Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Analele Stiintifice Univ - Cuza 2001 Articol PR - Prof.semen Pag.100-110

    Uploaded by

    Ionut Bogdan
    4 views7 pages

    Original Title

    Analele Stiintifice Univ.Cuza 2001 articol pr.prof.Semen pag.100-110 (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views7 pages

    Analele Stiintifice Univ - Cuza 2001 Articol PR - Prof.semen Pag.100-110

    Uploaded by

    Ionut Bogdan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    ANALELE STINTIFICE UNIVERSITATII ,AL. I. CUZA“ DIN IAST (SERIE NOUA) tur Universitas u Alexandr loan Cura 113, me. gr 218, me. gr 417, gr 623, ms ctr sale a avut larg cirulai, manuscrsle resp fe manaale in selle de cémtre, sominarit precum st li de cnt Stand, Hrsant de Madit it mai at herovics, 9. mathims, 0 doxcl ie, elteva catovasi si un. Irmolog Din cele prezentate mai sus desprindem co 4 Mitcopoitl Yentamin Costche in grijasa penta promovatea mozii bisercet romsact, 2 Ingrijit ca “noua sistema, lami la Constantinool, si apliats In Moldova. Scoala de musichicinfinat deo alsin 1805, pe lags ele dela Bucuresti si Neamy, va contribu, aga com observa Melchicedee al Remanulu ia rominizarea ear bisercegt, Ia fixarea melodie prin ule stabite si rafonte, dnd teoria su. pramatica musics biserices Sntrlebsericeyti"". Pentru ca acest lucrun sa se infptuascé 88 dea rade, Veniamin Costaches- ingrii Sade in “scoala pre lina nostra cea pamaterse, amen esis la m const in sport lor susinut la dezvolaren mic bi Spinel tradi baat II. TEOLOGIE IMPORTANTA TEMPLULUI DIN IERUSALIM PENTRU MENTINERA UNITATII RELIGIOASE SI NATIONALE Pr.Prof Dr. Petre Semen Istria relgilor lumii ne dovedbte c8 orice forms de adorate a Aivintii, ncepénd cu cole mai veoh civilizapi, despre care deinem informayi, se relia inten cadru spicial amenajat. in care le aie se iavoea ajatoral divin ont tse exprim attudine pentru presupuscle.binefairi primite.Lacaqurile cult, 2 puncte de lative a onulsi cu divnatea sin care, prin saerfe, credinciostlincerea -gi Inlture sentimental de culpabiliate gis ince penta vitor cemties agi faile sale, vara ca forme $i dimcasuni in faneic de preocuphnie gi posible mateiale ale adoratorior al eivilizai ectoare, Aceasta era npren eu terenul pe care era potamia spe exempl,corsideatd drept unde © mare parte a populaici era stati in eet-oray tuar al shu dodeat ziti prot tea de fapt a tempi amplasat gin care monarhl nu aves det un statu de administrator a cet (Ca gralteneamu, sramosn popcrulu bic au congentizate& once ms de cat tebuin desfgurth intra loc special amenajet in cars, in prealabil, au benticiat de veunajutor ovecare au invednicit de orevelai ‘livin? ont pur g simpla au intuit acolo o reat supranatualé (Facerea 28 33, 20) Ca uni ind care duceau 0 vafépreponderent nomad or dureze peste veacur, pe de 0 pale, pone ef ai pemiteay st revind cu urmele In aosasi los, far pe de alts, deoceee Durmnezel adorat de 6 er eu ‘ou alfa decdt zoe pagdne, era un Dumneoou Persoans cae #8 rveat acolo unde a pisit de cuvina 91 tune cdnd a vod, aeind in vreun fl Aependent de spapu sau de timp. Prin urmare, Dummezou singutavea caltatca dea dspune de locul si timpul in care sf se intdlneascd cu adoratori SA Aceasta idee pare foarte lar conturiti in serierile aghiogaflor care rmenjioneazé diverse fours in care Inve gia flcut sims presen into Imanierhmai persistent decSt in crepe, in general prin providenja. Sa Atbutele Sale de atotpreen|a si vejnicie ou pot fi compatible cu cireumserieea Lai de cdtre adortor trun spat dat. Cer din voshime realzaa foarte bine aspect incompatibltai dine capacitate final de @ cuprind infita ( nit non capas), At, la moment consacrirk femplului din Terusalim de edt regele Solomon (probabil in anul 960 TH), cera coplsit de tama mest divine conerstizata “pinta nor cae & umplut cast Dommuui, char fn inomental in eare au ist preoi din locapul sf” CT Regi 8,10) gh care practic ia impiedicat pe accyia st. oficieze vers. 11)” Comentind ‘textul in cauza si alele care descr slava lu! Dumnezos, Sfntul Grigori de Nyseo afm cd "dei esto novdout chi Dumaeeu se face totus! veut, oamenior prin semnele Lui pe care le asi in Una din semncle Sale, in cazultempluli, este bunkvoinja Dow ‘ate din mila bire de pti se smereqte pe Sine ca 8 rimant in miocul ‘rednciosilor Si isc, Revelarea Sa sub diverse fenomene naturale se Condituieft-un fl do Henoos foaites actu Kent a fatropri loan 1 14). Ca bun cunoscitor al tradilor strimoget, Solomon mirturiseste cl Dumnezcu mu pate fi constens de om, cainr-un act magic, st apard nt-an do mila bunsvoins Teste de vsiicaea relativa caltusi prin construirea tempuli DDrmneze era adoat in diferitloeri toma petro credinciosul sia despre attprezega Ini Durntezes mlrtarnt prin plata pealmistul "Unde ma vo dhe de ka Dal Tig de la faa Ta sind voi fl? De m8 voi sus ince, Tu fi md va fine dreapta Ta” (Psalm! 138, 7-10) Tots, Dumneveu nu putea fi Eesti ontunde gi orcu, ci umai fs local india de Bl: “La local pe eae dlege Domnat Dumnezeul vost din toate seminpile vowstre, ca sit pond numele Sau aupra hsb vei stl ceeetai”(Deuteronom 12,5). Doria t Durmezeu de agi rezerva anumite lout consfinjie fn urma unor teofan (Facerea 28, 20-22, 12, 74, uecitor 6,21) poate fi injcleasd cao let imaging’ omeneg i ete un DurmnezePersoand care se releveaz lumi in propre inijitiva®Desigu,rSmine deechisd problema mativais pentra care S15 Is poporal bibic, ca de altfel I-majortatea popoarelor, abundau IMPORTANTA TEMPLULUI DIN IERUSALIM PENTRU MENTINERA 108 troporfismele si chiar antropopatismelevia-vis de divintate. Este adevirat pre liberate, pria Moire, cind isa au objinat statute de nabione = ‘saci sau detagat net de pln’ prin aceea 8, desi nu Lau eepreentat eee eee ‘teodata pe Dumnezeu su forma uma sau i ale ip (er 20,12), og in textelebiblice abunds limba antopomorfc. Daca s-aspus despre Inbve ck tater in eri ings lt, inlet Uta ils prs is a Dera er easelcver «© ens] knee adesea pe Dumnczeu ca pe un om. Deci logic, daci Dumnezcu vorbeste spn cars ogee ca Dune ae = r uiea cortlu o proba ca pe olecinidprovzore a divin ‘ondfionats, desigur, de momensle dsfiurin cults, re consitne so (acerca 1, 3), ascuts(egra 16,12), vee (Facerea 6, 12) eo nseamna cd in bel prin analgie on mul, El ar dspune 31 de ongael intro martursire indneet 9 manifests prezenjes divine in orcate oe al respect are ochi (Amos 8, 4, mai (saimul 139, 5.1, 1, 8, 52. 10 rein Acestsanctar provizoniv a indplinit cx pisosns au mama rola leremia 27, $), urechi (Issa 22, 4), pcioare (Naum 1, 3; sia 63, 3) dea facia intlniea ea Tahvo, 9 de aera o voila cocaine suetease Continusnd acces! logich, erednciosul isasit a consider ch i ee tee Dap comportamental divisitip tebuie 8 fe pe misur, in sensul ck se mde pe om, 9 de aceea pe ea petty El i adrobeyt Se ee eae onities tau ransponat. Era ied ale loci sins prsi: Gila, Sl, Nip: Oa feolpuals sau pltual, Probab noeast un enept a4 realat ch tL capurat civotul decir filteni (I Samuel 4, 11), cd frei ao vent ca eprezenta divnittile. Ne iteblim dacd ou cama era expreia une dorinfe Se age ac ath eo camp mae rmirtrsite a aclora do a mai aproape de Dumpozou g:dacd an se puteau dia fg Dumnezeu es incets prin forme grosiere si aduch pe Dumnezeu la o ate ei doi fia lui Sane, in elitate de jodeettor,gestionau rebuile fri acd in timpul patriarilor altarele de jet eran dispersate pe Ese ins posbil a isa s-gi f dt singriseama pentru prima oa, prin tertile prin care trata” ea nist repere ale experenel lor eu divinl unde adunaca de Ia Mia, de importanta covSrsitoare a unt najonale care o svusese ea suport pe eet cligioash Ei au aveuy cum sf vite cf seurtele or : perioade de glorie de pe vremea judectorilor igi aveaa suport in aun * Once nse a malt co vl 9 continent revelae Aceain m pa festive de la Silo (1 Samuel 1, 3; losua 18, 1). Ideea genialé a aparginut ins ui Personaitatearemarcablé Ii Moise se vode gi din aoea cp ln cali de conductor polit igo, lea avo pe acelea de vizona. f invevdeat, pe temmen lung, care sunt avanajle unifinit sanctarul fouradevse, pentru 0 cedings monotistasanctuarul unc, pe Had faptl ch (Deuteronom 16, 16) de fer de tentajile mameoasslorsanetuare care Feensimdatul popor ‘ricum, autora esi Samuct 24, cade altel i celal citi Crone face legtura twologch intre templolamplasat pe muntele Moria prin Sdentifearea local eumparat de Davi petra vtrul temple lea! jr Strageau prin nomisol si spctaclutreligios,avea dara dea Ju Abraham (Facerea 22, 2,14) Su oate eategoile sociale ale sraellutinedt, car temporae se putea Tebuseiconstiuiau un tab care ocupa o parte din fara Canaanul ‘i insintea sos ae a filo Ii Isact(Facrea 10,16, 18,12; legrea 3.8). Se pare cA regime mustotse ale Palestine: erau preferate de icbusst. Dupa Improprianves iralilor de cite Towa, sebuseit se aflau in tritrile atnbuite seminge lui Veniamin cu care a intat in conflict (sia 1 Soe ae cttinnte corclor @uiTaralle slates’ ca hae Judecitor 1.8) Faprul e& David aciztones teritoral pe care se va amplasa fonteInaines Domnulu. Ficeare dea ceva pote, dup binecuvdntarea pe templl, probeach tndubitabl ct ebuset ma eau ina stp, car partial ‘vo va da Domnul Darnezea (Deuteronom 16, 16-17 16 pe eetaten Sion (I Sanus! Conform crjilor storie: particulars poi Extrminali si nici expulzatidups cucerireseufisSionului. Este posibil ca consecinys parcularismsl rsigice determinind semile israeli si israclpi s8" fi aprevit_priceperea acestora in construirea_forfcair, si mltitaines fzoarece aural cpt I Regi 9, 20-21 subiiasde& au fest pus la munes de orvoad Meivajiaachiiondri loci de la iobusei poate fs de natura polities. Dovada ea fost ion anteres pole, evident nemartoris, din patea realzao ial egaltate 4 isparcan diteropanfle prea mar dine ce bo ‘adrac Co autortatca celal mandadstdeTahve, Mois porueise cals uni cay de cult, eredineiogi saci s8 se deplasczenegreyit de te oi pean is se inijigeze Domnulut Dumnezen la sirbatearea azimelor, Ia a avut™ dep ve de a fi David 0 confirml indirect evenimenele istoice ale vremi. Se sit cite cfortri a fut David la incepta casei sle politic dea muta eaptala de Ia Hebron [a ler" ht de grb sau att prima li fram in a i determina pe israeli ss indsprtere de orsalim. Prin urmars, chiar dae contadiie Inte cele dows eri, ct mai pune numele acolo unde sents de usin Dupa eum noteaza R. de Vaux, multitadiaea lcagunilor de ext te finfelest ca un fl de anarbie cuitid, inredt acelea no au fost alese Uritar do edie om, c stables acestora ere condiionata de manifesare I Durnezeuaeolo into carcare forms. Nii sanetaral dela Terusalim na a cn cr : facut excepie dela acastaregull. Els fos nia de reyele Davi chia i othige pn Tt ee eho local a apart Ingeral Domino (I Samuel 24, 16-25) ro vole, pen pepe it en esnips de avi Brin sclectarca une lye otrcare pent nlareasanctuarul pore chsh cope aN ie Danwei orl congticatizareaetedincovuladorator de itoricitatea coneet@ #2 : ‘Guine, care‘ncepeInt-un tip si spat geografie bine determnat” tn cazl tener pena 7 fegelsd David au se mai poate vorbi deo Bineftcre in aria lui Aravena oo siesta pl Tebuscul, unde ingerl lui Dumneze a fost ris cx 8 podepseacd cu ein war kM ew es text evideniat ct regsle 8 gladt I constrsees nul sancuar pe mura bogie doing! sale de exteroriare » gradi fa de divine, cai entra centralize cults Ia Terabe, tindra si prospera capital vegeta din context storie reese gt doringa monachus dea elipsaint-un Tel cetetate numeroaselocagr de eu relizate de strznosi, pe care, in baza tradi roipoase foarte bine lradiciate, crediaciog Ie fecventau cu omccvenj? Daci no toute, micar uncle dire sancture ar fi putt teen prin dea pti de snare aia, David a ina Aincogior pe la ert sanctuare dea I labirea inte Dottie pentru cetats Tersalim,

    You might also like