchetd etc. mn Scanned with CamScanner— cresterea dificultati in a menine in echilibru 0 pozitie (ridlcarea centrului de greutate al corpului, migcarea diverselor segmente ale membrelor superioare in afara poligonulul de susfinere etc) — trecerea gradat& de la mobilizari ale articulatilor mari spre cele micl, acestea din urma necesitand pentru coordonare un control superior; cresterea preciziel tn executie; 1 modificarea ritmulul si tempo-ulul de executie; cresterea complexitatil exercifului, cregterea duratel exercifiulul, cu sau fara diminuarea pauzelor eto. Degi cele mai multe pozitil provin din gimnastica de baz, exist anumite poziti opr kinetoterapiel. In activitatea practicd de kinetoterapie specialist domeniului sunt obligati s& foloseascé terminologia adecvata cu ceilalti membri al echipel interdisciplinare, dar si cu pacientul si aparfindtorii (familia), astfel inet sd alba un limbaj comun. Astfel, terminologia folosita trebule sé fie’concisé, clara gi precisé pentru a fiinjoleasd. Pentru descrierea pozitiilor, succesiunea termenilor va urméri (Dr.V.Marcu, DrM.Dan): = indicarea pozitiei fundamentale; > Indicarea segmentului(lor) care adopta o alta pozifie diferité de pozitia fundamen- tala. In aceasta situajje succesiunea descrierii segmentelor este urmatoarea: membre inferioare, trunchi, membre superioare, cap-gat. Pentru fiecare segment descrierea modificarilor pe articulafii se face de la proximal spre distal. In cazul th care se descrie pozifia unul singur segment simetric (membru superior sau inferior) se precizeazi de ce parte a hemicorpulul face parte (stanga sau dreapta); indicarea pozitilor derivate ale segmentelor corpulul. Se va Incepe cu segmentul/ segmentele care suport greutatea corpului sau cea mal mare parte a acesteia, respectiv cu cel (-e) aproplat(-e) de suprafafa de spr libere — de la proximal la distal. In cazul in care corpul se afld in atmat, descrierea Incepe de la prizd spre partea opusd (proximo-caudal); = Indicarea pozifilor derivate, dupa specificarea pozifiel fundamentale, se realizeaza fie prin specificarea nivelulul articular modificat, fie prin speciicarea modificdrilor aprute intre cele doud segmente Invecinate. uv si se continua cu cele 243 Scanned with CamScannerPozitia kinetoterapeutului in cazul In care acesta intervine activ in efectuarea exercitiulul kinetic trebule s& fie ergonomica gi In acord cu cea a pacientulul, astfel ‘incat s4 permita atat un maxim de manualitate si manevrabilitate, cat i un contact vizual permanent cu pacientul. Contrapriza (contrarezistenfa) are scopul de a stabiliza (fixa) un segment (articulatie). Rolul prizei (rezistenfel) poate fi: de mobilizare a unui segment, de sustinere sau opunere de rezisten{4 miscairi, Atat prizele cat si contraprizele, respectiv rezistentele $i contrarezistenfele, pot fi asigurate de cétre specialist sau pot fi reprezentate de diverse aparate, instalafi, .chingi” speciale, Aceastea se desoriu pentru pozitia iniiala, iar th cazul modificérl lor tn cadrul exercitiulul se vor preciza, descriindue in dreptul timpului respectiv. 2. Executia migcarii este elementul principal prin care se asigurd efectul umart {n utiizarea exercitiului terapeutic. Ea reprezint& faza de echilibru instabil pentru corp si segmentele sale, prin contracfia concenticé a agonigtilor, excentricd a antago- nistilor si statica a fixatorilor asigurandu-se mobilizarea segmentelor implicate. Se incearcé reflex restabilirea echilbrulu prin intrarea th aotiune a musculaturil de fixare, care sustine segmentul in pozifia optima, conferind forté migcari. Executia migodrii este In relafie direct cu (DrMCordun): = lanful cinematic antrenat in migcare, respectiv segmentele $I articulafile mobilizate tn exerciful fizic; = braful parghiel, respectv forfele active gi rezistive care contribuie la asigurarea migcétil in cadrul secventelor motrice ale exercifiulul terapeutic; = tonusul muscular, respectiv modificérile aparute pe parcursul derulérii migc&ri, induse prin stimularea sau inhibarea reflexelor fiziologice de tendon, miotatic, posturale, de echilibru etc. Pentru descrierea migcarilor se folosesc doua variante: ¥ functie de articulafille antrenate - respectandu-se urmatoarea succesiune: ‘cuvantul care denumeste migcarea ce urmeazé a fi efectuata, cuvintele ,din articulajia", denumirea anatomica a articulatlel, partea de care se executd (sténga-dreapta) sau ,cu ambele segmente”, punctul maxim pana la care sé executé miscarea ,pand Inila pozitia’ sl se denumeste poziia final sau “pana 244 Scanned with CamScannerla (un unghi de)" se denumeste cifra reprezentand amplitudinea de miscare - .de grade’, termin&ndu-se cu denumirea pozifiei finale articulare in cazul in cate miscarea nu se realizeaza pe toaté amplitudinea. ¥ functie de segmentele implicate (miscarea unui segment fafa de un altul considerat fix) - respectandu-se urmatoarea succesiune: cuvantul care denumeste miscarea ce urmeazi a fi efectuatd, segmentul care se mobilizeaz’, partea de care se executd (stanga-dreapta) sau ,cu ambele segmente’, ,pe" , segmentul fix/stabll, punctul maxim pana la care se execut migcarea ,p&né tivla pozitia® gi se denumeste pozifia finald sau ,pand la” daca migcarea nu se face pe toatd amplitudinea, pozifia finala sau pana la (un ungh! de)’, terminandu-se cu denumirea pozifiel finale articulare in cazul in care mmiscarea nu se realizeazA pe toaté amplitudinea. In cazul exercifilor complexe, care antreneazi segmente de la mal multe rivele, ordinea descrieril acestora incepe cu segmentul (-ele) de sprijin. In conaiile in cate ajungerea intr-o anumita pozitie se face prin pozil intermediare respectnd 0 suoceslune logic’, se poate omite denumirea migcarilor. Este de refinut c& un mugchi sdndtos cu cAt este mal Intins cu atat dezvolta o fo8 mal mare, intinderea find maximizaté prin componenta rotatorie, O até Indicatie mmetodicd deriva din unul dintre principle ul Sherington ~ 0 contractle este faclitata de contracfia Imediat precedent a antagonistulul su, respectiv solcitarea intal a rmugchiulul antagonist (s&ndtos) va determina faciltarea muschiulul afectat (agonist). 3. Menfinerea poziflel obfinute, intermediare, este asiguraté prin activitate musculard staticd, contracfie izometricd etc, efectuatd la nivelul musculaturiiantigravi- tafonale sau care se opune mobilzéri. In situafia in care capacitatea functionala a imuschiulul este defictard (for sc&zuta) aplicarea rezistenfel pe muschl In pozitie ‘lungité, va scéidea gi mai mult forfa acestuia, reflexul de tntindere find inhibat. In aceasti situatlo rezistena se aplic& pe mugchl in pozitie scurtata. DrM.Cordun subliniaz& Importanfa lungimii mugchiulul pentru o contraclie laomelicd de calitate in functio de tipul mugchiulul: pentru mugchil tonicl (postural, antigravitatfonall, caracterizaf| prin contractie lent) ~ zona medie spre sourti, pentru ‘muschi fazil (se contracté rapld gl obosesc greu) ~ zona medi spre lung, 245 Scanned with CamScanner4, Revenirea in pozitia de start se realizeaza prin antrenarea in sens opus a secventelor motrice din faza de execufle a migcaiil. Are loc astfel, 0 inversare a actiunil muschilor: => musculatura antagonist devine agonistd; = musculatura agonisté devine antagonist; = musculatura fixatoare exercité 0 acfiune optima, realizaté prin contracfie izometrica. In descrierea exercifiulul, la momentul reveniti tn pozitia de start revenire in (pozitia de) ..., deoarece segmentele antrenate tn migcare pot ajunge prin mal multe direc{ii in pozifia respect, pentru o bund Infslegere a comenzii (comunicare gi se va descrie modalitatea, Inchelndu-se cu descrlerea in” eficient), se va utiliza pozitiei finale. Insistim asupra faptului c in cadrul gadinfelor de kinetoterapie se impune adaptarea permanenta a parametrilor efortulul solicitat la posibilitafile de moment ale subiectului, precum gi a directillor de acfiune fn acest sens: > adaptarea pozitilor de lucru, a amplitudinil articulare, a vitezei, tempoului, ritmulul etc; > adaptarea forfel de contractie musculard (In activitfile statice, de tip izometrio) sau a incdreaturil (in activitatile dinamice, de tip izotonic); adaptarea timpulul activ de lucru la durata sedinfel prin cresterea sau scdderea acestula (densitate motrica); > adaptarea solicitarii- a numérulul de repetari/seril, a duratei gi tipului pauzelor, tn sensul cresteril sau reducertl > adaptarea complexitatii efortulul, realizatd prin: solicitarea efectuaril deprinderi la nivel de invatare-consolidare-perfectionare, combinafii nol de acfiuni motrice, aplicarea/exersarea deprinderii tn condifil usurate sau ingreulate etc. Oboseala este 0 reactie de aparare a organismului (SNC — inhibifia de protectie) prin care se urméreste de catre acesta limitarea intensitatil gi volumului efortulul prestat. Intensitatea gi volumul efortulul trebule adecvate tn permanen{’ Individulul, in vederea obtinerii unel reactil adaptative la nivelul organismului. Ele pot fl menfinute la un nivel ridicat numal tn situatia tn care capacttétile functionale ale organismulul permit acest lucru. v 246 Scanned with CamScannerDeterminarea oboselli se face prin: > monitorizarea frecventei cardiace (FC) - cand apare oboseala aceasta creste; > monitorizarea frecvenfel respiratoril (FR) - cAnd apare oboseala aceasta creste, dar amplitudinea migcéiilor respiratoril seade; > monitorizarea manifestarilor vegetative ale subiectulul: aparitia transpiratiel, Inrosiri fetel, palorii, crispairi fefei, alterarea migcéril etc, ‘In momentul aparifiel obosell se recomanda Intreruperea efortului — odihnd (pauzi). Acbasta este principalul mijoc de restabilre a resurselor energetice, Dirjarea gi dozarea judicioas& a efortulu prin asigurarea raportulul optim intre efortodihna, prin intermediul pauzelor, duce la adaptarea treptaté a functilor la solar crescute prin mecanism de compensare/ supracompensare. Tn acord cu ,gcoala de kinetoteraple din Boston” (P.Sullivan, P.Markos, M.Minor, preluat dupa Dr.V.Marcu, Dr.M.Dan), exercitiul fizic terapeutic prezinta urmatoarea structuré, constituita intr-un sistem unitar— ATE: 41. pozitia de start si migc&tile efectuate tn cadrul acestei posturi, consideratd “activitate” A; 2. tipul tehnicii kinetice efectuate de c&tre structurle aparatulul locomotor sau a altor aparate gi sisteme ale organismulul in functie de objectivul(-ele) urmérite, intra in categoria “tehnica” T; 3, elemente dectangatoare ale unui stimul senzorial, cu scop de facilitare sau inhibare a réspunsulul, la care se adauga elementele de dozare a efortulul si eventualele indicat metodice reprezinté “elementele" E. Primul element, reprezentat de ,activitate’, respectiv pozita de start si migcdrile efectuate in cadrul acestel posturi, a fost abordat anterior, atat din punct de vedere teoretic (descrierea migcarilor sl a pozitiel de start) c&t gl din punct de vedere practic (al execufioi exerciiullfizic terapeuti). 247 Scanned with CamScannerAl doilea segment al sistemului ATE este reprezentat de ,tehnici” (T), acestea flind gi ele abordate anterior. ,Tehnicile de baza reprezinta elementele constitutive ale unul exercitlu fizic, dup cum literele ordonate intr-un anumit mod formeaza un cuvant care are un sens. Tehnicile kinetologice prin ele insele sunt lipsite de finalitate, exercifiul fizic terapeutic fiind structura completa ca descriere si executie procedurals, ce are gi un sens terapeutic. In descrierea exerciiululfizic, la partea de ,tehnici” sq face corespondenta dintre obiectivul exercifiului si cu ce tehnicl se efectueaza timpii exercifiului - din partea de Activita."(Dr.V.Marcu, Dr.M.Dan) Subliniem faptul c& este vorba despre tehnicile kinetice active gi pasive, dinamice §I statice. A treia secventé a sistemulul ATE este reprezentatd de .elemente” (E), care constau din tipurile de acfiuni ce actioneazd ca stimuli $i declangeaza impulsuri cu rol in augmentarea sau reducerea raspunsului motor, elementele de dozare a efortulul s1 indicatiile metodice. ,.Elementele” facilitatorli sau inhibitorii constitule baza tehnicllor de facilitare neuro-musculo-proprioceptiva si sunt structurate In raport cu receptorii la nivelul cdrora pot actiona (Dr.T.Sbenghe). Elementele proprioceptive sunt reprezentate de: = Intindere (‘stretch’), cu 2 variante, in funcfie de modalitatea de executie: > intindere rapida — faciliteaz4 si amplificd migcarea, avand la baz existenfa reflexului miotatic; > ntindere lent& — efect inhibitor pentru agonisti (mai accentuatd pe mugchii tonici decat pe cel fazici). Fibrele Ib de la organul tendinos Golgi, prin intinderea tendonulul determina un raspuns autogen Inhibitor (pentru agonist! st sinergisti) si unul facilitator (pentru antagonisti) - facilitare reciproca; = rezistenfa opus migcaril de cétre kinetoterapeut, greutatea corpulu, mecanie, gravitatie etc.— are efect de crastere a recrutaril de motoneu- roni alfa si gama. Rezistenfa utiizatd trebule adaptata posibiltiilor pacientului, incepandu-se cu o rezisten{4 minima. Musculatura posturala (extensoare) este cea mal Impresionablla; 248 Scanned with CamScanner=> vibratla pe corpul muscular, pe tendon — in scopul facilitarii mugchlulul agonist (vibrat) $1 inhibitiei mugchiulul antagonist (daca nu existd leziuni de neuron motor central, ataxle, atetozé sau Parkinson). Pentru amplificarea efectelor urmarite se Indica lucrul pe mugchi alungit (pentru sumarea efectulul cu reflexul miotatic), $1 pozitionarea capulul (pentru antrenarea reflexelor tonice ale cefel). Se recomanda o frecventé a vibratilor de 100-200hz care s8 nu depageascd 1 min; = compresiunea — consté din exercitarea de presiuni ferme la nivelul extremist distale libere a segmentulul, cu scopul de a apropla suprafetele articulare in vederea amellordrl stabiltafl articulare pasive. Nu se Indic’ th situatla existenfel proceselor de tip inflamator / algic articular; => tracfiunea - invers8 compresiunii, consti din tractionarea in ax a segmentului. In general este urmat’ de mobilzarea articulara gl are ca efecte asuplizarea capsulo-ligametard, cresterea amplitudinii articulare, elasticitate muscualard, analgezie local; = Mlarea, pendularea, balansarea, rostogolirea unui segment sau a intregului corp cu scopul relaxarii musculaturii locale $1 diminuarea sindromului algic. Elementele exteroceptive sunt reprezentate de: => atingerea manuald usoara ~ mareste raspunsul fazic cu precddere la nivelul fefel si musculaturii distale a membrelor. Se indic& aplicarea imediaté a contrarezistenfel pentru Intretinerea contractiel = periajul ~ se execut’ In sens proximo-distal, pe suprafafa tegumentara -functionala, respectiv deasupra mugchlulul care urmeazd a fi stimulat, rspunsul optim find obtinut insé dupa 30-40 min. Are efect antalgic local si de antrenare a reflexulul miotatic; 249 Scanned with CamScanner=> temperatura — este utilizata in scopul influentaril contractiel musculare, acllunea fiind dependenta de excitant (cald, rece sau neutru), zona, supratata si durata de aplicare. Caldura neutré este utlzaté: pentry relaxare gi analgezie, lar cea sc&zuta (crioterapia) pentru reducerea edemului, a spasmulul muscular, a spastictafi gi analgezie. M. Rood descrie doud tehnici de aplicare a stimularilor cu gheatg tehnica ,C-icing” gi tehnica ,A-icing’; => tapotament usor paravertebral - exercité efect de sc&dere a tonusului muscular paravertebral si, implicit, prin stimularea lanturlor ganglionare simpatice, de relaxare generalé etc. Elementele combinate, proprio i exteroceptive, sunt reprezentate de: = contactele manuale, care exercité efecte in raport cu durata, locul de aplicare si presiunea exercitaté la nivelul tegumentulul, respectiv cu obiectivul finta, In cazul fn care se urmaregte mobilitatea, atingerea va fi scurtd, usoaré sau intermitenté. Presiunea prelungité pe tendoanele lungi determina sc&derea tensiunii musculare. Contactul prelungit la nivel musculer, prin plasarea mainil deasupra agonistior, faciliteazd un raspuns de postura. In cazul in care se urmareste cocontractia, plasa- rea contactului manual se va face prelungit, superficial, c&t mal difuz, deoarece este necesaré facilitarea simultana agonisti/antagonisti. Elementele telereceptive au rol important in asigurarea unul act (acfiuni) motric(e) de bund calitate, gi sunt reprezentate de: => viz, important in coordonare gi pentru refacerea memoriei kinestezice; => auz, cu rol in percepfia i infelegerea comenzii ¢l ameliorarea invari tehnicilor, importanta flind ritmarea sonora a migcaril etc. 250 Scanned with CamScannerExercifiul rezistiv Exercifiul rezistiv este caracterizat prin contracjie muscularé voluntard, dinamica sau staticd, care se opune unei fore exterioare. Este o forma a exercifiulul adv, execufla migcairii cu interventla opozanta a unel forfe exterioare determinand cresterea tensiunil in mugchl gl implicit a travaliulul muscular, respectiv cregterea forfel mmuschiulul, simultan cu hipertrofia lu gi direct proportional cu tensiunea musculara. Se eaplcd astiel de ce un mugchl Ts1 poate cragte performanta doar prin antrenament rezistiv. Rezistenta extema care se opune forfel mobilzatoare propril poate fi reprezentatii de: forfa kinetoterapeutulul, greutail (sac! nisip, gantere, discuri metalice, cto), arcurl, scripefl, apa, forta paclentulul (autorezistenfa) etc, descriindu-se doud {puri principale de rezistenf&: manuala gl mecanicd. Avantajele rezistenfei manuale (realizate de kinetoterapeut sau pacient) sunt determinate de existenta feed-back-ulul, ceea ce dé posibiltatea adaptaril permanente la posiblitatile de moment ale pacientulul (forfa muschiulul in sine dar in special forta muschiului la diferitele amplitudini articulare). Asigurarea rezistenfel manuale este indicat in special la valori micl ale forfel musculare a paclentulul, Important filnd poziia de start (kinetoterapeut pozitionat pe directia migc&ri etc.) astfel incdt s& fie posibilé derularea migcairil pe directia corect’, cu maxim de amplitudine. Des! limitat& la solictarea unul numar redus de segmente (umar, cot, pumn, genunchi, glezna) reaistenfa opus& de pacient cu segmentul sndtos sau folosind propria greutate a corpulul, realizata direct sau Indirect (montaje de scripetl etc), rimane valoroasd prin feed-back-ul permanent pe care l permite, respectiv adaptarea continua a rezistenfei, dar §I prin antrenarea diverselor reflexe: de simetre, tonice cervicale etc. Rezistenfa mecanicd se realizeaz prin aparate de complexit8{i diferite, de la simple greutéfi (sac! nisip, gantere, discurl metalice, etc) la arcuri, scripef} sl aparate mecanice, Avantajele sunt multiple, reprezentate de: posibiltatea aprecieril oblective a valorilrezistenel, cu cregterea gradata gi calculat’ a solicitiril la nivelul aparatulul neuro-mio-artro-kinetic, nu limiteaz& rezistenfa la forfa kinetoterapeutului, nu creazé dependents pacientulul de o terfa persoand g1 permite o concentrare mal mare a atentiei pacientulul. Contraindicatile utilzaril rezistenfel pentru cragterea performanfel musculare sunt reprezentate de existenfa inflamatiel sI/ sau durerea articular / musculara. 251 Scanned with CamScannerSe diferenfiazé mal multe tipuri de exerci{ii de crestere a performante; musculare, utilizand rezistenfa la contracfie: > izometria - caracterizata prin cresterea tensiunli musculare cu menfinerea relatiy constanté @ lungimii acestuia. S-a demonstrat ca forfa mugchiului este direct proporfionalé cu suprafata de sectiune mediana (tom*— 4Kg forta), si cu lungimea maxima a fibrelor. Contractia izometrica solicita concentrare volitionalé si comands, coordonaté in scopul recrutari gi sincronizarii maxime de unitziti motorii. Motivatia puterica poate creste forfa musculara in timpul efectuarii solicitaril cu pana la 35%. Randamentul mecanic maxim se obfine la un unghi articular de 90°, Obiectivele urmarite sunt realizate daca este asigurata prin contractie minim 35% din tensiunea maxima musculara, pentru obtinerea hipertrofiei musculare fiind necesara cel putin 66% din tenslunea maxima. Se considera ca izometria cu o fort de 25% asiguré doar mentinerea forfei musculare existente, lipsa solicitari locale sau izometrie cu sub 20% din for{a permite pietderi de volum si forfé musculara. In practica kinetoterapiel se uziteaz& gl un tip de contractie izometric& care se efectueaza fara rezistenta, acesta fiind folosit in scopul asiguraril mobilitatii i elasticitatil fibrelor musculare, diminuarii dureril musculare §/ preveniril efectelor negative induse de suspendarea activtafji kinetice. Dupa cum am mai prezentat, In recuperarea medicala sunt utilizate frecvent trei tipuri de solicitari de tip izometric: = exercitii unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) - contractie unica, de 6 80, cu 60-70% din forta maxima a mugchiulul; = exerciti repetitive izometrice zilnice (ERSIZ) - 20 de contractli izometrice sourte (3-6 sec) cu pauzA de 20 sec intre contractii; => seri de 3 contracfi a 6 sec cu pauzé de 20-30 sec, repetate de 2-3/ zi. e izotonia (contractie dinamica) — determina migcarea articulara si se caracterizeaza prin modificarea lungimii mugchiului cu menfinerea relativ constant a tenslunii acestuia. Acfiunile si efectele sunt direct proportionale cu gradul de solicitare locala, si cu sensul de modificare a lungimii muschiulul — prin scurtare sau prin alungire. Efectele contractiel dinamice concentrice (scurtarea lungimii mugchlulul, cesta lucrand tn regim de invingere) se manifest predominant la nivel de forlé musculara ¢i stabilitate articulara, iar cele ale contracfiei dinamice excentrice (alur- 252, Scanned with CamScannergrea MusCTiue, 1 IN Tegim de cedare) la nivel de amplitudine articulara $i elasticitate musculara. Obiectivele urmarite prin acest tip de contractie ginamica sunt reprezentate de mentinerea/cresterea forfei si rezisten{el musculare, men{inerea/ameliorarea mobilitafii articulare, mentinerea memoriei kinestezice, amelirarea coordonaril, ameliorarea circulatiel sangvine, locale si generale, ameliorarea ventilatiei pulmonare etc. In atingerea obiectivului urmérit este important asigurarea raportului optim capacitate a mugchiuluilvaloare a rezis- tenfel. Este demonstrat faptul c& antrenamentul dinamic rezlstiv influenteaza podtiv atat forfa musculara dinamic& cét gi pe cea static. In practica kinetotera- piel | Kinetoprofilaxiei sunt utlizate frecvent urmétoarele tipuri de solicit (0 T.Sbenghe): = exercitlul maximal scurt (EMS) - execitu dinamic caracterizat prin incdrcare maxima, Rezistenfa maxima (1RM) este reprezentaté de greutatea maxima care poate fi ridlcaté si care se apropie de limita maxim’ posibilé a excitantulul biologic. Ea se obtine prin testi succesive. Se evalueazd rezistenfa maxima (1RM) care poate firidicatd si mentinuta pe o durata de 5 sec, Tehnica const din 1 ridicare/zi sau 3 ridicari cu pauzi de 1-2 minizi; = exercifiul maximal cu repetifie (EMR) exercijiu dinamic caracterizat prin ‘mai muite repetii. Se evalueaza rezistenfa moderaté (10RM) care permite tun numér de.10 repetar, gi se efectueaz’ zlinc ser de exerci. McQueen propune 4 seturi de 10 RM/zi, 3 zile/sdptiménd, Retestarea se face séptdmanal, = tehnica fracfionata (tehnica De Lorme-Watkins) - are la bazé principiul progresivitafi, rezistenfa find crescuta treptat in cadrul gedinfel, Ea cuprinde 3 seturi de exercifi efectuate 1 dal& pe 2, timp de 4 ori pe saptdménd. Seturile, cu pauz de 2-4 min, sunt repartzate astfel: sett- 10 repetir cu % din 10RM, set2 - 10 repetéri cu % din 10RM, set3 - 10 repetari cu % din 10RM, Spt&ménal se face retestarea 10RM $I 1RM. Consideram 4 princlplul individualizéril impune adaptarea acestel scheme la flecare acient in parte, respectAnd principlul progresiel rezistentel, 253 Scanned with CamScanner=> exercifile rezistive regresive (tehnica Oxford) — cuprind 10 seturi de exercitii repartizate astfel: set! - 10 repetari cu 10 RM, set2 - 10 repetri cu 90% din 10RM, set3 - 10 repetari cu 80%RM, ..., set 10 - 10 repetari cu 10%RM, Progresia este asigurata prin retestarea 10RM saptamanal; = exercifi cu 10rm (repetitii minime) — sunt utlizate in situafia in care forta muschiului este micd si nu poate asigura nici mobilizarea de 10 ori a propriei greutai, Se evalueazé asistenta minima necesard pentru a permite mobllizarea segmentulul de 10 ori, si pe baza acesteia, se construlesc diverse scheme de recuperare, dupa algoritmii tehnicilor cu 10RM; = exercifile cu rezistent4 progresiva ajustabile zlinic (ERPAZ sau DAPRE) ~ au avantajul c solicitarile din ziua precedenta reprezinta punctul de plecare pentru ziua respectiva. Practic, se stablleste ,greutatea de lucru’ (6RM) prin evaluari succesive. Se efectueazé 3 serii de exeroifii dupa urmatoarea structura: set 1 - 10 repetdri cu % din greutatea de lucru, set 2 - 6 repetari cu % din greutatea de lucru, set 3 - numar maxim de repetari cu 100% greutatea de lucru; = exercitile culturiste - sunt exercifii analiice, executate cu incdrcare progresivé, cu un numar de repetéri progresiv crescator, cu viteza adaptat celorlati parametrl, Desi baza este reprezentatéi de exerciile dinamice cu rezisten{a, bodycbuildingul uziteaz toata gama de solictéri, apeland foarte mult la exercifile combinate. Practic, pentru individul sdndtos, tn raport cu capacitatea functionalé gi muscular, se executd 3-7 antrenamente/sépt. cu © duraté de pana la 60-120 min pentru mal multe grupe musculare, lucrandu-se treptat tot mal multe reprize pentru acelasl grup muscular, cu pauze de 1-3 min. Exercifiul culturist este reprezentat de executarea migcaril complete a segmentului incarcat, lent, cu efectuarea a 1-2 opriri de durata variabil pe parcursul derularil migcarli, pe ambele sensuri ale directiei de migcare. 254 Scanned with CamScanner‘> Izokinezia — conte Ui auaptatea rezistentei, pe fot parcursul derulérii migcari la 0 velocitate fixa, fiind practic singura metoda in care mugchiul se contract dinamic {a capacitatea lui maxima jn fiecare punct al intregii amplitudini de miscare Necesit& echipament special, care, desi foarte scump (Cybex, Nautilus, Brodex etc) are avantajul c& asigura o rezistenfd maxima pe tot parcursul miscarii, poate cuantifica viteza de migcare, poate fi adaptat arcului dureros al amplitudinil de miscare, aparitia oboselll nu obliga la oprirea miscaril rezistenfa fiind adaptata posiblitatlor de moment ale mugchiulul, I poate asigura transferul rezistenfei de pe musculatura agonist pe ce antagonist, Se recomanda ca antrenamentul izokinetic sd inceapa de la forfa submaxi- malé gi vitez mic/medie, progresiv, c&tre efortul maxim, in functie de capacitatea de adaptare a pacientului, utilizandu-se intr-o sedin{a minim 3 viteze de lucru (60, 420, 180 grade/sec sau 60, 150,240 grade/sec). Numérul de sedinfe, durata gedinfei, seturile de exerci, ordinea grupelor musculare solicitate etc vor fi individualizate de kinetoterapeut in functie de patologie, posibilitatile pacientului, oblectivele urmarite, find ajustabile permanent {in raport cu raspunsul biologic al sublectului, Ih functie de intensitatea solcitarlor gi de réspunsul organismulul la aceste solicitéri, apare oboseala. Oboseala fiziologica apare dupa un efort depus in {mitele capacit8fii functionale a organismulul ¢l este, de fapt, factorul de progres al adaptrilor. Ea este consideraté ca factor stimulator al resurselor functionale ale organismului gi de aceea este necesara in atat in antrenament cat ¢i in procesul de refacere-recuperare. tn concluzie: = capacitatea de a genera forfa se obtine prin: contraofie excentrica > contractie izometrica > contractie concentrica; = randamentul solicitarii este: randament izometric > randament excentric > Fandament concentric; = presiunile determinate in articulafle sunt: contractie excentricd > contracfie concentrica > contractie zometrica. 255 Scanned with CamScannerTehnici FNP Mottictatea reprezinta una dintre manifestérle cele mai caracteristce 5 totodat esentiale ale viet, servind ca mijoc principal de adaptare a organismului lg conditjile mereu variable ale mediului Iconjurétor. Motrctatea umaand este extrem de precisa, chiar atunci c&nd conditile legate de corpul nostru $i de obiectele cu care Interactioném sufer& varia in timp. Echilibrul, controlul muscular si coordonarea alcatulesc ,controlul motor’, definit ca ablitatea de @ realiza ajustari ale posturli dinamice si a regla migcarile ccorpului si membrelor. Controlul migcairlor este un proces complex, continuu, cara evolueazé de-a lungul viefi, Migc&rile fundamentale sunt tnvfate tn copilérie, prin incercare si eroare, dar abiltile motor! dezvoltate persist’ toatd viata. FNP se bazeazi pe miscarea normala gl pe dezvoltarea motorie. In utlizarea acestora se pomeste de la idea demonstrati.c& Intr-o activitate motorie normal creierulinregistreazé miscarea ca finalttate $1 nu acflunea flecdrul mugchi in parte, Tehnicile FNP se adreseaz cu prectdere ansamblului neuro-mio-artro-Kinetic, reprezentand ,usurarea, Incurejarea sau accelerarea réspunsulul motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din mugchi, tendoane, artculafi, la acestea addugandu-se i stimularea extero- gi tele-receptorlor’ (Dr.M.Cordun). Pentru infelegerea mecanismelor de acfiune $i aplicarea corecté a tehnicllor FNP consideram utilé trecerea th revista a unor aspecte legate de fiziologia sistemului neuro-mio-artro-kinetic: 2 sistemul musoular reprezinté componenta activa a aparatulul locomotor, a crei activitate nu poate fi conceputd in afara stransei legaturi pe care o are cu comanda nervoasé. Impreund cu sistemul nervos, sistemul muscular formeazé un ansamblu functional - sistemul neuro-muscular. In cadrul acestul ansamblu mugchit reprezinta organele efectoare, in timp ce terminatille nervoase periferice reprezinta verigile de legatur prin care sistemul nervos central intervine in activitatea mugchilor, Ca urmare functionalitatea normala a sistemulul muscular depinde atat de Integritatea structuralé a mugchiului, cat 9i de Integritatea structura-functionala @ ‘complexulul neuro-muscular, deci a tuturor componentelor care intra in alcatulrea 256 Scanned with CamScanneri | acestul sistem. Orice factor care afecteazs my iogend ete.) sau untatea neuro-musculas Hin (noe ate, wre ravulul motor - muschi denervat, leiune HOG pote Ak ane ‘pn tip relat sour hip slatofa mugen AE 9 Mugchiul scheletic indeplineste multiple {uefa nivel inooranti find cea mecanicd, tntucat tate Iie emus — remy, incl respira, noes ec macs cos ae axl fun este postbilé dato proprtiir much ste + contacttatea - capacitatea mugchuiui de a rspune pita etsy (manifetare mecanicd) la aciunea uni stimu resect moticaes prt spatiale dintre miofllamente prin glsarea activa a actine pe mlzin’ insofti do dezvoltarea unei tensiuni intramusculare. Sourtarea fibrei muscuiare este rezultatul transformarli energiei chimice potentiale tn energie mecanicl, Muschiul raspunde prin contracfe la diferiiexcan: elec, mecan, chin, care au 0 anumitd intensitate, denumité “prag’. Stimuli cu valoar sub pag, subliminali, nu declangeazd contracfi, Stimulul fologlc este reprazentat do impulsul nervos (de la neuronul motor din comul anterior al méduve et), elastictatea — proprietatea mugchiulu de a se intnde gi compra sub ecunea unot forfe exteme (forfe de presiune, orsiune,tracjune et) gi dea eer a forma ijalé dupa ce forta a Inoeta. Pact, capacatea de reve penta la o lungime initial datd definegte elastictatea. Se oonsiderd ca mugchil s¢ caracterizeaz printr-o extensibiltate elasticg, iar acaasté caltate este posbld datorita suplefilfesutulul conjunctv care se gdsest aah struct ase ale paralel cu fibrele musculare (sarcolema, perimisium, endomisium, epimislum, membranele reticulului sarcoplasmati, ale tublor‘L’ ct itn structure etasice aflate perpendicular pe lungimea fbrei musculare (punfle de unre actoocinicd 31 sistemul tubular tn ‘T"), Aceste elemento elastioe determind ‘comportarea mugchiulul ca un amortizor plasat intre forfa contracté i fora de ineri a segmentului mobilizat (Aubert), contrbuind la dezvotarea une! tsi! feme care persistd tot timpul contractiel, indiferent daca aceasta determind scurtarea ‘sau nu a fibrolor musculare ~ tonus de repaos gi de contra, Corpul muscular, nu respecta integral legea Hooke, cl cu ct frfa de alungie crt, ou at tml ne Scanned with CamScannerde alungire scade, intre forta de contracti musculard gi rezistenfa de alungirs cexistand un interval de siguranta care previne lezarea muschiulul; tonicitatea - proprietate fundamentalé a mugchiulul, Tonusul este expresig manifestarii unui mecanism de naturé nervoasa; este asigurat printr-un mecanism reflex cu punct de plecare in proprioceptorii mugchiului (fusurile neuromusculare). Tonusul muscular este controlat: si de centrii nervosi superiori: scade tn timpul somnului gi creste la solicitéri corticale marl. Astfel: tun muschi in repaos prezint o lungime de repaus si o tenslune de repaus corespunzétoare. Tn acest context se descriu urmatoarele direcfii de manifestare la nivel muscular: + fibra musculara genereazé o forfa activa de contractie, iar structurile conjunctive, cu caracter elastic, o forta pasiva (de revenire); + mobilizarea segmentului se realizeazA prin scurtarea mugchiulul (componenta activa); —+ forfa musculard creste cu gradul de alungire a muschiulul — scurtarea rapid’ a mugchiulul determina scaderea forfel acestuia; + mugchii monoarticulari au o vitezi de scurtare mal mare, dar o forfa de contractie mai mica dec&t cel biarticular. = muschi tonici (rosil) — mugchi proximall, antigravitationall, sar o aiticulafie, au tendoane late, travallu pufin intens, se contracta lent gi obosese greu; => musohi fazic (abi) ~ mugchi superficial, sar 2 articulafll, au tendoane lungi, contract rapide si obosesc usor. 2 procesul contractiel musculare este foarte complex gi const dintr-o suit de fenomene aproape instantanee de natura nervoasa 1 muscular - mecanica. Activarea mecanismului efector al miscarii, care aslgura trecerea de la comanda neuronalé la contracfia efectiva, se realizeaz printr-un complex de factor neuronal, muculari sl energeticl. Migcarea voluntara a unui segment implica: celaborare centralé: decizie ¢l comanda; cale de conducere; ajustare a tonusulul postural al segmentulul, care precede migcarea propriu-zisa; 258 Scanned with CamScanner+ contractie a musculaturil efectoare a migcari comandate; * modulare permanent pe parcursul derularii migcdrii a tonusulul musculaturii agoniste, antagoniste, posturale. La nivelul complexului nerv-mugchi se descriu urmatoarele directil de manifestare: + nervul care inerveazS mugchiul are o constitufle complexa, find un nerv mixt. El contine in propor diferte fibre: senzitive , motor vegetative ; + fibrele senzitive au ca origine neuronil din ganglionil senzitiv. Ajunse la mugchi se distribule organelor receptoare specializate — fusuri neuro-musculare i fusuri neuro-tendinoase, sau se termind In refele, tn spiralé, in ghemuri sau arborescent. Practic, in mugchil stra exist& treltipuri de receptori senzitivi: fusul neuro-muscular (in mugchiul propriu-zis), organul neuro-tendinos Golgi (in tendon) gi terminatii nervoase libere in perimisiumul intem gl in epimisium ; + dpv functional fiecare dintre receptori rispunde de semnalarea unul anumit tip de modificdri care survin la nivelul mugchiulul : fusul neuro-muscular este excitat in cursul contractielIzotonice, el transmitand informafi despre cresterea diametrulul mugchlulul care se contracté, organul tandinos Golgl este excitat de tensiunea pe care fibrele musculare o exercité asupra tendonulul, cu deosebire fn contractia Izometricd, terminatile nervoase libere raspund de durerea musculara generata prin comprimarea masei musculare sl/sau a tendonulul ; = fibrele motorii sunt fibre de tip alfa, axoni al motoneuronilor din coamele anterioare ale m&duvei sau din nuclell motor al trunchlului cerebral. Aceste fibre motorii sunt groase, lungl ajung la fibrele musculare striate care reprezinté, de fapt, organul efector, unde se divide In *ramurl primare’, apol flecare dintre acestea th “ramurl mief" , din care doar c&te un ram va contacta o fibra musculard prin jonctiunea neuro-musculara, care este o sinaps4 neuro-musculard ; + recrutarea unitatlor motorl se face de la cele micl cétre cele mai mari - recrutare ordonat, cresterea numSrulul acestora determinand, prin sumatje spafiala, si cresterea forfel musculare; — derecrutarea unitatjlor motor! se realizeaz’ tn ordine invers recrut&rl, de la cele mal marl cdtre cele mict; 259 Scanned with CamScanner— sumajia temporala a recrutari unitailor motoril apare tn situafia in care un numar de butoane sinaptice se descarca repetiti foarte rapid; — sumafille spatialé si temporald se pot realiza simultan — neuronul intra intr-o stare de excitatie centrala; — sumatia temporalé a descéreéilor potenfalelor de actiune (cresterea frecventei acestora) determina cresterea forfel musculare etc. = céile nervoase aferente - de la receptorul musculo-tendinos (fus muscular gi organ Golgi) pomese aferente spre colulele nervoase ale comulul anterior, prin intermediul protoneuronului senzitiv spinal. — Fibra al — fibra aferenta primar, pomegte de la receptorul ecuatorial al fibre intrafusale, care ajunsi in comul anterior, face sinaps& cu motoneuronul a agonist, cu neuronul intercalar faclitator - care apol se va lega gi el de motoneuronul o: (sinergist), neuronul inhibitor Renshow, prin care se va lega de motoneuron a - antagonist + Fibra a Il, fbra aferenté secundard, pomeste de Ia corpusculll Ruffini, fac sinaps& tn comnul anterior cu nauroni intercalari si prin el cu motoneuronil a, ca $I fibrele al + Fibrele b | pleacé de la organul tendinos Golgi, face sinaps& cu neuronii intorcalar inhibitor- Renshow sau facilitator, si prin el cu motoneuronii a. agonist, sinergisti gi antagonist. = ‘reflexele somatice medulare sunt: monosinaptice — reflexele osteotendinoase (ahilean, bicjtal, rtulan etc), sl polisinaptice — reflexe de aparare (ex.reflexul de flexi); = functia reflex a trunchiului cerebral: bulb — reflexele secretoril gi motori digestive, reflexele respirator si adaptative cardiovasculare (vegetative), de deglutitie (somatic), punte - reflexele sallvar, lacrimal, respiratorii gi cardiovasculare (vegetative), masticator gi de clipire (somatic), mezencefal — reflexele puplar-fotomotor si de acomodare (vegetative), statice sl statokinetice (somatice) legate de mentinerea pozitiel corpulul, coliculii ovadrigemeni — reflexele de orlentare vizualé gl auditiva gi reflexul de echilibru; 260 Scanned with CamScanner2 carebelul; athicerebelul - contribuie la reglarea echlibruui prin apaatu vestbular, paleocerebelul - sensiblitate proprioceptive $I regleazé tonusul muscular, neocerabelul - regleaza migcdrile fine; 2 gangionii bazali ~ moduleaz& rigcdtil active comandate de sooerfa cerebral, In condi de repaos asigurd repartija egalé @ impulsuior pentru menfinerea postr, far in condi de migcare repartiia adecvaté a impuisurlor cate musculatura; 2 scoarfa cerebralé —reflexe condiionate; _» cottexul motor — reprezentare corticald & fiecdrul segment al organismulul ce poate participa la un act motor, dependenta de importania funcfionalé 1 de compextatea migcdslor la. nivel sogmentl comandal- C2 mal mare reprezntare 0 au fa, ména gl polcele, La rivelul unl emisfer exst5 o predominanfé a parfi contralaterale a corpull si membrelor, cu excepia Zonel cafalioe care are o proieciie homolaterald extnsd, Are rol n~ contolul migcdilor fine, voluntare ale extremitatil distale a membrelor , integrarea complex a informafilor somato-senzoriale care permit invajarea actelor motoril pand la crearea unorstereotipur dinamice si opimizarea panera acest, adevet situate = call nervoase eferenta - de la motoneuron com ater, axon ug la rmugehi prin: bre Aa ~ axonul motoneurenuuio, [a placa mato a fret extrafusale,flbre A-gamma dinamic - axonul motoneuronuli gamma dnamic a placa motorie a fibrel intrafusale, bre A gamma sta, axonu motoneurnul gama static, in zona juxtaecuatorialé @ fibre Inafusele, in vecindttea formafunllor Ruffin, fibre betta - porte de la motoneuron comulu anteotip betta) scare ajung la fbrele extra gi intrafusae. DERMirolu sustine Kdeea potvit cSrela once migcare este programaté de cent nervosl. Aceste programe trebuese Ins adaplate in uno de crcumstanele concrete, aune realizet prin intormediul controll motor -‘abiitate de a relza ‘alustér posturale dinamlce gl migcarea directa corpull gl a segmenteoracostul, Iplicaté in activiti cu scop" (Dr.W.Pedrett) Acesta consi, de fep, contol cexeritat de crler asupra ectivtal specifice musculare consent (sau volunare). 261 = Scanned with CamScannerControlul miscdrilor se produce in dferitele faze ale realizaril acestela. Tnainto de acfiune, intervine un control de tip central al constructiel migcarilor sal transmiteri impulsurilor eferente pe céile motor. In timpul actiunil gi ulterior desfagurai aces- tela, putem vorbl despre un control retroactiv al. executiel gl al efectelor pe care aceasta le produce. Acelagi autor subliniazé gi c8 operatiunile de control se desfasoard tn urmatoarea succesiune, pentru comanda centralé puténd fi descrise dou’ faze: = de constructie a gestului, dependent de structurle corticale, subcorticale ¢i cerebeloase, organizate In bucle; = Verificdri efectuate prin bucle de retroactiune Intema ale sistemulul motor cortico- spinal; acestea rémén inaccesibile controlulul congtlent §/ constitule un sistem intem de evaluare th timp real a transmiterl normale a comenzilor de la cortex la maduva. Controlul periferic este uneori posibil in cursul executiel migcaril, datorité retroactiunilor proprioceptive $i exteroceptive. Acest tip de control este Intotdeauna accesibil dupa realizarea gestulu Tn anumite situatji, caracterizate prin durata foarte scurté, unele secvente motori! nu permit realizarea unui control in timpul executlel lor, acesta flind Inlocult rapid de selectarea unuia din programele motorii existente, construite in decursul cexperientelor anterioare, adecvat circumstantelor de moment. Acest mecanism este cunoscut ca retroactiune globald, fumizaté pe baza experientelor anterioare. Dupai Vetter si Wolpert (ctaf! de Dr.R.Mirolu), pentru a prevedea contextul net actiuni, sistemul nervos utilizeaza informatie memorate privind evolujia cea mal probabild si efectueaz comparatil tre retroacfiunile posibile (asteptate) si cele care 9 produc in timp real. Informatie provenite de la aceste doud surse - centrale $i periferice, permit o evaluare a situatlel concrete s], in continuare ,alustand” comanda motorie. Sublinlem coordonarea foarte bund dintre cele dou’ moduri de control. Astfe, orice acflune voluntard depinde de o comandai centralé, dar gi de o serie de ,ajustari” induse ca urmare a comenzii determinate de analiza Informatilor sensitivo-senzoriale primite, 262 Scanned with CamScanner| es a | Inaintea Inaintea hand i] efectuatil efectusti ie mia migedii 1 2 3 Planificare Transmiterea | Retvoacjone | Cunoayese i comenzi | poprn-sienter-/ reat cot fi Programare Bucla nucleilor| Bucld intema Bucle sensitive Bucle exteme ccenusii central sist piramidal | sl senzorle 3 Hf Control cognitiv constientiinfra- Control Conirolsensoro- Control ccongtient incongtient motor cognity ae oS ee ‘ax cronologic Sinteza dfertelor aspect ale controll misari(Dr Ric) Tehniclle FNP Implicd patter-urile global de migcare care sunt dspuse in spiralé sin dlagonalé, postur, contact manual al terapeuui, comenai vere, simular vizale eto, Ele tsi dovedeso eficienfa into gam larg de aff, dela ‘ale orlopedico-traumatice si neurologics la cele reumatice gl chiar cardiorespratol Principle care stau la baza tehniolor FNP au ca arg concepte din ara reurofiziologle, Invi gl comportamentul motor, i sunt structure att potential individual este Imene, insuficent ulzat; ¥ dezvoltarea motorie normald se realizeazi In directie cervico-caudalé si proximo-distala; 63 Scanned with CamScanner< comportamentul motor precoce este dominat de activitate reflex, iar ia maturitate de reflexele posturale; Y comportamentul motor precoce este caracterizat prin migcéir spontane, ritmice si opuse, ce oscileaza Intre extreme de flexie gi extensie; Y dezvoltarea comportamentului motor normal se face intr-o secvenfa ordonata ‘de modele de migcare gi posturi. La copilul normal secventa este demonstrat prin progresia locomotiei: rostogolire, trae, ridicare si mers. locomotia este dependent de contractia reciproca a flexorilor gi extensorilor si de menfinerea posturil care necesité ajustare continua; ‘imbunatafirea abiltatior motorii este dependent de invajarea motorie. Inoutul multisenzorial oferit de terapeut faciliteazé invatarea motorie a pacientului gi este parte integranta a tehnicilor FNP; asocierea anumitor activitaiti cotidiene ou tehnicile de facllitare se utlizeaza pentru obfinerea autonomiei pacientulul (mers, ADL eto) etc. < < < In scopul promovarii tipului de contracfle musculara in care se lucreazA in timpul exercitiului au fost imaginate o serie de ,procedee" /,tehnici” fundamentale sau de baz de facllitare neuromusculara proprioceptiva care se constituie ca mijloace eficiente in recuperarea functiei motorii defictare, gl nu numal. Tehnicile de baz sunt folosite in scopul : > cresteril abliafii pacientului de a se migca sau de a-si mentine stabllitateay > realizarii unei migc&ri coordonate prin secventializarea normalé a acestela; > ghidarii migcdrii prin aplicarea unor prize sau rezistenfe optime; > cresteril rezistentel pacientulul gi a evita instalari oboseli Tehnicile se bazeazi pe conceptele de facitare gi inhibitie, elaborate de Sherrington, care demonstreazi c& un stimul care ajunge la motoneuronul spinal, indiferent de originea sa, perifericé sau central, determin descdrcarea unui numar limitat de neuroni. in aceste condifl apariia unul numar suplimentar de stimuli de la acelagi nivel va determina recrutarea unul num&r suplimentar de neuront gi implicit va cregte rspunsul motor, facltandu-. Stimull care determina scdderea numérulul de neuron! activi vor diminua réspunsul motor, inhibéndus, 264 Scanned with CamScannerPomnind de la fiziologia ¢I blomecanica musculard Dr.M.Cordun sistematizeazs, jn monografia ,Kinetologie medicala’, principle metodice care se indicd a fi respectate in efectuarea tehnicllor FNP: ¥ pozitia kinetoterapeutului este foarte importanté in asigurarea eficientel tehnicll, Astfel, acesta va fi pozifionat pe directia de miscare, cu membrul inferior de partea mobilizrii agezat paralel cu diagonala schemel de migcare, cu genunchiul tn usoara flexie astfel incdt s4 permita sustinerea Intregii greutafi a kinetoterapeutului la debutul misodri, lar membrul Inferior controlateral perpendicular pe diagonala schemei de migcare gi in spatele celuilalt, preluand greutatea pe parcursul migcéii; ¥ pozitionarea componentelor de migcare se va face in zona alungita datorité faptului c& muschiul alungit dezvolté o fort& mal mare decat mugchiul scurtat. In adoptarea pozitiei inifiale trebule luate in considerare toate componentele schemel de migcare, importanfa acestora filnd: flexie- extensia, abducfie-adductie, rotaii des! componenta rotatorie este cea care asigura tntinderea completa a muschilor in cadrul unel scheme de migcare; inifierea schemei de migcare este realizatd de componenta rotatorie, urmata de cea distalé, cu finalizare prin intrarea in ac{iune a componente! proximale, ca urmare a secvenfialitafii normale a controlului motor, Daca secventialitatea normalé a migodii este perturbata efectuarea schemelor de migcare se realizeaz& proximo-distal gi cranio-caudal, ¥ In efectuarea schemelor de migcare prima solicitaté va fi musculatura putericd. Aceasta se indic& datorité iradierilinfluxurilor de la musculatura putericd cétre cea slabai tn cadrul unel scheme de migcare; pozitia pacientului va fi astfel aleasé incét s& asigure efectuarea schemelor de migcare cu fort& maxim posibllé gi cu economie de efort atat din partea pacientului cét gi a kinetoterapeutului, « 4 Prin efectele pe care le au tehnicile de bazé FNP se dovedesc extrem de eficiente. De exemplu, rezistenfa opusa de kinetoterapeut este necesara pentru a eficientiza reflexul de intindere. Efectul pe care aceasta rezistenfé 1l are se modifica in raport cu alinlerea corpului kinetoterapeutulul si directia contactulul manual. 265 Scanned with CamScanner$i in efectuarea tehnicilor trebuie respectate principiile metodice de baza- Principul individualizari, al activitatii constiente, al non-dolorita{ii, al progresivitatii gi al Precocitatil instituirl tratamentului etc. Acestea sunt dublate de principiul de baz al lucrului cu fiinja umana: ,primum non nocere” : tehnclle nu se folosese in lucru pe segment cu fractura neconsolidata; tn instabilitate articulara utlizarea stretch-reflex- ulul este permisd doar cu mare atentie gi daca beneficiul este net superior risculul etc. Kinetoterapeutul trebuie s& evite declangarea dureri, care actioneazé ca factor Inhibitor al lucrului muscular coordonat etc. Tehnicile de baz pot fi folosite indiferent de diagnosticul bolii de care sufera pacientul sau de starea sa, putand fi executate cu sau fara cooperarea acestuia. Starea pacientului $i gradul de cooperare al acestuia indicd folosirea unei anumite tehnici. Principala contraindicatie in aplicarea tratamentului este evitarea inducerii dureril, deoarece aceasta este un factor inhibitor al eficientei_ si coordonarii performantel musculare, flind un semn de ,réu” potential. Celelaite contraindicatii sunt de bun simt. De exemplu, nu se foloseste reflexul de intindere tn cazul in care este vorba despre o articulatie instabild, sau nu se foloseste tracfiunea-compresiunea la rivelul unei extremitati cu o fracturé Inca neconsolidata. Tehnicile de facilitare au fost sistematizate dupa diferite criterii: necesitatea cooperaril pacientulul in efectuarea lor, aplicativitatea in etapele controlului motor, efecte induse etc. Sistematizarea tehnicilor F. se prezinta astfel: ‘0 dupa necesitatea cooperairii pacientulul: = tehnici fundamentale (de baz) - sunt indispensable, se regasesc in orice act kinetoterapeutic. Se caracterizeaza prin faptul ca efectele lor nu depind major de cooperarea constienta a pacientulul; tehnici speciale, sunt folosite pentru promovarea etapelor contro- lului motor, si au fost sistematizate de Dr.T.Sbenghe in generale si specifice, dupa cum isi pot gasi aplicabilitatea in toate sau doar ‘in anumite etape ale controlului motor. 266 Scanned with CamScannera dupa aplicativitatea in cadrul etapelor controlului motor (Dr.T.Sbenghe): * tehnici cu caracter general, aplicabile in toate etapele controlului motor. > inversare lenté (LL.) const din 0 succesiune ritmicd de contract izotonice rezistive altemative ale antagonistilor gi agonistilor dintr- (© schema de migcare, pe toatd amplitudinea gi far& pauz’ intre inverséri. Practic se realizeaz migcdri active cu rezistenta toleraté, pe ambele sensuri ale unel direii de migcare, fd a face pauzé la trecerea de la un sens la celdlalt, Rezistenta aplicaté este crescutd treptat, astel Incdtrezistenta opusa sd fie maxim8, cu condita realizAni migcdril pe Intreaga ampltudine de migcare posibila (astfel se asiguré 0 recrutare a unui numar maxim de motoneuroni). Dacd exist un dezechilibru muscular, prima data se lucreaz8 pe musculatura mal putemic& (antago- nist) -rezistenf opus musculaturl putemice, creandu-se astfel un efect faciltator pe musculatura slaba (agonisté). Ultima rezistenf se opune schemei migc&ril agoniste; > Inversare lent cu opunere (.L.0.) este reprezentati de o succesiune ritmic& de contracfil zotonice rezistive altemative ale antagonistlor gi agonigtlor dint-o schema de migcare, pe toaté ampliudinea dar cu .pauzi" intre Inverséri reprezentaté de contracte izometric8. Varlantd a inverséii lente aceasta Introduce contractile izometrice la sférgitul lecdrel amplitudini de migcare; ~ contracfilrepetate (C.R.) se Indic’ In cazul in care o migcare nu poate fi intiatd sau nu se poate realiza constant slisau pe Intreaga amplitudine datorité a/hipotoniel musculare (exist un raspuns slab, pe 0 component de miscare, tntrun anumit sector). Actlunea consti dino suit de Intinderl executate pe mugchiul agonist alungit gi se bazeazi pe efectul reflexulul tmiotatle, Se recomanda ca Inainte de aplicarea tehnicil CR, s& se execute contrac{i izotonice pe musculatura antagonist& normala, pentru a faclita musculatura agonist slab’, prin Inductie succesiva (reduc&ndu-se oboseala muschilor slabl agonist, §] 267 Scanned with CamScannercrescandu-se capacitatea de contractile a acestora). Se aplicé in trei situafl diferite, astfel: Y muschii schemel de migcare au forfé 0 sau 1, si nu se poate sconta pe initierea voluntara a migcairii; ¥ mugchii schemei de miscare au forfé 2 sau 3, pe toata amplitudinea; Y muschii sunt activi pe toata schema de migcare, dar forfa nu este ‘egal pe toata amplitudinea de miscare. = secventialitate pentru intarire (S.l.) este utilizata cand exista deficit la nivelul unui lant cinematic - pentru o anumita compo- nent& a schemei de migcare, pe un anumit sector sau pe toate componentele schemei de migcare, si urméreste iradierea impulsurilor de la musculatura putemica céitre musculatura slaba, ‘in cadrul unei scheme de migcare. Practic, se executé schema de migcare cu contractie izotonicé, pana tn punctul unde exista componentele musculare putemice, undé se solicité © contractie izometricé de 5-6 secunde. Pe parcursul executaril izometriei pe musculatura putemiod, se continua migcarea izotonicé pe musculatura slab, executandu-se scurte intinderi pe musculatura putemica. Izometria se. realizeaz& tn punctul optimal - pentru flexori in zona mijlocie a arcului de migcare, iar pentru extensori in zona scurtaté, gi se menfine atata timp ct se performeazd contractia izotonica; — inversarea agonisticd (IA) consta din realizarea unei succesiuni ritmice de contractii concentrice i excentrice, pe musculatura agonist a unei scheme de migcare in scopul cresteril recrutarllor de motoneuroni. Practic se executé 0 migcare concentricd, ‘Impotriva unei rezistente tolerate, pana la un anumit punct, cand se practic 0 migcare excentricd pe o distan{a mic; apoi din nou migcare concentric, excentricé etc. Pentru a marl eficienta tehnicii se mareste treptat amplitudinea de executie a contractillor excentrice - concentrice. 268 Scanned with CamScanner= tehnici F.N.P. speciale specifice sunt caracteristice fiecdrel etape a controlulul motor (Dr.M.Cordun): > tehnicl pentru dezvoltarea mobili: — Initierea ritmicd (IR) este indicata tn limitarea de mobilitate at&t de cauz’ hipertonie musculard cét gi in hiopotonil. Ea se bazeaz’ pe echilibrarea tonusulul agonist-antagonist realizata prin mobilizarile pasivo-active. Actiunea diferen- {iatd pe hipo sau hipertonie muscularé se realizeazA prin adaptarea tmulul gl tempoulul migcdtilor, Dacd in hipertonia se urméreste relaxarea musculard, In hipotonie scopul este de menfinere a memoriel Kinestezice gi a ampltudinii de migcare. Practle se executé mobilizare pasiva, pasivo-activa, activ liberd pe Intreaga amplitudine a schemel de migcara, cu Intensitate gf ritm tn functie de cauza care sti la baza limitaril de mobilitate, lar c&nd migcarea devine posiblé se continud cu aplicarea unel rezistenfe, care s& permit parformarea migcéril pe Intreaga ampltudine; — rotatia ritmic& (RR) este recomandaté tn difcultatle de migcare cauzate de hipertonle muscular’. Prin ulillzarea mobilzéitlor pasive sau pasivo-active pe componentele rotatoril este declangaté.inhibifia motoneuronilor prin acionarea mecanoreceptorlor locall, scopul urmarit find relaxarea musculatutll hipertone 1 amellorarea mobili Practice executé rotail ritmiée in axul segmentulul, stg- dr, paslv, pasWvo-activ timp de 10 sec uate de executla rmigedit > migcarea activ’ de relaxare - opunere (MAR.O) este Indicatd in limitarea de moblltate determinata de hipotonia rmusculaturil agoniste. Const& din contractie tzometric& a musculaturil agoniste tn zona de for{a maxim’, urmaté de relaxare bruscé, urmatai de suitd de intinderi gi de tzotonle ‘ou rezistenfé pe Intreaga amplitudine, Intinderile se fac cat 269 Scanned with CamScanner1 mal bruse si pe amplitudine pentru declansarea stretch. reflexului, lar migcarea este rapida; relaxare - opunere (RO) este o tehnicd pur Izometricd care se utilizeaza tn limitarea de mobilitate de cauza contractura musculara sau redoare postimobllizare.Prezinta 2 variante, ambele baz4ndu-se pe efectul contractiel izometrice de la finele amplitudinii de migcare, executate pe musculatura agonista, respectiv antagonista. Practic, in punctul de limitare a amplitudinii de migcare se solicité o contractie izometricd, progresiv crescatoare, urmati de o relaxare lent, continuata cu contractle Izotonicd activa, pacientul ‘Incercind s& depageascd punctul inifial de limitare a migc&ri, Dac& forfa mugchiulul nu permite executia migcéiri, aceasta se continua pasiv; relaxare-contractie (RC) este recomandata In cazurile de hipertonie musculard cu deficit de mobllitate. Se aplica numai antagonistului si const’ din contractie izotonica a antagonistului simultan cu izotonie pe componenta rotatorie, Practic, se executa migcarea izotonicé pana in punctul de amplitudine maxima unde se solicita pacientului s& realizeze izometrie pe antagonist (Impingeltrage si mentine) $1 concomitent s& roteze maxim segmentul. Nu s° utilizeaza tn caz de durere =>cresterea tensiunii musculare este rapida; stabilizare ritmica (SR), tehnicd FNP cu caracter general, este indicat tn limitarea de mobilitate datorat contracturii musculare, dureril sau redoril posttimobilizare. Practic, se executd simultan/altemativ contractil izometrice (cocontrac- flefizometrie), fara pauza intre inversari, iar la final, dupa obtinerea contractlel maxime se solicit relaxare lenta. Se Tepetd de 2-3 ori dupa care se cere paclentulul si execute migcarea liber, pe intreaga amplitudine, 270 Scanned with CamScanner> tehnici pentru promovarea stabilitat — contractia izometrica in zona scurtata consta dint-o sulté de contractiiizometrice ale musculaturii tuturor directilor de migcare, th pozitia in care muschiul este scurtat, cu pauzd intre repetiri, Urmareste refacerea capacitaf mugchlulul de a performa o contracfie eficienta in zona de scurtare a fibrelor musculare. Rezistenfa este asigurata de ména Kt-tului, executéndu-se 0 succesiune de contract izometrice, cu pauza tntre repetiri la comanda: trage! ‘impinge gi menfine, relaxeaz, trage/Impinge $i mentine. ‘Se recomanda sa fie precedata de IL gi ILO cu scdderea amplitudinii de migcare a.t, $1 urmatd, la final, de SR pentru pregatirea cocontractei; ~» izometria alternaté (IzA) ~consté din executarea altemativa de contractii zometrice scurte ale musculaturii agoniste $i antagoniste, fara pauze tntre inversarl si in diferite puncte ale amplitudinii de miscare in scopul ameliorari stabilitafi. Se executi pe toate directile de migcare permise de atticulafie si poate fi precedata de ILOJ si SR, cu izometrie pe amplitudine dorté a arcului de migcare agonist (mugchi scurtat); — stabllzarea ritmicd (SR) este utiizaté pentru ameliorarea stabiltii, prin tmbunatatirea echilibrului muscular agonist — antagonist, si are la baz izometria + cocontracfia. Practic, se executé simultan izometrie pe agonisti / anta- gonisti, far pauzA intre inversari, de 2-3 ori, urmaté de mobilizare activ liberd pe intreaga amplitudine si se rela tehnica. [gi dovedeste eficacitatea ¢i in cresterea mobili — limitate algic sau redoare postimobilizare. 27 Scanned with CamScanner> tehnic! pentru promovarea_mobilidti controlate: ~ inversarea lenta (IL) > inversarea lenta cu opunere (ILO) — contractii repetate (CR) — secventialitatea pentru tntarire (SI) — inversarea agonistic’ (1A). > tehnici pentru promovarea abiltafi: > progresia cu rezistenfa (PR) consté din opozitia facut de kinetoterapeut locomotiei din diferite pozitii - mers, tér4re, patrupedie etc gi urmareste cregterea ariel motor cerebra- le excitate; — secventialitatea normal (SN) se adreseaz& migcarilor tn care componentele implicate au forfé normal, dar secventialitatea este incorecta gi urmareste tnvatarea unor ‘engrame corecte de migcare, a dupa criteriul efectelor induse (Dr.M.Cordun); > tehnici de tonifiere (intarire): + contractile repetate (C.R.) - se utlizeaza in scopul tntarrl unui raspuns slab al unel componente de migcare, pe un anumit sector de mobiltate; + migcarea activa de relaxare-opunere (M.A.R.O.) - se utlizeaz4 in cazul hipotoniel musculare care nu permite mobilizarea pe tntreaga amplitudine a unel direcfii de migcare. Practic asigura repetitia contractiel izotonice fara efort susfinut. > tehnici de inversare a antagonistilor (altemare a schemelor agonist-antagoniste): — Inversarea lenta (I.L.) presupune o succesiune ritmicd de contractil izotonice rezistive alternative ale antagonlgtilor $1 272 Scanned with CamScanneragonistilor dintr-o schema de miscare, pe toatd amplitu- dinea ¢i fara pauza intre inversari; > inversarea lent& cu opunere (I.L.O.) consté dintr-o succesiune ritmicd de contractii izotonice rezistive alternative ale antagonistlor si agonistilor dintr-o schema de miscare, pe toata amplitudinea dar cu .pauza” intre inversari reprezentaté de contractie izometrica; ~ stabilizarea ritmicd (S.R) este reprezentaté de cocontracfia antagonistllor, ca rezultat al contractilor izometrice alternative ale agonistilor ¢i antagonistilor unel scheme de migcare, > tehnici de relaxare: — inversarea lent& cu opunere — relaxare (I.L.O.R) se aplio& schemei migcarii antagonist cénd existé limitare de mobiltate pe schema agonist gi consta din contractia izotonicé a componentei rotatorii a schemei antagonist, restul componentelor solicitandu-se Izometric, urmata de relaxarea musculaturii agoniste si apo! de contractia izotonicd a acesteia; > contracfie — relaxare (C.R.) se aplicd. schemei migcdrti antagoniste in cazul in care migcarea activa pe schema agonist este imposibila gi este reprezentata de contractia izotoniod a componentel rotatorii a schemei antagoniste, restul componentelor solicit{ndu-se izometric, urmat de relaxarea musoulaturi agoniste si apol de moblizarea pasiva in sensul schemel agonist; ~> relaxare ~ opunere (R.0.) se utlizeazé in limitarea de mobilitate de cauza hipertonie musculard. Are la baz contractile izometrice executate la finele amplitudinii de migcare urmata de relaxare lent si apoi de contracfil izotonice ale musculaturil agoniste pe tntreaga amplitudine posibild; 23 Scanned with CamScanner— Intjerea ritmic (IR) este utlizaté tn cazul limitarl (do cauz4 hipertonle musculars) sau Imposibiltitil inijeri migcérilor ( de cauzd hipotonie musculara). Ca ¢l tehnica de relaxare este Indicaté tn cazurile de hipertonie ‘musculara In scopul diminuaril tonusulul muscular cea ca permite cresterea amplitudinii de migcare; — rotatia ritmicd (R.R.) este indicaté tn caz de hipertonie cu ificutati de migcare activa. Are la baz efectele mobilizirii pasive si pasivo-active pe componentele rotatoril ale unei scheme de migcare, respectiv scSderea tonusulul muscular prin alungirea mugchiulul (stretching). Mijoacele concrete prin care se realizeazA faciltarea prin actionarea la nivel de proprio $I exteroceptori sunt structurate sub denumirea de tehnici fundamentale ale facilitaril (Dr.T.Sbenghe): 4. ,Contactul manual" este folosit in scopul ghid&ril migcaiil gla cresterl forfel acesteia prin priza méinilor si prin presiunea exerctati asupra maselor musculare, a tendoanelor ¢1 articulafilor care intr n schema migcarl respective. Prin priza méinilor sunt stimulati receptorii tactili gi de presiune. Contactul trebuie s&-i ofere pacientului informatii despre direcfia optima a migcarl, mana kinetoterapeutulul trebuind pozitionata astfel ‘ncat presiunea s& stimuleze muschiul agonist, respectiv s& facilteze miscarea. Artie laterale ale membrelor superioare g1 inferioare sunt considerate suprafete neutre, Priza trebule s& fle fermé, dar nu dureroasé, ¢i trebule aplicaté la nivelul celementelor musculo-tendo-articulare care executa migcarea. Ea nu trebule sé jeneze ‘n nicl un fel amplitudinea completa de migcare. Presiunea aplicat pe un mugchl ajuta abiltatea mugchiulul respectiv de a se contracta. De exemplu, intr-un defict de flexle a cotulul preslunea pe muschiul biceps brahial creste imediat capacitatea acestuia de a performa flexia antabratulul pe brat. Aplicdnd presiunea de partea opusd directiel de migcare, pe orice punct al membrulul 1n migcare, vor fi stimulati mugchi sinerglst, care vor reintari" migcarea, 214 Scanned with CamScannerIn cazul in care se solicité mugchlulul un efort de rezisten{3, presiunea manualé aplicat’ la nivelul su creste capacitatea de rezisten{é a acestuia. Dacd ins& presiunea este aplicaté la nivelul muschilor antagonisti se observa sc&derea capaci de rezistent& a muschiului agonist. Contactul manual la nivelul trunchiului ajutd indirect migcarea membrelor prin promovarea stabiltil runchiulu. In scopul controlérii migcani gi a opozitiel la rotaiie se foloseste priza Jombricald. In aceasta priza presiunea provine din flexia In ariculafilo metacarpo- falangiene, permitand degetelor s& se armonizeze porfiunl respective a corpulul Priza lombricalé fi oferd kinetoterapeutulul un control optim al migcdril, respectiv o direcfionare bund fara a produce durere tn timpul presiunil, 2. Rezistenta este folosit’ pentru a ajuta contractia musculard, pentru a creste ccontrolul motor gi forfa muscular gl pentru a ajuta pacientul .s& cAstige Informati" despre migcare. Mulle dintre celelate tehnici FNP s-au dezvoltat ca urmare a cunoasterii efectelor pe care le are rezistenta. Initial termenul folosit pentru a descrie nivetul util al rezistenfel a fost acela de rezistenf& maximala (Kabat, Voss, Knott). Astizi muff dintre cei care utiizeazé tehnicile FNP consider’ ca indicat termenul de rezisten& optimal sau potrivta. Indiferent ins de termenul utiizat rezistenfa ullizaté se raporteaz& la forfa actual a pacientului, nivelul acestel rezistenfe trebuind corelat cu starea pacientulul gi cu scopul solcitiril. Gelhom a ardtat c& atunci cénd unel contracfil musculare | se opune rezistenf oreste raspunsul cortical la stimulare, Tensiunea mugchiul activ obtinut& prin aplicarea unei rezistenfe care permite totus executarea miscarii este cea mai ficient forma de faciltare proprioceptiva, mérimea acestel facili’ find direct proportional cu nivelul rezistenfel. Rezistenfa determina iradierea influxului, cresc&nd astfe! réspunsul mugchilor sinergisti in articulatia respectiva ¢l chiar asocierea mugchilor sinergist din vecind- tatea articulafiei, Faciitarea se realizeaz de la proximal la distal gI invers, De obicel muschii antagonist celor facltati sunt inhiba, Dac& tsa activtatea musculara la nivelul agonistilor devine mult prea Intens& poate apare activtate musculard gl la nlvelul antagonistilor, respectlv cocontractla. 278 Scanned with CamScannerModalitatea in care se realizeaza rezistenta depinde de tipul de contractie musculara careia i se adreseaza, care sunt definite astfel (Internation! PNF Instructor Group) : = contractie izotonica sau dinamicé — expresie a intentiei pacientului / kinetotera- peutului de a produce migcare. Ea poate fi: = concentric - In care migcarea este produs& prin scurtarea mugchilor agonisti = excentricd—in care migcarea este produsd de o forfa exterioard, cum ar fi rezistenta sau forfa gravitational. In acest caz migcarea este impiadicata de alungirea controlat a mugchilor agonigtl — Izotonicd stabilizaté - in care intenfia pacientulul este migcarea, aceasta fiind ins impiedicata de forte exterioare (cel mai frecvent rezistenta) => contractie zometricd sau statica - expresie a intenfiel pacientului / kinetotera- peutului de a nu produce migcare. {in cazul contractilor concenttrice si excentrice rezistenfa trebuie adaptata astfel incat migcarea s& se poata realiza intr-o maniera continua gi controlata. in cazul contractiei izotonice stabilzate, rezistenfa trebuie controlaté pentru a menfine pozitia stabilizata. In cazul contractillor zometrice, rezistenta trebuie crescutd sau scézuta gradat astfel Incat s4 nu se produc migcare, Este foarte important ca rezistenfa s& nu provoace nici durere si nici aparitia oboselii nedorite. De aceea atat pacientul c&t si kinetoterapeutul trebuie sa evite lucrul in apnee, in condiffi metabolice anaerobe. Coordonarea gi controlul respirafiel (inspiratie si expirafie) pot creste forta pacientului gi pot activa nivelul de migcare. 3, lradierea gi tntarirea — sunt folosite sl ele tn scopul stimula, facilitarii mised Iradierea poate fi defini ca rspSndirea réspunsului la stimulare, rspuns care poate fi vazut ca faciltare (contractie) sau Inhibare (relaxare) la nivelul mugchilor sinerglst Raspunsul la stimulare cregte proportional cu cresterea intensitatli stimullor si a duratei de aplicare a acestora. Conform afirmatiel lui Kabat tocmai rezistenfa la migcare este aceea care produce iradiere, Intensificarea gi ameliorarea activitai musculare asigurand noi modele specifice de migcare. 216 Scanned with CamScannerIntarirea reprezinta modalitatea de a creste forfa muscular a muschilor slabi prin nivelul rezistenfel aplicate mugchilor puternici. © dat cu cresterea rezistenfel va reste gi gradul de iradiere gi, deci, nivelul de extindere al réspunsului motor. Schimbarea tipulul de contractie la care se opune rezisten{a sau a poziiei pacientului va schimba de asemenea rezultatul obfinut. Kinetoterapeutul trebule s& ajusteze permanent nivelul rezistenfei gi tipul de contractie musculara in functie de starea pacientulul si de scopul tratamentului. Stabilirea celui mal bun mod de a folost rezistenfa (nivelul acestela si momentul de migcare in care 88 se aplice), iradierea si Intarirea se face numai prin urmarirea rezultatelor obfinute, deoarece fiecare pacient reac{ioneaza diferit. Scopul folosirii rezistenfel, iradieril gl intérirl, este acela de a cregte fora muscular. Aceasta se poate obtine prin : © .iradierea’ (overflow) stimulului de la musculatura putemicd la cea slab& - de obicel musculatura proximal este mai putemic& decdt cea distald. Aceasta se poate realiza prin aplicarea unel contrarezistenfa migcailor componentelor muscu- lare putemice, permifand migcare numai in segmentul cu musculatura slabé. Aplicarea contrarezistenfel trebule s& se facd treptat pentru a permite realizarea nei iradieri progresive; © iradierea de la membrul sindtos catre cel afectat se realizeaz& prin aplicarea unel rezistenfe la contracfia musculard a segmentului controlateral indemn. Tehnica se foloseste frecvent tn scopul producerii contracfiel musoulare in cazul in care membrul controlateral este imoblizat; > reciprocitatea tntre dou scheme, Astfel, schemele pentru gat intérese trunchiul sau membrele superioare, dar gi Invers, schemele pentru trunchi sau membre superioare pot intdri gatul. Utiizarea rezistenfei, a iradierilg! ntarrl poate fi exemplificata astfel : * rezistenta la miscarea de flexle a goldului —> contract in mugchil flexor al trunchiului; rezistenfa la migcarea de supinatie a antebrafului -> contractie in mugchil rotator! exter! al umérulul; 21 Scanned with CamScanner= rezistenta la migcarea de flexie -adductie - rotafie externa a soldului contracfie in mugchilflexori dorsall ai piciorulul, asoclata cu Inversie, ete. 4, Comanda verbalé reprezinté 0 componenta a relatiei senzoriale care se stabileste intre kinetoterapeut si pacient, si const din folosirea cuvintelor si a volumulul potrivit al vocii in scopul dirjarii optime a pacientulul. Ea Tl spune pacientului ce si cand s& fac. Cesa ce trebuie refinut este od aceasté comanda este data pacientului, gi nu unor parti ale corpului acestuia. Instrucfiunile trebuie s& fie clare gi concise, f4r8 cuvinte tn plus, gi trebuie combinate cu migcari pasive care sé ajute pacientul la infelegerea comenzii, respectiy migcarile active solicitate, Este foarte important thfelegerea .psihologie! pacientulur, astfel incat s& se utilizeze intotdeauna comenzile cele mai adecvate momentulul. Volumul cu care este daté comanda poate influen{a contractia musculara. Astfel comenzile date cu voce tare, ferma, putemica sunt stimulente pentru © actiune muscular intensa gi se folosesc atuncl ond se urmareste 0 contracfie musculara putemic, Comenzlle date cu voce inceata, calmé sunt utlizate atuncl cfnd se urma- reste relaxarea muscularé sau calmarea dureri Comanda verbala este divizata in trei parti : > pregattrea ~ care face pacientul gata de actlune — gata’, acum” etc; > aotiunea - care spune pacientului s4 inceapa actiunea — ,trage, fine, ‘mpinge” etc; > corectarea — care spune pacientulul cum s8 corecteze sau s8 modifice actiunea — ,Inc&’, ,continua”, ,suficient”, ,mentine” etc, In cazul in care se foloseste reflexul de intindere este foarte importanta sincronizarea comenzii verbale cu declangarea reflexulul. Astfel, comanda inifialé, de pregatire, trebuie data imediat inaintea intinderi, pentru a coordona efortul constient al pacientului cu raspunsul reflex, lar comanda de actiune trebuie repetata, pentru a determina un efect mai mare sau pentru a redirec{iona migcarea, 278 Scanned with CamScanner5, Vederea (comunicarea vizuala) este folosita in principal pentru a ghida, a dirja rrigcarea si pentru a creste forja, Ea ajuté pacientul sa controleze sl/sau s4 corecteze poaiia gl migcarea, Directia priviri, respectiv migcarile ochilor, va exercta influenfe asupra migcéii compului. De exemplu, atunci cénd un pacient se ult in directia in care doreste s& reaizeze migcarea capul urmeazi migcarea ochilor. Migcarea capului va facilta la réndul el o migcare mai ampli i mai putemica a trunchiulul etc. Feed-back-ul porit de la nivelul sistemului senzorial vizual poate determina apariia unel contracfii musculare mai puternice, de calitate. Astfel, atunel c&nd un pacient urméreste cu privirea segmentul care realizeaz8 migcarea se va obfine 0 contractie musculard mai putemicd. Datorité influenfelor pe care le are vederea in realizarea faclitéri, controlul vizual poate inlocul chiar controlul proprioceptiv. De asemenea, contactul vizual, realizand o alta cale de comunlcare, participa la asigurarea cooperéril optime dintre pacient si kinetoterapeut. 6. Pozitia corpulul asigur’ ghidajul ¢1 controlul migc&rii pacientulul prin alinierea corpului a brafslor si a mainilor kinetoterapeutulul. Printre primii care au dezvoltat ideea poziiei corpulul ca tehnicd FNP au fost C.Johnson ¢i V.Saliba, care au observat 4 se poate obfine un control mult mal eficient al migc&rli pacientulul atune! c&nd kinetoterapeutul este plasat tn linle cu miscarea de realizat. Modificarea pozitiel determina schimbarea directil rezistenfel gi a migcéiil pacientulul. Plecand de la aceste constatari practice Johnson ¢l Saliba au elaborat teoria ghidajului migc&ril prin pozitia corpulul. Conform acestei teori corpul kinetoterapeutulul trebuie s& fie aliniat pe directia de migcare dort sau pe direcfla forfel. Pentru o aliniere ct mal corecta trebuie ca_umérul gi pelvisul kinetoterapeutulul sa fie aliniate directlel de migcare. In cazul in care nu se poate mentine pozitia optima a corpulul, se impune ca macar brafele $i mainile kinetoterapeutulul s& mentind alinierea cu directia de migearé, 1h cazul unel pozifionéri corecte rezistenfa provine de la corpul terapeutulul, brafele gi mainile acestuia fiind relaxate, Folosirea graut8tli corporale tnt&rzle aparitia boseli, iar mAinile relaxate permit kinetoterapeutulul s& simté réspunsul pacientulul 279 Scanned with CamScanner7. Tractiunea gi compresiunea sunt tehnici fundamentale care faciliteazé migcarea ~ trac{iunea, si stabilitatea - compresiunea, Tractiunea consta din tracflonarea (intinderea, alungirea) in ax a segmentului, iar efectele ei sunt determinate de stimularea receptorilor de la nivelul articulafillor, gi nu numai. Astfel, tractiunea actioneazé ca gi stimul al reflexului de Tntindere prin alungirea pe care o produce la nivelul mugchilor si tendoanelor (Knott, Voss si colab). Ea este util in special in cazurile in care pacientii prezinta dureri articulare. Tractiunea este folosita pentru : ¥ facltarea migcarii, in special a celel de tragere si a celei antigravitationale; ¥ alungirea componentel musculare cand este folosit in tratament reflexul de tntindere; Ya pune rezisten{a unei parti a migcaii. Forfa de tractiune trebuie aplicata gradat, pana la obtinerea rezultatului dori, jar in migcare tractiunea trebuie menfinuté pe tot parcursul, asociat unel rezistente optime. Compresiunea - const din exercitarea de presiuni ferme la nivelul extremitafi distale bere a segmentulul, cu scopul de a apropla suprafeele articulare in vederea ameliorarii stabiltiil articulare pasive, de a exercta acflune la nivelul proprioceptorilor etc. Ea poate fi aplicaté, la fel ca gi tractlunea, atat la nivelul trunchlulul, c&t si la rivelul extremitétlor, iar rezultatele obfinute, respectiv contractile musculare care urmeazé procedurli, sunt rezultatul stimuléri receptorilor articular, De asemenea comprésiunea determina cresterea réspunsulul muscular. Compresiunea gradata gi blanda este folosita th tratamentul articulafilor dureroase $1 instabile. Compresiunea este folosita pentru : Y ameliorarea stabiltafi’ si se executé tn general la comanda ,impinge"; faciltarea contractiei musculaturi antigravitafionale; ¥ a opune rezistenf unei dintre componentele migc&ri 280 Scanned with CamScannerSe descriu doud modalitati de aplicare a compresiunii: > rapida - forfa este aplicatd rapid pentru a facilita raspunsul de tip reflex; > lenta — forta este aplicaté gradat pané la toleranfa pacientuli, Indiferent de modalitatea de aplicare a compresiuni, rapid sau lent’, kinetoterapeutul trebuie s& menjina forfa cu care actioneazé si $4 asigure rezisten{s, acolo unde este cazul. Inainte de a executa compresiunea articulatille pacientului trobule aliniate corect, respectiv plasate in pozitie de Incarcare. 8. Timing-ul sau sincronizarea reprezint& secvenfializarea normal a acfiunit musculare, realizarea deprinderilor motrice obignuite din activitatea umana. Migcarea normal necesita secvenfe de acfiunl musculare, iar migcarea coordonaté Implicé sincronizarea perfect’ a tuturor acestor secvente. Astfel, migcarea functionala necesita actluni motoril continul si coordonate ghidate de scopul urmatit. Evolutia controlulul motor gi a coordonsil in cadrul dezvoltéri motori!_are loc dinspre cranial spre caudal $I dinspre proximal spre distal (Jacobs). Odata dezvoltat acest control secvenfjaltatea migcéilor se va face dispre distal spre proximal. Astfel, {in copilérie brafele sunt cele care determina directia tn care se deplaseazA mainile, pentru ca dupa ce migcarea de apucare, de strangere, se maturizeaza mana devine elementul care directioneaz’ cursul deplaséril brafului, Inceputul oricdrel actiunl de migcare 1 face rotafia tn cadrul schemei respective. In cazul In care aceasta nu se poate executa nu vor putea intra in actiune nici celelalte componente ale miscaril. Antrenarea controlului motor se va Incepe cu componenta proximala, trecerea la componenta distala fiind posibilé numai atunci cénd este asigurata componenta proximala. Datorité importanfel pe care o are tn activtatea motorie, secventialtatea migcaril poate devenl un scop th sine al tratamentulu In scopul intérrl unui anumit muschl sau a unel anumite acfiunl se poate realiza schimbarea secventialitiii normale de migcare., Astfel Kabat a demonstrat c& Impiedicarea migcaril unui mugchl putemic poate redirectiona energla acelel contract tre un imugchi mal slab. Schimbarea secvenfialtil stimuleazé reflexele proprio- ceptive prin rezistenfa si tntindere. Cele mal bune rezultate se obfin atunci cand mugchiul putemie are un ,scor’ col putin bun ca forfa. 281 Scanned with CamScannerSchimbarea secvenfialitatii normale in scop terapeutic se poate realiza prin; => oprirea tuturor actiunilor motrice dintr-o schema de migcare, cu exceptia celei care trebule intarita, => opozitie Impotriva musculaturil putemice implicate tntr-o contractie izometric’ sau lzotonle&, simultan cu exersarea musculaturil slabe. 9. Migcdrile de decompensare se realizeazd prin trecerea de la 0 tehnicd FNP la alta, apoi la o a treia sau prin reintoarcerea la prima, gi au ca scop reducerea sau evitarea aparitiel oboselii determinate de repetarea unei migcri contra rezistenfel. Schimbarile realizate in combinarea diferitelor miscari, respectiv solictér, din timpul gedinfei de kinetoterapie permit pacientulul s& lucreze pe o perioada mal lung de timp, efectul evident fiind acela de crestere mal rapidé a forfei musculare. 10. Reflexul de intindere se foloseste th scopul faciitérl contracfiel musculare gi a scdderii oboselii musculare, Stimulul pentru reflexul de intindere se dectangeaza la alungirea bruscé a muschiulu, ¢l are efect de faciitare atat pentru mugchiul respectiv, ct si pentru mugchii sinergisti tn articulafia respectiva, respectlv pentru muschil sinergisti asociatl. ‘Alungirea tuturor muschilor sinerglsti de la nivelul unel extremitati sau de la nivelul trunchiului va determina o facitare mal mare. De exemplu alungirea muschlulul tibial anterior faciiteaz acest muschi, dar si grupul mugchilor care sunt implica! tn realizarea migc&rii de flexie — adductie — rotatie extema a goldulul. Invers, alungirea grupulul de muschl care reallzeaza migcare de flexie — adductie — rotatie extema a goldulul determind faciltare la nivelul mugchiulu tibial anterior si a celorlalti mugchi care actioneaz la nivelul goldulul. Alungirea simultana a tuturor muschilor care acfioneaza la nivelul goldulul gl al gleznel determina cresterea excitabiltafil acestor muschi gi iradierea la nivelul muschilor sinergisti al trunchiului, 282 Scanned with CamScannerStretching-ul Supletea (flexibilitatea) este capacitatea individulul de a putea executa miscari cu mare amplitudine, in una sau mal multe articulafil (J. Weineck). Dr.S.Macovei susfine cA suplefea este o calitate motricd complexa, care manifest factori limitativi de ordin anatomic, functional si de reglare, si prezinta umatoarele componente: > suplele musculo-igamentara - capacitatea de a se adapta cu usurinfé la variafile de lungime impuse de migcar, > suplefe neuro - motticd - capacitatea sistemului neuro-motric de a trece de la starea de excitatie la starea de inhibitie gi invers usor gl in mod gradat, pastrand permanent controlul asupra misc > suplefe articularé sau mobilitate articulara - capacitatea aparatulul osteo - articular de a realiza amplitudini de migcare variate tn limitele functionale propri fiecdrei articulafi Stretching-ul (Intinderea) — este o tehnic& stinfifcd de alungire a structurilor moi" ale aparatului locomotor - mugchi sau/sl fesut conjunctiv, in scopul cregteri clastcitii gi lexibilitatii acestora. El include Ins& doar Tntinder! riguros controlate gi caracterizate prin tempo controlat de atingere @ punctului maxim de alungire si duratd datd de mentinere a acesteia. Pentru executarea unui stretching de calitate este necesara angajarea complexa a intregulul organism, realizat& prin controlul respiratiel, al relatiel durere — intindere, reducerea voluntard a activitafii pe musculatura neantrenaté direct gi altemarea contracfiel musculare cu relaxarea gi Intinderea. Principiul de baz in stretching este punerea lent th tensiune a structurilor solicitate, far& brusc&ri, cu menfinerea acestela pe o durata data, Intre 10 - 60 sec funcfie de oblectivul urmérit, si cu reluarea progresiva, fara brusc&rt, a pozifel. Efectele stretching-ulul la nivelul organismulul sunt multiple gi se manifest’ pe mal mutte planuri: ¥ incdlzirea” fesuturilor mol ale aparatulul locomotor; ¥ ameliorarea flexibitafi, deci a supletel, structurllor angrenate In migcare; ¥ asigurarea unul echilibru optim intre musculatura agonista gl antagonist; 283 Scanned with CamScannerY accelerarea elimindrii produglor de catabolism local prin activarea circulatiel sangvine ¢I limfatice; ¥ faciltarea constientiz8rl propriulul corp; ¥ crosterea abiltéfi de invatare sau executare a miscéiilor; ¥ optimizarea relaxarl fizice si psihice; ¥ diminuarea riscului de apariie a traumatismelor aparatului locomotor ete, Lungimea pe care 0 atinge muschiul prin intindere este direct determinata de rnumérul fbrelor alungite, Interesant find faptul c& pe parcursul alungiii muschiulul ny toate fibrele musculare sunt intinse, unele dintre acestea rimandnd la dimensiunile initiale sau de repaos. Utilizarea unui ‘strething mal intens va face ca intinderea fibrelor musculare sé fie urmata de preluarea actiunii de Intindere de c&tre fesutul conjunctiv, Astfel se explic’ efectele acestula la nivel de moblitate articulard, cu actiune atat pe elementele active (mugchi) cat gl pasive (capsul, igamente, tendoane etc). Intinderea prin forfe exteme a muschiulul peste lungimea de repaos este urmaté de revenirea acestula la dimensiunlle inijale dup& tneetarea acfiunii de alungire, dar efectele antrenari tn timp la nivel de elastctate, contractilitate musculara etc, ram&n evidente, Exist& multiple clasticdr ale stretching-ulul, funcile de diverse crite. In raport cu structurile asupra c&rora se ac{ioneaz se definese dou tipuri principale de stretching: stretching-ul muscular - se adreseazé elementului activ al migcdit, rmuschiul, asigurénd alunecarea fibrelor de actind gl miozind, gi stretching-ul fesutului conjunctiv-necontractl (igamente, tendoane, capsul8, fascil etc) Tehnicile de stretching pot fi sistematizate in doua categorii: © stretching-ul dinamic - se realizeaz& prin migc&ri voluntare lente ale segmentulul efectuate in scopul atingerii amplitudinli maxime de migcare si, dec, gl al atingeri alungitil maxime, Practle se tncearca trecerea ugoard peste punctul maxim al amplitudinil posible de migcare. Viteza gl amplitudinea migcaiil respect principiul progresivitail. Exerciful se repeté de 8-10 ori, oprindu-se tn momentul apariiel stil de oboseald, mugchiul obosit avand elastictate scSzutd; 284 Scanned with CamScanner